TrofologiaCombinaii de alimente incompatibileTrofologia este tiina combinrii alimentelor.Noiunea de dieta echilibrata recomandat de medicina occidentala este simpla " cate puin din toate la fiecare masa".nelegem din aceasta recomandare ca la o masa mncarea trebuie sa fie un amestec, in cantiti mici , de carne,lactate, amidon, grsimi,zahar, legume, fructe etc. pentru a asigura corpului toi nutrienii necesari.Cantitatea de mncare redus este perfect apreciat , cci noi oamenii n general mncam mai mult dect consumm , din punct de vedere energetic , dar combinaia de "din toate " este ca i cum am turna n rezervorul unei maini o combinaie de benzina, ulei, alcool, si zahar .Acest amestec nu va arde eficient ,energia degajata va fi slab ,motorul se va bloca i ntregul sistem mecanic . Acelai lucru se poate ntmpla i cu organismul nostru.

tiina combinrii alimentelor a fost cunoscuta din vechime caci Moise a dat reguli stricte conform crora carnea si laptele nu trebuie consumate la aceeai mas . nelepciunea acestei tiine este luata din "meniurile naturii".

Exista o mare diferena intre digerarea unui aliment , orict ar fi compoziia lui de complex , i digerarea unei combinaii de alimente. n combinaiile alimentare prin-cipiul care trebuie respectat este echilibrul acid-alcalin sau pH-ul . tim de la orele de chimie ca in cantiti egale acidul si alcalinul se neutralizeaz ,apare o soluie neutra ca apa . Este de fapt principiul dup care acioneaz bicarbonatul (alcalin puternic) pe care al nghiim ca s potolim arsurile din stomac provocate de indigestia acid.

Este o realitate tiinific recunoscuta ca pentru digerarea proteinelor stomacul trebuie sa secrete pepsina care are efect numai in mediu acid. Pentru digerarea carbohidrai-lor/ amidon se secreta ptialina si alte sucuri alcaline , deci este nevoie ca in stomac aceste alimente sa gseasc un mediu alcalin .

Este foarte simplu sa nelegem ca amestecul de proteine si carbohidrai/amidon este nepotrivit .Sucurile alcaline si acide se secreta simultan ,ca reacie a consumului de proteine si amidon ,acestea neutralizndu-se reciproc se transforma n stomac ntr-o soluie apoasa care nu poate digera nici proteinele , nefiind destul de acida ,i nici amidonul , nefiind destul de alcalin.

Ce se ntmpl ? proteinele putrezesc, iar amidonul fermenteaz din cauza bacteriilor n tractul digestiv .Aceasta putrezire i fermentaie este cauza principala a tulburrilor digestive cum ar fi gazele,crampe, arsuri stomacale ,balonri, constipaie,hemoroizi ,colite. Multe alergii snt rezultatul combinaiilor incorecte de alimente : fluxul sangvin preia toxine din substanele fermentate i putrezite, atunci cnd trece prin intestine, iar aceste toxine produc iritaii,urticarii,dureri de cap,great i alte simptome denumite generic "alergii'.

n concluzie dup o astfel digestie in snge nu vor ajunge multe substane nutritive (pe care le ateptm , mncnd "de toate") , dar in colon vor ajunge o cantitate mare de reziduuri si toxine . Corpul va fi slab hrnit si supus la mare efort in lupta cu reziduurile, i s-ar putea ca in cele din urma sa cedeaz si sa se mbolnveasc .

Dar noi ne ambiionam sa ne pstrm sntatea ,echilibru energetic ,si ncercm s respectm cteva reguli in combinaia de alimente in cadrul unei mese. Iat cteva dintre ele foarte importante care acoper majoritatea "infraciunilor culinare"mpotriva naturii comise in toat lumea modern ,regulile se bazeaz pe studiile dr. Herbert M. Shelton , unul distinii terapeui nutriioniti din SUA, autorul "bibliei" combinaiilor culinare corecte. Proteine + amidon- combinaia cea mai proasta despre care am amintit mai sus.Regul:proteinele concentrate cum ar fi carnea, petele, oule si brnza se consum separat de amidonul concentrat coninut n pine, cartofi i orez.De exemplu, se mnnc :1. pine prjit sau oua la micul dejun , 2. carne de hamburgher sau chifl la prnz , 3. carne sau cartofi la cina .tiu sigur ca vei spune , imposibil caci obiceiurile noastre culinare snt fix invers , este foarte greu de a schimba obinuina , a doua natur a omului ,dar facei cel puin un compromis i nu mncai n acelai timp carnea si cartofii sau orezul facei o pauz de cteva minute ntre cartofi, orez i carne . Proteine + proteine- fiecare proteina are necesiti digestive proprii.De exemplu , enzimele acioneaz cel mai intens : asupra laptelui in ultima jumtate de ora a digestiei , n timp ce la carne in cursul primei ore , iar la oua undeva ,la jumtatea digestiei .Aceasta descoperire ne ajuta sa nelegem legea lui Moise impus poporului de a nu amesteca carnea cu laptele .Regul:la aceeasi masa nu se combina mai multe feluri de proteine , nu se mnnc carne si oua, carne lactate, si peste . Amidon + acizi- n momentul consumrii de alimente acide ca portocale , lmie,si alte fructe acre si alimente cu amidon , n cavitatea bucala nu se mai secrete sucul alcalin necesar digestiei amidonului .Amidonul ajunge in stomac fr sucuri alcaline necesare digerri si va fermenta sub aciunea bacteriilor .Regul:nu se consuma amidonul si acizii la aceasi masa .De exempludac mncm pine prjit sau cereale la micul dejun nu se bea suc de portocale si nici ou , v amintii ?. Proteine + acizi- v vei ntreba cum poate fi contraindicat combinaia de proteine cu acizi cnd digestia proteinelor se face in mediul acid cu ajutorul pepsinei . Dar trebuie tiut ca pepsina acioneaz numai in mediul acid creat de acidul clorhidric (care este component a sucului gastric) i nu n prezena oricrui acid.Aadar sucul de portocale inhiba digerarea oulor , iar salata cu mult oet inhib digerarea fripturii .Regul:evitai combinarea proteinelor concentrate cu acizi la aceeai mas. Proteine + grasimi- este un adevr acceptat de medicina " c grsimea inhib secreia de suc gastric .2-3 ore dup ingerarea de grsime , concentraia de acid clorhidric si de pepsina din stomac snt reduse drastic .Aceasta ntrzie digerarea oricrei proteine consumate , iar bacteriile fac ca proteinele sa putrezeasc .Am observat cu toii ca o friptura gras sau chiar carne slaba prjit n grsime pic greu la stomac pentru c rmne acolo cteva ore dup ce a fost consumat.Regul:consumati proteinele concentrate si grasimile la mese diferite .Mancati multe legume crude pentru a ajuta digestia , in cazul ca nu puteti evita amestecul de proteine si grasimi . Proteine + zaharuri- zaharurile inhib secreia de sucuri gastrice , cauza este ca zaharurile nu se diger n gura i nici in stomac ci ele intr n intestinul subire unde vor fi digerate si asimilate .Este de neles ca mncnd o prjitur dup friptur , zaharurile vor inhiba digerarea proteinelor prin suprimarea producerii de suc gastric i zaharurile vor fi i ele blocate n stomac , aceasta ntrziere a digestiei d posibilitate bacteriilor s declaneze fermentarea ,eliminnd gaze, toxine etc. Amidon + zaharuri- am neles ca zaharurile blocheaz secreia de suc gastric , deci amidonul nu va putea fi digerat din lips de ptialin deci va rmne un timp n stomac mpreun cu zaharurile i vor fermenta .Produsele secundare ale fermentrii zaharurilor sunt acide,acestea inhiba i mai mult digerarea amidonului care necesit , dup cum am mai amintit, mediu alcalin.Pine (amidon) si unt (grsime) este o combinaie compatibil , dar, dac adaugm miere sau dulcea digerarea amidonului din pine va fi mpiedicat .Regul:consumai amidonul si zaharul separat. Acestea sant sfaturile cercettorilor in nutriie , dar aa cum se spune , "practica ne omoar " liberul arbitru , contientul, rmne sa se impun in alegerea fiecruia dintre noi .Regul:consumai proteinele si zaharurile la mese diferite .

Avem nevoie de SANATATE!Fie c a nceput sa scrie, fie ca o meninem la un nivel mulumitor pentru noi, trebuie sa fim contieni ca avem nevoie de EA. Este partenerul nostru de viaa, ca i umbra, sntatea este a noastr, e proprie si fr ea nu putem tri. Cnd nu eti sntos, nu ai o stare de bine. De aceea printr-o via echilibrat, ncercm sa fim ct mai sntoi.Pentru aceasta, avem la dispoziie patru principii uor de neles i de urmat, ce pot deveni unelte valoroase in scopul meninerii sntii prin reducerea greutii i reenergizrii corpului : Principiul unei alimentaii cu nalt coninut de ap. Principiul combinrii corecte a alimentelor. Principiul consumului corect de fructe. Principiul gestionarii depozitelor de grsime.

1. Principiul unei alimentaii cu nalt coninut de ap Corpul nostru este format n proporie de 70% din ap, ns din clipa n care ne natem, el devine avid de mncare, aer si ap pentru supravieuire. Pentru supravieuire si pentru a menine corpul in cea mai buna condiie, trebuie s consumam o diet care s fie constituit din cel puin 70% ap. Aici nu este vorba de but apa, ci de alimentele care sa conin, n stare normal, apa. Fructele si vegetalele crude sunt alimente care satisfac acest deziderat. Orice altceva este mncare concentrat, care i-a pierdut apa prin gtire sau prelucrare. Nu trebuie mncat exclusiv fructe si vegetale, ele reprezint doar 70% din mesele noastre zilnice; restul de 30% va conine alimente concentrate, cum ar fi : pine, carne, produse lactate, legume etc. Sunt dou motive pentru care avem nevoie de ap din vegetale : hrnire si curare.Apa este transportata de nutrienii din mncare la toate celulele corpului i apoi, la ntoarcere, nltur reziduurile toxice. Toi nutrienii de care are nevoie corpul uman (vitamine, proteine, minerale, aminoacizi, enzime, acizi grai) se gsesc n fructe i vegetale. Aceste elemente sunt transportate de apa din vegetale si fructe n intestine, unde sunt absorbite. La rndul lor, toxinele (reziduurile) sunt curate de apa din corpul nostru i elimi-nate. Ca orice lucru pe care l folosim, care se curata i se spal, i corpul nostru are nevoie de acestea. Faptul ca o larg ptur a populaiei este gras arat ca noi nu curam corpul n interior, deci mncm defectuos. Nu mncm alimente de care are cu adevrat nevoie corpul nostru, ci pe cele cerute de gusturi. De aceea, mncm acum mncruri foarte gustoase care - de fapt ne ncliesc corpul adugndu-i greutate. Dac vrei sa fii viu, viguros, vibrant i ntr-o form din cele mai bune trebuie s mncai mncare vie (fructe si legume crude).n atomii moleculelor din plante se afla enzimele, care nu sunt lucruri sau substane, ci principii ale vieii fiecrei celule vii. Enzimele din celulele corpului uman sunt identice cu cele vegetale. Enzimele se distrug la 54 grade C si orice mncare gtit la o temperatura mai mare dect aceasta este condamnata la moarte prin dispariia enzimelor si a valorii sale nutritive. Aceasta mncare poate s susin viaa sistemului uman, dar o face n contul energiei, vitalitii si al unei snti degenerate progresiv.

2. Principiul combinrii corecte a alimentelor Asocierea alimentelor este o modalitate excelent de controlare a greutii. Ideea este c, daca mncai un singur tip de alimente sau mai multe alimente asociindu-le corect, capacitatea dumneavoastr de digestie i abilitatea de a descompune eficient hrana ajung la parametrii maximi. Aceasta nsemna ca organismul nu retine fragmente de alimente nedigerate, care sa se transforme apoi in bulgari de grsime, plini de toxine, i n final n celulit. Combinarea adecvata a alimentelor ii permite organismului sa ard complet grsimile.Cum funcioneazGrupa 1:proteinele (carnea roie, carne de pasare, brnz, peste, ou, lapte, nuci, vnat/iepure, molute si crustacee, soia, tofu si toate produsele din soia, iaurt) produc sucuri acide pentru a se digera. Se digera ncet.Grupa 2:carbohidraii - aici intra toate cerealele si produsele preparate din acestea (pinea, paste finoase, cereale pentru micul-dejun, faina, biscuii, produse de patiserie, prjituri) ca si legumele care conin amidon (cartofii, ignamele, porumbul dulce). Acestea produc sucuri digestive alcaline. Se digera rapid si au nevoie se alte enzime dect proteinele.Daca vei consuma mpreun cu alimente din grupa 1, enzimele si sucurile digestive rivale se vor "lupta" si se vor neutraliza reciproc. Rezultatul este acela ca hrana nu va fi digerata eficient, va intra n putrefacie in intestine, producnd gaze intestinale, balonri, arsuri, dureri de stomac,malabsorbie,indigestie si cel puin scderea energiei.Grupa 3:salatele, legumele care nu conin amidon, rdcinoasele, seminele, ierburile, condimentele si uleiurile din semine. In aceasta grupa mai intra si: untul, fric, grsimea tartinabila, uleiul de msline. Toate acestea pot fi digerate att mpreun cu alimentele din grupa 1, cat si cu cele din grupa 2.Grupa 4:fructele care formeaz un grup distinct si dein recordul de viteza in ce privete digestia. Fructele folosesc enzime complet diferite fata de grupele menionate anterior.Soluia- Nu consumati la aceeasi masa alimente din grupa 1 (proteine) si alimente din grupa 2 (carbohidrati).- Alimentele din grupa 3 pot fi consumate atat cu cele din grupa 1 cat si cu cele din grupa 2.- Alimentele din grupa 4 (fructele) trebie mancate intotdeauna singure, la cel putin 30 de minute distanta de consumarea alimentelor din celelalte grupe. Este bine sa consumati fructele pe stomacul gol, de preferat dimineata, fara alte tipuri de alimente.- Dupa o masa cu carbohidrati, lasati sa treaca cel putin doua ore pana sa va alimentati cu proteine. Dupa ce ati mancat proteine, lasati sa treaca trei ore pana sa mancati alimente cu carbohidrati. Proteinele au nevoie de patru ore pana sa ajunga in intestin, in vreme ce carbohidratii parcurg un drum de doua ore de la inghitire pana in intestin. Modalitate gresita de asociere a alimentelor-Cereale cu produse lactate sau carne = gaze-Fructe cu legume =gaze-Fructe cu carne =gaze-Fructe cu cereale sau produse lactate =gaze Modalitate corecta de asociere a alimentelor-Doar fructe =nuse produc gaze, o digestie eficienta-Cereale cu legume =nuse produc gaze-Paste cu legume =nuse produc gaze-Leguminoase cu legume/cereale =nuse produc gaze-Peste sau carne rosie cu legume =nuse produc gaze-Fasole boabe / pastai cu cereale =nuse produc gaze

3. Principiul consumului corect de fructe Fructele sunt alctuite din celuloza, fiind considerate n acelai timp glucide, deoarece conin zahar sub forma fructozei; aceasta din urma se transforma in glicogen (energie disponibila rapid).Din fericire, cantitatea de zahar din fructe nu este mare si, in plus, este eliberata intr-o mica msura datorita fibrelor pe care le conin acestea. Important de reinut si respectat este regula de a nu combina fructele cu nimic altceva, nici cu lipide, nici cu proteine. Obiceiul de a manca fructe la sfritul mesei este nesntos; cnd sunt combinate cu alte alimente, fructele perturba digestia si i pierd astfel majoritatea vitaminelor. Combinate cu alte alimente, fructele vor rmne prizoniere in stomac, unde vor fermenta, producnd chiar si alcool, deci toata digestia va fi perturbat. Fructele se mnnc doar pe stomacul gol; putei sa le mncai dimineaa sau seara la 2-3 ore dup cin. Dac vei consuma fructe dup mas, acestea vor rmne blocate n urma celorlalte alimente, care au nevoie de mult mai mult timp pentru digestie, aa ca ele vor ncepe sa fermenteze n burt. Cnd amestecai fructe cu alte tipuri de alimente,v putei atepta la balonare, flatulen, indigestie. De reinut: nu amestecai niciodat pepenele cu alte fructe. Dintre toate fructele, acesta se digera cel mai repede. Cu alte cuvine fie mncai doar pepene, fie nu mncai deloc pepene. Celor care sufere de insomnie le recomand sa nu consume portocale la culcare, vitamina C avnd un efect de stimulare.Se recomanda consumarea fructului mpreun cu coaja lui, n care se afla cea mai mare cantitate de celuloz, care ajuta tranzitul intestinal.Coaja fructelor limiteaz puterea lor glicemica. LAMAIA este, paradoxal, alcalinizant si antiacida gastric, neprovocnd arsuri stomacale. Mai mult, cunosc cazuri de vindecri ale ulcerelor gastrice dupa consumul acesteia. Gustul acid nu trebuie sa ne aduc neaprat cu gndul la aciditatea lmii.Acesta este dat de acizii organici, care nu rmn ca atare in celule. Uimitor este faptul ca lmia este inclusa printre cele mai bazice alimente. In exteriorul organismului nostru ea se comporta sub influenta unei reacii acide, pe cnd in interiorul corpului nostru ea genereaz alcalinitate, deoarece in timpul digestiei acidul citric coninut de lmie este oxidat, rmnnd srurile care pstreaz alcalinitatea sngelui. Deci la o analiza profunda, lmia nseamn energie, deci via.Fructele clasificate botanic drept acide(portocale, ananas si grape fruit), ca de altfel toate fructele o data ajunse in stomac devin alcaline(daca se consuma pe stomacul gol).Ele neutralizeaz, ca si vegetalele crude, acizii care se formeaz n corp.Un corp toxic acid se poate recunoate dup : balonare, greutate excesiva, par ncrunit, chelire, izbucnire nervoasa, cercuri negre sub ochi, riduri premature pe fata, ulcerri. Consumul corect de fructe duce la o incredibila ntinerire, longevitate,sntate si energie.n afara faptului ca ele aduc in corp apa de curare, se tie ca fructele nu las reziduuri n sistem, nu cheltuie energie pentru digestie, importana lor enorma constnd in coninutul valoros de combustibil. Fr combustibil organismul nu poate funciona.Amintii-v :Energia este baza vieii. Cnd va sculai dimineaa suntei odihnit si in cea mai buna forma energetica pe care v-o pot furniza sistemul si somnul.Pe ce vei cheltui (risipi) aceasta energie? Pe un mic dejun copios ? Digerarea (mare consumatoare de energie) acestui mic dejun v va uza energia si nu v va aduce un surplus energetic.Mai ales micile dejunuri tradiionale : oua, brnz, unc, pine, roii, ceai, lapte, dulcea, conserve, prost combinate, consuma o mare cantitate de energie. Energia nu poate fi furnizata dect dup ce mncarea este absorbita de intestine.Dac vom nlocui acest amalgam de alimente cu fructe, energia ne va ajunge n corp instantaneu n loc sa ateptm ore, iar starea de somnolenta ce urmeaz micului dejun bogat tradiional dispare.Deci, ca regula :Mncai la micul dejun numai fructe; mncai fructe dimineaa, ori de cate ori va este foame.4. Principiul gestionarii depozitelor de grsimeAsociaia lipide glucide, in cadrul unei funcionari pancreatice defectuoase, poate determina kilogramele excedentare si starea sntii.Principiul de baza al noului mod de alimentaie se bazeaz, n parte, pe faptul ca, in majoritatea cazurilor, se evita amestecarea lipidelor cu glucidele malefice, avnd grij sa preferam lipidele benefice, in scopul prevenirii bolilor cardiovasculare.Lipidele vor fi nsoite de diferite legume, n special de fibre alimentare.Exemple de meniuri in care glucidele malefice nu figureaz :1. Sardelele (lipide benefice + proteine) Omleta cu ciuperci (lipide + fibre) Salata verde (fibre) Brnza (lipide + proteine)2. Cruditi (fibre) Pulpa de viel cu fasole verde (lipide + proteine) Salata verde (fibre) Zmeura (glucide benefice + fibre)3. Salata de roii (fibre) Cod cu vinete (lipide benefice + proteine + fibre) Salata verde (fibre) Brnza (lipide + proteine)La cele trei meniuri enunate cel mai important lucru este acela ca toate se vor consumaFARA PAINE. Brnzeturile de vac conin 5 g de glucide la 100 g. Daca alimentaia ar fi lipsita de glucide, pancreasul nu ar secreta insulina si deci nu s-ar constitui grsimi de rezerv. Organismul are nevoie de energie pentru meninerea echilibrului vital, astfel nct el va recurge la grsimile de rezerva pentru a obine energia care ii este necesara. Alimentndu-se normal (vitamine, sruri minerale etc.), organismul i va reduce de la sine grsimile de rezerva, care constituie excesul de greutate, va arde cu prioritate stocurile de grsime acumulate in prealabil. Totui, glucidele malefice (cartofi prjii, dulciuri, prjituri) vor putea face parte din alimentaie, cu condiia de a nu le ingera dect n mod excepional i ntotdeauna separat de lipide. Suntem victimele deplorabilelor obinuine alimentare proprii civilizaiei noastre. n copilrie, piureuri, prjituri, bomboane, acadele apoi paste finoase si orez, felii groase de pine cu unt, cornuri, dulcea i turt dulce. Mai trziu, cartofi, macaroane, multa pine, orez si zahar. n studenie glojdeal de la cantine sau gustrile rapide si sandviciurile uriae. Fiind matur deja, obinuinele cptate pn n acest moment sunt greu de nlturat i, bineneles, adaosurile cu care mai vine si partenerul de via (eventual un sos alb cu fain). Aceste faimoase obisnuinte alimentare daunatoare, care vi s-au imprimat sau pe care le-ati adoptat din comoditate, au drept consecinta : cresterea greutatii peste cea normala si, chiar daca aceasta nu se instaleaza, in mod sigur va avea ca efect dezechilibrarea metabolismului si un mare numar de afectiuni.

Nevoi nutritionale la nivel celular1. Macronutrienii au o molecula mai mare si sunt necesari in cantiti mai mari (se apreciaz in grame) : apa, proteine, glucide,lipide, fibre, alcool. Ele servesc la construcia si reconstrucia celulei.2. Micronutrienii au o molecula mai mica si sunt necesari in cantiti mai mica (se apreciaz in micrograme sau milionimi de grame) : vitamine, minerale, oligo-elemente. Nu furnizeaz direct energie dar macronutrienii pot furniza energie doar n prezena micronutrienilor.PROTEINELESunt substane organice care alctuiesc "urzeala" celulelor.Pot fi : ANIMALE - carne, organe,mezeluri, peste, scoici, crustacee, oua, lapte,brnzeturi.VEGATALE- soia, alge, migdale, alune, ciocolat, leguminoase,ciuperci, linte, fasole, nut sau cereale brute.Proteinele, prin metabolizare in timpul digestiei se transforma n aminoacizi. Rolul lor este de a construi i menine structura celular, in fabricarea hormonilor, fabricarea anticorpilor, ntreinerea masei musculare, formarea acizilor biliari.NECESAR : 1 g protein / kg corp / ziGLUCIDELE (CARBOHIDRATI)ZAHARURI SIMPLE au molecula simpl, se prelucreaz uor i se asimileaz repede. Exemplu: Fructoza din fructe, galactoza din lapte, zaharoza din trestie sau sfecl, lactoza din lapte, maltoza din bere.ZAHARURI COMPLEXE au molecule mai mari, mai greu de prelucrat. Exemplu: Cereale (gru, porumb, orez, secar, orz, ovz), tuberculi (cartofi), rdcini (morcovi) leguminoase (soia, nut, fasole, linte).CU INDICE GLICEMIC CRESCUT - provoac o reacie insulemic rapid i puternic. Pot induce diabet sau hiperinsulinism. Exemplu : Maltoza, glucoza, cartofi prjii, piure de cartofi, miere, morcovi fieri, pop corn, dovleac, pepene verde, zahr, cereale rafinate, napolitane si ciocolata, biscuii, cartofi fieri, orez expandat, fructe uscate, banane, pepene galben, dulceaa, sfecla.INDICE GLICEMIC SCZUT - ideale n diabet i obezitate Exemplu : pine complet cu tre, orez complet, mazre verde, cereale complete, fasole roie, suc de fructe far zahr, paste finoase complete, lactate, ngheat, morcovi cruzi, linte, nut, fasole uscat, fructe proaspete, marmelad de fructe fr zahr, ciocolat neagr, ciuperci, legume verzi, arahide.LIPIDELE (GRASIMI)Rolul lor este de a favoriza permeabilizarea membranelor celulare, sinteza hormonilor suprarenali, sinteza vitaminei D in piele .L.D.L. - grsimi cu densitate joas, sunt (grsimi rele) ce se depun pe vase.H.D.L. - grsimi cu densitate nalt, sunt (grsimi bune) care cura depunerile de pe vase reducnd riscul de infarct.ACIZI GRASI ESENTIALI VITALIACIDUL LINOLEIC poate fii depozitat 60 zile n corpul adult. Vrstnici au nevoie zilnic.CARENE: tulburri celulare la nivelul pielii, mucoaselor, glandelor endocrine, tensiunii arteriale.ACIDUL ALFALINOLEIC necesarul zilnic 2g.CARENE: modificarea membranelor celulare CEREBRALE, tulburri memorie, dificulti de nvare, leziuni RETIN.D.H.A (acidul cervonic ) Are rol n formarea i meninerea esutului cerebral. Poate fi fabricat n ficat (n cazul unui sistem enzimatic sntos).E.P.A. (acidul eicosapentaenoic) previne accidentele vasculare, scade trigliceridele, fluidizeaz sngele evitnd tromboza, scade colesterolul .FIBRELEINSOLUBILE fructe, cereale, legume i leguminoase. COMBAT: constipaia, previn apariia calculilor biliari, a cancerelor de colon i de rect.SOLUBILE pectine (fructe), gelatinele (legumele), alginatele (alge), hemiceluloze (orz, ovz). Rol: regleaz glicemia, colesterolul, trigliceridele.Consumul de fibre (inclusiv suplimentele bogate n fibre) se crete treptat pentru a obinui intestinul. NECESARUL ZILNIC 30-40 gRADICALI LIBERIMetabolii toxici, instabili (cu valen liber) rspunztori de:mbtrnirea celular, mbtrnire cerebral (Alzheimer, Parkinson), afeciuni cardiovasculare, deficiene imunitare, cancere, inflamaii, scleroze, cataract, diabet.ANTIOXIDANTICapteaz radicalii liberi curind organismul de aceti metabolii toxici.Exemple: - Vitamina A (Beta Carotenul), Vitamina C,Vitamina E,Seleniul, Zincul,Cuprul, Polifenolii.GRUPUL VITAMINELOR BRol n metabolismul proteinelorAPAR CARENE N: Btrnee , infecii de durata, consum de medicamente,consum de alcool.SEMNE: Oboseala, depresie, tulburri de somn, tulburri de memorie,confuzie mentala,iritabilitate, vertij, greuri,piele groasa, pofta de dulciuri.

RECOMANDRI FINALEPentru o alimentaie sntoas consumai : Carne slab sau pete gras de 3-4 ori / sptmn Lactate degresate sau semidegresate de 2 ori / sptmn Brnzeturi 1-2 ori / sptmn Oule de 2 ori / sptmn (conin colesterol dar i lecitin care neutralizeaz colesterolul) Uleiuri vegetale de calitate ( msline, nuci, porumb, semine de struguri) presate la rece i ne-expuse la foc Sare de calitate (ideal sare de Himalaya cu iod natural marin) Fructe i legume proaspete zilnic Pine i cereale integrale Apa sau lichide naturale 2 - 2,5 l / zi