UI{U

O numeau Regina Mo4ii.Cu toate cd nimeni nu i-o spusese niciodatd in fald,

doamna doctor Maura Isles igi auzea ceteodatd porecla mur-

muratA in unnd, cdnd traversa triunghiul macabru al slujbei

ei, intre tribunal, locul decesului qi morgd. Cateodatd detecta

o nuanld de ironie voalatl: ,,Haha, ia uite-o cum pornegt€,

zeila noasfd gotici, intru strangerea de noi supuqi"l. Uneori

qoaptele erau insolite de un tremur de nelinigte, asemenea

murmurelor celor piogi cdnd un necredincios se amesteci

prinhe ei. Era nelinigtea celor care nu puteau sd inleleagi de

ce alesese ea s6 pdpeascd pe urmele mo(ii. ,,Oare-i place? se

intrebau ei. Oare atingerea cirnii reci, duhoarea putreziciunii

o atlag in asemenea mdsurd, incat s-o facd sd intoarcd spatele

celor vii?" Ei cred ci asta nu poate fi ceva normal, aga cd-i

aruncd ocheade nelinigtite, remarcdnd aminunte care nu fac

altceva decat si le intdreasci convingerile conform cdrora ea

e o nebuni excentricd. Pielea de fildeq, p6rul negru tuns ca al

Cleopatrei. Linia rogie a rujului. Cine altcineva mai este dat

cu ruj in apropierea unui decedat? insd ceea ce-i tulburd cel

mai nult este calmul ei, privirea de o riceald imperiald cu

I Joc de cuvinte intraductibil: in limba englez6, slbJecl lnseamne atat

,,supus", cat $i ,,caz medical". (n.tr.)

PACATOASA t'116 Tess Gerritsen

care examineazd orodle ce lor le provoace greald. Spre deo-

sebire de ei, ea nu-gi intoarce privirile. in loc de asta, ea inge-nuncheazd ldngd cadavru gi-l cerceteazl cu atentie, il atinge.

Adulmeci.

$i mai apoi, sub luminile incandescente din laboratorul ei

de autopsie, taie.

Tdia gi acum, bisturiul ei spinteca pielea rece, grdsimea

subcutanatd care licdrea cu un galben unsuros. ,,Un bdrbatcdruia-i pl5ceau hamburgerii si cartofii pr{iti", gandi in timpce folosea foarfeca chirurgicald pentru a tdia coastele, ridi-c6nd scutul triunghiular al oaselor pieptului aga cum cinevaar deschide uqa unui bufet pentru a scoate la iveala continutullui pretios.

Inima zicea cuibiritd in patul spongios al pldm6nilor.Timp de cincizeci 9i noud de ani, pompase sdnge prin corpuldomnului Samuel Knight. Crescuse odatd cu el, imbatranise

cu el, transformdndu-se din muqchiul fErd grdsime al tine-retii in aceasti carne plind de seu. in cele din urmd oriceinimd cedeazi gi aqa se intAmplase gi cu cea a domnuluiKnight in timp ce Eedea in camera lui de hotel din Boston cu

televizorul deschis qi cu un pahar cu whisky de la minibar pe

noptiere.Nu-pi lud rigazul sd se intrebe care or fi fost ultimele lui

gAnduri, sau daci o fi simlit durere sau frice. Cu toate cd-isonda cele rnai intime colligoare, cu toate ci-i jupuia pieleagi-i linea inima in mdini, domnul Samuel Knight rdmanea

pcntru ea un strdin, unul taciturn gi care nu cergea atenfie,

oferindu-i de bundvoie secretele lui. MorJii sunt ribddtori.Nu se pl6ng, nu ameninld qi nici nu lingugesc.

Mo4ii nu te renesc; doar cei vii o fac.

Muncea cu o operativitate senin6, rezec6nd viscereletoracice qi pundnd inima eliberati pe tava de plastic pentru

organe. Afard, prima zdpadi a lunii decembrie ficea vdrte-juri, fulgii albi murmurau in ferestre qi se rostogoleau pe alei.

ins6 aici, in laborator' singurele zgomote erau provocate de

"0" """iJo.t f""i qi de ,suieratul ventilatorului Asistentul

"L "".ntt"' se misca intr-o tacere nefireasci' anticipAndu-i

t"tt.nitii", aparand din senin oriunde era nevoie de el Lu-

.r"- t*.""* U*r de un an 9i jumdtate' cu toate astea deja

fun"1ion"u "u

,,n sin-gur organism',uniti prin telepatia a doud

minti rationale. Nu avea nevote sa-i ceard sd redirectioneze

i".i""-lu.0,,, treaba era deja facuta' becul ilumina inima de

o" ""." pi""tt *tetimea, iar pe ea o aqtepta intinsi o pereche

de foarfeci.*- iitun""utut p.."te marmorat al venhiculului drept qi cica-

tricea atUa din varfii spusere povestea trist[ a inimii lui' Un

in'i.", rnlo"urOi. uechide luni sau chiar ani de zile distruse-

," i":" "

O"n" Ot neretele ventricular stang' Apoi' cendva in

d.""i*i "fr,tna"t

doudzeci gi patru de ore' avusese loc un

nou infarct. Un cheag de sange blocase artera coronara

ar""Oti, t-ot.Onund -accesul

singelui la muqchiul ventr!

culului drePt

RezecA lesut pentru examenul histologic' gtiind deja cc

*"u-.u uuiu la Licro'cop' Coagulare 9i necrozi lnvazia

i"lut.lo, ulb", int"*enind asemenea unei armate dc apitare'

tt"o"iti i".*t Samuel Knight se gandise cd jena din piepi

"r" l""t

"O"tt *"i indigestii "Un

prinz prea copios' n-ar lt

o"U,ri .U.ata* *at de multi ceapi' Poate cd un Pepto-Bis-

mol ar rezolva treaba " Sau poate existaserd 9i alte semne de

,iu uugo, p" "ur.

te hotirdse sd nu le ia in seam6' gt"tt1::1

lln piJpt, respiralia sacadatd Cu sigurantd' nu-i trecuse Pnn

cap ci "ra

in pragul unui atac de cord'--' A douu ,i uu"u

'd moard din cauza unei aritmii'

i"i." t** acum pe tav6' deschisi-qi sectionate Privi

spre tors, din care lipseau toat€ organele' "Asa se termlna

"Uta,o.iu ru de afaceri in Boston' gdndi ea' Nici o surprizi

;i. N; "

vorba despre nici o crimd' exceptand abuzul pe

18 Tess Gerritsen

care cu generozitate l-ai indreptat asupra propriului corp,domnule Knight."

Telefonul interior 16rii.

- Doctor Isles?

Era Louise, secretara ei.

- Da?

- Derecrivul Rizzoli pe linia doi. Puteli prelua apelul?

- Da,

Maura i9i scoase manu$il€ qi traversd inciperea pdni latelefonul montat pe perete. Yoshima, care spdlase instrumen-tarul in chiuveti, inchise robinetul. Se intoarse s-o priveasce

cu ochii lui ticuli de tigru, cunoscand deja semnificalia unuitelefon de la Rizzoli.

Cdnd in cele din urmi inchise telefonul, Maura vdzu pri-virea lui intrebdtoare.

- Azi incepe mai devreme, spuse ea.

Apoi iqi scoase halatul gi pdrdsi morga, intru intempina-rea unui nou supus in impirdlie.

Ninsoarea de dimineald se transformase intr-un amestec

in;elStor de zdpadd cu lapovild qi plugurile de cudlat zdpada

ale municipalitdlii nu se vedeau nicdieri. Coniluse cu pru-den$ pe Jamaica Riverway. cu cauciucurile scrdgnind prinzloata adancd fi cu qtergatoarele zgiriind parbrizul acoperitde chiciurd. Asta era prima furtunl de zdpadd a anului gi

goferii trebuiau sd se adapteze condiliilor atmosferice. Dejacdteva vehicule care derapaserd se aflau pe marginea goselei.

Trecu de o magini parcate a poliliei, cu farurile luminAndintermitent, cu politistul de la circula{ie stdnd l6ngd soferulunui vehicul de remorcat, ambii privind spre o magind care se

resturnase intr-un $anl.Pneurile Lexusului ei incepurd si alunece intr-o parle si

bara de protec(ie din fati vird inspre banda opus6. Intrand inpanici, cdlcd fianele gi simti cum mecanismul automat

PACATOASA 19

antiderapaj inre in acliune. Trase mas'ina inapoi pe banda ei'

,,La naiba, gAndi, cu inima bAtdndu-i surd' Md mut inapoi in

California.; lncepu s[ ruleze ca melcul, nepisdndu-i de cla'

xoane gi de faptul c6-i incetinea pe ceilalli' ,N-aveti decat sd

-a Oepagi1i, idiotilor- Am intdlnit prea mulli s-oferi ca voi pe

masa mea de autopsie."

Drumul o duse in Jamaica Plain' un cartier din vestul

Bostonului cu vil'e impundtoare 9i peluze' cu parcuri linigtite

qi alei la marginea apei. Vara, acest loc era un refugiu plin de

verdea,ti din calea zgomotului si a cdldurii oraqului' dar

ast6zi, sub cerul mohordt, cu vintul care mdtura peluzele des-

frunzite, era un cartier ldsat in perasire'

Adresa pe care o cduta pfuea cea mai neprietenoasd dinhe

toate. Clddirea se ridica in spatele unui zid inalt de piatr6'

peste care sc citerase o pdnzd sufocantd de iederi "O bari-

cade impotriia lumii", i9i spuse Tot ce putea vedea din

stradi eiau vArfurile gotice ale unui acoperig de ardezie qi o

fereastrd foart€ semeald cu fronton, care o cerceta atent' ca

un ochi intunecat. O maqind de polilie, parcatd langd poarta

din fa1i, ii confirmd faptul cd se afla la adresa corectd' Doar

alte cabva vehicule ajunseseri p6nd acum - trupele de inter-

v€ntie, inainte ca numeroasa armata de tehnicieni desemnatA

peniru investigarea locului crimei si se prezinte la muncd'

Parcd vizavi 9i-8i adund toate puterile pentru a face flta

primei rafale de vint. Cdnd ieqi din maqin6' pantoful li alu-

necd qi reuqi cu greu sd se ledreseze, agi{6ndu-se de uqa

vehiculului. Odatd ce-9i recipdti echilibrul, sim{i api inghe-

tate prelingendu-i-se pe gambe din poalele ude ale pardesiu-

iui, "or"

Jrur" in balti. Timp de cateva secunde nu flcu

altceva decit si stea acolo, cu promoroaca inppandu-i fala'

revoltatd de cat de rapid se petrecuse totul'

Arunci o privire pe Partea cealalta' la polilistul care

stdtea in mafind gi o privea, 9i igi d6du seama ci o vdzuse

alunec6nd. Cu mandria rdnite inqfecd trusa de pe scaunul din

Tess Gerritsen PACATOASA

- O caut pe doamna detectiv Rizzoli. Cred cd-i in capel,i.

Cdlugdrita ardti cu degetul tocmai in partea opusd a

cu4ii. Apoi se rdzuci pe cdlcaie qi pdqi qoviielnic pdni la uqa

cea mai apropiatd, ldsdnd-o pe Maura sd-$i croiascd singuridrum spre capeli.

Fulgi de zdpad6 se invartejeau gi dansau printre ace de

promoroacd, asemenea unor fluturi albi invdrtindu-se in jurul

unei sune d€ lumini. Drumul cel mai scurt era sA traverseze

curtea, dar pietrele aveau o pojghiti de gheald s,i pantofiiMaurei, cu tdlpile lor lunecoase, igi dovediseri deja lipsa de

aderen{d la o asemenea suprafatd. Asa ci se afundd in stratul

sublire de zdpadd de pe aleea care se desfecea de-a lungulcu4ii. Cu toate cd era protejatd impotriva lapovifei, nu em

mai deloc addpostitd de vant, care-i pdtrundea cu mii de

agchii prin haind. Era gocatd de frigul de afar6, care-i aducea

aminte o datd in plus de cat de tdioase poate fr luna decem-

brie in Boston. Cea mai mare parte a vie{ii s,i-o petrecuse inSan Francisco, unde cdliva fulgi strdlucitori de zdpadd erau o

incantare pretioasa, nu un motiv de chin, ca aceste urziciinlepdtoare, care se involburau l?ngd zid ca sd-i ciupeascd

pielea feJei. Coti mai aproape de clidire qi, trecdnd pe ldng6

ferestre intunecate, iqi str6nse gi mai mult haina in juml tm-pului. Din spatele po{ii rezbitea quieml slab al traficului de

pe Jamaica Riverway. Dar aici. intre acesti pereti. numai

tecere. Cu excep{ia bihanei cdlugdrite care o lisase sd intre,

locul perea abandonat.

Astfel cd alu un foc cdnd vizu trei chipuri scrutdnd-o de

la una dintre ferestre. Cdlugiri{ele formau un tablou tdcut,

din spatele geamului, asemenea unor stafii, in ve$mant intu-necat, carel privesc pe intrus pdtrunzAnd din ce in ce maiadanc in sanctuarul lor. O urmdrird trecAnd qi privirile lor se

migcard 1a urison.Intrarea in capeli era blocatd cu bandd galben6, din aceea

care se foloseqte la izolarea locului unei crime, care se

dreapta, trdnti portiera qi_qi croi drum de-a curmeziqul strdziilunecoase cu maximum de demnitate pe care o putu afi$a.

- Sunteti in reguld, doamne doctor? striga iolilistui fringeamul maginii, o atitudine ingrijoratd p" "ur"

.hiu, "A

nuo agtea.

- Sunt bine.

- Aveti griji cu pantofii iia. jn curte e incd si mai alunecos.- Unde este detectiwl Rizzoli?- Sunt in capeld.

- Si unde-i asta?

- Nu se vede de-aici. O uqi cu o cruce mare pe ea.

,. Isi continue dmmul p6nd la poarrd, insi o ldsi inchisd.Un clopot de fier atdma de zid; smuci a" n,ni" 9i Aungaiuimedieval se topi incet in mai linul zgomot af UpouileiiuJclopot se afla o placd de bronz, cu inscriptia pe j;mdtate ac;_perird de un lanl de iederA maronie.

Abatia Graystones

Surorile Fecioarei Maria a Sfintei LuminiSecerigul este rnult, dar lucdtorii sunt pulini! Rugati deci

pe Domnul secerisului, ca si scoati lucritori Ia secarirul Sdu.l

^ in spatele po4ii apdru pe neasteptate o femeie infesuratd

rn negr-u. cu un mers atdt de upor. inc6t Maura treslri cand ovdzu privind-o fix printre gratiile de tu pourte. au"u o a1ifoarte bdtrdni, intr-atat de ridatd, incat pdrea ca se prabuqeqieinluntru, insi ochii erau luminoqi pi patrunzatori ca ai uneipdsdri. Cdlugirila nu vorbi, doar intrebd din priviri.

- Sunt doamna doctor Isles de la Departamentul de Medi_cind Legali, spuse Maura. Am fost chemata aicl Oe potilie.

Poarta se deschise cu un scdncet_Maura pdqi in cufie.

I Noul testament, Luca l0:2 (n.tr.)

PACATOASATess Gerritsen

incovoiase sub greutatea umezelii qi atarna in u$d acoperitade o crusti de mdziriche. Ridici banda pentru a trece pe sub

ea qi impinse uqa.

Blilul unui aparat foto ii explodi in ochi qi impietri, cu

uga inchizdndu-se cu un $uierat in urma ei. Clipi pentru a

indepirta imaginea care-i arsese retina. Recdpitdndu-gi acui-tatea vizuald, vizu piruri de bdnci de lemn, pereti verui(i inalb $i in partea din fald a capelei un crucifix uriaq suspendat

deasupra altarului. Era o camerd rece gi austerd, cu intuneri-cul addncit de vitraliile ferestrelor, care filtrau numai o patd

tenebroasd de lumind.

- Nu vi mi$cati. Aveti grije pe unde cilcati, spuse foto-graful.

Maura privi spre dalele de piatri ;i vdzu sdnge, urme de

pa$i - un talrnef-balmeq niucitor, precum Fi resturi medicale.

Capace de seringd gi ambalaje rupte. Ce lasd de obicei inurmd echipa unei ambulanle. Dar nici un cadavru.

Rotindu-se intr-un cerc mai larg, privirea ei inregistribucata de pinzi albd, celcatd in picioare, care zdcea pe cori-dor, petele roqii de pe bdnci. igi putea vedea chiar si propriarisuflare in camera asta glaciale, iar temperatura perea incontinud scidere gi tremurul i se inte(ea pe mdsura ce studiaurmele de sange. Trecand printre Sirurile de binci 9i vdzdndpetele regulate de sange, intelese c€ se int6mplase acolo.

Fotograful incepu sd faci alte poze, fiecare dintre ele unatac vizual pentru ochii Maurei.

- Hei, doctore?

La capdtul din fate al capelei rdsiri o claie de pdr intune-cat apa4inend doamnei detectiv Rizzoli, care sdri in picioareqi ii fdcu semn cu mina.

- Victima e aici.

- $i cu singcte dsta de l6ngd uqd ce e?

- Asta-i de la cealalta victimd, sora Ursula. Blielii de laAmbulante au dus-o la spitalul Slintul Francisc. Mai e singe

De intervalul dsta din mijloc 5i niscaiva urme de paii pe cate

l*"..arn ta nu le stricdm. apa ci mai bine ia-o prin st6nga'

Mergi pe ldngi Perete.' '-'ii*t" tJopti sd-gi pun6 ciupicii protectori de polipropi-

1.16,;;; se strecurd de-a lungul zidului' lipiti de el' Numai

;;;;""" de rdndul de bdnci din fa16 vizu cadavrul

ceiugaritei zicdnd cu fala in sus, cu ve$mintele asemenea

r""iiutii negre' amestecandu-se intr-un lac mai intins de

sang". amUete -aini fuseserd deja puse in pungi pentru a se

orii* ortU"f". Tineretea victimei o surprinse pe Maura

[rf"*utt* care o ldsase sd intre si cele pe care le vdzuse la

i"r'"u!,.u'.ruu toate bdtrane' Aceastd femeie era mult mai

iinara. eu"u un chip diafan' cu ochi de un albastru-deschis

ir"oi",tifl i""" privire de o stranie seninalate Era cu capul

o.i."o"ri,. parui ulond tuns la doi centimetri de rdddcind'

ri"""r" f""iil.a ti"lente era imprimate in scalpul zdrobit' in

crestetul diform.lNuln"t"

"i este Camille Maginnes Sora Camille .Nis-

cutd la Hyannisport, spuse Rizzoli cu o voce metodicd $i care

suna ca in ,eriaiele politiste' A fost singura novice pe care au

avut-o aici fn ultimii cincisprezece ani Avea de gend si facd

iirlr*t" ju.arnin," in mai Tdcu un moment' apoi adiug6:

oi"^"t"" O*a, doudzeci de ani' qi furia din voce reverberd

in ziduri.

- Atat de tandre.

- Da. Se pare cA a stalcit-o in bitaie'

Maura iqi puse mdnuqile qi ingenunche pentru a carceta

dezastrul. lnstrumentul care o omordse ldsase crestituri linia-

r"ii ,ar"nfuit. pe pielea capului Flagmente de os ieqeau

prin pietea snqiaia 9i o grdmijoari de materie cenusie se pre-

lirrsese afuri. Cu toate ce pielea de pe fala era aproape

intact5, em sceldatd intr-un purpuriu-inchis'

- A murit cu fata in jos Cine a intors-o?

- Surorile care au gdsit-o, rdspuse Rizzoli' ii cdutau pulsul'

24 Tess Gerritsgn

- La ce ord au fost descoperite victimele?- Pe Ia opt dimineala. Rizzoli ipi privi scurt ceasul. Cam

acum doud ore_

- $tii ce s-a intamplat? Ce ,ti_au spus surodle?A fost greu se scot ceva cat de cat folositor de la ele.Mai sunt doar paisprezece cdlugirite 5i toate sunt in *ura O"

9oc. EIe cred ci aici sunt in siguranld. Sub proteclia lui Dui_nezeu. $i apare c6te un nebun de esta.

- Existd semte de intrare prin efraclie?- Nu, dar nu e foarte dificil se intri in clddire. Existd

iederd care creqte de-a lungul zidului - poli sa sari ineuntrJ

ff 1ea ma^ri probleme. Si mai e pi poana din spate, care

ouce la un camp. unde_si au griidinile. Un rdulEcdtor poateintra si pe acolo.

- Ceva urme de pagi?

- -_ Cateva aici. Dar afard, dacd sunt, sunt ingropate inzdpadd.

- Deci nu putem fi siguri cd a intrat prin efracfie. I s_ar fiputut permite intrarea prin acea poarti din fatd.- E un ordin sihastru, doctore. Niminui nu i se permite

i:::::] :: txceptia preotului paroh. c6nd "i". ,a ii"ar!rurghta.$t sa le spovedeasca. Si mai e o femeie care lucreazdrn parohre. lt permil sd_$i aducd fetila cdnd n_are cu cine s_oIase. Dar asta-i tot. Nimeni altcin€va nu intri lird aprobareamaicii starefe. Si surorile riman ineuntru. Nu para."r.incinta, decat pentru a merge la doctorcuu p"ni- ur*urgenld in familie.

- Cu cine ai vorbit peni acum?

-, -

_Cu starela. maica Mary Clement. $i cu cele doud

carugante care au gdsit victrmele.- Ele ce i-au spus?Rizzoli cldtind din cap.

- N-au vizut si n_au auzil nimic. $i nici celelalte nu credci vor fi in stare sd ne spund mare lucru.

PACATOASA

- De ce nu?

- Ai vezut cat de batrane sunt?

- Asta nu inseimni ce sunt lipsite de ratiune.

- Una dintre ele e in stare de inconqtientd din pricina unei

comolii gi alte doud au Alzheimer. Cele mai multe dorm incamere ale c6ror ferestre nu dau in curte, aga cA e pulin pro-

babil sd fi vdzut cEva.

La inceput Maura doar ingenunchease deasupra cadavru-

lui lui Camille, Jerd a o atinge, acordind victimei un ultimmoment de demnitate. ,,Nimic nu te mai poate rdni acum",

gdndi. incepu sd-i palpeze scalpul qi simli sca4aitul fiagmen-

telor de oase deplasate sub piele.

- Lovituri multiple. Toate au aterizat pe cregtet sau tnspatele craniului...

- $i vanitaile de pe fa!i? E numai lividitate?

- Da. $i e permanente.

- Deci loviturile au venit din spate. $i de deasupra.

- Cel care a atacat-o era probabil mai inalt.Sau ea era in gemrnchi. Iar el deasupra ei, in picioare.

Maura se opri, cu mdinile atingand camea rece, captivatide imaginea slAqietoare a acestei calugdrile tinere ingenun-

chind in fala atacatorului ei sub ploaia de lovituri care se

abdtea asupra capului ei plecat.

- Oare ce fel de nenorocit umbl6 brambura sd batd celu-

girile? inhebd Rizzoli. Ce dracu-i in nereguld cu lumea asta?

Maura tresiri auzind felul in care se exprima Rizzoli. Cu

toate cd nu-qi mai amintea cand intrase ultima oard intr-obisericd gi deli incetase si mai creadd de ani de zile, o cam

tulbura si audd o asemenea blasfemie intr-un loc sfant. Atat de

mare era puterea indoctrindrii din copilirie. Nici mdcar ea, pen-

tru care sfin{ii gi miracolele erau acum nigte simple fantezii,nu ar pronunla niciodatd un blestem in deplina vecindtate

a crucii.