TURTURICA

1.DESCRIERE Turturicasauturtureaua(Streptopelia turtur) este opasre migratoare, din familiacolumbidelor (Columbidae), ordinulcolumbiformelor (Columbiformes), rspndit nEuropa,Africa de NordiAsia de Vest, de culoare general ntunecat, cu dungi albe i negre pe lateralele gtului, spinarea cenuie cu brun, pieptul roz-violaceu, abdomenul alburiu, coada neagr pe mijloc, terminat cu un chenar lat, alb. Este asemntoare cu porumbelul, dar mai mic. Se hrnete cu grune, cereale, diverse buruieni, nghit i pietricele pentru uurarea digestiei. Cuibrete n pduri, plantaii, arbuti. Toamna migreaz nAfrica central. Este mult apreciat de vntori..Turturica are o lungime de 2631cm i o greutate de 150 g, este mai mic dectgugutiucul; masculul este puin mai mare dect femela. Corpul este subire, coada alungit, aripile lungi i ascuite. Biometrics:Size : 29 cmWingspan : 47 53 cm.Weight : 150 225 g

Coloritul general este ntunecat. Capul i cretetul capului sunt de culoare albastru-cenuiu. Penele din spatele capului prezent adesea vagi margini. Spatele,remigeleteriare (scapulare) itectriceleau o culoare cafeniu-roie, dar cu centrul penelor negru, dnd acestei pri un aspect foarte solzos. Prile laterale ale gtului au dungi albe i negre repartizate n 3-4 rnduri. Gtul i pieptul sunt roz-violaceu sau cenuiu-roz. Abdomenul i restul prii inferioare sunt albicioase, mai deschise dect lagugutiuc. Coada este lung, rotunjit, neagr, bordurat cu alb pe margini, cu excepiarectricelorcentrale. Ochiul galben este nconjurat de un inel rou.Cioculeste brun. Picioarele sunt rou-viinii. Dimorfism sexual: Ambele sexe sunt identice.LONGEVITATE: in salbaticie 13 ani, in captivitate poate sa traiasca pana la 20 de ani.GLAS: Cntecul este un uguit sau gurluit blnd, prelungit i tors, adesea repetat timp ndelungat, compus din cteva silabe (trei sau dou, rareori patru) un fel de "rou-rr" sau "rrr" prelungit. Poporul crede c spune: lucru-ru, lucru-ru. Poate fi vazut ocazional intre arbusti sau prin gradini, prefera locurile deschise de deal si campie. Isi anunta sosirea primavara prin vibratiile adanci "turrrr, turrrr", de aici numele de turturica. In Romania soseste in aprilie si pleaca in septembrie.SIMTURI: a highly developed sense of smell and visual recognition of familiar objectsECOLOGIE Este specie de pasaj si oaspete de vara in Romania.Soseste in aprilie si pleaca in septembrie. Pasajul este in toi intre 1 si 10septembrie.Iernile si le petrece in continentul African. Biotopul preferat il constituie peisajele deschise din regiunile de deal i de cmpie presrate cu arbori, tufiuri, garduri vii i boschete. Se ntlnete i n desiuri, pduri cu mult subarboret, cu ap n apropiere. Este adesea gsit n desiurile care mrginesc terenurilor agricole, unde i cuta hrana. Spre deosebire deporumbelul gulerat, turturica este rar gsit pe cldirile oraelor. Ea prefer, conform firii sale prudente, s rmn la adpostul unei vegetaii de nlime medie. Turturica este rspndit nEuropa,Africa de Nord,Asia de Vest. Ea este prezent n ntreagaEurop, dinInsulele Canarepn nUrali. Este, totui, total absent nScandinavia,Irlanda. Este, de asemenea, gsit n vestulAfricii de Nord(Maroc,Algeria,Tunisia) i nAsia Mic. nAsia, arealul sa ntinde dincolo deMarea CaspicnIran,Afganistanpn nMongolia.DENSITATE In Europe, the breeding population is estimated to number 3,500,000-7,200,000 breeding pairs, equating to 10,500,000-21,600,000 individuals (BirdLife International 2004). Europe forms 25-49% of the global range, so a very preliminary estimate of the global population size is 20,000,000-100,000,000 individuals, although further validation of this estimate is needed.REPRODUCEREEste o specie strict monogama, care depune doua pontepe an, de cate doua oua. Perioada de reproducere debuteaza cu un ritual de curtare. In majoritatea cazurilor, masculul emite un sunet specific, dupa care desfasoara un "dans al imperecherii" in care isi scoate in evidenta coada, aplecandu-se in fata si deschizandu-si penele ca intr-un evantai, pentru a impresiona femela curtata. Odata cuplul format, perechea se va aciua in cuib,Acesta este amenajat in tufe sau in arbori, la micainaltime (2 - 3 m). Incubatia este scurta (14 zile), puii ramanand doar douasaptamani in cuib, apoi inca o saptamana pe ramuri in preajma cuibului. Lavarsta de o luna sunt deja buni zburatori.SOCIABILITATEEste o pasre nesociabil, sperioas i greu de vzut, care se ascunde n frunziuri, dar poate fi zrit n deprtare pe firele de telefon sau cnd se hrnete pe pmnt. Formeaz stoluri mari la sfritul verii, cnd frecventeaz mai ales culturile defloarea soarelui. Fiind psri monogame, trind n perechi chiar cnd se ntovresc n crdurile de plecare. Cnd unul din parteneri e mpucat cellalt st trist, ndoliat, fiind un "simbol al fidelitii n amor".HRANADe la sfritul lunii aprilie sau nceputul lunii mai, pn la sfritul lunii iunie, turturelele se hrnesc n principal prin fnee, iar n iulie-septembrie se hrnesc printre culturile de cereale. Ies dup hran i ap la ore destul de regulate.Hrana de baz al turturelei este constituit din semine de tot felul (care reprezint aproximativ 95% din hrana lor), mai ales din seminele diferitelor specii de fumrie (Fumariaspp.), altor buruieni, care cresc n cmpuri cultivate i prloage. Pasre prefer s ia seminele care se coc pe plant, mai degrab dect s le ciuguleasc de pe sol. Acest mod de a colecta seminele de pe plantele vii determin turturica s se ntoarc n Africa tropical toamn, cnd fumriele europene dispar. ntr-o mare msur, distribuia turturelei coincide cu cea a fumriei.Turturica se hrnete i cu semine plantelor cultivate (cereale etc.) , n mod special floarea soarelui i mei. n fosta URSS, turturica consum boabele de mei, o resurs comercial important, i, prin urmare, este considerat ca o pasre duntoare local. Ici i colo, se poate vedea turturica ciugulind seminele care au fost date psrilor de curte.nghite i pietricele pentru uurarea digestiei seminelor. Se hrnete, de asemenea, cu insecte i molute mici care reprezint aproximativ 3% din hrana sa.DUSMANIPsrile de prad, cum ar fiuliusunt principalii prdtori naturali ai turturelelor. Pe de alt parte, jefuitorii cuibului, cacoofanaigaia, fur puii i aproape o treime din ou. Impactul lor este foarte sensibil la nceputul sezonului de cuibrire, cnd turturelele adulte dispun de mai puin hran i trebuie s prseasc mai mult vreme ponta pentru a culege suficient hran pentru a supravieui. Prin urmare, puii eclozai mai trziu, cnd seminele de fumri sunt abundente, au o ans mult mai bun de supravieuire.BOLIPrintre cele mai comune probleme de sanatate care pot afecta turturica t se numara fracturile, ranile deschise, cresterea in exces a ghearelor si a ciocului, durerile la nivelul picioarelor, smulgerea penelor, contuziile, indigestia, bolile oculare, racelile,retentia oului, tumorile, aspergilioza, constipatia, diareea, artrita etc.

O turturica bolnava va fi apatica, va avea un apetit scazut si penele infoiate. Alte semne, in functie de afectiune, pot include scurgeri nazale si scadere in greutate. Nu este o specie ameninat i figureaz pe listaIUCNca specie cu risc sczut, dar declinul populaiei n unele ri a fost n 1970-1990 de 50%. Cauzele scderii numrului de populaii sunt:1. Vnatul n timpul pasajului su prin regiunile mediteraneene;2. Degradarea habitatului su datorit distrugerii gardurilor vii, utilizrii masive a pesticidelor n agricultur, eliminarea unor plante cu seminele cu care se alimenteazRECOLTARESezonul de vanatoare la turturica este 15 august-28 februarie, folosindu-se arma cu tevi lise si alice de 2-2,5 mm, fiind apreciata de vanatori pentru carnea gustoasa.