TULBURĂRI DINAMICE, MERSUL

Simona Grad

TULBURĂRI DINAMICE

• Motricitatea voluntară

• Motricitatea semivoluntară

• Motricitatea automată

A. Leziunile motoneuronului central

B. Leziunile motoneuronului periferic

C. Leziunile sist. extrapiramidal

A. Lez. motoneuronului central

AVC

I. Paralizii, pareze

II. Tulburări de tonus muscular

III. Modificări ale reflexelor

I. PARALIZIA

- Pierderea completă a forţei musculare, imposibilitatea mişcării unui segment al corpului

Pareză= deficit motor parţial

- Hemiplegie – afectat hemicorpul dr/stg

- Monoplegie- este afectat un membru

- Paraplegie- sunt interesate mb inf

- Tetraplegie – sunt interesate toate cele 4 mb.

I. PARALIZIA

- Parezele şi paraliziile interesează mai ales muşchii extensori ai mb superioare şi m. flexori ai mb. Inferioare

- Probe de pareză

Probe de pareză

1. Semnul pronaţiei- braţele întinse, palmele în sus, degetele răsfirate, ochii închişi→braţul afectat se lasă încet, mîna –uşoară pronaţie

2. Proba Barré- decubit ventral, gambele flectate la 45 sau 90 grade, ochii închişi →gamba afectată se lasă în jos

3. Proba Mingazzini – decubit dorsal, copasele şi gambele flecate, ochii închişi →segmentul deficitar cade încet

II. MODIFICĂRI ALE TONUSULUI MUSCULAR

- Paralizii care se instalează brusc (AVC, traumatisme) – tonusul muscular este ↓dar cu timpul→hipertonie (paralizie spastică)

- Paralizia se instalează insidios – lipseşte faza flască- paralizie spastică de la început

- Spasticitatea- topografie inversă decât paralizia – interesează m. flexori ai mb. sup şi extensori ai ai mb. inf

III. MODIFICĂRI ALE REFLEXELOR

- Faza spastică – exagerarea ROT

- Reflexe cutanate anormale

Reflexul Babinski – gratare la marginea ext a plantei, în sens post- ant→extensia halucelui, flexia şi răsfirarea celorlalte degete

B. Lez. motoneuronului periferic

- leziuni ale coarnelor anterioare (poliomielită)

- nucleii nervilor motori ai tr. cerebral (AVC)

- leziuni ale plexurilor rahidiene (hernii de disc, traumatisme, inflamaţii)

B. Lez. motoneuronului periferic

În funcţie de topografia acestor leziuni sunt

afectate diverse grupuri musculare:

- Plexul brahial – C4- diafragm

C5- m. umărului

C6- m. lojei ant. a braţului

C7- m. lojei post a braţului

C8- m. antebraţului, reg ext

a mâinii

T1- m. reg. int a mâinii

B. Lez. motoneuronului periferic

- Plexul lombo sacrat – L3- m. ant. ai coapsei

L5- m. anterolaterali ai gambei (mersul pe călcâie)

S1- m. post ai gambei (mersul pe vârfuri)

C. Lez. sist motor extrapiramidal

1. Akinezii2. Mişcări involuntare

I. Akinezii

- Întârzierea în iniţierea unei mişcări semivoluntare sau automate, ceea ce implică un control voluntar permanent

Ex. B. Parkinson – lipsa de expresie a feţei

- mers parkinsonian

- dificultatea de a executa mişcări alternative rapide

II. Mişcări involuntare

- Contracţii musculare nedorite

1.Fibrilaţii

2. Fasciculaţii

3. Tremurături

4. Coreea

5. Mişcări atetozice

6. Convulsii

7. Mioclonii

8. Spasme

9. Ticuri

1. Fibrilaţii şi fasciculaţii

Contracţii rapide şi limitate la suprafaţa muşchilor

2. Tremurături- De repaus

- De atitudine

- De acţiune (intenţională)

a) Tremurături fine – mâini, emoţii, surmenaj, cafea, alcool, hipotermie, boli psihice

Mai intense şi la tot corpul – frison, hipoglicemii

2. Tremurături

b)Tremurătura parkinsoniană

- mişcări rare, ritmice

- mai ales mb superioare şi cap

- apare în repaus, accentuată de emoţii şi frig

- scade în timpul acţiunilor voluntare sau în somn

- semnul “fişicului”

2. Tremurături

c)Tremurătura cerebeloasă

- amplă, neregulată

- toate membrele

- intenţională

2. Tremurăturid)Asterixis (flapping tremor)

- Degetele mâinilor întinse şi răsfirate se relaxează ritmic

- Asemănător cu fâlfâitul aripilor

- În Encefalopatie hepatică, uremie

3. Coreea- Mişcări ample, rapide, aritmice, de scurtă

durată

- Răspândire variabilă

Ex Coreea Sydenham – în RAA

Coreea Huntington – leziuni ale corpilor striaţi

4. Mişcări atetozice

- Lente, permanente, împiedică menţinerea unei poziţii stabile a corpului

- Ex. Boala Wilson

5. Convulsiile- Contracţii musculare intermitente, de intensitate

şi durată variabilă

a) Tonice – contracţii musculare care rigidizează segmentele interesate

b) Clonice – mişcări ample, dezorganizate ale întregului corp, uneori asociate cu tulburări de conştienţă

c) Tonico clonice

Ex. Criza majoră de epilepsie, HIC, tulburări metabolice, intoxicaţii, febră

6. Mioclonii- Secuse musculare rapide, parţiale, se repetă la

intervale variabile

- Pot fi provocate prin percutarea uşoară a unui muşchi

7. Spasmele

- Crampe

- Torticolis

- Hemispasm facial

8. Ticurile

TESTAREA ECHILIBRULUI ŞI COORDONĂRII

• Proba Romberg – ortostatism, ochii închişi

• Romberg “sensibilizat” – un picior înaintea celuilalt

MERSUL

1. Mersul hipodinamic – încet, “obosit”

2. Claudicaţia intermitentă – durere în timpul mersului la nivelul mb inf (crampă în molet)→impotenţă funcţională, obligă pacientul să se oprească

Indicele de claudicaţie = nr. de paşi pe care este capabil pacientul să îi efectueze

- În AOP

MERSUL

3. Mersul ebrios – nesigur, deplasarea corpului înainte şi înapoi

4. Mersul ataxic – bază largă de susţinere, privirea în jos (“îşi privesc paşii”)

- În leziuni cerebeloase

- înainte şi înapoi- Mersul în stea

MERSUL

5. Mers spastic

a) - hemipareza spastică

- Mîna lipită de corp, piciorul adus înainte (mers cosit)

b) – parapareza spastică – mers forfecat – paşi mici, coapse încrucişate

MERSUL 6. Mers stepat – leziuni ale motoneuronului

periferic

- Solul atins cu vîrful piciorului, apoi cu călcâiul, genunchii flectaţi puternic (urcatul scărilor)

7. Mers parkinsonian – corpul aplecat înainte, coapse şi genunchi în uşoară flexie, paşi mici, târâiţi, mişcări rigide

8. Mers senil – paşi mici, nesiguri, târâiţi

http://de.academic.ru/pictures/dewiki/83/Sir_William_Richard_Gowers_Parkinson_Disease_sketch_1886.jpg