triproiect.docx

7/25/2019 TRIProiect.docx

http://slidepdf.com/reader/full/triproiectdocx 1/5

1.Sistemul relaţiilor internaţionale de astăzi şi toate repoziţionările şi evoluţiile ce se înregistrează la nivel naţional, zonalregional şi global se cer analizate mai ales în termeni de putere. Competiţia pentru putere reprezintă principalul fundamental politicii internaţionale, ce duce inevitabil la tensiuni, crize şi conflicte între actorii acestei scene dinamice. În viziunesociologică, puterea însemnă capacitatea cuiva de a-şi impune voinţa în cadrul unei relaţii sociale, în ciuda oricăreirezistenţe întâmpinate şi indiferent de factorii care determină această capacitate. !acă o abordămîn conte"tul relaţiilorinternaţionale şi diplomaţiei, atunci conceptul de putere defineşte capacitatea unui stat de a influenţa sau controla altestate, iar statele care au o astfel de abilitate sunt numite puteri, puteri zonale, puteri regionale, mari puteri, superputeri sau#iper-puteri. !e altfel, $enr% &issinger o numeşte capacitatea unei entităţi de a-şi impune voinţa asupra alteia sau de arezista presiunii e"ercitate de alt ă entitate, 'a" (eber ) şansa unui actor politic de a-şi impune voinţa sa altui actor politic, iar (alter S. *ones ) capacitatea unui actor internaţional de a-şi folosi resursele tangibile şi intangibile în aşa felîncât s ă influenţeze rezultatele relaţiilor inter-naţionale spre propriul beneficiu

+"istenţa şi manifestarea puterii militare a stat la baza edifică- rii primelor puteri cu vocaţie globală, respectiv aimperiilor, puterea militară constituind instrumentul prin care puterea politică a reuşit să supună alte populaţii saucivilizaţii. În prezent, se manifestă două curente de opinie referitoare la puterea unui stat cel dintâi, potrivit că- ruia puterea economică a trecut pe primul plan, puterea militară pierzându-şi din importanţă, iar al doilea care susţine că puterea militară este singurul şi adevăratul determinant al puterii unui stat. Cu toate că utilizarea puterii militare este totmai intens contestată în politica internaţională, ea continuă să fie folosită pentru deblocarea unor situaţii strategice şi oacăun rol maor în configurarea relaţiilor internaţionale şi a mediului global de securitate. /uterea militar ă este capacitatea deacţiune armată a unui stat, asigurată de potenţialul său militar0 1buget, personal, infrastructură, armament, logistică,industria de apărare şi instituţiile de cercetare-dezvoltare specifice etc.2, în scopul asigurării propriei securităţi şi a aliaţilor

şi îndeplinirii obiectivelor3intereselor politico-militare. !e e"emplu, S45 nu au o definiţie pentru acest termen, ci sevorbeşte mai mult de capabilitate militară, ce reprezintă abilitatea de atinge un obiectiv specific pe timp de război1câştigarea unui război sau bătălii, distrugerea unor ţinte2 şi include structura forţelor, modernizarea, nivelul de răspuns şisustenabilitatea

Capacitatea unui stat de a-şi folosi potenţialul său militar, în conformitate cu politica de apărare şi promovare a intereselornaţionale, dă dimensiunea reală a puterii militare. Ca indicatori pot fi utilizaţi nivelul de instruire al personalului6 timpulde reacţie la solicitări6 capacitatea de proiecţie şi susţinere a forţelor în diferite teatre de operaţii, inclusiv în afarafrontierelor naţionale6 nivelul de descuraare pe care îl produce6 rezultatul analizei comparate între sistemele de armă dinînzestrarea proprie şi cele mai importante la nivel mondial7. În prezent, apelarea la forţa armată reprezintă o acţiune deultimă instanţă, acţiunile de diplomaţie şi diplomaţie militară fiind instrumentul agreat în soluţionarea unor situaţiiconflictuale. 5cum, accentul se pune pe cooperare, pe folosirea forţelor militare în operaţii de tip 8/etersberg9:, peconcertarea eforturilor de sporire a gradului de coeziune şi a nivelului de interoperabilitate în cadrul organizaţiilorinternaţionale de securitate 1;5<=, 4+2 şi coaliţiilor militare. 5vantaul te#nologic, supremaţia informaţională şi războiu bazat pe reţea, forţele e"pediţionare şi miloacele superspecializate constituie noile elemente care caracterizează putereamilitară a începutului de secol >>?. !ezvoltarea şi implementarea acestora necesită resurse financiare importante, resursede care unii dispun, iar alţii nu, şi care dau dimensiunea reală a prăpăstiei te#nologice între statele lumii. /rin urmare, puterea militară depinde în foarte mare măsură de puterea economico-financiară a statului respectiv, de investiţiile îninteligenţă şi cercetare, de ac#iziţiile te#nologice şi umane.

2.!eşi perioada @ăzboiului @ece a apus, lumea se află încă departe de momentul în care puterea militară şi eforturile de

dezvoltare şi te#nologizare a acesteia se vor fi înc#eiat. +a va fi folosită în continuare sub diferite forme şi cu alte scopuridecât în trecut şi va uca un rol important în politica internaţională. @ăzboaiele clasice, în care mase mari de oameni şite#nică de luptă se ciocneau în mod direct, au fost înlocuite cu cele asimetrice, în care se folosesc miloace şi te#nicineconvenţionale 1de e"emplu atacuri teroriste, agresiuni asupra sistemelor informatice, acţiuni sinucigaşe, răpiri de persoane2, ce au un puternic impact psi#ologic asupra opiniei publice. /uterea statului este dată de o îngemănare eficientăşi ec#ilibrată a componentelor puterii 1vezi figura 2. 5şadar, nu e"istă putere politică compatibilă cu normele unei vieţidemocratice, dacă ea nu se bazează pe o economie robustă, iar orice sistem economic are nevoie de intervenţia factorului politic pentru o dezvoltare normală es politici, ceea ce oferă multe probabilităţi. @eferitor la puterea militară, ca parteimportantă a teoriilor despre conceptul de putere, trebuie specificat că aceasta are la bază o serioasă fundamentare politicăAactorul politic este cel care trasează direcţiile de realizare şi manifestare a puterii militare, iar puterea militară vine înspriinul celei politice prin apărarea intereselor naţionale. +a se află într-o puternică relaţie de interdependenţă cu celelalte



componente politică, economică, demografică, culturală, te#nologico-informaţională /uterea militară nu poate e"ista fără puterea economică, fără o economie sănătoasă şi cu creşteri semnificative. +a nu are câmp de aplicare fără puterea politicăsau culturală. Însă, supremaţia te#nologică şi informaţională pare a fi în prezent esenţa edificării unei puteri credibile.

3. PUTEREA MILITARĂ A PRINCIPALILOR ACTORI AI SECOLULUI XXI În lumea de azi se manifestă, poatemai pregnant ca niciodată, pe de o parte, tendinţa unor mari actori ai scenei internaţionale de a-şi e"ercita puterea în planzonal, regional sau mondial, iar, pe de altă parte, ocurile de putere marcate de eforturile ţărilor mici şi milocii de a ieşi

din sfera de influenţă a unor state şi de a intra în alte sfere de influenţă, unde pot să-şi apere şi promoveze pe deplin propriile interese. ;oile ameninţări, precum terorismul, proliferarea armelor de distrugere în masă, conflictelenesoluţionate, regimurile autoritare, 8statele eşuate9, migraţia necontrolată, criminalitatea ş.a.m.d., alături de fizionomianoilor conflicte, precum disputele etnice, războiul de g#erilă sau alte conflicte de intensitate scăzută, au determinatsc#imbări ale organizării şi structurii forţelor, modului de acţiune, te#nicii şi miloacelor de luptă. /rin urmare, marile puteri şi organizaţii internaţionale ale secolului >>? îşi adaptează, modernizează şi profesionalizează continuu putereamilitară, îşi revizuiesc strategiile de securitate şi doctrinele militare, îşi dezvoltă noi te#nici şi te#nologii. /rogramelemilitare spaţiale şi e"tinderea prezenţei militare în spaţiu reprezintă priorităţi pe agenda de securitate a S45 şi @usiei. !ealtfel, componenta spaţială a puterii militare, în condiţiile e"tinderii mediului de confruntare şi accentuării războiuluiinformaţional, a făcut ca şi alte state să dea o atenţie sporită operaţiilor spaţiale ) C#ina a plasat dea sateliţi militari peorbită, iar 'area Britanie şi Aranţa se pregă- tesc. 'ultiplicarea actorilor militari spaţiali va constitui, probabil, oimportantă caracteristică a următoarei decade, în conte"tul în care noile te#nologii şi ec#ipamente militare reprezintă un

factor-c#eie în menţinerea şi consolidarea unei puteri militare credibile şi capabile să contracareze noile ameninţări laadresa securităţii. <otuşi, decalaul în materie de putere militară al statelor lumii, decala măsurat prin populaţie şi forţearmate, produs intern brut şi

c#eltuieli militare, capabilităţi etc., reprezintă simultan o frână şi un stimulent în edificarea unor armate moderne. În prezent, nici un stat nu deţine supremaţia deplină sau la maoritatea acestor indicatori, cu toate că S45 sunt în 8poll position9. ;u e mai puţin adevărat că, deşi se depun eforturi intense de interzicere, reducere şi limitare a arsenalelornucleare, componenta nucleară a puterii militare continuă să constituie o solidă garanţie de securitate, prin efectul dedescuraare pe care îl e"ercită. /entru a ilustra această diferenţă, am întocmit 5ne"a nr. , cu menţiunea că puterea militarăa ;5<= şi 4+ este dată de combinarea unor resurse financiare, umane şi materiale dedicate acestui scop de ţările membreale organizaţiilor respective.

Statele Unite ale Americii, odată cu sfârşitul perioadei bipolare, au rămas singura mare putere militară dominantă cese manifestă la nivel mondial. /uterea militară a 5mericii nu constă numai în mă- rimea efectivelor militare, cât maiales în te#nologiile şi ec#ipamentele de ultimă oră din dotare, în pregătirea şi profesionalismul propriilor efective/uterea de care dispun le permit să se implice şi să influenţeze toate marile probleme ale lumii contemporane, fie printr-o abordare directă, fie prin intermediul organizaţiilor internaţionale de securitate sau economico-financiare. !ealtfel, este cunoscut faptul că 5rmata S45 a fost astfel structurată încât să poată susţine şi câştige aproape simultandouă conflicte regionale maore. În prezent, viziunea a fost sc#imbată, în sensul câştigării unuia şi ţinerii sub controlunui al doilea conflict regional maor. !upă atentatele teroriste din septembrie D, S45 au în- ţeles că puterealor militară nu era capabilă să răspundă noilor inamici, care nu dispun de forţe terestre, navale şi aeriene masive.5rmata americană nu era pregătită să răspundă provocărilor asimetrice ale viitorului, atacurilor pe propriul teritoriuori posibilităţii de a fi surprinsă de ameninţări ce nu au fost prevăzute. /rin urmare, începând cu anul D, putereamilitară a S45 a intrat într-un proces de transformare, perioadă în care a trebuit să facă faţă unor provocări maore, precum E necesitatea mutării şi desfăşurării rapide a forţelor pe cuprinsul globului6 E urgenţa transformării armatei

americane într-o forţă de tip 8oint96 E recunoaşterea faptului că S45 sunt angaate într-un război al proprieisupravieţuiri6 E necesitatea de a se adapta unei lumi în care ameninţarea nu o mai reprezintă o superputere, ci celulelee"tremiste şi 8statele eşuate9D. = serie de documente ce analizează şi reglementează securitatea S45 au fostadoptate, începând cu anul DD Strategia de Securitate ;aţională 1DD2, Strategia de 5părare ;aţională 1DF2,Strategia 'ilitară ;aţională 1D02 şi Strategia ;aţională de Securitate ?nternă 1DD2. Strategia 'ilitară ;aţionalăeste g#idată de obiectivele, misiunile şi cerinţele militare ale Strategiei de Securitate ;aţională şi serveşte pentruimplementarea Strategiei de 5părare ;aţională. 5cesta este documentul ce abordează doar problemele care pot fisoluţionate prin intermediul puterii militare, definind în acest sens trei obiective militare maore securizarea S45împotriva atacurilor e"terne şi agresiunilor, prevenirea conflictelor şi atacurilor prin surprindere, predominanţa asupraadversarilor, toate susţinute de forţe complet integrate, e"pediţionare, interactive, descentralizate, adaptabile,superioare decizional, letale. <oate aceste strategii se focalizează pe obţinerea victoriei în războiul contra terorismului



sporirea capacităţii de luptă întrunită şi transformare pentru viitor. !e asemenea, în octombrie DD, S45 au introduso nouă structură de comandă, mult mai fle"ibilă şi focalizată pe contracararea noilor provocări, compusă din Gcomandamente funcţionale strategice, subordonate nemilocit preşedintelui S45 Comandamentul de ;ord14S;=@<$C='26 Comandamentul pentru /acific 14S/5C='26 Comandamentul de Sud 14SS=4<$C='2Comandamentul Central 14SC+;<C='26 Comandamentul +uropean 14S+4C='26 Comandamentul AorţeloÎntrunite 14S*AC='26

5rmata americană este puternic profesionalizată şi nu se bazează pe conscripţie decât în situaţii deosebite. Aorţele5rmate ale S45 constau în forţele terestre, forţele navale şi infanteria marină, forţele aeriene, paza de coastă 1care în

timp de pace este administrată de !epartamentul pentru Securitate ?nternă, iar în timp de război de !epartamentul ;aval2. +fectivele totalizează circa D,H7 milioane de oameni, din care ,07 milioane militari activi şi ,D milioanerezerve 1Iarda ;aţională <erestră şi Iarda ;aţională 5eriană2. 'ilitarii activi, pe categorii de forţe, sunt repartizaţiastfel F.D militari, Aorţele <erestre6 7F.FD militari, Aor- ţele ;avale6 7G.::7 militari, Aorţele 5eriene6 7H.DDmilitari, ?nfanteria 'arină6 0.F militari, Iarda de Coastă. Bugetul militar pentru anul D0 a însumat peste GG,miliarde de dolari, la care s-au adăugat alte H7 miliarde de dolari pentru operaţiile din 5fganistan şi ?raJ. !easemenea, 5rmata S45 participă la misiuni internaţionale, în peste D de ţări, cu un efectiv de circa DF7. demilitariH. Ka martie D0, efectivele forţelor armate americane dislocate în afara graniţelor S45 erau L emisferavestică ) total D.D militari, din care 7 în Cuba 1bază la Iuantanamo26 L fosta 4niune Sovietică ) total HD militariL +uropa ) total H.F7 militari, din care 7F.H în Iermania 1baze la IeilenJirc#en, Spangda#lem, @#ein-'ain şi@amstein2, .F0 în ?talia 1baze la Micenza, 5viano, Kivorno, Iaeta şi ;apoli2, .: în 'area Britanie 1baze la'enNit# $ill, 'olesNort#, KanJen#eat#-'ilden#all şi St. 'aNgan2, D.G în Bosnia$erţegovina, D.F0 pe mare,

.GH: în Spania 1bază la @ota2, .:H în <urcia 1baze la ?zmir şi ?ncirliJ2 etc.6 L 5frica sub-sa#ariană ) total 77militari, din care FG în !ibouti6 L 5sia de +st şi /acific ) total G7.7D0 militari, din care 0.DF: în Coreea de Sud1baze la =san şi &unsan2, 0.0F în *aponia 1baze la OoJota, 'isaNa şi &adena2, H.H pe mare etc.6 L 5frica de ;ord, =rientul 5propiat şi 5sia de Sud ) total D7.GF militari, din care D.D: în ?raJ, .0D în Patar etc. 1cifrelenu conţin şi forţele speciale implicate în operaţia +nduring Areedom din 5fganistan27. +"tinderea ;5<= până la'area ;eagră, noile realităţi din 5sia Centrală şi =rientul 'ilociu, asigurarea şi controlul rutelor energetice ceaprovizionează piaţa vestică au impus redesfăşurarea forţelor americane în +uropa şi în lume. !e altfel, în luminamutării surselor de tensiuni şi conflicte dinspre Balcani spre 5sia Centrală şi =rientul 'ilociu, /entagonul arecomandat la mai DF înc#iderea a de mari baze militare şi relocarea altor DG:, pentru o poziţionare mai bună în faţa noilor provocări. 5stfel, S45 vor menţine ca baze operaţionale principale, în +uropa, baza de la@amstein, comple"ul KaJen#eat#-'ilden#all şi cea de la 5viano, dar şi baza de la =san şi 'isaNa în 5sia de +st şi/acific.

Organia!ia N"r#$Atlantic% &NATO' /uterea militară a =rganizaţiei ;ord-5tlantice este constituită din contribuţiilemembrilor, atât materiale şi umane, cât şi financiare şi informaţionale, şi depinde de abilitatea acestora de a întări şilărgi cooperarea în domeniile de competenţă ale 5lianţei. Qi în cadrul ;5<=, S45 au cea mai importantă contribuţiemai ales financiară, cu toate că bugetele comune ale 5lianţei, împreună, reprezintă doar circa ,FR din bugetelemilitare ale statelor membreD. ?ntervenţia din Balcani 1GGG2 a însemnat primul e"emplu maor al e"ercitării puteriimilitare a 5lianţei, cu reuşitele şi eşecurile înregistrate atunci. 'ai apoi, atentatele de la septembrie D, când s-ainvocat pentru prima dată 5rticolul F al <ratatului de la (as#ington 10 aprilie G0G2, asociate cu declanşarea lupteiîmpotriva terorismului internaţional au reprezentat punctul de cotitură al e"istenţei 5lianţei. Cu toate acestea, valorileşi interesele comune rămân în continuare fidele principiilor din tratatul de bază, iar 5lianţa va asigura pe mai departecadrul transatlantic politico-militar pentru gestionarea provocărilor la adresa securităţii.

interesul comun. În prezent, ;5<= desfăşoară o serie de misiuni dedicate obiectivului primordial de a asigura un mediude securitate stabil atât în interiorul, cât mai ales în e"teriorul ariei sale de responsabilitate, astfel L la D iunie GGG,5lianţa a desfăşurat în &osovo forţa interna- ţională &A=@, în scopul restabilirii şi menţinerii securităţii în regiune6 L la DHoctombrie D, ;5<= a lansat misiunea de supraveg#ere a transporturilor maritime din 'area 'editerană, 5C<?M++;!+5M=4@, în scopul identificării şi descuraării acţiunilor teroriste. 'isiunea se preconizează a fi e"tinsă şi în 'area ;eagră, iar participarea @usiei şi 4crainei este programată începând cu anul DH6 L la august D, 5lianţa s-a angaaîn prima misiune în afara ariei sale de responsabilitate din +uropa, preluând comanda ?S5A din 5fganistan, misiune cereprezintă un serios test al capabilităţilor ;5<=. Ka ora actuală, ?S5A numără circa :. de militari din 07 de state ;5<= şi non-;5<= ce contribuie la dezvoltarea structurilor de securitate, la identificarea nevoilor de reconstrucţie, laconstituirea şi instruirea forţelor de securitate afgane6



. 5lţi actori importanţi 'arile puteri au tendinţa de a dezvolta şi dispune de capacităţi de proiecţie a puterii lor militare şise află în prim-planul inovaţiilor te#nologice care facilitează crearea unui astfel de avanta. +le îşi dezvoltă capabilităţilemilitare nu numai din motive de securitate, adică pentru propria apărare şi cea a aliaţilor, ci şi în scopul menţinerii unei puteri structurale, de constrângere şi descuraare a altor mari puteri sau adversari mai mici în relaţiile care implică ocurilede interese. Comportamentul lor în probleme de securitate variază în funcţie de poziţia în ierar#ia ordinii internaţionale.5stfel, după sfârşitul perioadei de confruntare bipolară, avem de-a face cu o singură superputere ) S45, o putere în declin ) @usia şi două puteri în creştere ) C#ina şi ?ndia, însă toate dispun de arma nucleară şi dezvoltă programe spaţiale.

R()ia !upă destrămarea 4@SS-ului, @usiei i-au revenit o mare parte a teritoriului şi a arsenalului militar, dar şi multe

probleme de ordin politic şi economic. !eşi, în anii F puterea economică şi militară a 4niunii Sovietice s-a apropiatfoarte mult de poziţia de lider a S45, acum, economia Aederaţiei @use nu mai poate susţine o putere militară de aceeaşianvergură, /?B-ul fiind de F:D,7 miliarde de dolari 1D02D7. 5stfel, conform unor surse neoficiale, c#eltuielile militareau înregistrat o tendinţă descendentă, de la H miliarde de dolari în GG la ,0 miliarde de dolari în GGG. @eforma5rmatei ruse, începută încă din anii G, a fost impulsionată odată cu instalarea la &remlin a ec#ipei lui Mladimir /utin. ;oua conducere a stabilit ca priorităţi adaptarea doctrinei militare la noile tipuri de ameninţări6 creşterea eficienţelanţului de comandă şi transformarea 'inisterului 5părării într-o agenţie mai eficientă6 refacerea moralului şi sporireac#eltuielilor militare6 lansarea etapei de tranziţie spre profesionalizarea armatei. Strategia de modernizare militară se bazează pe câteva documente conceptuale şi de planificare, precum Conceptul securităţii naţionale a Aederaţiei @use!octrina militară a Aederaţiei @use6 Aundamentul 1conceptul2 politicii Aedera- ţiei @use privind edificarea armatei pentru perioada de după DF6 Conceptul edificării forţelor armate ale Aederaţiei @use pentru perioada de după DF6 /lanuledificării şi dezvoltării forţelor armate ale Aederaţiei @use în perioada D-DF. !octrina militară a Aederaţiei @use

1!octrina ?vanov2, realizată în D, reprezintă un document mult mai focalizat pe problema referitoare la ce fel de armatăare nevoie @usia pentru războaiele moderne, inclusiv asupra modului cum îşi va proiecta puterea, şi include lecţiileînvăţate din teatrul de luptă din Cecenia şi e"perienţele post- septembrie D. /unctul central al documentului îlconstituie necesitatea de a transforma armata într-o forţă capabilă să combată o gamă variată de ameninţări, cu cât mai puţine pierderi şi cu un înalt grad de comple"itate. 5ccentul este pus pe supremaţia forţelor terestre, precum şi pe rolul puterii aeriene şi dezvoltarea rac#etelor cu rază mare de acţiune. Concomitent, se urmăreşte consolidarea şi e"tinderea prezenţei flotei ruse în oceanul planetar. Ka nivel strategic, transformarea este concentrată pe atingerea a trei obiective-c#eie realizarea capabilităţii @usiei de a combate terorismul6 refacerea abilităţii @usiei de a-şi proiecta puterea la nivelglobal6 consolidarea influenţei @usiei în teritoriile fostei 4niuni Sovietice. !e asemenea, @usia s-a raliat principiilorstrategiei preemptive, rezervându-şi dreptul de a iniţia atacuri preemptive şi de a acţiona militar împotriva grupărilorteroriste, în orice parte a globului. Ka nivel operaţional, forţele armate trebuie pregătite pentru conflicte de intensitatescăzută, asimetrice, cu un interes deosebit pentru armamentul de precizie g#idat şi miloacele lor de producere

Sc#imbarea situaţiei politico-militare din ultimii ani şi noile priorităţi în asigurarea securităţii naţionale au impus patrudirecţii maore în structurarea forţelor armate reducerea ameninţărilor militare şi politico-militare la adresa intereselorAederaţiei @use, garantarea intereselor politice şi economice ale Aederaţiei @use, îndeplinirea operaţiilor militare pe timpde pace şi pregătirea forţelor armate pentru asigurarea securităţii Aederaţiei @use în caz de conflicte armate. Structuraforţelor armate ruse corespunde în mare necesităţilor de apărare, prin creşterea eficacităţii angaării combative,simplificarea interacţiunilor între diferitele categorii de forţe şi reducerea costurilor sistemului de comandă şi control. În prezent, principalele categorii de forţe armate ale Aederaţiei @use sunt Aorţele <erestre, Aorţele ;avale 1F flote maritime2Aorţele 5eriene, la care se adaugă Aorţele strategice de rac#ete, <rupele Spaţiale şi <rupele 5eropurtateD:. 5rmata rusă se bazează pe efective de G::. de militari, înzestraţi cu D.:7 tancuri, peste .F0 avioane de luptă, circa .7 deelicoptere de atac, :: de nave de patrulare şi costiere, F submarine, portavion, 7 crucişătoare, 0 distrugătoare, fregate etc. Bugetul a atins G,0 miliarde de dolari în D0, o importantă parte fiind destinată procurării şi modernizăriiec#ipamentelor militare. /entru DF, programele de ac#iziţii includ G de noi tancuri <- G, escadron de rac#ete

balistice cu rază scurtă de acţiune ?sJander', D nave de suprafaţă, G sateliţi de apărare 1informaţii şi comunica- ţii2, 7avioane Su-D7S'DG. <ot-odată, descuraarea nucleară şi creşterea numărului de sateliţi de supraveg#ere de la D la D0 până în D constituie domenii în care fondurile alocate vor creşte semnificativ.

*n (ltim(l tim+, Cina a cunoscut o perioadă de dezvoltare semnificativă, devenind una din marile puteri economice alelumii, alături de S45, 4niunea +uropeană şi *aponia. =dată cu preluarea puterii de !eng >iaoping, C#ina a început un proces amplu de redimensionare politică, economică şi militară, de racordare la lumea modernă. /reşedintele actual, $u*intao, ales la F martie D, continuă cu succes programele predecesorului său, C#ina fiind noua economie emergentă alumii, cu un /?B de circa .H0G,0 miliarde de dolari în D0. Strategia militară a C#inei, 85părare 5ctivă9, este ostrategie militară defensivă, care stipulează că C#ina nu va iniţia războaie sau participa la războaie de agresiune, dar se va



angaa în război doar în cazul în care va trebui să-şi apere suveranitatea naţională şi integritatea teritorială şi 8va atacadoar după ce va fi atacată9. /rin urmare, C#ina va căuta nu numai să reacţioneze, dar şi să modeleze mediul intern desecuritate şi preveni angaarea adversarilor în acţiuni contrare intereselor naţionale ale C#inei. 5ccentul se pune pe opera-ţiile de tip 8oint9 susţinute de o logistică adecvată acestora, forţe aeriene cu capacitate de lovire ofensivă, modernizareaforţei de rac#ete convenţionale, operaţii navale orientate spre apărarea apelor teritoriale, dezvoltarea sistemului C0?S@ şi acapabilităţilor pentru opera- ţiile de informaţii. !eşi a crescut c#eltuielile militare constant, de la ,7 miliarde de dolari înDD la F,0 miliarde de dolari în D0, şi dispune de circa D,D milioane de militari 1înzestraţi cu 7.: tancuri, peste0.F maşini de luptă ale infanteriei, .G de avioane de luptă, D7 elicoptere, H7 nave tactice, D distrugătoare, HGsubmarine etc.2, C#ina nu s-a manifestat ca putere militară. <otuşi, unii analişti estimează că, până în anul DF, ar puteadeveni puterea predominantă a 5siei.

In#ia 5ctor important al 5siei, ?ndia se află în plin proces de creştere economică, cu un /?B ce a atins HH miliarde dedolari în D0. Însă, alături de C#ina, este unul dintre marii consumatori de resurse energetice, dependenţa sa constituind oimportantă vulnerabilitate. ?ndia dezvoltă relaţii de cooperare cu @usia, S45 şi 4+ pentru a contrabalansa ascensiuneaC#inei. /uterea sa militară se baza, la nivelul anului D0, pe o forţă de , milioane de militari 1înzestraţi cu .:G:tancuri, 700 avioane de luptă, G submarine, portavion, : distrugă- toare, H fregate, nave de patrulare etc.2 şi un buget de F, miliarde de dolari. = importantă dispută este cea indo-paJistaneză asupra regiunii &as#mir, criză care, înciuda noilor măsuri ale ?ndiei de sporire a încrederii, nu pare a se soluţiona prea curând.

-a+"nia !eşi se află într-o prelungită perioadă de recesiune economică, *aponia depune eforturi semnificative pentru a seafirma ca o putere militară credibilă în regiunea 5sia-/acific. 5liat de bază al S45, *aponia beneficiază de o asistenţă

serioasă în vederea dezvoltării unor capabilităţi militare semnificative. 5rmata dispune de efective de D0. de militarişi este dotată cu .D de tancuri, D0 avioane de luptă, 0F de distrugătoare, G fregate, H submarine etc. C#eltuielilemilitare au însumat, la nivelul anului D0, circa 7, miliarde de dolari.

Marea ritanie, /ermania, 0ran!a /rincipalele puteri europene se găsesc într-o etapă de reconfigurare a armatelor proprii, de modernizare şi profesionalizare, proces corelat în principal cu transformarea ;5<=. !e asemenea, ele suntartizanul noii ar#itecturi militare europene, ce pune accent pe dezvoltarea componentei de apărare a /oliticii +uropene deSecuritate şi 5părare pentru îndeplinirea misiunilor de prevenire a conflictelor şi gestionare a crizelor pe continentuleuropean.

triproiect.docx

Documents