Un dans cu un inger mort

Masina mergea cu viteza. Eu strigam la el sa opreasca, dar parca vroia sa murim, sa plecam din lumea care ne adusese faima si bucuriile vieti. Ochii sai erau injectati cu ura si durere. Se lupta cu mintea sau cu inima? Nu reuseam sa-i inteleg suferinta, nu vroiam asta. Tipam , dar el nu ma auzea. Pielea lui alba ca neaua stralucea, ochi sai negri ca abisul intunericului aveau o mica licarire de speranta sau de dorinta morti? Am inceput sa-l misc , i-am dat o palma peste fata , dat tot nu m-a bagat in seama. Ma durea sa-l vad asa, dar mai tare ma durea sa aflu ca sunt condamnata vieti de apoi. Am incercat sa deschid portiera dar era blocata. Am inceput sa plang, lacrimi usturatoare curgandu-mi pe obraji roasiatici. Prapastia se apropia de noi cu repeziciune. M-am uitat o singura data la el si am inchis ochii sperand ca acesta sa fie doar un cosmar din care trebuie sa ma trezesc. Dar nu a fost asa. Inca mai auzeam sunetul motorului, sunetul inimi mele ce se zbatea sa iasa din piept si suspinul meu. Imi aduceam aminte de copilaria mea, de zambetele mele cand primeam cadouri, amintirile vechi se luptau cu cele de acum. Am trecut prin multe, prin copilare, prin adolescenta si prin dragoste. Mi-au mai ramas doar suferinta si moartea. Pe care s-o aleg? La moarte orcum eram expusa ca o carte deschisa, la suferinta aveam sa fiu expusa imediat ce ma voi lovi si inima mea va inceta sa mai bata. Dar cu brunetul meu ce se va intampla, el ce va pati? Va muri ca mine, sau va trai incercand sa-si recastige viata pe care eu i-am zdrobit-o cu prea multa iubire . Oricum , acum , stiam ca nu era fericit, era trist si indurerat de ce se intamplase cu doua seri in urma ca Miano sa se nasca.

“-Fi linistita, draga mea….Imi soptea el la ureche incercand sa-mi recastige starea de relaxare. Dar nu prea aveam cum sa fiu relaxata. Trebuia sa intru in sala de nastere si nu prea eram prietena cu asa ceva. Era un nou inceput pentru mine. Viata mea si-a lui Sasuke va avea un nou drum. Vom avea un copil! Un bebelas mic pe care va trebui sa-l indrumam la fiecare pas pe care-l va face. Dupa doua ore pline de chin si tipete, Miano s-a nascut. Era asa mica si plina de viata. Avea ochi mari si negri ca ai lui Sasuke si pielea rozalie, ca a mea. Ma jucam cu manuta ei asa de fragila , mi se parea mie. Ii ziceam cuvinte pline de dragoste si grija. Brunetul se afla langa mine si zambea de fiecare data cand fetita facea vreo miscare. Era mai atent decat mine. Eu deja obosisem de la atatea chinuri, eram sigura ca somnul ma va lua in curand. “

Acesta fusese inceputul fericit, dar finalul a fost dezastruos pentru mine si Sasuke. Fetita mea a murit de la un virus luat din spital la numai doua zile de la nastere. Nu mancasem nimic, nici nu cred ca bausem ceva. Sasuke fusese mult mai rau. Nu bagase pe nimeni in seama, nu zambise. Nu facuse absolut nimic. Cred ca nu mai suportase durerea si se gandise ca acest mod ne va usura problemele. Nu era asa! Aveam sa mor la 23 de ani, de-abia impliniti. Copilul nostru murise la doua zile, noi muream tot la doua zile de la moartea sa. Mi-am deschis ochii si am incercat sa i-au volanul din mainile lui Sasuke. Nu am reusit. Era prea puternic pentru a-i misca vreun muschi. I-am intors fata catre a mea si i-am zis :

-Sasuke, revino-ti, te rog ! Imi pare rau ca n-am fost ceea ce ai vrut tu! Te implor, trezeste-te !

N-a facut nimic. Acul era la 200 km la ora. Ce aveam sa fac? Sasuke a clipit si a indreptat volanul in stanga. Ce vroia sa faca? Nu intelegeam. Am ajuns pe un camp, rostogolindu-ne, eu sfarsiind in bratele sale. Ma tinea strans , ma proteja de pietrele de care ne vom lovi. Am rasuflat cand capul meu a atins pamantul si cand am vazut corpul lui Sasuke peste al meu. Se pare ca ne salvase pe amandoi din masina. Din tampla lui un mic firicel de sange se prelungea pe fata. Am intins mana infricosata sa-i sterg sangele dar mi-a prins-o si mi-a sarutat palma. Era incordat, il simteam. Dar,

imediat ce si-a dat seama ca traiesc , ca sunt aproape de el s-a relexat si mi-a sarutat fruntea. Cand buzele noastre s-au intalnit, parca luna stralucea mai tare, parca vantul friguros nu mai batea, parca tot ce era in jurul nostru se evaporase ca printr-o minune. Mai ramasesem doar noi doi inecati in abisul dragostei si al dureri.

Deschid incet ochi loviti de puternica lumina care parca ma forta sa ii tin inchisi.Cu greu ma ridic de jos privind neputincioasa in jurul meu.Clatinandu-ma ma indrept spre prapastie unde vad masina facuta praf si imi amintesc tot ce s-a intamplat.Lacrimile imi inunda ochi si incep sa privesc in jur.Inima incepe sa bata mai tare si chipul sa mi se albeasca.Incep sa fug insa nu stiu de ce.Plang dar nu stiu de ce?Aveam nevoie de cineva care acum sa ma prinda in brate si sa imi spuna ca totul va fi bine, aveam nevoie de Sasuke.Incep disperata sa-l strig cat ma tineau plamani pana am ajuns in bratele cuiva.Ridic incet capul si il vad.Privea in gol, inima ii batea foarte incet.Ridic incet mana si ii ating fata apoi il iau in brate incepand sa plang de bucurie ca l-am gasit, acesta strangandu-ma tare la pieptul sau puternic.Simt o mana cum imi atinge incet fata prinzandu-ma de barbie ridicandu-mi incet chipul ,cuprinzandu-mi buzele intr-un sarut dulce.Acesta opreste incet sarutul si ma priveste dupa care din nou ma saruta.Simt cum o lacrima de a lui aluneca incet pe chipul meu.Opresc sarutul si ii sterg lacrima.

-Ce s-a intamplat?De ce plangi?Uite Sasuke si mie imi este greu, si mie imi este dor de fata dar daca asa a vrut Dumnezeu asa a fost.Nu spun ca nu imi pasa pentru ca as minti.Simt cum fiecare parte din mine se rupe, simt cum parca as muri incet printre chinuri, ma doare.As fi vrut mai bine sa fi fost eu, ea nu avea nici o vina.

-Stiu.Asa micuta si fragila....am crezut ca...o sa creasca o fata mare si frumoasa pe care sa o zapacesc mereu, pe care sa o strang la piept si sa-i spun ca sunt mandru de ea...dar a luat-o, a luat-o si a lasat o mare durere in sufletul fiecaruia.Sakura vreau sa-ti traiesti fiecare clipa din viata ca si cum ar fi ultima, as vreau sa te indragostesti, sa iubesti si la randul tau sa fi iubita.Eu nu pot, inima parca mi-a inghetat sinu mai simt nimic doar ura.Tu meriti sa ai o viata frumoasa plina de bucuri ,ai nevoie de cineva care mereu sa-ti spuna ca te iubeste si mereu sa te sarute.Te rog Sakura promitemi ca vei cauta pe cineva

-Ce?Sasuke ce vrei sa spui?Eu, insa Sakura nu a apucat sa spuna ce avea de spus pentru ca acesta o saruta, o inbratiseaza si apoi se duce inspre prapstie privind in jos.Ol acrima cade pe fata lui alba ca neau si se intoarce spre Sakura soptind incet TE IUBESC, apoi ridica capul spre cerul albastru spunand:

-Scumpo tati vine la tine.Nu te supara ca nu o aduc si pe mami dar sti si tu ca ea merita si are pentru ce sa traiasca.Ochi mei se umple de lacrimi si incep sa fug inspre el , insa prea tarziu.Vad cum prupul lui se lasa cazand in prapastie.Incep sa tip cazand in genunchi la marginea prapastie.Ii vad trupul cum cade si se uneste cu pamantul intr-o balta de sange.

-SASUKE!!!!!!tip plina de durere.Lacrimile imi curg de sapte randuri pe fata.

-De ce?De ce Sasuke?De ce m-ai lasat singura?Dupa aceste intrebari incepe incet sa coboare prapastia.

Dupa cam o ora Sakura ajunge la trupul lui Sasuke care era acum de nerecunoascut.Cad in genunchi in balta de sange.Il sarut incet pe buzele mov si ii ating incet parul ud de la sange.Stau neputincioasa

langa el si plang.Ii iau mana si io strang incepand sa plang si sa tip de durereNoaptea se lasa peste locul unde ma aflam.Zgomote de sirene se aud peste tot.Omultime de oameni ma inconjoara si ma privesc.Ofemeie ma prinde de brat si ma ridica in sus.Nu o priveam, nici nu stiam cum arata, eu il priveam.Vad cum este pus intr-un sac negru si luat de doi oameni.Incep sa tip si sa plang cazand jos, lesinand.Am ochi inchisi insa aud oameni pe langa mine care vorbeau.Incerc sa deschid ochi insa nu puteam.Stau linistita si ascult.

-Saraca de ea.Acum catreva zile ia murit fica abea nascuta si acum sotul.Dca mie mi s-ar intampla asa ceva as muri, spuse o femeie.

-Dar oare ce s-o fi intamplat?intreaba un barbat

-Doar ea si Dumnezeu stiu.Osa nbe spuna cand se trezeste.Sau poate inebuneste deoarece cand am luat-o parca era nebuna.Simt cum sunt luata pe sus si dusa.Nu stiu unde insa dupa un timp sunt pusa pe un pat si adorm.Incet deschid ochi.Mii de amintiri imi ravasesc prin minte, mii de clipe fericite insa deodata din zambete totul se transforma in lacrimi.Vad clipa in care fica mea este inmormantata, vad cum sotul meu moare, il vad in bratele mele plin de sange, si deodata totul se face alb, si apar Sasuke si fetita.Incep sa plang de bucurie.Acestia imi zambesc si pleca.Strig dupa ei insa nu ma aud, fug dupa ei dar parca as sta pe loc, privesc cum se indeparteaza si dispar.Deodata sar din pat cu ochi in lacrimi.Langa mine imbracata in negru dormea soacra mea, mama luiSasuke.Este o femeie foarte buna, blanda iubitoare care mereu mi-a vrut binele indiferent care ar fi acesta.Deschide incet ochi negri si deodata ii se umple de lacrimi, luandu-ma in brate.Incepem sa plangem amandoua pana vine doctorul si spune ca pot sa plec.Dupa doua ore de durere nestapanita urma sa-mi conduc sotul pe ultimul drum.Ma durea cand il vedeam fara sa scoata vreo rasuflare.Ii ating incet fata in bufnesc in plans.Ajungem in fata cimitirului iar eu fug repede la mormantul ficei mele unde va fi si el ingropat, pentru a avea grija de ea.

-Scumpo cred ca tati a ajuns deja la tine.Te rog spui ca pentru asta nu o sa-l iert niciodata.Patru oameni ridica sicriul si il fixeaza deasupra groapei.Dupa slujba trupul sotului meu incepe sa fie coborat in groapa din care nimeni nu il va mai putea scoate.Cad in genunchi si incep sa tip si sa plang.Simteam cum inima mi se rupe.Vroiam sa ma arunc si eu cu el in groapa insa soacra mea ma tinea in brate si plangea si ea.Simteam cum durerea imi sfasia sufletul, simteam cum eram rupta in bucati de durere.Sicriul incepe sa fie acoperit cu pamant.In ochi mei apare chipul acestuia zambind.Ridic mana pentru ai atinge fata insa dispare.Il vad cum merge prin cimitir insa dispare.Amintirea lui se invartea pe langa mine facandu-ma sa cred ca am inebunit.Deodata aud doua cuvinte pe care inainte il zapaceam sa mi le spuna din minut in minut''te iubesc''.Ridic privirea si ii caut chipul, insa nu il vad.O ploaie rapida cu picaturi reci ca gheata cadea asupra pamantului.Toti incepea sa plece numai eu ramasesem singura langa mormant plangand.Simteam ca nu mai are rost sa traiesc , vroiam sa mor.Tip cat ma tin plamani si lovesc puternic pamantul.Un trandafir albastru apare in fata mea.Il ridic incet.Era uscat.Deoodata din mijlocul lui apare o lacrima.Privesc cerul care plangea alaturi de mine, si imi uda chipul alb.

-Stiu ca esti acolo.Stiu ca ma privesti si ca plangi alaturide mine.Stiu ca simti durerea lafel ca mine.Poate te-am condamnat pentru ce ai facut insa acum nu.Doar un lucru am sa-ti spun:De ce ma amagesti cu amintirile tale?De ce vrei sa ma faci sa sufar mai rau decat o fac acum?Ma ridic incet in picioare clatinandu-ma si deodata apare scris pe pamantul ud''Imi pare rau''.Imi cobor mana pana la

acel scris si cu unghi scriu''Nu are nimic ai grija de fetita''.Deodata soarele apare si eu zambesc.Parasesc cimitirul iesind incet din el.Privesc in spate si o raza de soare imi intra in ochi.

-Sakura scumpo dute si schimbate , uite ce uda esti.

-Ma duc imediat.Dupa cateva minute cobor jos si gasesc o cana mare de ceai de menta care mirosea prin toata camera.Ma asez pe scaun si incep sa sorb din ceaiul putin fierbinte, incepand sa plang.

-Asculta Sakura stiu ca te doare ceea ce s-a intamplat, insa trebuie sa treci mai departe.Fa ce iti place tie mai mult!Dute la cursurile de dans!Sau fate profesoara de dans, stiu ca atsa este pasiunea ta.O sa...o..sa ma duc.

-Sper.Nu-ti plange atat amarul si sa uiti sa traiesti.Stiu ca acum ti se pare ca iti cer imposibilul insa te rog incearca , o sa vezi ca nu este asa rau.Dau din cap si urc in camera mea unde iau in brate o camasa de a lui Sasuke si ma aruns in pat incepand sa plang.Adorm.

Soarele patrundea prin perdelele mele luminandu-mi chipul alb.Dechid incet ochi ridicandu-ma din pat si ducandu-ma sper baie.Dupa 10 minute ies si ma imbrac cu un trenic negru cu flori mov si adidasi in picioare prinzandu-mi parul intr-o coada si cobor jos pentru a lua micul dejun.

-Neata, spun dupa care ma asez pe scaunul moale.

-Buna dimineata scumpo, si imi aseaza o farfurie in fata.Mananac tot ce este in ea dupa care imi iau ramas bun si plec la orele de dans deoarece ascultasem de sfatul mamei lui Sasuke si ma apucasem serios de dansat fiind foarte doritoare ca ajung la marele concurs care era peste o luna, insa pana atunci aveam mult de lucrat.Nu aveam partener, nu aveam coregrafia pentru concurs si cel mai important nici nu fusesem aleasa pentru a participa la concurs.Fara sa imi dau seama ajung in fata cladiri unde se tinea orele de dans.Intru si ma indrept spre incapere unde mai era vreo 20/22 de persoane.Ma asez langa geam si priveam absenta cerul.O lacrima imi apare pe fata semn ca din nou mi-am amintit de dureroasa mea viata.Imi sterg lacrima care aluneca incet si zambesc ridicandu-ma si incepand sa ansez cum nu am mai dansat pana atunci, ceilalti facand lafel.Profesorul intra in incapere insotit de o persoana.Incerc sa-i zaresc chipul insa parca era in ceata.Incep sa tremur pe picioare si ma indrept spre acea persoana.La doi pasi de el lesin cazandu-i in brate.

-Auuuu, imi spun in gand dupa care deschid incet ochi.Ochi mei se intalnesc cu doi ochi negri ca smoala.Chipul sau alb ca laptele, parul saten si ochi negri.Avea o pereche de pantaloni de trenic negri si un maieu alb.Acesta ma privea foarte speriat dupa care ma ia in brate.Cateva secunde nu reactionez deloc insa dupa asta izbucnesc in plans si incep sa-l strang in brate.Ii strangeam in mana maieul in timp ce el ma saruta pe obraz.Ii privesc din nou ochi aceia pe care ii stiam si ii iubeam si il sarut.Acesta reactioneaza sarutul devenind unul foarte pasional.Imi atinge incet fata dupa care imi sopteste la ureche de unde ai stiut?La aceste cuvinte parca mintea mea incepe sa se stearga si il privesc din nou

-O doamne!!!spun dupa care incep din nou sa plang.Pentru o clipa am crezut ca era Sasuke insa nu era asa.Ii ating incep fata si acesta zambeste, radiand de fericire.

-De unde ma cunosti?Vad cum chipul lui ofileste si o lacrima ii apare pe chipul sau ca de inger.De ce plangi?

-Nu ma recunosti Sakura?

-Nu!Dar de unde imi sti numele.Acesta se ridica de pe pat si pleca din camera cu o mare viteza.Imi bag mainile reci in par si incep sa plang.

-Doamne ce am facut?Am sarutat o persoana pe care nici nu stiu cum o cheama.De ce faci asta Sasuke?De ce?Si pa trantesc in pat incepand sa plang, adormind.Lumina soarelui aduce vestea unei noi zile de vara.Ochi mei obositi se deschid incet privind geamul.Ma ridic in pat si ma indrept spre geam fara sa vreau.Ma simteam ca si cum as fi o marioneta iar papusarul ma manuia din umbra.Ajung la geam si il deschid privind in jos.Ochi mei se intalnesc cu doi ochi negri care ma priveau.Inima mea incepe sa bata din ce in ce mai tare ca si cum ar vrea sa iasa din piept.

-Oare ce face el aici la ora asta, spun dupa care imi indrept privirea spre ceas, 9:15.O doamne.Uit de toate si sar la dulap imbracandu-ma cu o pereche de pantaloni trei sfert negri si un maieu lung strans albastro inchis.Cobor scarile si ies afara din casa unde in fata unei masini superbe albastre statea baiatul de ieri.

-Ce faci aici?

-Am venit sa-mi cer scuze pentru ieri i sa te duc la orele de dans.Nu acolo mergeai?

-Ba da , multumesc, si urc in masina.Acesta se aseaza in masina si porneste.Viteza incepea sa creasca facandu-ma sa imi amintesc ceva ce nu as fi vrut.

-Te rog incetineste, insa aceta nici nu ma baga in sema incepand ca conduca din ce in ce mai tare.Priveam cum totutl se misca asa repede pe langa noi si o lacrima imi apare pe fata.Acesta ma priveste si incetineste, oprind masina.Inima mea batea sa iasa din piept afara, am inghitit in sec.Ochi lui ma priveau plini de vina dupa care ma prinde de mana.

-Chiar nu iti amintesti?Chiar nimic?ma intreaba acesta dupa care ma saruta.Incerc sa-l opresc insa nu pot.

-De ce faci asta?Lasa-ma in pace!ii spun dupa care ies din masina si incep sa fug spre cladire.Intru in camera unde se tinea repetitiile si vad cum, usa se deschide intrand pe ea acel baiat urmat de profesorul de dans.

-Bine dupa cum stiti cu toti peste o luna o sa fie concursul dedans asa ca alegetiva o pereche de dans si pregatiti coregrafia.Deodata toti incep sa se imprastie.Vad cum spre mine se apropie cineva.Este el.Ma prinde de mana si ma iuntreaba daca vreau sa fiu partenera lui iar eu accept.Incepe o melodia atat de draga mie.Era melodia pe care eu si Sasuke am dansat prima data cand ne-am cunoscut si melodia pe care am dansat la nunta.Aceea melodie ma facea sa nu ma pot misca.Trupul meu nu se misca insa al lui da. Dansa exact ca si Sasuke si asta ma facea sa mi se inmoaie picioarele.Il priveam cum dansa apropiindu-ma de el dansand un dans incredibil.

Il priveam cu cata daruire dansa, in schimb eu, eram ca o leguna, nu faceam nimic decat sa-l privesc.Deodata ochi lui se intalnesc cu ai mei.Ne priveam, ii simteam cum inima lui batea din ce in ce mai tare facandu-ma sa tremur.Respiratia lui calda imi intalnea pielea alba.Neg din cap si ies din incapere fugind pe strazi fara sa stiu unde.Intru in cimitir si cad in genunchi la mormantul lui Sasuke si al Mianei si incep sa plang.

-De ce faci asta Sasuke?Raspunde?De ce a trebuit sa mi-l aduci pe el?Nu il vreau!Lasa-ma

-Dar eu nu am fost nici adus nici trimis de nimeni.Am venit singur, si dupa aceste cuvinte ma prinde de brat si ma ridica in sus.Imi zambeste si eu fac lafel.

-Ma numesc Saito, si vreau doar sa fiu alaturi de tine.Vreau sa te ajut sa treci peste toata suferinta si durerea provocata de m insa se opreste repede.Tu cum te numesti?

-Sakura

-Sti ai putea fi si tu putin mai vesela, un mic zambet nu omoara pe nimeni sa sti.

- Imi este greu a zambesc.Cred ca am uitat si cum se zambeste, spuse Sakura apoi priveste din nou mormantul, insa chipul i-a fost intors spre chipul lui Saito care o privea ingrijorat.

-Nimeni nu uita sa zambeasca, uite iti propun ceva.Fi partenera mea la concurs ,si vei vedea ca vom castiga si poate atunci vei putea zambi din noi.Vrei?Sakura il privea cu multa blandete apoi da din cap afirmand.Acesta ii face o plecaciune apoi o ia de mana incepand sa danseze cu ea.

-Stai ce faci?Nu este frumos sa dansezi in cimitir.

-Bine ai dreptate .Hai la mine acasa, acolo putem dansa .Sakura il privea foarte atenta.Zambeste apoi pleca.Hei stai unde pleci?

-Pai nu ai spus ca mergem la tine acasa ca sa dansam?Si in plus trebuie sa facem o coregrafie pentru concurs.Haide avem mult de lucru.Si mai trebuie sa ne si inscriem.Avem multe de facut.Saito zambeste fericit apoi pleca .Priveste inapoi la mormant si se intristeaza putin insa o priveste pe Sakura si zambestul ii apare pe fata.Dupa cateva minute de mers cu masina ajung in fata unei vile superbe .Saito coboara repede din masina si ii deschide usa Sakurei care intra in vila.Acesta inchide usa si fuge repede pentru a da drumu la muzica.O melodie lenta rasuma prin toata incaperea.Saito se apropie de Sakura si o prinde de mijloc incepand un dans lent foarte romantic.La sfarsitul dansului Saito se inpiedica cazand peste Sakura.Rasetele celor doi rasuna prin toata incaperea, apoi a aparut o liniste apasatoare.Cei doi se priveau.Saito incet se apropie de Sakura si o prinde mana.Sakura se pierdea incet in ochi lui parca fiind hipnotizata.Buzele lui se apropiau de ale ei simtindu-i respiratia calda si repetata.O mana trece incet prin parul ei lung roz facand-o sa tresara insa buzele sale au fost unite cu ale lui intr-un sarut .Deodata Sakura tresare inpingandu-l pe Saito si fugind din casa.Pe drum incepe ploaia Sakura cazang in genunchi in fata cimitirului.Intra inauntru neobservand ca este urmarita de doi ochi blanzi insa foarte ageri si atenti.Se pune in genunchi in fata mormantului sotului sau si al ficei sale si incepe sa planga.Suspinele ei se auzeau prin tot cimitirul insa nimeni nu venea sa-i aline suferinta.O durea faptul ca pentru un moment acel sarut ia placut.O bantuia gandul ca ar putea sa se indragosteasca din nou.Suferea pentru o secunda de iubire.Deodata doua maini i-au atins uneri si ceva o loveste la gat lesinand.

Dimineata parca a venit asa repede incat Sakurei nu-i venea sa creada.Incet cu ochi inchisi se ridica din pat si se duce spre baie cu ochi inchisi insa buff da un cap de perete si care jos.Putin ametita si cu dureri de cap deschide och i si observa ca nu este defapt acasa la ea ci la altcineva.Se ridica repede in picioare si fuge ca sa deschida usa insa la usa era Saito.Sakura inmarmureste cand il vede si face doi pasi in stape.

-Uite Sakura ..imi pare rau pentru ce am facut.Am fost un porc si gestul meu a fost nu prostesc ciu foarte prostesc si imi pare rau.Promit ca nu se va mai repeta.Iti promit.Ochi Sakiurei se umplura de lacrimi si un mic zambet ii apare pe buzele roz.Saito observand ca Sakura zambeste o ia in brate si o invarte de doua ori, Sakura ametind.Dandu-si seama de ce a facut o lasa jos insa Sakura ametita cade peste el incepand sa rada cu multa pofta.Inima lui Saito s-a umplut de fericire pentru ca a facut-o pe Sakura sa rada, si o ridica incet in picioare.Dupa cateva minute Sakura coboara inpreuna cu Saito jos pentru a iesi din casa insa cand deschide usa doua masini de politie impreuna cu mama lui Sasuke erau in fata usi.

-Sakura ,scumpo, esti bine?intreba femeia speriata luand-o pe Sakura in brate.

-Da sunt bine.Ce faci aici?Si mai ales si cu politia dupa tine

-Pai nui ai venti noaptea acsa si m-am gandit ca s-a intamplat ceva cu tine asa ca am sunat politia si am verificat cam toate casele din sat.Sakura cand aude ramane putin surprinsa de cat de mult o cautase apoi incepe sa rada ,uimind-o pe saraca femeie.Inschimb Saito o privea pe femeie cu multa dragoste si dor lasand libera o lacrima sa curga pe obrazut alb atragandu-i atentia mamei lui Sasuke.Aceata cand il vede ochi ei se umplura de lacrimi si ii atinse incet fata lui Saito.Acesta pune mana peste mana acesteia insa isi da seama de cea ce face si se indeparta rapid.Femeia printre lacrimi ii spune incet:

-S.....sa..su..ke.Sakura il priveste pe Saito care privea speriatcea ce se intampla in fata lui.Dupa cateva minute Sakura rupe tacerea luand-o pe femeie de brat si spunandu-i:

-Nu este Sasuke.El este Saito.partenerul meu de dans.

-Nu Sakura, el este fiul meu, simt asta.Sunt mama si stiu cand cineva este fiul meu sau nu si eu acum simt ca fiul meu este aproape de mine.Sakura putin emotionata , lasa o lacrima libera sa curga pe obrazul fin dupa care o ia pe femeie si o urca in masina de politia, urmand-o si ea.Masina porneste.Sakura cu lacrimi in och ipriveste cum baiatul statea nemiscat in fata usi, o adiere de vant facandu-l sa semene pe Sasuke.Sakura tipa sa opreasca masina insa pana cand soferul o intreaba de ce si opreste masina, casa impreuna cu Saito au disparul.Toti au privit uimiti dupa care au plecat acasa.

Luna isi revarsa lumina printre draperiile camerei mele.Doi ochi verzi erau deschisi si priveau in gol.Nu stiam ce sa fac, ce sa mai cred.Cine este defapt acest Saito si ce vrea de la mine?Oare poate sa fie Sasuke?Nu ,nu are cum.Acest intrebari umblau prin mintea mea.Somnul nu vroia sa vina si statea trista in pat.Deodata ochi mei incep sa se inchide, desi nu imi era somn.Adorm.Deodata ma trezesc intr-un loc imens alb.O fetita cu parul roz lung statea jos, imbracata in alb, plangea.O aud cum plange si imina parca mi se face mai grea.Fara sa vreau ajung langa ea, si o intorc spre mine.Ochi ei negri

plini de lacrimile care cadeau incep pe chipul ei alb fin se bucura.Vad cu un vambet gigantic apare pe chipul ei angelic, si dupa acea ma ia in brate.

-Mami, cum ai ajuns aici ?ma intreaba fetita cu un zambet pe buze.Deodata simt cum inima incepe sa bata asa de tare incat ar fi fost in stare sa-mi iasa din piept.Lcrimile incep sa-mi inunde ochi si o iau pe fetita in brate strangand-o tare la piept.

-Miana, scumpa mea, ce faci aici?Mi-a fost asa dor de tine.Am crezut ca nu te voi mai vedea niciodata.Strang din nou fetita in brate ,care plangea de fericire.O sarut pe frunte si pe obraji si din nou o iau in brate.Dupa vreo 30 de minute in care doar am plans de fericire si am sarutat-o pe Miana, am privit-o din nou si am intrebat-o:

-Unde suntem scumpo?Unde este Sasuke?Unde este tati Miana?Fetita se intristeaza si din nou doua lacrimi ii umple ochi negri ca carbunele.

-Tata a fost dupa tine, a fost langa tine, a dansar, vorbit, imbratisat si sarutat pe tine, insa nu ti-ai dat seama ca este el.Acum este suparat.Este in lumea ta mami si nu vrea sa se intoarca pana nu te va lua si pe tine, de buna voie.

-Miana, ce tot spui?Sasuke nu a fost dupa mine.

-Nu Sasuke, ci altcineva.Deodata mii de imagini imi umple mintea, lafel cum si ochi mi se umple de lacrimi si soptesc incet ''Saito''.Fetita imi sterge lacrimile si imi spune incet ''Dute dupa el mami, este foarte supartat'' si apoi imi zambeste.

-Dar unde?Unde sa il gasesc?Insa nu apuc sa intreb tot deoarece totul incepe sa dispara lafel si Miana.Incep sa plang, si tip insa deodata simt o mana care ma atinge incet.Deschid ochi si o vad pe mama lui Sasuke.Ma uit la ceas 3:37.Sar din pat si ma imbrac repede fara a da vreo explicatie ies din casa si incet sa fug pe strazi.Picioarele parca gandeau deoarece ma tot duceau.Deodata ajung in fata unei prapastri.Ochi incep sa mi se umple de lacrimi deoarece era prapastia unde Sasuke si-a luat viata.Vad cum o persoana statea si se uita , era Saito.Incep sa fug inspre el si il iau in brate.Acesta putin luat prin surprindere, ma priveste ,insa eu il sarut.

-Deci sti? ma intreaba acesta dupa care spune: Miana

-Da, defapt intr-un fel ea mi-a spus.De ce nu mi-ai spus?De ce m-ai facut sa sufar atat de mult?

-Sakura, imi pare rau, am gresit, nu puteam sta fara Miana insa imi este imposibil sa stau fara tine.Ii sar din nou in brate sarutandu-l si imbratisandu-l.Deodata Saito dispare si Sasuke in locul lui apare.Ii ating incet chipul si il iau in brate.

-Nu-mi vine sa cred, chiar esti tu?

-Da Sakura, te iubesc, si dupa aceste cuvinte ma saruta.

Stateam si il priveam si nu imi venea sa cred.De odata telefonul incepe sa sune, insa nu il bag in seama, insa Sasuke care zambea da.

-Sakura, raspunde!

-Off, bine.Scot telefonul din buzunar si il pun la ureche

-Da.

-Sakura , trebuie sa te anunt ca astazi la 7:00 incepe concursul de dans.Da stiu ca este mai repede dar asa au hotarat juriul.Anuntal si pe partenerul tau si pregatitiva.Pa.Inainte sa mai spun ceva ,acesta inchide lasandu-ma cu gura cascata.

-Ce ti-a spus?

-Ca astazi la 7 este concursul de dans si ca sa ma pregatesc impreuna cu partenerul meu.

-Siiii..cine este norocosul partener

-Pai nu prea stiu , speram sa ma aflu acum langa el.

-Aha, pai atunci haide ce mai ateptam, sa mergem.Si dupa aceste cuvinte Sasuke ma saruta , ma ia de mana si plecam, pentru ca trebuia sa ajungem tocmai in Tokio.Oar 6:30 soseste foarte repede, dar noi deja eram acolo, ne imbracam.Dupa cateva momente ies din cabina cu o rochi roz cu mov, si parul facut coc.Merg pana la scena unde vad cum o multime de oameni asteptau sa inceapa concursul.Simt cum doua maini ma ating imbratisandu-mi.Cand ma intorc il vad pe Sasuke imbracat cu o pereche de pantaloni negri si o camasa alba.

-De ce ai chipul tau?Unde este Saito?

-Nu mai vreau sa ma ascund.

-Dar toti te stiu mort.

-Sunt un inger, poate mort dar sunt un inger.Il sarut si ii soptesc la ureche:''Un inger mort''.Acesta ma aude si imi zambeste.Deodata numele noastre se aud.Pornim spre scena luminata.Ne puem pe poziti si asteptam sa inceapa muzica.Eram as de calma chiar daca pana acum nu repetasem nimic.Toti vorbeau si sopteau spunand ca mortul s-a intors dupa mine.Zambesc cand aud si muzica incepe.Dupa un tango plin de pasiune si iubire mii de aplauze umpleau .

-Sakura, ce a fost asta.?

-Pai ce sa fie?Un dans cu Sasuke.

-Ai uitat?Un dans cu un inger mort.Il privesc si ii zambesc chiar daca ceilalalti ne priveau uimiti.

-Ei bine domnilor si doamnelor dupa atatia concurenti castigatori concursului de dans sunt perechea formata din Sakura si Sai scuzati-ma si Sasuke.La auzirea acestor cuvinte Sasuke ma ia in brate si ma invarte bucuros, dupa care ne ducem ca sa ne luam premiul.

Sasuke ia in mana trofeul si in cealalta microfonul:

-Va multumim pentru premiul acordat, insa nu eu il merit ,ci Sakura.Acesta este visul ei de cand am cunoscut-o si cred ca acum in sfarsit am reusit sa il indeplinesc, si dupa acest discurs imi inmaneaza trofeul.Nestiind ce sa zic , zambesc emotionata, il iau pe Sasuke de mana si fugim din cladire, pana la o casa destul de mare.Acesta deschide usa si ma pofteste inauntru.Era intuneric si pentru un moment mi-a fost frica, insa cand i-am simtit respiratia, si trupul sau lipindu-se de al meu, m-am linistit intorcandu-ma spre el si sarutandu-l.Acesta imi raspunde la sarut, si ma ia in brate ducandu-ma pana intr-o camera.Lumanari parfumate erau aprinse peste tot prin camera.Petale de trandafiri formau un drum de la usa, pana langa pat si peste el.Zambesc si il iau in brate sarutandu-l apasat, unindu-ma dupa atata timp din nou cu el.Lumina luni patrundea prin perdelele trase.Eu il inbratisam pe Sasuke care din moment in moment ma mai saruta.Deodata se ridica in sezut facandu-ma sa ma ridic si eu.Ii priveam chipul ingrijorat, vedeam cum ceva era inneregula cu el.

-Sasuke, ce s-a inramplat?De ce esti suparat?il intreb putin speriata

-Nu sunt suparat. Defapt da sunt, pentru ca asta a fost pentru mine ca o misiune.Misiunea de a te ajuta sa iti indeplinesti visul.Si acum odata ce ti l-ai indeplinit eu trebuie sa ma intorc la Miana, si tu sa ramai aici.Cand aud aceste cuvinte ochi mei se umple de lacrimi ,nestiind ce sa fac, sau cum sa reactionez.

-Ia-ma cu tine!

-Sakura iti dai seama de ceea ce spui?Daca eu te-as lua cu mine ar insemna ca ai muri, ai renunta la tot ce ai aici.

-Nu-mi pasa.Vreau sa fiu cu voi, vreau sa fiu cu familia mea, cu familia mea adevarata.Te rog nu ma lasa aici.Acesta intoarce capul si spune cu glas incet si tremurat:

-Asta ar insemna ca trebuie sa mori, defapt sa te omor pentru a veni cumine.O lacrima care pe chipul meu si apoi zambesc intorcandu-i fata spre a mea.

-Nu-mi pasa, nu ma lasa aici.Acesta inchide ochi pentru un moment dupa care ii deschide si ma intinde pe pat sarutandu-ma .Deodata simt o durere care patrundea prin tot trupul meu.Lesin.

O lumina puternica ma face sa ma trezesc si cand deschid ochi il vad pe Sasuke de mana cu Miana, care ma priveau.Privesc putrin in jurul meu si ma vad intr-o camera alba.Ma ridic in picioare ,ochi mei umplandu-se de lacrimi o iau pe Miana in brate si il sarut pe Sasuke.Acesta imi maingaie chipul apoi ma ia de mana si ma duce la o gaura unde se vedea cimitirul.

Vad o multime de oameni care plangeau si imi strigau numele.Privesc mai atenta si imi vad trupul intr-un cosciug .Simt cum inima mi se opreste, insa Miana ma saruta pe obraz si uit de tot.Sasuke ma priveau .O lumina puternica apare din spatele nostru.O las pe Miana jos si mergem inpreuna spre acea lumina.Inainte sa intru in ea privesc odata in spate.

-Sakura, vii?ma intreaba Sasuke putin ingrijorat.

-Mereu voi veni unde sunteti si voi, locul meu este langa voi, si acolo va fi mereu, apoi il sarut pe Sasuke,, intrand in lumina, urmand ca de acum inainte sa fim mereu inpreuna.