TULBURĂRI PSIHICE SI COMPORTAMENTE PATOLOGICE ÎN CRIMINOGENEZĂ

Capitolul 9

Adversitatea adultului: ce mediu timpuriu timpuriu și ce genotip crează vulnerabilități îndelungate pentru adversitatea socială a adulților în psihoză?

Stresul de lungă durată - factor important în dezvoltarea psihozelor Modelul vulnerabilitate - stres (Nuechterlein y Dawson, 1984) acceptat ca un cadru euristic util pentru studiul etiologiei și evoluția clinică a schizofreniei Simptomele psihiatrice apar când pragul de stres depășește nivelul de vulnerabilitate al individului. Mecanismele care stau la baza asocierii între stresul cotidian și psihoze rămâne neclar Prima întrebare care se pune este: mediul reprezintă o vulnerabilitate în apariția timpurie a psihozelor la adulții cu risc major in psihoze? Ipoteza este că apariția în copilărie a traumelor și dezvoltarea acestora în mediul urban, intensifică vulnerabilitatea pentru declanșarea psihozelor mai târziu.A doua întrebare este dacă expunerea timpurie sau târzie la un mediu poate cauza o tulburare psihotică prin interacțiunea cu o vulnerabilitate genetică pre-existentă(sau mai clar, o interacțiune între gene și mediu). Society and psichosis,Ed.Craig Morgan,Kwame McKenzie and Paul Fearon,Published by Cambrige University Press, 2008

Ventura et al (2000) a realizat un studiu în care a investigat pacienți diagnosticați recent cu schizofrenie ,pe o durată de un an . El a constatat un risc major de agravare atât a psihozei cât și a depresiei după un eveniment de viață.Jons et al,2004; Wiles et al 2006, au constatat că evenimente de viață petrecute cu șase luni în urmă au dus la tulburări psihotice.

Discriminarea și deruta socială

Migrația - factor de risc presupus în schizofrenie (Van Os et al,2005)Cantor Grae y Selten(2005) in urma unui studiu au constatat un risc pentru psihoze de 2,7% la imigrantii de prima generatie si de 4,5% la cea de-a doua generatieImigrantii din tarile in curs de dezvoltare prezinta un risc mai mare de aparitie a psihozelor in comparatie cu tarile dezvoltate. Imigrantii din tarile unde populatia este majoritar neagra prezinta un risc major pentru schizofrenie,procentul fiind dublu fata de imigrantii din alte țări. S-a demonstrat că asocierea între statutul de imigrant si psihoza nu trebuie exclus.Un studiu ulterior făcut pe un eșantion de populatie, a demonstrat că discriminarea,fie că este vorba de vârstă, gen, incapacitate, s- a asociat cu un risc major de apariție a psihozei.(Janssen et al,2003).

Mecanisme(1) - Sensibilitatea la stres

O ipoteza este că sensibilitatea la stres poate avea un impact major și poate crea un risc in apariția psihozelor.Adversitatea socială poate fi un factor de stres si ulterior ar putea declansa psihoze.S-a utilizat o tehnică (ESM) pentru investigarea factorilor de stres minori și impactul acestora in viața de toate zilele.

S-au intalnit reacții emoționale modificate ale persoanelor vulnerabile la stres in viata de zi cu zi.Reactivitatea emoțională definită ca o creștere a afectului negativ(NA) și o scădere a afectului pozitiv asociată cu evaluări subiective ale stresului de catre indivizi, constituie vulnerabilitate la psihoză.Această vulnerabilitate poate fi atât de origine genetică cât și datorită mediului.(Myin - Germeys et al,2005)Indivizii cu simptome negative au nevoie crescută de somn,este diminuată puterea de concentrare, motivația, inițiativa, scade capacitatea de a răspunde la solicitări, inclusiv la stresori minori pentru a face față problemelor curente. Au loc de asemenea tulburări de gândire; gândurile nu mai pot fi ținute în frâu.Glaser et al,2006 afirma că simptomele negative de lungă durată în copilărie pot să perturbe viața adultului cu riscul de a dezvolta psihoze.Un mecanism evident care poate fi implicat în alterarea răspunsului la stres este axa hipotalamus - glanda pituitară - adrenalina(HPA), care este unul din principalele sisteme de mediere ce intervine în capacitatea de răspuns la stres.(Walker y Diforio,1997).Structurile cerebrale afectate ar include axa fronto-striatal-hipotalamică și mai ales proiecțiile dopaminergice în aceste arii.Alterarea semnificativă a acestor circuite prin orice mijloc,drog,boală organică,traumatisme sau schimbări în dezvoltarea normală a creierului ar conduce la apariția simptomelor psihotice.Dacă există o predispoziție, o vulnerabilitate a acestor zone cerebrale,psihoza poate apărea în cursul dezvoltării,în perioadele critice ale acesteia.În ultimele decenii pot fi identificate trei direcții importantr de abordare a problematicii psihozei: 1. se referă la concepția spectrului tulburărilor psihotice; 2. la studierea ”primului episod de psihoză” și a terenului pe care apare; 3. preocuparea pentru ” continuumul psihotic”, având ca obiectiv tulburările psihotice primare.Fiecare din aceste direcții au fost dezbătute în diverse studii,dezbateri, publicații.

Mecanisme(2)adversitatea timpurie și sensibilitatea comportamentalăStudiile descrise (anterior) demonstrează ca persoanele vulnerabile în a dezvolta psihoză sunt realmente sensibile la stres. Acestea reacționează cu schimbări mari ale stării de spirit și intensitatea psihozei este răspunsul stresului zilnic. Subiecții cu antecedente de traumă infantilă au raportat o mare reactivitate emoțională datorită stresului zilnic, care se reflectă în creșterea afectului negativ. Acest afect a fost semnificativ la subiecții care au experimentat o traumă înainte de vârsta de 10 ani. Trauma - cauză a sensibilitătii comportamentale, poate fi evaluată în detaliu ca un lanț cauzal în dezvoltarea psihozei. Sensibilitatea comportamentală este un mecanism de legătură între evenimentle de viață anterioară sau trauma infantilă - și psihozăMecanisme (3)- interacțiunea gene - mediu Unele studii au evidențiat faptul că interacțiunea gene-mediu este cauza tulburărilor psihiatrice.Este necesar a se găsi factorii de risc mediu - genă. Psihoza este influențată in mare parte de factori genetici(Hansen et al,2005) Mediul urban este un factor important care relaționeaza cu schizofrenia(Krabbendam y van Os,2005), 30% din cazuri. Riscul genetic pentru psihoză s-a evaluat indirect bazat pe antecedente familiare. Subiecții cu un părinte care a avut delir sau halucinații,cu tratament psihiatric pentru psihoză, se consideră a fi un risc genetic. S-a demonstrat că riscul pentu a devolta psihoză este mai mare pentru cazurile genetice decât factorii de mediu.

Aprox.60-70% din rezultatele psihozei sunt atribuite acțiunii sinergice a celor doi factori gene-mediu.

Capitolul 13

PSIHOZA ÎN ALTE CULTURI

In mijlocul anilor 1970, o tânără antropolog, Fortune, aterizeaza la Dublin împreună cu familia, pregătită să facă față ghicitorolor ri runelor legate de sexualitatea Galică.O intâlnire neașteptată la câteva zile dupa sosire, cu un psihiatru îi propune spre studiu un subiect vizând ratele de fugari cu schizofrenie din Irlanda rurala.Aceasta iși stabileste un grup de lucru pe agricultorii din peninsula maritimă, urmărind “nebunia ca studiu pe teme culturale”.Activitatea și-o desfășoara in spitale, unde intâlneste un tânăr Patrick, greu de ținut in rezervă, acesta fusese schilodit de părinți in copilărie , iar acum aceștia erau demoralizați de comportamentul băiatului.In 1979, apare o lucrare publicată de oamnenii de stiinta, in care se vorbeste despre tulburarile psihice, schizofrenia numind-o “mai mult o iluzie, decat tulburare psihotica”.Acest lucru fiind contestat de specialisti care au solicitat să pună in discuție instrumentele folosite.Psihiatrii acelor vremuri afirmau ca, locuitorii celibatari din zonele rurale, erau predispusi spre depresie si suicid, bazandu-se pe arhivele generale ale spitalelor.Spitalele din Irlanda au inregistrat un numar mare de persoane abuzate, existand printre localnici expresia ca “abuzul este un mod convenabil de a scapa de oamenii incomozi”.Toate aceste inregistrări au fost studiate cu scepticism de sociologi, dar problema etnografică are mai putin de a face cu psihopatologia, fiind o problemă cu care antropologii încă se confruntă. In urma cercetărilor, Hughes este convinsa de deteriorarea oamenilor, nu numai a celor internați in spital,ci și a celor ale caror ciudățenii îi trimitea intr-o izolare profundă si care erau tolerati la nivel local, fiind victime specifice de un timp.Psihiatria a avut un rol important, favorizand raspunsuri epidemiologice la aceste intrebari, furnizand o tehnologie cat mai avansata bazata pe o analiza comparativa de evaluare a incidentelor locale rezultand definirea exacta a tulburarilor.

In anii 1960, a apărut o anomalie pe teme de schizofrenie cu specific transcultural, susținute multă vreme și de autori scandinavi.Ei considerau că rata de recuperare a indivizilor psihotici proveniți din țările în curs de dezvoltare era mai mare decât a indivizilor din țările dezvoltate.Scheper-Hughes a studiat la fața locului valoarea semnificativă a acestor afirmații si a constatat că schizofrenia apare printre burlacii din zonele marginalizate și că nu are legătură cu proveniența culturală.

Societatea și psihoza,ed.Craig Morgan,Kwame McKenzie și paul Fearon,Publicat de Cambridge University Press”Odată ce simptomele schizofreniei apar la vârste tinere,ele persistă toată viața”(Sava și Snyder,2002),așadar zvonul că schizofrenia ar fi putea fi recuperabilă la indivizi din diverse societăți este contracarat puternic.Noțiunea de regiuni patologice a fost considerată o ficțiune.(Labscher,1937,Winston,1934)Debutul pentru psihoză este considerat acut ,în limitele a două săptămâni,dar se pune problema în toate cazurile a evoluției ulterioare.Seligman ,1929 nu a găsit nici o formă de nebunie în satele din Papua Noua Guinee, dar cazuri în care a fost considerată ”influența albilor au existat.

Benedict(1934) a descris situații în care erau luate femei de către coloniști britanici și obligate să-și părăsească țara de origine . Femeile erau luate de soții , noua lor familie considerându-le străine de cultura lor, marginalizate, astfel că cercetătorii vremii au declarat ca acestea erau ”vizibil schizoide”,relatat de Faris ,1934.Concluzie: de trecere a frontierei "În cazul în care restituirea sociala constituie criteriul nostru, trebui să se ia în considerare o serie de factori care se află dincolo de controlul pacientului." (Bleuler, 1950 (1911], p.. 255)Pentru a putea rezolva stabilirea unui sediu geografic eco-cultural de epidemiologie, trebuie regandit totul, prin fortarea fuziunii care va redresa tot la nivel mondial privind emigrarea.Conventiile guvernamentale, institutiile de consiliere, au stabilit cu succes negocieri privind protocoalele de trecere, ritualuri obisnuite, care sunt lipsite de un punct de sprijin si care datorita fragilitatii constituie un pericol.Acordul de lucru conceptual, documentele justificative, companiile etnografice au concretizat acest proces national inca fragmentar.Intr-o lume in care limitele culturale sunt usor permeabile, in care amestecarea de metode si optiuni este sensibila, nici pentru practica de specialitate nu se indeplinesc conditii de lucru.Cercetatorii insistand ca raspunsul la toate acestea, este cercetarea interdisciplinara.

Capitolul 15

SOCIETATEA ȘI PSIHOZOZELE

Craig Morgan,Kwame Mckenzie y Paul FeronTulburarile psihotice pot fi mai frecvente decat s-a crezut, fiind o problema de ordin public.Schizofrenia fiind una din acele tulburari psihice alaturi de alte tulburari psihice ,duce la simptome dureoase si chiar excludere din viata sociala . Familial este un efort imens la fel si social si material,cei apropiati trebuind sa-i ingrijeasca pe cei bolnavi toata viata.Multi cercetatori pun schizofrenia si psihozele pe seama biopsihosocialului .Societatea lupta pentru a gasi cai viabile de tratare si de a raspunde cu exactitate la unele intrebari.Factorii sociali au influente pe diferite paliere.Ideea riscului expunerii la diferite medii sociale in copilarie , adolescenta si maturitate este un mod de a incepe intelegerea unor factori generatori de boli cardice sau diabet.Temporalitate, rezintenta, consistenta, raspuns la stimuli, specificitate, compatibilitate biologica sau psihosociala, coerenta, experiment, analiza.Bulversarea pe tot cursul vietii.Viata familiala este un factor determinant in tulburarile psihice, mamele sau tații fiind considerati răspunzatori pentru apariția schizofreniei.(neglijarea copiilor, dezinteresul față de buna dezvoltare, abuzuri sexule sau psihice, in cadrul sau in afara familiei dar si unele cazuri care sunt ereditare . ) Amintiri neplacute din copilarie pot provoca depresii, anxietate, tulburari de personalitate, anorexie s.a.Totusi traumele din copilarie nu sunt atat de rasunatoare ca si cele din cadrul plecarii fortate, a mutarii in alt cadru sau efectele traumatice din oras , a fenomenului migratiei si a schimbarii mediului de trai ,alaturi de o alta etnie .Specificitate (particularitati specifice)

Conditiile si cazurile sociale au fost legate cu psihoza si asociate cu bolile mentale sau pshisice.Factori determinanti ,sociali nu sunt clari si ceea ce creeaza este vulnerabilitate generala la neliniste, forma precisa find data de interactiunea cu alti factori chiar si genetica.Variabilele studiate pana in prezent sunt precoce in a da unele particularitati spcifice. Ex: evenimente marcante au crescut riscul depresiei incluzand pierderi, umilinta si blocari.Experienta sociala conteaza atat in debutul psihozei cat si in tratarea acesteia existand si un numar

de factori potentiali cu suport experimental care pot lega imprejurarile sociale potrivnice de dezvoltarea psihozelor.

Mecanisme

Multe boli sunt legate de cele din mediile socio-economice din zonele periferice slab dezvoltate si sunt cele care prezinta aparitia lor mai des.Una dintre cercetarile avansate ale neurologiei si geneticii este dezvoltarea intelegerii problemelor sociale si cum influenteaza dezvoltarea gandirii si interactiunea cu geneticaIntamplarile neplacute din copilarie asociate cu modificarile din structura neuronala si functionarea in zonele care au fost implicate au dat nastere la psihoze si schizofrenie .Conceptualizarea si masurarea proceselor sociale. Neurologia si genetica au fost sustinute de o tehnica avansata studierii creierului si genomului.Diferentele dintre rural si urban , migratie si nonmigratie, abuzat sau neabuzat au creat totusi anumite probleme de cercetare.Trebuie luate masuri pentru prevenirea psihozelor si studierea proceselor sociale complexe, contextul in care apar si natura primara si legatura dintre etnii si psihoze, si o cercetare continua. Diferentele dintre cauza si efectIzolarea sociala poate fi si cauza si efect.Temerile fata de mediul inconjurator la fel ca si tulburarile pot fi mostenite. Kender si Baker (2009) au realizat un studiu prin care aratau ca trasaturile mostenite fata de mediul inconjurator , viata stresanta si suportul social au crescut de la 7% la 39%. Autorii au conchis ca influentele ereditare asupra masurilor ambiente sunt universale in masura sa modereze impactul.Rezultate si interventii Se fac eforturi pentru a intretine nevoile sociale ale celor cu psihoze prin terapii ocupationale, interventii sociale in cadrul serviciului , centre de zi si multe programe ,terapii de grup,terapii familiale.In cazuri grave atat tratamentul prin interventii de specialitate(terapii congnitiv comportamentale) cat si medicatia sunt esentiale.Warner arata nevoia integrarii celor cu psihoze intr-o viata sociala activa dar cu participarea si ajutorul celor din mediul din care fac parte.Contorizarea slabiciunilor stigmatilor alaturi de psihotici este o tema grea dar necesara ,iar recuperarea lor este țelul final.Cooper, 1992 arăta ca masurile de prevenire pot duce la elucidarea totala a bolii. Daca maturitatea dezordonata isi are radacinile intr-o copilarie traumatizata atunci trebuie sa marim masurile pentru protectia si ingrijirea copilului; din experienta castigata sa-i ajutam pe cei care prezinta riscuri de psihoze.