Anul XI. Arad, Duminecă 4|I7 Februarie 1907. Nr. 27.

REDACŢIA Í J í í k rerencz-stcza nrul » .

ABONAMENTUL r ? un an 24 cor, Pe jumătate an 13 • Pe I hmà 2

"N-rtl de Dumineca pe an « coroane,

r w n România şi America 10 coroane.

P f otru România si stráinátate a hiaer i i de zi pe an 40 franci. TRIBUNA

ADMINISTRAŢIA Deák Ferencz-utcza nro! V.

ÎNSERŢIUNILE de un şir garmond: primi dată 14 bani; a doua oara 12 bani; a treia oarà 8 ban)

de fiecare poblicatiune.

Manuscripte nu ie înapoiază.

Telefon oraş şi comitat 502.

Dezastrul delà Bocşa. (*) Judecând după impresiile şi descrierile

trimisului nostru special, alegerea delà Bocşa a fost nu o simplă înfrângere electorală, ci adevărat dezastru în mersul politicei noastre activiste

Se poate o inconştienţă mai mare? Se face interpelare în cameră şi in presă, o a-gitaţie dintre cele mai mari împotriva abu­zurilor ce se anunţă. Se alarmează străină­tatea, se lucrează cu un aparat demn de laudă pentru a determina marele ziare eu­ropene să-şi trimită oamenii de încredere la alegerea din Bocşa. Cu un cuvânt se pre­vestea o alegere care era menită să dove­dească fie hărnicia noastră, fie abuzuri mi-şeleşti din partea administraţiei.

Când colo ce s'a întâmplat ? O adevă-vărată debandadă ! Alegătorii români au ve­nit cum a dat Dumnezeu şi norocul. Nici măcar un tren separat nu s'a angajat, ca grosul alegătorilor să vină împreună, dând proba "unei organizări şi discipline, iar nu cum s'a întâmplat : răsleţi, timizi şi în stare de a fi prinşi în partida contrară.

Ne puteam aştepta apoi, şt4 obştea română s'a şi aşteptat, să vedem în fruntea mândrelor noastrecete de ţăranicel puţin pe deputaţii tineri (şi din fericire abea despre unul-doi se poate zice f că e mai bătrân). A fost însă lăsat să conducă alegerea singur deputatul Bredi­ceanu, care ori cât de agil şi isteţ este, se putea prevedea că nu o să 'poată ţine piept cu puterea de stat, cu banii mulţi şi întreaga

desfăşurare de forţă guvernamentală. Cei­lalţi nu s'au deranjat de loc să meargă la faţa locului (afară doar de dr. G. Popovici) nici măcar ca spectatori, cu atât mai puţin au obosât să meargă pe sate. Numai aşa se şi poate esplica faptul, că au fost sate întregi cari au trecut în tabăra ovreiului, şi altele cari n'au venit de loc să voteze. La alegerile generale, pentru tipograful Birăuţiu s'au aflat fruntaşi cari să cutreere satele şi s'a cheltuit din belşug. Acum, când era însă vorba de cinstea partidului naţional şi de reuşita unui ziarist, care a stat doi ani în temniţă, chestia s'a tractat ca ceva local

Ce tablou li s'a înfăţişat astfel ziariştilor străini ? . . Era mai bine să nu-i fi invitat, căci astfel au văzut nu numai lipsa noastră de organizare, ci şi lipsa tactului de a şti primi pe representaţii presei europene, cărora de­putaţii" noştri trebuiau să le facă suită, iar nu să le lase tristul aspect cum maioritatea alegătorilor români petrec în tabăra guver­namentală, primind binecuvântarea popii (ca­tolic) Hock şi laudele » ilustrului « Burdea !

Ne face impresia că partizanii candida­tului naţional nici nu erau o tabără care ple­case la luptă cu gând de a învinge, ci au venit la Bocşa să ţină spaiele, ş'apoi să se întoacă acasă bătuţi şi mai presus de toate desnădăjduiţi.

O alegere mai ruşinoasă n'a fost ni-căiri între români. La Cehul-Silvaniei s'a esplicat căderea veneratului prezident, George Pop de Băseşti; acolo s'au co­mis mişelii nemai pomenite, i-s'a spart ca­pul însuşi candidatului septegenar. La Şom-

cuta de asemeni a fost vărsare de sânge şi dr. V. Lucaciu a căzut la Lăpuş cu puţine voturi. Desconcentrarea delà Bocşa este fără pă-reche. Esplicaţia am dat-o însă mai sus.

Augurii noştri, cari au atâta predilecţie pentru Budapesta, să ia aminte, şi să se pună pe lucru — afară din Budapesta, la sate, că dacă îşi vor mistui toată vlaga în — capitală, uşor ne putem pomeni, că în viitor numai foarte puţini vor mai răsbi s'ajungă în parlament.

P r o c e s n o u . Al câtelea ? Nu le mai ştim nici numărul. Redactorul nostru dl Sever Bocu, pri­mise pe ieri citaţiune la poliţie. Fiind însă săr­bătoare românească nu s'a prezentat.

Azi dup'ameazi la 2 şi jum. ore, s'au prezentat doi detectivi în cafeneaua »Vas« căutând pe dlS. Bocu şi spunând că au ordin să-l escorteze, cea ce au şi făcut îndată. La poliţie i-s'a adus la cunoştinţă că parchetul din Oradea-mare a în­criminat articolul »Cine-s agitatorii* iscălit Iu-nius, apărut în »Tribuna* şi că a urgentat tele­grafic ascultarea sa.

Se vede că ţara e în mare primejdie. *

Iminenta demis i e a ministrului Andrássy. In cercurile bine informate, se afirmă cu asi-guranţă tot mai multă, că ministrul de interne Andrássy, nemulţămit că multele greşeli, contra­ziceri şi conflictul din sînul guvernului, îşi va da în curând demisia. Urmaşul său va fi probabil Juszth Gyula, actualul preşedinte al Camerii.

O ediţie de seară află din Viena, că veştile despre demisiunea lui Andrássy au o cauză mult mai temeinică decât pretinsul desgust al mini­strului de interne pentru scandalele ce domnesc în coaliţie.

Contele Andrássy este disgraţiat la Coroană Curtea a denegat aprobarea sa prealabilă prol

Cărţi de istorie pe înţelesul tuturora. De Vasile Pârvan (Berlin).

Aş puteà tot aşa de bine zice: »cărţi de ştiinţă pe înţelesul tuturora«, de oare-ce aproape tot ce voiu spune mai la vale se potriveşte la toate lucrările de ştiinţă popularizată.

Dar, pentru a respecta principiul competinţei, mă restrâng la specialitatea mea şi expun aici numai observări din domeniul istoriei »popu­läre«.

Prilej ca să public aceste observări mi-au dat două cărţi, apărute acum în urmă în această di­recţie, scrise de doi colegi, profesori gimnaziali, cu cele mai bune intenţii de a face bine. De aceea, fireşte, numele lor nu poate fi dat aici, deşi despre una dintre cărţi, spunându-se mult bine, s'ar puteà ca autorul \ei să se fi mândrit aşa ca să nu-şi mái recunoască greşelile în cele ce urmează aici, şi ca atare ar fi fost, poate'mai de folos să se ştie că despre el e vorba şi nu des­pre altul.

E îndeobşte răspândită prejudecata că tot căr­turarul care poate scrie pe înţelesul celor mulţi mai puţin cărturari decât el, îşi poate îngădui să dea acestora învăţături despre lucruri, pe care mai mult ori mai puţin Ie-a aflat şi el delà aiţii, mai cărturari de cât dânsul. De aceea de multe ori nu se întreabă dacă cineva a făcut cercetări proprii în direcţia în care vrea să scrie peniru popor, ci toată lumea se opreşte la stil. Spune omul lămurit şi frumos ceea-ce şi-a pus in gând să înveţe pe marele public fără multă învăţătură, atunci să-1 lăsăm să spue ce-o vrea.

Şi dacă nu înşiră prea mari prăpăstii, s ă i şi răs­plătim.

Această prejudecată, că e de ajuns să scrii po­pular pentru a fi un bun popularizator, are ca urmare că, în multe cazuri, mai înainte vreme chiar în majoritatea cazurilor, cărţile pe înţelesul tuturora sunt ori erau scrise de »semidocti« în materia popularizată. Nimeni nu s'a gândit să pro­testeze împotriva procedeului, şi nu protestează nici în momentul de faţă, decât dacă păcatul co­mis e prea strigător la cer.

Şi se pare că atât popularizatorii pomeniţi, cât şi criticii conducători ai opiniei publice au drep­tate făcând cum fac.

Poporul trebuie luminat. Dar învăţaţii cei mari nu vor ori, nu pot să-1 lumineze direct. Fie că despreţuesc de a scrie lucrări de popularizare, fie că n'au vreme fiind mereu ocupaţi cu lucrări de specialitate, fie în sfârşit, mai ales pentrucă nu pot scrie popular. Această din urmă pricină e aşa de în general răspândită, încât aproape a dat naştere la o altă prejudecată în opinia pu­blică: lucrările de popularizare ale învăţaţilor noştri, sunt primite cu neîncredere şi la prima greutate, cât de mică, întâmpinată în cetirea lor, ele sunt aruncate sub pretextul de a fi prea speciale; şi dimpotrivă lucrările de popularizare istorică ori în general ştiinţifică, alcătuită de literaţi (înţeleg în special pe poeţi) sunt primite cu cea mai mare simpatie, chiar când sunt greoiu scrise şi pline de greşeli de fond.

Deci dacă învăţaţii cei mari nu vor, ori nu pot, să înveţe massele populare, atunci toată lumea se mulţămeşte de se găsesc măcar învăţaţi

mai mici, cari să-şi ia asupra lor sarcina popu­larizării.

întrebarea e însă : stăm în adevăr aşa de rău cu »popularizarea« încât să n'avem nici o pre­tenţie faţă de » domnii învăţători « ? Şi răspunsul hotărît e, că deja de mult ar fi trebuit să fim pretenţioşi, căci am avut şi avem destui oameni pe cari să-i poftim să ne înveţe cu mult mai bine şi mai mult, decât acei cari vin nepoftiţi să ne lumineze cu biata lor opaiţă fumegândă.

Trebuie dară, în afară de limba populară, să cerem autorului de scrieri pe înţelesul tuturora cea mai deplină conştienţiozitate în ce priveşte culegerea informaţiilor sale, — cu alte vorbe, fondul scrierilor sale să fie vrednic de încredere în înţelesul strict ştiinţific al cuvântului. Ce trebuie deci să facă pentru a împlini această' condiţie ?

De dorit e ca însuşi să poată ori-când con­sulta direct izvoarele privitoare la tema sa. In ori-ce cas însă el e dator să se adreseze la a-cele scrieri moderne, care reprezintă ultimul cu­vânt al ştiinţei în aceea direcţie şi să le prelu­creze cu cea mare îngrijire. Dar nu-i deajuns să se mărginească la o carte două dintre cele bune. Ci trebue să studieze adânc chestia cu ajutorul întregii literaturi bune, necesare la aprofundarea subiectului său, şi,;repet, iară, pe cât e posibil, în special Ia lucrările de istorie — delà care plecăm şi la care ne gândim mereu în aceste note cri-' tice, — să se adreseze Ia izvoare cel puţin a tâta cât să se deprindă cu atmosfera epocei din care face parte tema sa. Urmările'informaţiei superfi­ciale în lucrările de popularizare sunt foarte ne-

iedelor de aşa numite »garantii constituţionale-pe cuvântul, că despre acestea n'a fost vorbă la incheerea pactului. In afară de acestea, Coroana este nemulţumită trăgănarea reformei electorale în care vede oare-care tendinţă din partea gu­vernului.

Cabinetul îl susţine cât poate pe Andrăssy, pentrucă cu plecarea lui s'ar resturnà întreaga baracă.

Amănunte asupra căderii delà Bocşa.

In t r e n .

Până la Timişoara nici o mişcare. Un singur individ căuta să mă asmute asupra celor delà căile ferate pentru reaua întreţi­nere a liniilor vicinale.

La Timişoara atmosfera s'a schimbat. Mi-rosia a alegere. Un vagon special aducea delà Pesta vr'o şapte deputaţi guvernamen­tali în frunte cu Hock. Ce căutau aceştia Ia Bocşa ? Să vadă alegerile libere ! Poate ! Ei au descins în Bocşa-montană, pentru a veni dimineaţa la Bocşa-română.

întâmplarea mă duce în aceiaş comparti­ment cu o doamnă din familia baronilor Caragheorghevici. Alăturea un tinăr îşi în-, ghiţia liniştit prânzul.

Un domn cu ochelari tremura într'un colţ. Discuţia se angajează. — Tinărul cu cina, era un alegător. Venia din Slavonia din Esseg să dea un vot lui Weiss. Era foarte liber la vorbă şi baroneasa foarte dispusă a făcut mult haz cu ironiile sale, pe care le îndrepta cu multă fineţă asupra lui. — Domnul cu ochelari s'a dat ca procuror al Lugojului.

Eu pentru a putea scobi ceva din acest ansamblu veniam iarăş pentru Weiss.

»Mai sunteţi mulţi, d-le?«—întrebeu pe slavon.

»Mai suntem, dar eu nu-i cunosc pe toţi !« »Ei, ce crezi, de reuşita noastră ?<-. »Sunt sigur d-Ie, însă va trebui o luptă

straşnică, nu mi-e teamă, că Weiss (discu­tam în nemţeşte) se va înegri până mâne seară !«

» Numai să nu se învineţească/« grăi spi­rituala Doamnă şi iarăşi o cuprinse un râs nervos.

Ne apropiem de Bocşa-română. Doamna mă făcu atent să nu pierz staţia. î m i iau rămas bun şi dânsa îmi dori bun succes.

Ştia d e întorsătura, ce o luasem faţă d e cei doi adversari ai mei, pentru-că în Timi-mişoara era la aceeaşi masă, când eu dis­cutam alegerea c ' u n a d v o c a t , """"" In Bocşa-română.

Era ceasul 12 noaptea când m'am cobo­rât din tren. Frig şi întunerec. Vr'o zece jandarmi au năvălit din odaia de aşteptare întru întimpinarea oaspeţilor electorali. Eram singur. Neputând răsbi n e o b s e r v a t , îi întreb încătrău e satul, spre a-mi face de vorbă'

Drept răspuns m'auluatla întrebări: »Ce cauţi aici ? De unde vii ? Pentru ce ? Nu ş t i i că nu-i iertat ?« La toate acestea răspundeam cu dreptul ce-1 aveam ca reprezentant al »Tri­bunen. Am fost condus într'un mod foarte afabil în mijlocul unei patrule de patru jan­darmi cu suliţele pe puşcă la locul de gardă, unde îi se anunţa cazul comandantului, pe vreme, ce eu rămăsesem într'o încăpere, unde zăcea întinsă pe pământ rezerva, compusă din vr'o două-zeci de somnambuli, cari sub impresia zilei de mâne să suciau într'un somn agitat şi neliniştit, borborosând frac­turi neînţelese de... înjurături.

»Am adus un domn!« (uri ember) asta a fost cartea mea de vizită cu care m'a anun­ţat şeful patrulei.

— Foarte bine aţi făcut —= răspunse c o ­mandantul şi mă pofti înăuntru, cu zimbe-tul unui om mulţumit de-o reuşită bună, cu mulţumirea lupului flămând, când dă peste o oaie rătăcită.

După mai multe întrebări la care îi răs­pundeam, într'o ungurească, cât o puteam scâlcia mai mult, dl strajameşter, mă invită, să ocup loc şi-mi declară, că sunt deţinut, iar a doua zi de dimineaţă voi fi trimis Ia solgăbirăiatul din Bocşa-montană. Am pro­testat în contra acestei decisiuni ridicole, lipsită cu totul de ori-ce formă legală, dar

practicată cu toate acestea foarte des şi în mod cât să poate de abusiv mai ales în a-semenea împrejurări de paznicii liniştei pu­blice şi l'am făcut atent pe amabilul ser-gent-major, că nu e în drept să dispună singur asupra libertăţii individuale a ori cui ar fi, din moment ce sunt în localitate au­torităţi superioare, cari cu puterea dictato-rică, care au primit-o delà escelenţa sa mi­nistrul de interne Andrăssy, îmi pot ridica imediat furci înaintea baracei de vot,asigu-rându-şi astfel primul bulgăr de bronz al eternizării, iar poporului român băgându-i frica în rărunchi, când îşi vede fiul acăţat! La opunerile mele s'a decis, să întrebe tele­fonic la Bocşa, ce e de făcut. După o oră mi-se comunică. C?. 5îîîît Übt:, cü condiţia de a-mi da cuvântul, că nu voi agita. N'am dat nici un cuvânt, ci am plecat în plăcuta societate a patru jandarmi cari m'ai condus la domiciliu. Unde? Căci nu ştiam nici eu un locaş, ori care ar fi! La popa! Aici s'au opus cei patru conducători şi după voia lor m'am încuartirat la biroul nostru de alegere în casele fruntaşului de aci Dl Morariu, unde am găsit şi pe Doctorul Branişte can­didatul nostru.

Reprezentanţii presei streine.

E ceasul 7 dimineaţa. Sunt fericit, că pot găsi aici reprezentanţi ai presei streine D-nii Benedetto de Luca—Corriere della Sera—dl Dr. Konrad Rumpf ~ Deutsche Zeitung — Presidentul Clubului-Presei din Viena Mans Puchstein — Berliner Deutsche Zeitung, Leipziger Neuste Nachrichten, Schlesische Zeitung şi Deutsches Voiksblatt din Viena, —Johann Auterith — Reichspost Viena şi Kölnische Volkszeitung din Colonia.

Pe faţa lor era zugrăvită o sufletească-mulţumire, că li-s'a dat ocazia de a asista pentru prima oară la o alegere din Unga­ria, care nu poate fi niciodată descrisă în mod sincer, ci schiţarea ei e influenţată la guvernamentali de tendinţe pacinice şi libe­rale iar presa din opoziţie trece multe mo­mente sub tăcere, din cauza des repeta­telor procese de agitaţie.

plăcute, atât pentru autor cât şi pentru cetitori. Pentru autor căci se expune să comită greşeli grosolane de expunere şi apreciare, pentru care fireşte e apoi judecat de cunoscători cu toată asprimea cuvenită, — şi pentru cetitori deoarece sunt hrăniţi cu idei învechite, false, sau chiar de-adreptul dăunătoare desvoltării lor sufleteşti intime ori sociale.

Sunt însă cazuri, când pentru o anume epocă ori o anume direcţie de activitate omenească, pri­vită istoric, nu sunt încă lucrări definitive, de total, vrednice de folosit cu toată încrederea pen­tru o lucrare de popularizare. Şi de asemenea nici lucrările speciale nu sunt încă destule, pen­trucă un popularizator cult în materia sa, să se poată dispenza de lucrarea de sintetizare a cer­cetărilor speciale cuvenită de drept unui istoric, unui specialist. — In acest caz credem că popu­larizatorul n'are a se amesteca în acel domeniu încă nedeplin exploatat de ştiinţă şi e dator să aştepte. Căci a face el treabă de istoric, fără în­treaga pregătire şi conştientiositate a istoricului, înseamnă a păgubi şi ştiinţa şi, în genere, cultura neamului său.

Şi cu acestea, mă opresc asupra ultimului, dar din nenorocire foarte răspânditului, caz de popu­larizare, la noi.

Acest caz decurge din neînţelegerea, ori mai de grabă înţelegerea falsă, a noţiunei de popu­larizator. Acesta nu trebuie anume să fie decât un tâlcuitor pe înţelesul tuturora a rezultatelor la care au ajuns învăţaţii în cutare domeniu al ştiin­ţei. Fiind un tâlcuitor, principala lui datorie e de-a fi credincios originalului, — adică de a nu-1 preface după voia Iui şi a-1 împodobi cu lucruri

ce nu-i aparţin. întocmai ca traducătorul unei opere literare, popularizatorul trebuie pe de-o parte să fie conştiinţios în redare, iar pe de alta să păstreze cât mai multă din frumuseţa origina­lului. Ca şi o traducere literară reuşită, tot aşa o popularizare pricepută a unei opere de ştiinţă poate crea autorului ^tâlcuireiştiinţifica un nume vrednic de cinste în istoria culturei unui neam. Totul e ca popularizatorul să ştie alege »origi-nalele«.

La noi mulţi popularizatori sunt nemodeşti. Ei vor nu numai să răspândească în publicul mare ideile cutărui ori cutăror învăţaţi, ci vor să facă în aceeaşi vreme şi o operă originală, exprimân-du şi şi propriile lor idei, — fie în alegerea, fie în prezentarea materialului. Astfel că deşi pentru un subiect dat sunt şi lucrări de total, excelente şi monografii din bielşug, pentru ca chestiunea, cel puţin faţă de starea actuală a isvoarelor, să fie definitiv dezlegată, — popularizatorul nu crede că-i de demnitatea lui să arete şi mulţimei celei mari, unde s'a ajuns de către învăţaţi în direcţia respectivă, ci scrie ce crede el că-i în adevăr dez­legat şi spre a fi şi mai original expune subiec­tul său după mai mulţi autori, unii vechi, cu pă­reri rămase în urmă şi alţii noi cu păreri înaintate, pe care el îi împacă şi le amalgamează aşa că ori ce om cu scaun la cap nu mai poate pricepe nimic din cartea popularizatorului... »original«.

Sau sunt şi alte cazuri. Unii popularizatori sunt pur şi simplu leneşi. Atunci ei iau prima carte ce le cade în mână şi... o popularizează. Cu chi­pul acesta publicul mare ia ca noutăţi păreri şi rezultate ştiinţifice de acum 50 de ani. Alţi po­pularizatori sunt ignoranţi : de unde se ştie ei

care e cea măi bună carte delà care trebue să plece ? Pun şi ei mâna pe una, la întâmplare, ori pe una de care s'a vorbit mult, ori întreabă pe un prieten ceva mai specialist şi fără multă ză­bavă se apucă de treabă. Cum ei înşii sunt foarte puţin umblaţi pe acel teren se entuziasmează pentru cine ştie ce vechitură ori rătăcire ştiinţi­fică şi cu numeroase floricele de stil o prezintă, bucuroşi de ispravă, publicului...

Pentru a fi complet, trebue însă să mai citez un caz de »popularizare«. Har Domnului, acum a devenit mai rar şi poate, cu o Ieacă de asprime a criticei, vom scăpa şi mai mult de el. (Ca să dispară e mai greu, şi se va vedea de ce).

Anume se ştie că e un instrument pe care î! au în comun croitorii şi cu redactorii de gazete : foarfecile. Apoi se ştie că e un material pe care îl au în comun redactorii şi cizmarii, legătorii de cărţi şi alţi meseriaşi, — cleiul. Cu ajutorul ace­stor mijloace de iucru, devin însă autori nu nu­mai redactorii de gazete, ci şi diferite persoane cu ambiţiuni ştiinţifice, tineri cu instincte univer­sitare, — ori chiar diferiţi »mari învăţaţi « devin încă şi mai mari...

Fireşte pe vremea când forfecatul, — care mai are încă două nume : unul de salon, utilizatul, — celalalt de judecătorie, plagiatul, — era în floare, popularizatorii şi-au avut şi ei reprezen­tanţi de frunte în această specialitate. In special o anume »popularizare« înfloreşte încă până în ziua de azi, şi cu toate silinţele de a o dezrade-cina, nu e de loc dispusă să se ofilească şi să se usuce. E popularizarea pentru poporul celuşu-ratec şi gălăgios al copiilor de şcoală, care nu se sinchiseşte de fel de valoarea morală ori ştiin-

4/17 Februarie 1907. T R I B U N A » Pag. 3.

Din nenorocire însă icoana alegerei delà Bocşa e unică în felul ei şi cu desăvîrşire compromiţătoare intereselor noastre.

Nici una din alegerile noastre n'a pre­zentat atâta desinteres şi atâta lipsă de en-tusiasm din partea celor chemaţi, cu toate, că lupta, pe care noi trebuia să o desfă­şurăm, trebuia să fie cu mult mai mare, ca în trecut, din moment, ce incontestabil a-veam în faţă-ne un duşman puternic, stă­pân pe forţa publică şi fără cruţare de jertfe băneşti, care era singurul lui mijloc de a-caparare a alegătorilor într'un cerc cu 9 9 de procente de elemente străine de neamul un­guresc.

Am avut o surpriză tristă, neplăcută chiar când, din întreg cordonul de deputaţi naţionalişti români, nu găsesc decât pe bă­trânul, dar neobositul C. Brediceanu, cu vecinica lui pornire de îmbărbătare, dar pe faţa căruia încă de dimineaţă se putea cu­noaşte desamăgirea şi desnădejdea.

Unde ne erau sfătuitorii noştri şi mai ales de ce grupul ales de Lugojeni nu s'a împărţit pe sate cu două trei zile înainte, ci s'a mulţumit, să îşi facă apariţia ca sim­plii asistenţi ? ?

Aceeaşi întrebare şi-a pus-o şi presa străină, care n'avea pentru noi alte repro­şuri, decât nevinovate scuturări din umeri, semnificaţie destul de vădită, pentru cei, ce vreau s'o înţeleagă.

Dar despre nepăsarea noastră condamna­bilă vorbim în articol de frunte.

Icoana alegerei . Bocşa română este o localitate românească cu­

rată cu vr'o trei mii de locuitori, români gr.-ort. Au o singură biserică frumoasă actualmente cu doi preoţi şi o parochie vacanta. O stradă prin­cipală mai lungă grupează pe o parte şi pe alta zidiri frumuşele de peatră. Colo şi colo câte-un edificiu domnesc, ori de oameni cu stare, dă acestei comune un aspect de orăşel în forma­ţiune.

In mijloc pe un teren destul de larg e aşe­zată prăvălia nelipsitului ovreu, în care ticălosul se răsfaţă îmbuibat de ban românesc, iar când sâ-i arate puţină recunoştinţă aceluia, ce-i dă din belşug hrana de toate zilele, frece în tabăra duş­mană. Cum vă rabdă inima iubiţi fraţi bocşeneni,

să-i mai călcaţi pentr'un chibrit numai bolta acestui spurcat. Cum îl mai răbdaţi în mijlocul vostru ? Mijlocul comunei e tăiat de o liniă îngustă a Societăţii de căi ferate de stat austro-ungare lângă care puternicii zilei au construit o baracă de lemn cu trei despârţăminte, care formau lo­calul de vot. Aceasta prevedere a folosit mult contrarilor, cari comandau trenurile cu forţe electorale după placul lor şi ori de câte ori se simţia lipsa.

încă delà orele patru dimineaţa gendarmeria era pusă în picioare şi postată la toate intrările.

Patrule de câte un pluton de gendarmi ur­maţi de călărime cutreerau satul în cruciş şi în curmeziş.

La ora şapte dimineaţa li-s'a permis intrarea alegătorilor români. Din toate părţile inundau bravii români cu cojocul lor alb şi cu clăbăţul alb de oaie, pe cap, iar în picioare cu opinci cu ciocul turtit şi ciorapii roşii de lână până la ge­nunchi şi alergau la biuroul nostru, să dea bună-gimineaţa şi să i strige un să trăiască, candida­tului lor. Femeile bocşenene şi fetele frumoase cu ochi mari şi negrii aproape fără escepţie, cu sănătatea răzbită în obrazul roşu şi curat, dau comunei o splendoare, obicinuită numai Ia sărbă­tori mari.

Câteva coruri de ţărani bănăţeni se grupaseră parte în curtea biuroului nostru parte Ia feres­trele din stradă pentru a intona »Cantecu! nosiru« o compoziţie ocazională adresată candidatului Branişte.

Pe ora nouă eră fixat începutul votărei. La aceasta oră grupuri întregi de gendarmi în

frunte cu un maior şi mai mulţi oficeri inferiori au ocupat localul de vot.

O agitaţie colosală e în partidul adversarilor, când la deschiderea secţiunilor soseşte primul tren cu vr 'o opt vagoane de alegători guverna­mentali sub conducerea mai multor indivizi cu înfăţişarea obscură şi în sunetele sălbatice de fan­fară.

Printre costumele murdare şi unse de lucră­tori de fabrică prepondera albeaţa hainelor ro­mâneşti, care ascundea sufletele prihănite de e-moţiune şi laşe ale trădătorilor neamului.

O icoană jalnică ne da amestecul printre aceşti pierduţi ai neamului barba câte unui popă, ro­mân, bată-1 amarul, care înzadar căuta să-şi as­cundă nasturii vestei — uniforme deşi, şi încheiaţi până su3, apoi figurile palide şi umilite ale câ­torva dascăli români, în mâna cărora încredin­ţăm educaţia şi desvoliarea sentimentului naţio­nal şi moral al fiilor noştri.

Aceste brute înaintau cu paşi nesiguri şi cu privirea pierdută, ca şi când pământul, n'ar putea să reziste greutăţii lor păcătoase, inconştii, fără

viaţa, păreau nişte vite târîte de ştreang la obor, măguiiţi în sfiala lor de zimbetul, ce li-1 aruncă pentru un moment numai, o ceată de ţulipanişti postaţi la intrarea secţiunilor şi încurajaţi de bătaia pe umeri, cu care-i împingeau mai mült la iesle, cum a-i bate o vită pe spate, când ieşti mulţumită de ea. Astăzi de sigur, că prietenii de ieri nu le mai răspund la salut, ci se uită cu coada ochiului, ca la ori ce fiinţe, indiferente.

Mai la vale vom arăta cu numele pe aceşti trădători ai neamului, ca să-i cunoască toată su­flarea românească, să se ferească de ei, ca de nişte rău făcători, căci dacă aceste fiinţe murdare şi ticăloase, pentru care nu găsim epitete de batjocură şi desconsiderare — au fost în stare să-şi vândă conştiinţa pentru vr'o câteva coroane, nu se vor sfii, de a-şi ilustra întreaga lor viaţă cu fapte dăunătoare desvoltării culturale şi naţi­onale ale acelora, cari zac sub conducerea lor, ci îndemnaţi de râvna de parale, vor căută să nimicească existenţa nepătată a poporenilor lor.

Recomandăm atenţie îndeosebi organelor noa­stre superioare bisericeşti, şi insistăm să ia sub păstorească ocrotire, poporul rătăcit, tras în cursă de nişte infami şi nemernici, cari preferă funcţiei cinstite de preot şi învăţător, pe aceea de călău ordinar al intereselor noastre naţionale.

Trădătorii neamului . Iată numele acestor rătăciţi : Popa Stoian din Valeapai, care s'a îmbrăcat

ţărăneşte, pentru a nu fi cunoscut. Un ţăran 1-a văzut în secţia I la vot şi i-a

strigat: »Cie cunosc părincie, baş că esci cu clăbăţoniu pe urechi, ţ-o plăcî ăl dje sus după fapcele tiele !« L a trădat barbă roşie pe acest (uda.

Dascălul Crăiniceanu din Valeapai. Aceşti doi au trecut la duşman întreagă comuna.

Popa din Dulău, Nistor Damşa, ne-a trădat de asemenea trecând cu întreg poporul în ta­băra inamică, căci de el singur nu era nici o pagubă.

învăţătorul Popovici din Barbosa, de ase­menea.

Popa Călţun din Valea-mare, s'a dat şi el ne­curatului, de el să aibă parte ! Nici de acest ne­norocit nu era nici o pagubă, dacă ne lăsă să­tenii pe partea noastră şi cu cugetul curat.

Popa Aldan din Vermeş, încă ne-a trădat. Ruşine lor ! Ruşine şi blăstăm acestor vânduţi

pe care-i ştergem din cartea neamului. Considerăm, ca trădători şi pe cei absenţi delà

luptă, pentru că tăcerea încă e o afirmare şi sun­tem convinşi, că această tăcere li-a fost gras plă­tită. Turma sosită fără păstor a întrat direct în tabăra duşmană.

ţifică a manualelor sale, ci cu aceeaşi sirguinţă le buchizeşte pe de-a rostul, ori le împodobeşte cu chipuri şugubeţe, sau chiar le rupe, pe toate deopotrivă.

Şi acum, întorcându-ne la cealaltă popularizare, pentru copiii bătrâni, cari n'au avut noroc să în­veţe mai mult când erau de vârsta şcolii, — re­zumăm, ca încheiere, punctul de vedere din care am făcut observările de mai sus :

O carte de popularizare trebue să aibă cu atât mai mare grijă de adevărurile ştiinţifice pe care le răspândeşte, cu cât înrîurirea avută de ea în formarea ideilor » opiniei publice« a unui neam e nemăsurat mai mare decât aceea a unei cărţi de erudiţie, accesibilă numai unui public de specialişti.

C O R B E I U . PARTEA II.

Naraţiune de Ioan Slavici. (Urmare).

VI. C i n e p o a t e . »Zum Teuffel ! — răspunse baronul. Asta el

n'are s'o facă! E om încăpăţînat! »Voi stărui eu, voi stărui cu tot din adinsul,

— urmă doamna Fireanu. Scrieţi, vă rog, încă câteva vorbe, — stărui dânsa în ton cu totul intim. » Dacă — şi — dacă, şi dacă tot ar fi bine să se suprime procesul. Ar fi deplină mulţumirea dom­nişoarei Mili«.

»Ei b ine! — zise el, ca să scape, — am s'o scriu şi asta, dar apoi s'a sfarsit«.

Doamna Fireanu — îşi luă biletul, făcu al cin-celea compliment şi se depărta cu capul ri­dicat.

»Acum să stăm noi amândoi de vorbă, dom­nule preşedinte ! — îşi zise ea coborând cu săl­taturi uşurele scările.

»Smirna are săstee în faţa mea întrebându-se 'n gândul lui »Cine oare? — cine poaie să fie fe-mea aceasta, pentru care stăruie şi baronul, şi baronesa ! ?« — şi am să-i zic — şi am să-i zic, — îşi zicea dânsa mergând spre tribunal cu ca­pul mereu ridicat.

Tocmai aşa nu s'au petrecut însă lucrurile. Preşedintele, un calvin cu ceafa groasă de pe

la Solnoc, om scurt şi cam gros, cu barba tunsă şi cu mustaţa lungă, dar nerâsucită, citind cele două bilete, îşi dete numai decât seamă, de ce e vorba, şi zise 'n gândul lui, că baronesa e o gâscă, iar boierul ei un puiu de urs, care se iasă să fie purtat de nas, dar nu se supără şi o pofti pe dna Fireanu sa între primind-o cum ar fi primit şi pe baronesa ea însa-şi, — foarte po­liticos, dar fără-ca să se ridice de pe scaun.

»Vă rog, Doamnă, să fiţi cu răbdare, îi zise arătându-i un scaun delà colţul de lângă uşă, apoi însărcina pe un cancelist să poftească pe dl Hausner şi îşi căută mai departe de treabă.

Doamna Fireanu simţia, că aici tot n 'o să meargă lucrurile cum îşi închipuia dînsa şi stetea ca pe spini în colţul ei. Trecea timpul, trecea, şi dl Hausner nu mai venea, iar preşedintele, deşi cetise cele două bilete, n'auzia, nu vedea — par'că ea nici n'ar fi de faţă.

A venit, în sfîrşit, dl Hausner, dar nu la dînsa. »Cum stăm cu afacerea delà Plopiş, — îl în­

trebă presedintele«. » Instrucţiunea se urmează, — răspunse jude­

cătorul. —

»Mie mi-se pare însă, că înaintează prea încet, — grăi preşedintele, — şi că amestecaţi în ea prea multe lucruri, care nu stau în legătură cu afacerea.

»Da, e un lucru complicat, — întimpină jude­cătorul. —

Preşedintele îi arată biletul baronului. Dl Hausner înţelese numai decât, că baronului

i-se făcuse raport numai după prima înfăţişare a lui Corbeiu.

»Baronul greşeşte, — grăi dînsul : — Corbeiu nu face nici o reclamaţiune, na ridică nici o pre-tensiune şi subscrie procesele verbale«.

»Daca e aşa, — răspunse preşedintele, — ba­ronul nu greşeşte, ci are dreptate: procesul nu mai are nici un ir.teres«.

Cu aşa ceva nu se putea împăca dl Hausner, care ţinea să-şi câştige merite, spriginitori şi tit­luri pentru înaintare.

»Dar sunt, Domnule Preşedinte, - întimpină el, — fapte ce au să fie urmărite din oficiu.

»Aş ! — răspunse preşedintele. — Totul e o simplă intrigă de cârciumă«. — Când o să înce­teze acest veştnic amestec al autorităţilor politice în afacerile justiţiei ! ?«

»Dar, — întimpină iar Hausner arătând biletul, — tocmai acesta e un asemenea amestec.«

»Nu domnule, — grăi preşedintele rîzînd, — acesta e un amestec de fuste, pe care-1 laşi ne­băgat în seamă, dacă n'are raţiune. Avem să mântuim odată — nu pentrucă baronul cere, ci pentru-că el are dreptate. Sunt alţii, care vor să facă dintr'un lucru de nimic o afacere sensaţio-nală. Justiţia (n'are însă să-i clasifice pe oameni.

Aceste feţe bisericeşti, cari cred, că vor rămâne

Pag. 4. . T R I B U N A , 4/17 Februarie 1907.

cinstite prin faptul, că au întins Necuratului mâna pela spate sunt:

Popa Bombescu din Ternova popa din Derzeşti, din Surduc cel din Izgar şi cel din Iersig, ale căror nume nu le cunoaştem şi nici nu dorim să le ştim!

Astfel interesele unui întreg neam de oameni sunt ştirbite de uşurătatea câtorva secături, astfel fraţilor, truda noastră de secole, de a ne afirma ca naţiune cu drepturi, a căror practicare e legi­timată de sângele strămoşilor noştrii, ce a curs valuri, pentru păstrarea pământului ce-1 avem, truda aceasta zic, ne-o slăbeşte un grup rătăcit de inconştienţi, după cum ne slăbeşte puterea noastră activă, susţinută cu atâta bărbăţie şi ab-negaţiune de bravii noştrii deputaţi în sfatul ţării !

Serviciul telegrafo-poştal . Acest serviciu imediat după începerea votărei

a fost asaltat cu lungi telegrame schiţând amă­nunţit întreaga situaţie, de reprezentanţii presei streine. S'a telegrafiat ziarelor din Viena şi Bu­cureşti.

Ziarului nostru îi depeşez următoarele la 9 ore de dimineaţă:

Situaţia noastră prezintă şanse bune. Ale­gătorii români sosesc mereu. In tabera duşmană 7 deputaţi guvernamentali între cari şi cunos­cutul Burdia. Dintre naţionalişti prezent numai Brediceanu. Aceasta telegramă prezentată la 9 ore dimineaţa

a fost primită la Arad la 4 ore p. m. va să zică după şapte ceasuri. Aceeaşi soartă a avut-o tele­grama » Universului « din Bucureşti, care la ora 1 p. m. zăcea neatinsă pe masa din oficiu.

într'adevăr, că faţă de deosebita amabilitate... politică a celor trei funcţionare, nu puteam să ce­rem în mod brusc esecutarea datorinţei lor, mai ales, când trimiterea depeşilor se silabiza prin telefon la staţia telegrafică Verşeţ ori Bocşa-mon-tană şi mai ales, când interesele lor erau favori­zate intereselor noastre. E aşa de natural ca te­legrama noastră, care deşi era prezentată întâi, să ajungă la numerotaţie a 47-a, deci după un teanc întreg de oficioase.

Telefonul fiind ocupat prin transmiterea depe­şilor încă nu-1 puteam folosi atunci, când aveam nevoie de dânsul. Poştă încă nu aveam la dispo­ziţie decât seara la patru, aşa încât nedumerirea noastră la redacţie era cât se poate de mare. La orele trei am putut comunica telefonic cu Aradul,

nici după serviciile, nici după greutăţile, pe care le fac administraţiunii politice. D-ta vezi biletul : Şeful administraţiunii zice, că nu are procesul nici o importanţa politică, încetează ori-şi-ce dis-cuţiune. Nu are şi nu poate avea<.

»Dar s'a pus foc, — stărui Hausner«. »Ei bine, — răspunse iar preşedintele cam c-

nervat. — Eu nu sunt influinţat de acest bilet şi nu voesc să influinţez instrucţiunea. Dacă s'a pus foc, urmaţi-1 pe vinovat, dovediţi-1 şi-şi va primi pedeapsa, dar mărginiţi-vă la atât, terminaţi odată instrucţiunea, nu amestecaţi în ea lucruri străine de ea, nu întindeţi mereu o pele de guz­gan, ca să faceţi zece perechi de mănuşi din ea«.

Toate aceste se vorbiseră, ce i drept, ceva mai încet, dar aşa, că putea să le audă şi doamna Fireanu, care era osândită să tacă 'n colţul ei.

Bine pregătită, cum era, ea se mişca 'ntr'una ca cloşca 'n ciubăr, gata 'n fiecare clipă să salte şi să isbucnească.

»Da, Domnule Preşedinte ! — strigă ea în cele din urmă. — Aveţi toată dreptatea: să-l osân­dească pe Cârcioc, dar să se sfîrşească odată«.

Preşedintele se 'stoarse spre ea. »Vă rog, Doamnă, — îi zise, să aveţi răbdare.

— Părerile D-voastre, ori-şi-cât de juste ar fi ele, sunt indiferente. — Dorinţa noastră e să puteţi simţi cât mai curînd efectele bunăvoinţei, de care v'au învrednicit Domnul Baron şi Doamna Ba-ronesă, dar justiţia trebue să-şi urmeze cursul ei regulat. Puteţi să fiţi liniştită: se va face drep­tate, numai dreptate, şi aceasta cât mai curand«.

Grăind aceste, el se pleacă puţin, drept semn învederat, că dînsa poate să iasă pe unde-a intrat.

Cum ? — să plece ea ? — aşa fărăcă să fi spus ce are pe inimă ? — Aşa ceva nu i-se mai întâmplase.

A plecat cu toate aceste, ba ieşind, s'a mai şi uitat înapoi par'c'ar fi voit să zică: »Ce om — ce om !«

arătând situaţia generală de până atunci, iar cu posta am putut espedia două scrisori.

Gruparea alegători lor . Alegătorii români plecau delà biroul nostru,

cam vr'o două sute de paşi distanţă până la lo­calul de vot, conduşi de câte-un fruntaş, comună după comună, indicată cu numele pe o tăbliţă de lemn ţintuită într'un vârf de băţ.

Strigăte de »să trăiască Braniste« izbucniau din piepturile lor pe întreg parcursul. La înapo­iere li-se făceau ovaţiuni de întreaga azistenţă, iar candidatul Branişte le mulţumea în cuvinte căl­duroase...

Această mişcare s'a continuat până seara la ceasurile opt, fără nici un conflict, în pace şi cu multă linişte.

Situaţia. Situaţia voturilor n 'am putut-o aflà nici odată

în mod precis, nouă fiindu-ne interzisă intrarea în localul de vot. Comunicările aranjorilor erau totdeauna necomplecte şi diferau mărturisirile lor în acelaş moment. Tot ce am putut spicui a fost, că până Ia ora 12 eram în majoritate la 2 sec­ţiuni şi în minoritate la a treia, prezentam însă 43 de voturi în plus.

După ora 12 situaţia s'a declarat pierdută şi moralul alegătorilor noştri zdruncinat.

De aci în colo am fost în continuu în pier­dere care s'a urcat până la 800 de voturi, anun­ţând astfel un desastru sigur.

Reprezentanţii presei am vizitat cu învoirea preşedintelui comisiei Sussici şi sub conducerea unui adversar, lagărul contrarilor. Ne-au primit cu multă răceală, iar la plecare ni s'a pus Ia dis­poziţie un vagon separat pe când în urmă-ne bu­buiau strigăte ironice: Să nu se zică, că statul ungar e barbar. — într'adevăr, că n'am văzut nimic.

Presa străină a influinţat mult spiritele. A fă­cut bună impresie alegătorilor noştri, cari îi sa­lutau pretutindeni, pe când în partidul contrar erau priviţi cu multă neîncredere şi răceală. Pu­tem zice cu drept că ei au îmblânzit întru câtva barbaria gendarmilor şi le-au liniştit baionetele atât de agitate în împrejurări unde ochii străini­lor nu erau îndreptaţi asupra procedeului lor liberal.

Căderea lui Branişte. Pe la oarele 8 fiind sigur de nereuşită am te­

lefonat ştirea la Arad, arătând înfrângerea sufe­rită de candidatul nostru cu circa 500 de voturi.

Aceasta situaţie s'a schimbat la închiderea vo­tării cu 26 de voturi în defavorul nostru, Julian Weisz întrunind 1634 de voturi, iar dr. Branişte numai 1108.

Când s'a anunţat rezultatul la ora 91/4 massa mercenarilor electorali postaţi înadins, înaintea baracei au izbucnit în strigăte de » Éljen Weisz; (cum sună de urît espresia asta, cosmopolită) strigăte gras plătite de guvern, care-şi bagă fără milă mâna până în cot în buzunarele noastre, ale contribuabililor.

Impresia în poporu l nostru. Poporul e foarte deprimat. Te apucă jalea, când

vezi ce influinţa deprimătoare a avut aceasta ne­reuşită asupra sufletului lui curat. »Alta ni era nă­dejdea?, zic ei, »dar bun e Dumnezeu«.

Drul Branişte declară în faţa gazetarilor, că această cădere i-a cauazt o mare durere sufle­tească, nu pentru sine personal, dar pentru cauza noastră şi pentru nevoile poporului acestuia care cu toate cele 80 de procente majoritate în cerc n'a putut să-şi vază visul cu ochii.

Preoţi cu dragoste de neam şi cu inima caldă românească vin şi-şi iau rămas bun delà candida­tul lor pe care l-au sprijinit cu atâta căldură, şi blastămă pe depravaţii neamului, cari şi-au vân­dut conştiinţa pe bani.

Rezultatul e cât se poate de demoralizator dat fiind, că de data asta nu s'a pierdut numai ma­joritatea contrarului, ci şi câştigul avut în trecut.

Incheere . S'a cheltuit pentru mandatul ovreului suma de

cel puţin 300 de mii (scrie treisute de mii de coroane, informaţie stabilită de cercuri compe­tente) şi aceşti bani ni-se pun în spatele noastre. Cu banul nostru plătim oardele barbare de ele­mente a căror obârşie nu se cunoaşte, cari au renunţat de mult la înclinarea pentru o naţionali­tate, din sufletul cărora a dispărut de mult iubi­

rea de neam şi a înlocuit-o pofta scârboasă de parale, neşte slovaci şi boemi rătăciţi, înconştii, cari pentru câţiva bani, se transformă în bestie dacă e necesitate.

E oare procedeu liberal faptul, că guvernul îşi recrutează în modul acesta ori câţi alegători vo­ieşte, din oameni fără căpătâi, cari n'au plătit în viaţa lor dare, pentru a avea dreptul de vot, cer­şetori mascaţi ca chelneri la câteva birturi, lucră­tori de fabrică mai ales aceştia, cari nu ştiu unde s'au născut şi ce rost au pe suprafaţa pământului, fiinţe depravate împinse de avalma înaintea comi­siei, orbi duşi de mână şi siliţi să rostească sar-bădul cuvânt »Weisz«, care pentru ei n'avea, nici o semnificare, nici un înţeles, era o enigmă !

Şi aceasta masă brută a opus-o guvernul bra­vului popor bănăţan, care de secoli îşi împlineşte cu sfinţenie datoria de cetăţean faţă de statul acesta vitreg nouă sub toate raporturile.

L i n i ş Í e. — Raport telefonic din Camera ungară. —

Budapesta, 16 Februarie.

E linişte — după furtună. Mai ieri, în­treaga dietă par'că avea o singură atenţie — chiar şi în cursul vorbirilor — năzdrăvăniile lui Lengyel Zoltán. Chestia pauşalelor pa­siona pe toţi, deputaţi şi miniştri, făcând-du-se deosebite declaraţii inainte şi după ordinea zilei. Se observă o răceală neobiş­nuită între reprezentanţii ţării şi reprezen­tanţii presei, care ameninţa să isbucnească în conflict — pe culoare. Şeful poporalilor Rakovszky are o deosebită plăcere a se hărţui cu ziariştii. Bănuielile Iui, aruncate uşuratic în faţa gazetarilor, stârniră furtună generală care se desfăcu repede în cercuri mai mici, şi focul discuţiilor p'acî să nu se potolească cu pace. Astăzi e linişte deplină. Declaraţiile pe deasupra manei şi pe sub mână ale miniştrilor Wekerle şi Kossuth, şi-au avut efectul.

Cuvântările deputaţilor sunt cât se poate de şterse. Mici îndrăzneli de critică, din când în când, terminate însă de necondiţionata supunere, mai fac niţică zarvă. O caracte­ristică: aproape toţi oratorii se acaţă de prilejul proiectului delà ordinea zilei pentru a năvăli asupra tendinţelor socialiste, cari o să-şi piardă acuşi tot ascuţişul, fiindcă ac­tualul parlament îi realizează toate principiile bune, rând pe rând.

Pe sfârşitul şedinţei însă se aşteaptă un scandal frumuşel. Szrnrecsănyi şi Szkicsák, zice-se, îşi vor arunca grele acuze reciproce de agitaţie neiertată prin slovăcime.

Amănuntele şedinţei de azi, sunt de alt­mintrelea următoarele:

Şedinţa se deschide la orele 10 şi 10 m. Preşedinte Návay Lajos. Prezenţi, miniştrii Kossufk, Ap-

ponyi, Josipovich. Deputaţii naţionalişti : Dr. Aurel Novac.

La ordinea zilei proiectul de lege asupra asi­gurării muncitorilor în caz de nenorocire.

Se anunţă interpelaţia lui G. Szmrecsányi catră ministrul de interne, despre agitaţia presei slo­vace. Se trece şi peste celelalte formalităţi. La ordinea zilei :

S z a b ó Kálmán : (kossuthist) Are câteva es-cepţii, dar, după câteva cuvinte, primeşte proiec­tul. Asemenea şi Csitári Béla, care, ca toţi ai săi, accentuiază încrederea sa în bunele intenţii ale guvernului, şi-i gata să primească orice şi oricum.

F ö l d e s Bé la : (kossuthist). Profesorul univer­sitar vorbeşte cu aparat ştienţific, dar fără efect. Nu cred că-i tocmai perfect proiectul, însă faţă de legile din trecut un hotărât progres. Din fra­zele Iui împotriva socialdemocraţiei se desprinde : socialiştii nu sunt Internaţionali ci u«#naţionaIi, duşmani propriilor naţionalităţi Primeşte pro­iectul.

4/17 Februarie 1907. T R I B U N A Pag. 5 .

Veress Józse f : (kossuthisf.) Câteva vorbe bune: cu proiectul de faţă vreau să ajute oameni, nu patr ioţ i . . . asigurarea muncitorului o face în definitiv publicul,, căci fabricanţii şi proprietarii vor fi siliţi să vândă mai scump mărfurile, pen­tru a plăti taxele de as igurare . . . aşteaptă delà guvern şi alte proiecte pentru protegiarea tuturor straturilor clasei de jos, ca să poată guvernul atinge toate scopurile cu proiectul de faţă, de­spre care a zis, că va fi siégea iubirii«. Primeşte proiectul.

P é s a Mik lós : (constituţional.) Accente near­ticulate. Proiectul, nu mai încape îndoială, o să-1 primească.

Şedinţa se suspendă pe 10 minute. Brődi E r n ő : (democrat.) Respinge acuza

adusă lor pentru reprimirea proiectului. Declară, că tovarăşii săi politici, dar mai cu seamă el, primesc din toată inima proiectul, însă condiţio­nat. Aşteaptă anume, ca Ia discuţia în puncte a proiectului, să se adopteze câteva amendamente ce vor propune ei. In colo în semn de plină în­credere pentru regele şi guvernul, cari ţin să rea­lizeze un program cu adevărat democratic, pri­meşte proiectul.

Lázár Pá l : (constituţional.) Cere să se lăr­gească legea, cuprinzând în ea şi pe impiegaţii comerciali. Mai cere, să nu se facă deosebirea între străini şi cetăţeni, cum se face în America, în ce priveşte asigurarea împotriva nenorocirilor. Polemizează cu Pethő S. întreprinderile minelor sprijine sc clasele muncitorilor, le înfiinţează şcoli, le zideşte biserici, şi le plăteşte medic. Primeşte proiectul.

S o m o g y i A l a d á r : Îşi face de treabă cu so­cialiştii. Şefii lor trândăvesc şi se resfaţă din banii adunaţi cu agitaţie, delà bieţii muncitori, iar muncitorii, pe urma agitaţiilor mincinoase, s'au obişnuit numai să pretindă drepturi, iar da-torinţele să şi le uite în aceiaş măsură. Este pen­tru libertatea muncei, şi tocmai de aceia află adânca trebuinţă; de a se apăra cei ce vreau să muncească împotriva silei, ce li se face de cătră grevişti. Primeşte proiectul.

Nemai fiind aiţi oratori, referentul Szatmári Mór , résuma discuţiile, făcând complimente ca­merei şi îndeosebi partidului popora l . . .

O v o c e : Şi pentru ţinuta-i în coaliţie? Proiectul se primeşte în întregime, cu unani­

mitate. interpelări.

Urmează interpelarea lui Szmrecsány Görgy adresată ministrului de interne în chestia agitaţii­lor slovăceşti. — Este îngrozit de agitaţia nemai pomenita, ce o fac naţionalităţile aici în parla­ment şi în cercuri. — In momentul acesta întră în sală Skicsák...

fiedy O. (strigă) Vino mai încoace fârtate! (Ila­ritate).

Szmrecsănyi aduce acuză slovacilor, că au stat în legătura permanentă cu Kristoffy şi agitaţiile lor au pornit tocmai din Budapesta. A auzit delà Hentz că ei are la îndemână chiar şi documente. I! somează deci, să le prezinte camerei. Citează un articol din ziarul lui Hodza, în care află gra-vitare în afară.

Răspunde ministrul de justiţie G ü n t h e r An­t a l : Recunoaşte, că judicătura e foarte înceată faţă de naţionalităţi. Spune, că încă pe vremea când era secretar, dăduse ordin procurorilor din Slovăcime să urmărească cu atenţie agitaţiile. Răs­punsul se ia la cunoştinţă.

H e n t z Károly cere cuvântul în chestie per­sonală. Camera tăbăreşte asupra lui, nerecunos-cându-i acest motiv. Presidentu! însă-i acordă cuvânr.

Hentz vorbeşte despre acelaşi lucru, ce l'a tra­tat Szmrecsănyi. Presidentul nu găseşte chestie personală şi-i detrage cuvântul. S'a iscat puţin tumult. Hentz vrea să vorbească cu de-a sila, dar Camera şi în deosebi Kossuthiştii fac zgomot şi-i amuţesc cuvântul.

Urmează apoi o altă interpelare a lui Nóvák Daniel, după care Preşedintele ridică şedinţa la 2 ore.

Din România. Protestarea Universitate! din Iaşi. Colegiul

universitar din Iaşi s'a întrunit Luni seara spre a lua hotărîre privitoare la proiectul de lege al dlui Disescu, privitor la reorganizarea învăţămân­tului superior.

După lungi discuţiuni, s'a ales, după propu­nerea d-lui P. Poni, o comisiune compusă din d-nii profesori P. Bujor, Matei B. Cantacuzino, I. Găvănescu, dr. Manicatide şi dr. O. Juvara care să redacteze un piotest. Iată conţinutul Iui:

» Consiliul Universitar din Iaşi, regretă că nu i-s'a dat posibilitatea de a se pronunţa asupra proiectului de lege de reformă a învăţământului superior înainte de a fi prezentat corpurilor le­giuitoare. Crede totuşi de datoria sa de a vă aduce următoarea protestare asupra punctelor care alcătuiesc unele din principiile fundamentale ale acestei legi şi cari ating interesele superioare ale învăţământului :

1. Atingerea principiului inamovibilităţei prin aceea, că s'au suprimat unele catedre existente şi ocupate de profesori definitivi precum : Catedrele de chimia medicală şi patologie generală supri­mate; catedra de archéologie şi epigraf ie conto­pite cu catedra de istorie antică şi altele.

2. Distrugerea garanţiei unei recrutări indepen­dente şi exclusiv şcolare a corpului universitar, prin acea că ministrul îşi rezervă facultatea de-a numi direct un număr de profesori şi agregaţi Ia catedrele din nou înfiinţate (art. 77 al. ultim), precum şi prin aceea că se introduc în juriile examinatoare persoane străine de învăţământ, ca membrii Sft. Sinod şi ai înaltei Curţi de Casaţie.

3. Jignirea prestigiului corpului universitar prin aceea, că se lasă să subziste posibilitatea ca un profesor titular să fie supus unui concurs când ar aspira la o catedră similară vacantă.

Consiliul universităţii a constatat şi alte dispo-ziţiuni cari ar avea nevoe să fie modificate pen­tru bunul mers al învăţământului superior; însă din cauza arătată la început, se mărgineşte la aceste trei puncte de o importanţă capitală*.

O INJURIE. - Reflexii!ni de Dr. George Ciuhandu. —

V.

Dar, fraţilor! nu observaţi inconsecvenţa? şi nepotrivirea lucrurilor, că ce afirmaţi ? ce cereţi delà noi? şi spre care scop?

Nu observaţi, că vă arogaţi competenţa ce n'o aveţi, de a stabili ->principii« cari nu se potri­vesc cu terenul de studiul pe care staţi? şi cu terenul de activitate ce v'aţi ales?

Biserica, în serviciul cultural al căreia ne-am angajat pentrucă o cinstim 7şi-i apreciam valoarea reală, are un adânc trecui istoric, o evoluţie isto­rică de multe veacuri; a examina, după puteri, temeliile ei de credinţă şi de organizaţiune e un lucru serios, pentrucă în acele timpuri s'a pus baza generală a bisericii ca organizm dogmatic şi administrativ. Deci examinând şi studiind aceasta bază, nu noi am cădea în păcatul »chiţibuşeriilor« şi »excursiunüor pe câmp mlăştinos*, ci cei ce — din orice motiv, nu ne priveşte — ar vrea să smulgă biserica din continuitatea ei dogmatică şi istorică, pentrucă (suntem siliţi a o presupune) le lipseşte respectul către tezele de credinţă ale bisericii şi către trecutul ei secular, în care se cuprinde şi baza dogmatică şi spiritul vieţii şi organizaţiei noastre bisericeşti de azi.

Sau, dacă ţineţi, fraţilor în adevăr la biserică şi că biserica îşi poate reaiizà problema sa spe­cifică prin mijloacele ce ni-le-aţi propus nouă, — încercaţi-o. Sau, de n 'o încercaţi asta, gândiţi-vă, că de ni-am fi ales mijloacele propuse în numele directorilor » Luceafărului « ce-i rămânea » Lucea­fărului ? ce — revistelor economice şi celor po­litice? etc.

»Luceafarul« deci, una din două: ori nu vrea din adins să ne înţeleagă, ori — ca să nu zic şi mai mult — e într'atâta de preocupat şi confun­dat în direcţiunea sa profesionistă — esclusivistă, de nu vede că mai sunt şi alte probleme şi di­recţiuni de cultură pentru cei din neamul nostru, decât numai d. e. problemele de economie raţio­nală, de drept civil, istoria politică şi literară, apoi lustrul, foarte preţuit altfel şi nouă, al unei limbi curat româneşti, şi înţelegerea mai mult la supra­faţă decât adâncirea în tainele sufleteşti ale întreg trecutului nostru istoric, ca neam şi ca biserică.

(Va urma). *

Képek o láh i skolá ink é le téből «. Iarăşi vine dl Elemér, ca balaurul cel cu şase capete, vărsându-şi veninul acum nu numai asupra învă­ţătorilor români, ci şi asupra poporului. Ne de­scrie numai aşa cum el voeşte şi-i vine bine.

Atacă câteva scoale împreună cu învăţătorii lor, că unii nu propun limba maghiară după a-şieptările lui, iar alţii nu ştiu să propună. Ai dori să-i faci unguri cu desăvîrşire, dar stai mai aşteaptă.

Să nu crezi die Szabo, că e chiar aşa precum descrii lucrurile, altă faţă mai bună pot să aibă. Oare în şcoalele confesionale române nu este acel spor, de nu mai bun, ca în şcoalele de stat existente între români? Ba da.

Zici anume că deşi ştiu ceva, dar nu înţeleg. Da uite, tocmai aşa stă lucrul în şcoala cea de stat, afară de un copil doi de jidan, ceialalţi nu ştiu nimic nici limba mamei lor, nici pe cea ma­ghiară, dar în şcoalele confesionale române ba­rem sunt crescuţi şi educaţi după cum Dzeu a lăsat, în limba mamei lor.

Prin scoale de stat nu se pot educa copiii, fiind limba străină înaintea lor ci mai mult se prostesc.

Apoi să nu-ţi închipui aşa rău despre Româ­nia; tratamentul lor e cu mult mai blând ca al fraţilor maghiari. Mai scrii de întregire. D'apoi ce crezi, întregirea ce o primim delà stat, oare nu şi din busunarele românilor vine?

Tobolean,

M o c i r l a . — Situaţia. —

Ţara întreagă azistă, — cuprinsă de un sentiment de adâncă repulsiune şi revoltă — la scandalele ce se desvălesc în Buda­pesta. S'a tras numai un colţ de văj şi au ieşit la vederea publică, fapte pentru cari în o altă ţară, cu alte moravuri, ar trebui să stea azi pe banca acuzaţilor un guvern, care în chip atât de mizerabil, aruncă în vânt banii ţării.

Reese din descoperirile ce s'au făcut, că fac milioane sumele cheltuite pentru co­rupţii, pentru plutirea de servicii făcute gu­vernului. Şi toate acestea pe banii ţării. Este deadreptul revoltător, să ştii că presa aceasta venală, salariată de toate guvernele, ne înjură zilnic pe banii noştri, storşi din crunta sudoare a poporului nostru. Şi ori cine îşi poate pune cu drept întrebarea : dacă aceste ticăloşii s'au desvălit, câte vor fi celea ce nu se desvălesc ?

Sperăm că clubul deputaţilor naţionali nu va întârzia să-şi facă datoria în faţa acestor nemai pomenite scandale.

Acte noui .

Alaltăieri când Kossuth a prezintat omi-noasele acte în Cameră se credea că nu mai sunt altele.

înainte de dejun, dacă beai un ju­mătate de pocal de a p ă a m a r ă

chtnidthaner, stomacul n e r e ­g u l a t îi aduce în ordinu în de­curs de 2 - 3 ore.

Medicament foarte bun pentru împiedecarea boalelor interne, tot aşa are efect admirabil la boale de stomac intestine, şi de sânge tot aşa contra Ingrăşării, contra trohnei, respirării grele, gălbenare, umflarea ficatului şi fierei, diabită, vâna de aur, podagră, reumă şi multe boale interne Ceo-mdona se pot face la Schmidthauer Lajos, farmacist în Komárom. Se capătă în fie-care farmacie mai bună şi prăvălie de coloniale. Preţul unei o o o o o o o o o o o o sticle mici 30 fii., mar i ; 50 să nu se confunde cu alta apă amară, o o o o o o o o o o

Pag. 4. » T R I B U N A « 4/17 Februarie 190?.

cinstite prin faptul, că au întins Necuratului mâna pela spate sunt :

Popa Bombescu din Ternova popa din Derzeşti, din Surduc cel din Izgar şi cel din Iersig, ale căror nume nu le cunoaştem şi nici nu dorim să le ştim!

Astfel interesele unui întreg neam de oameni sunt ştirbite de uşurătatea câtorva secături, astfel fraţilor, truda noastră de secole, de a ne afirma ca naţiune cu drepturi, a căror practicare e legi­timată de sângele strămoşilor noştrii, ce a curs valuri, pentru păstrarea pământului ce-1 avem, truda aceasta zic, ne-o slăbeşte un grup rătăcit de inconştienţi, după cum ne slăbeşte puterea noastră activă, susţinută cu atâta bărbăţie şi ab-negaţiune de bravii noştrii deputaţi în sfatul ţării !

Serviciul telegrafo-poştal .

Acest serviciu imediat după începerea votărei a fost asaltat cu lungi telegrame schiţând amă­nunţit întreaga situaţie, de reprezentanţii presei streine. S'a telegrafiat ziarelor din Viena şi Bu­cureşti.

Ziarului nostru îi depeşez următoarele la 9 ore de dimineaţă:

Situaţia noastră prezintă şanse bune. Ale­gătorii români sosesc mereu. In tabera duşmană 7 deputaţi guvernamentali între cari şi cunos­cutul Burdia. Dintre naţionalişti prezent numai Brediceanu. Aceasta telegramă prezentată la 9 ore dimineaţa

a fost primită Ia Arad la 4 ore p. m. va să zică după şapte ceasuri. Aceeaşi soartă a avut-o tele­grama » Universului « din Bucureşti, care la ora 1 p. m. zăcea neatinsă pe masa din oficiu.

într'adevăr, că faţă de deosebita amabilitate... politică a celor trei funcţionare, nu puteam să ce­rem în mod brusc esecutarea datorinţei lor, mai ales, când trimiterea depeşilor se silabiza prin telefon la staţia telegrafică Verşeţ ori Bocşa-mon-tană şi mai ales, când interesele lor erau favori­zate intereselor noastre. E aşa de natural ca te­legrama noastră, care deşi era prezentaiă întâi, să ajungă la numerotaţie a 47-a, deci după un teanc întreg de oficioase.

Telefonul fiind ocupat prin transmiterea depe­şilor încă n u l puteam folosi atunci, când aveam nevoie de dânsul. Poştă încă nu aveam la dispo­ziţie decât seara la patru, aşa încât nedumerirea noastră la redacţie era cât se poate de mare. La orele trei am putut comunica telefonic cu Aradul,

nici după serviciile, nici după greutăţile, pe care le fac administraţiunii politice. D-ta vezi biletul : Şeful administraţiunii zice, că nu are procesul nici o importanţă politică, încetează ori-şi-ce dis-cuţiune. Nu are şi nu poate avea*.

»Dar s'a pus foc, — stărui Hausner«. »Ei bine, — răspunse iar preşedintele cam e-

nervat. — Eu nu sunt influinţat de acest bilet şi nu voesc să influinţez instrucţiunea. Dacă s'a pus foc, urmaţi-1 pe vinovat, dovediţi-1 şi-şi va primi pedeapsa, dar mărginiţi-vă la atât, terminaţi odată instrucţiunea, nu amestecaţi în ea lucruri străine de ea, nu întindeţi mereu o pele de guz­gan, ca să faceţi zece perechi de mănuşi din ea«.

Toate aceste se vorbiseră, ce i drept, ceva mai încet, dar aşa, că putea să le audă şi doamna Fireanu, care era osândită să tacă 'n colţul ei.

Bine pregătită, cum era, ea se mişca 'ntr'una ca cloşca 'n ciubăr, gata 'n fiecare clipă să salte şi să isbucnească.

»Da, Domnule Preşedinte! — strigă ea în cele din urmă. — Aveţi toată dreptatea: să-1 osân­dească pe Cârcioc, dar să se sfîrşească odată«. • Preşedintele se 'ntoarse spre ea.

»Vă rog, Doamnă, — îi zise, să aveţi răbdare. — Părerile D-voastre, ori-şi-cât de juste ar fi ele, sunt indiferente. — Dorinţa noastră e să puteţi simţi cât mai curînd efectele bunăvoinţei, de care v'au învrednicit Domnul Baron şi Doamna Ba-ronesă, dar justiţia trebue să-şi urmeze cursul ei regulat. Puteţi să fiţi liniştită: se va face drep­tate, numai dreptate, şi aceasta cât mai curand«.

Grăind aceste, el se pleacă puţin, drept semn învederat, că dînsa poate să iasă pe unde-a întrat.

Cum ? — să plece ea ? — aşa fărăcă să fi spus ce are pe inimă ? — Aşa ceva nu i-se mai întâmplase.

A plecat cu toate aceste, ba ieşind, s'a mai şi uitat înapoi par'c'ar fi voit să zică: »Ce om — ce om !«

arătând situaţia generală de până atunci, iar cu posta am putut espedia două scrisori.

Gruparea alegători lor . Alegătorii români plecau delà biroul nostru,

cam vr'o două sute de paşi distanţă până la lo­calul de vot, conduşi de câte-un fruntaş, comună după comună, indicată cu numele pe o tăbliţă de lemn ţintuită într'un vârf de băţ.

Strigăte de »să trăiască Braniste« izbucniau din piepturile lor pe întreg parcursul. La înapo­iere li-se făceau ovaţiuni de întreaga azistenţă, iar candidatul Branişte le mulţumea în cuvinte căl­duroase...

Această mişcare s'a continuat până seara Ia ceasurile opt, fără nici un conflict, în pace şi cu multă linişte.

Situaţia. Situaţia voturilor n'am putut-o află nici odată

în mod precis, nouă fiindu-ne interzisă intrarea în localul de vot. Comunicările aranjorilor erau totdeauna necomplecte şi diferau mărturisirile lor în acelaş moment. Tot ce am putut spicui a fost, că până Ia ora 12 eram în majoritate la 2 sec­ţiuni şi în minoritate la a treia, prezentam însă 43 de voturi în plus.

După ora 12 situaţia s'a declarat pierdută şi moralul alegătorilor noştri zdruncinat.

De aci în colo am fost în continuu în pier­dere care s'a urcat până la 800 de voturi, anun­ţând astfel un desastru sigur.

Reprezentanţii presei am vizitat cu învoirea preşedintelui comisiei Sussici şi sub conducerea unui adversar, lagărul contrarilor. Ne-au primit cu multă răceală, iar la plecare ni s'a pus la dis­poziţie un vagon separat pe când în urmă-ne bu­buiau strigăte ironice: Să nu se zică, că statul ungar e barbar. — într'adevăr, că n'am văzut nimic.

Presa străină a influinţat mult spiritele. A fă­cut bună impresie alegătorilor noştri, cari îi sa­lutau pretutindeni, pe când în partidul contrar erau priviţi cu multă neîncredere şi răceală. Pu­tem zice cu drept că ei au îmblânzit întru câtva barbaria gendarmilor şt le-au liniştit baionetele atât de agitate în împrejurări unde ochii străini­lor nu erau îndreptaţi asupra procedeului lor liberal.

Căderea lui Branişte. Pe la oarele 8 fiind sigur de nereuşită am te­

lefonat ştirea la Arad, arătând înfrângerea sufe­rită de candidatul nostru cu circa 500 de voturi.

Aceasta situaţie s'a schimbat la închiderea vo­tării cu 26 de voturi în defavorul nostru, Julian Weisz întrunind 1634 de voturi, iar dr. Branişte numai 1108.

Când s'a anunţat rezultatul la ora 9lk massa mercenarilor electorali postaţi înadins, înaintea baracei au izbucnit în strigăte de » Éljen Weisz;: (cum sună de urît espresia asta, cosmopolită) strigăte gras plătite de guvern, care-şi bagă fără milă mâna până în cot în buzunarele noastre, ale contribuabililor.

Impres ia în poporu l nostru. Poporul e foarte deprimat. Te apucă jalea, când

vezi ce influinţă deprimătoare a avut aceasta ne­reuşită asupra sufletului lui curat. »Alta ni era nă­dejdea*, zic ei, »dar bun e Dumnezeu«.

Drul Branişte declară în faţa gazetarilor, că această cădere i-a cauazt o mare durere sufle­tească, nu pentru sine personal, dar pentru cauza noastră şi pentru nevoile poporului acestuia care cu toate cele 80 de procente majoritate în cerc n'a putut să-şi vază visul cu ochii.

Preoţi cu dragoste de neam şi cu inima caldă românească vin şi-şi iau rămas bun delà caadida-tul lor pe care l-au sprijinit cu atâta căldură, şi blastămă pe depravaţii neamului cari şi-au vân­dut conştiinţa pe bani.

Rezultatul e cât se poate de demoralizator dat fiind, că de data asta nu s'a pierdut numai ma­joritatea contrarului, ci şi câştigul avut în trecut.

Incheere . S'a cheltuit pentru mandatul ovreului suma de

cel puţin 300 de mii (scrie treisute de mii de coroane, informaţie stabilită de cercuri compe­tente) şi aceşti bani ni-se pun în spatele noastre. Cu banul nostru plătim oardele barbare de ele­mente a căror obârşie nu se cunoaşte, cari au renunţat de mult la înclinarea pentru o naţionali­tate, din sufletul cărora a dispărut de mult iubi­

rea de neam şi a înlocuit-o pofta scârboasă de parale, neşte slovaci şi boemi rătăciţi, înconştii, cari pentru câţiva bani, se transformă în bestie dacă e necesitate.

E oare procedeu liberal faptul, că guvernul îşi recrutează în modul acesta ori câţi alegători vo­ieşte, din oameni fără căpătâi, cari n'au plătit în viaţa lor dare, pentru a avea dreptul de vot, cer­şetori mascaţi ca chelneri la câteva birturi, lucră­tori de fabrică mai ales aceştia, cari nu ştiu unde s'au născut şi ce rost au pe suprafaţa pământului, fiinţe depravate împinse de avalma înaintea comi­siei, orbi duşi de mână şi siliţi să rostească sar-bădul cuvânt »Weisz«, care pentru ei n'avea, nici o semnificare, nici un înţeles, era o enigmă !

Şi aceasta masă brută a opus-o guvernul bra­vului popor bănăţan, care de secoli îşi împlineşte cu sfinţenie datoria de cetăţean faţă de statul acesta vitreg nouă sub toate raporturile.

L i n i ş t e . — Raport telefonic din Camera ungară. —

Budapesta, 16 Februarie.

E linişte — după furtună. Mai ieri, în­treaga dietă par'că avea o singură atenţie — chiar şi în cursul vorbirilor — năzdrăvăniile lui Lengyel Zoltán. Chestia pauşalelor pa­siona pe toţi, deputaţi şi miniştri, făcând-du-se deosebite declaraţii inainte şi după ordinea zilei. Se observă o răceală neobiş­nuită între reprezentanţii ţării şi reprezen­tanţii presei, care ameninţa să isbucnească în conflict — pe culoare. Şeful poporalilor Rakovszky are o deosebita plăcere a se hărţui cu ziariştii. Bănuielile lui, aruncate uşuratic în faţa gazetarilor, stârniră furtună generală care se desfăcu repede în cercuri mai mici, şi focul discuţiilor p'acî să nu se potolească cu pace. Astăzi e linişte deplină. Declaraţiile pe deasupra manei şi pe sub mână ale miniştrilor Wekerle şi Kossuth, şi-au avut efectul.

Cuvântările deputaţilor sunt cât se poate de şterse. Mici îndrăzneli de critică, din când în când, terminate însă de necondiţionată supunere, mai fac niţică zarvă. O caracte­ristică: aproape toţi oratorii se acaţă de prilejul proiectului delà ordinea zilei pentru a năvăli asupra tendinţelor socialiste, cari o să-şi piardă acuşi tot ascuţişul, fiindcă ac­tualul parlament îi realizează toate principiile bune, rând pe rând.

Pe sfârşitul şedinţei însă se aşteaptă un scandal frumuşel. Szrnrecsányi şi Szkicsák, zice-se, îşi vor arunca grele acuze reciproce de agitaţie neiertată prin slovăcime.

Amănuntele şedinţei de azi, sunt de alt­mintrelea următoarele :

Şedinţa se deschide la orele 10 şi 10 m. Preşedinte Návay Lajos. Prezenţi, miniştrii Kossufk, Ap-

ponyi, Josipovich. Deputaţii naţionalişti : Dr. Aurel Novae.

La ordinea zilei proiectul de lege asupra asi­gurării muncitorilor în caz de nenorocire.

Se anunţă interpelaţia lui G. Szrnrecsányi cătră ministrul de interne, despre agitaţia presei slo­vace. Se trece şi peste celelalte formalităţi. La ordinea zilei :

S z a b ó Kálmán : (kossuthist) Are câteva es-cepţii, dar, după câteva cuvinte, primeşte proiec­tul. Asemenea şi Csitári Béla, care, ca toţi ai săi, accentuiază încrederea sa în bunele intenţii ale guvernului, şi-i gata să primească orice şi oricum.

Földed Béla : (kossuthist). Profesorul univer­sitar vorbeşte cu aparat ştienţific, dar fără efect. Nu cred că-i tocmai perfect proiectul, însă faţă de legile din trecut un hotărât progres. Din fra­zele Iui împotriva socialdemocraţiei se desprinde : socialiştii nu sunt internaţionali ci a«#naţiona!i, duşmani propriilor naţionalităţi Primeşte pro­iectul.

4/17 Februarie 1907. T R I B U N A Pag. 5 .

V e r e s s J ó z s e f : (kossuthist.) Câteva vorbe bune : cu proiectul de faţă vreau să ajute oameni, nu patr ioţ i . . . asigurarea muncitorului o face în definitiv publicul,, căci fabricanţii şi proprietarii vor fi siliţi să vândă mai scump mărfurile, pen­tru a plăti taxele de as igurare . . . aşteaptă delà guvern şi alte proiecte pentru protegiarea tuturor straturilor clasei de jos, ca să poată guvernul atinge toate scopurile cu proiectul de faţă, de­spre care a zis, că va fi > legea iubirii «. Primeşte proiectul.

P é s a M i k l ó s : (constituţional.) Accente near­ticulate. Proiectul, nu mai încape îndoială, o să-1 primească.

Şedinţa se suspendă pe 10 minute. B r ő d i E r n ő : (democrat.) Respinge acuza

adusă lor pentru reprimirea proiectului. Declară, că tovarăşii săi politici, dar mai cu seamă el, primesc din toată inima proiectul, însă condiţio­nat. Aşteaptă anume, ca Ia discuţia în puncte a proiectului, să se adopteze câteva amendamente ce vor propune ei. In colo în semn de plină în­credere pentru regele şi guvernul, cari ţin să rea­lizeze un program cu adevărat democratic, pri­meşte proiectul.

L á z á r P á l : (constituţional.) Cere să se lăr­gească legea, cuprinzând în ea şi pe impiegaţii comerciali. Mai cere, să nu se facă deosebirea între străini şi cetăţeni, cum se face în America, în ce priveşte asigurarea împotriva nenorocirilor. Polemizează cu Pethő S. întreprinderile minelor sprijinesc clasele muncitorilor, le înfiinţează şcoli, le zideşte biserici, şi le plăteşte medic. Primeşte proiectul.

S o m o g y i A l a d á r : Îşi face de treabă cu so­cialiştii. Şefii lor trândăvesc şi se resfaţă din banii adunaţi cu agitaţie, delà bieţii muncitori, iar muncitorii, pe urma agitaţiilor mincinoase, s'au obişnuit numai să pretindă drepturi, iar da-torinţele să şi le uite în aceiaş măsură. Este pen­tru libertatea muncei, şi tocmai de aceia află adânca trebuinţă, de a se apăra cei ce vreau să muncească împotriva silei, ce li se face de cătră grevişti. Primeşte proiectul.

Nemai fiind alţi oratori, referentul S z a t m á r i Mór , résuma discuţiile, făcând complimente ca­merei şi îndeosebi partidului popora l . . .

O v o c e : Şi pentru ţinuta-i în coaliţie? Proiectul se primeşte în întregime, cu unani­

mitate. i n t e r p e l ă r i .

Urmează interpelarea lui S z m r e c s á n y G ö r g y adresată ministrului de interne în chestia agitaţii-îor slovăceşli. — Este îngrozit de agitaţia nemai pomenită, ce o fac naţionalităţile aici în parla­ment şi în cercuri. — In momentul acesta întră în sală Skicsák...

Hcdy O. (strigă) Vino mai încoace fâriate! (Ila­ritate).

S z m r e c s á n y i aduce acuză slovacilor, că au stat în legătură permanentă cu Kristoffy şi agitaţiile !or au pornit tocmai din Budapesta. A auzit delà Hentz că el are la îndemână chiar şi documente. II somează deci, să le prezinte camerei. Citează un articol din ziarul lui Hodza, în care află gra-vitare în afară.

Răspunde ministrul de justiţie G ü n t h e r An­t a l : Recunoaşte, că judicătura e foarte înceată faţă de naţionalităţi. Spune, că încă pe vremea când era secretar, dăduse ordin procurorilor din Slovăeime să urmărească cu atenţie agitaţiile. Răs- 1

punsul se ia la cunoştinţă. H e n t z K á r o l y cere cuvântul în chestie per­

sonală. Camera tăbăreşte asupra Iui, nerecunos-cându-i acest motiv. Presidentul însă-i acordă cuvânt.

Hentz vorbeşte despre acelaşi lucru, ce l'a tra­tat Szmrecsányi. Presidentul nu găseşte chestie personală şi-i detrage cuvântul. S'a iscat puţin tumult. Hentz vrea să vorbească cu de-a sila, dar Camera şi în deosebi Kossuthiştii fac zgomot şi-i amuţesc cuvântul.

Urmează apoi o altă interpelare a lui Nóvák Daniel, după care Preşedintele ridică şedinţa la 2 ore.

Din România. P r o t e s t a r e a Univers i t ă ţ e i d in Iaşi . Colegiul

universitar din Iaşi s'a întrunit Luni seara spre a luà hotărîre privitoare la proiectul de lege al dlui Disescu, privitor la reorganizarea învăţămân­tului superior.

După lungi discuţiuni, s'a ales, după propu­nerea d lu i P. Poni, o comisiune compusă din d-nii profesori P. Bujor, Matei B. Cantacuzino, I. Găvănescu, dr. Manicatide şi dr. O. Juvara care să redacteze un piotest. Iată conţinutul Iui:

» Consiliul Universitar din Iaşi, regretă că nu i-s'a dat posibilitatea de a se pronunţa asupra proiectului de lege de reformă a învăţământului superior înainte de a fi prezentat corpurilor le­giuitoare. Crede totuşi de datoria sa de a vă aduce următoarea protestare asupra punctelor care alcătuiesc unele din principiile fundamentale ale acestei legi şi cari ating interesele superioare ale învăţământului :

1. Atingerea principiului inamovibilităţei prin aceea, că s'au suprimat unele catedre existente şi ocupate de profesori definitivi precum : Catedrele de chimia medicală şi patologie generală supri­mate; catedra de archéologie şi epigraf ie conto­pite cu catedra de istorie antică şi altele.

2. Distrugerea garanţiei unei recrutări indepen­dente şi exclusiv şcolare a corpului universitar, prin acea că ministrul îşi rezervă facultatea de-a numi direct un număr de profesori şi agregaţi Ia catedrele din nou înfiinţate (art. 77 al. ultim), precum şi prin aceea că se introduc în juriile examinatoare persoane străine de învăţământ, ca membrii Sft. Sinod şi ai înaltei Curţi de Casaţie.

3. Jignirea prestigiului corpului universitar prin aceea, că se lasă să subziste posibilitatea ca un profesor titular să fie supus unui concurs când ar aspira la o catedră similară vacantă.

Consiliul universităţii a constatat şi alte dispo-ziţiuni cari ar avea nevoe să fie modificate pen­tru bunul mers al învăţământului superior; însă din cauza arătată la început, se mărgineşte Ia aceste trei puncte de o importanţă capitala«.

Afaceri culturale. O INJURIE.

- Reílexitini de Dr. George Ciuhandu. —

V.

Dar, fraţilor! nu observaţi inconsecvenţa? şi nepotrivirea lucrurilor, că ce afirmaţi ? ce cereţi delà noi? şi spre care scop?

Nu observaţi, că vă arogaţi competenţa ce n'o aveţi, de a stabili ^principii» cari nu se potri­vesc cu terenul de studiul pe care staţi? şi cu terenul de activitate ce v'aţi ales?

Biserica, în serviciul cultural al căreia ne-am angajat pentrucă o cinstim 7şi-i apreciam valoarea reală, are un adânc trecut istoric, o evoluţie isto­rică de multe veacuri; a examina, după puteri, temeliile ei de credinţă şi de organizaţiune e un lucru serios, pentrucă în acele timpuri s'a pus baza generală a bisericii ca organizm dogmatic şi administrativ. Deci examinând şi studiind aceasta bază, nu noi am cădea în păcatul »chiţibuşeriilor« şi »excursiunilor pe câmp miästinos«, ci cei ce — din orice motiv, nu ne priveşte — ar vrea să smulgă biserica din continuitatea ei dogmatică şi istorică, pentrucă (suntem siliţi a o presupune) le lipseşte respectul către iezeie de credinţă ale bisericii şi către trecutul ei secular, în care se cuprinde şi baza dogmatică şi spiritul vieţii şi organizaţiei noastre bisericeşti de azi.

Sau, dacă ţineţi, fraţilor în adevăr la biserică şi că biserica îşi poate reaiizà problema sa spe­cifică prin mijloacele ce ni-le-aţi propus nouă, — încercaţi-o. Sau, de n 'o încercaţi asta, gândiţi-vă, că de ni-am fi ales mijloacele propuse în numele directorilor » Luceafărului « ce-i rămânea » Lucea­fă ru lu i? ce — revistelor economice şi celor po­litice? etc.

»Luceafarul« deci, una din două: ori nu vrea din adins să ne înţeleagă, ori — ca să nu zic şi mai mult — e într'atâta de preocupat şi confun­dat în direcţiunea sa profesionistă — esclusivistă, de nu vede că mai sunt şi alte probleme şi di­recţiuni de cultură pentru cei din neamul nostru, decât numai d. e. problemele de economie raţio­nală, de drept civil, istoria politică şi literară, apoi lustrul, foarte preţuit altfel şi nouă, al unei limbi curat româneşti, şi înţelegerea mai mult la supra­faţă decât adâncirea în tainele sufleteşti ale întreg trecutului nostru istoric, ca neam şi ca biserică.

(Va urma). *

» K é p e k o l á h i s k o l á i n k é l e t é b ő l . Iarăşi vine dl Elemér, ca balaurul cel cu şase capete, vărsându-şi veninul acum nu numai asupra învă­ţătorilor români, ci şi asupra poporului. Ne de­scrie numai aşa cum el voeşte şi-i vine bine.

Atacă câteva scoale împreună cu învăţătorii lor, că unii nu propun limba maghiară după a-şteptările lui, iar alţii nu ştiu să propună. Ai dori să-i faci unguri cu desăvîrşire, dar stai mai aşteaptă.

Să nu crezi die Szabo, că e chiar aşa precum descrii lucrurile, altă faţă mai bună pot să aibă. Oare în şcoalele confesionale române nu este acel spor, de nu mai bun, ca în şcoalele de stat existente între români? Ba da.

Zici anume că deşi ştiu ceva, dar nu înţeleg. Da uite, tocmai aşa stă lucrul în şcoala cea de stat, afară de un copil doi de jidan, ceialalţi nu ştiu nimic nici limba mamei lor, nici pe cea ma­ghiară, dar în şcoalele confesionale române ba­rem sunt crescuţi şi educaţi după cum Dzeu a iăsat, în limba mamei lor.

Prin scoale de stat nu se pot educa copiii, fiind limba străină înaintea lor ci mai mult se prostesc.

Apoi să nu-ţi închipui aşa rău despre Româ­nia; tratamentul lor e cu mult mai blând ca al fraţilor maghiari. Mai scrii de întregire. D'apoi ce crezi, întregirea ce o primim delà stat, oare nu şi din busunarele românilor vine?

Tobolean.

M o c i r l a . — Si tuaţ ia . —

Ţara întreagă azistă, — cuprinsă de un sentiment de adâncă repulsiune şi revoltă — la scandalele ce se desvălesc în Buda­pesta. S'a tras numai un colţ de văl şi au ieşit la vederea publică, fapte pentru cari în o altă ţară, cu alte moravuri, ar trebui să stea azi pe banca acuzaţilor un guvern, care în chip atât de mizerabil, aruncă în vânt banii ţării.

Reese din descoperirile ce s'au făcut, că fac milioane sumele cheltuite pentru co­rupţii, pentru plutirea de servicii făcute gu­vernului. Şi toate acestea pe banii ţării. Este deadreptul revoltător, să ştii că presa aceasta venală, salariată de toate guvernele, ne înjură zilnic pe banii noştri, storşi din crunta sudoare a poporului nostru. Şi ori cine îşi poate pune cu drept întrebarea: dacă aceste ticăloşii s'au desvălit, câte vor fi celea ce nu se desvălesc ?

Sperăm că clubul deputaţilor naţionali nu va întârzia să-şi facă datoria în faţa acestor nemai pomenite scandale.

Acte n o u i .

Alaltăieri când Kossuth a prezintat omi-noasele acte în Cameră se credea că nu mai sunt altele.

înainte de dejun, clacă beai un ju­mătate de pocal de a p ă a m a r ă

emanai aiul chmidthatier, stomacul n e r e ­g u l a t î i adu e în ordinu în de­curs de 2 - 3 ore.

Medicament foarte bun pentru împiedecarea boalelor interne, tot aşa are efect admirabil Ia boale de stomac intestine, şi de sânge tot aşa contra Ingràsàrti, contra trohnei, respirării grele, gălbenare, umflarea ficatului şi fierei, diabită, vâna de aur, podagră, reumă şi multe boale interne Ceo-mdona se pot face la Schmidtbauer Lajos, farmacist în Komárom. Se capătă în fie-care farmacie mai bană şi prăvălie de coloniale. Preţul unei o o o o o o o o o o o o sticle mici 30 fii., mar i ; 50 să nu se confunde cu alta apă amară, o o o o o o o o o o

Pag. 6. « T R I B U N A » 4/17 Februarie 1907.

In aceeaşi zi, Lengyel Zoltán a publicat o nouă serie de acte, din care se vede că Kossuth a crezut de cuviinţă, să le arete numai pe cele ce s'au furat.

Din actele noui, mişelii noui. Aceste pri­vesc însă pe guvernul actual şi în primul rând pe puritanul Kossuth, care precum se vede a întrecut şi pe drabanţi. El a sub­venţionat ziarul »Egyetertes« cu 70.000 coroane. Celelalte liste conţin şi ele tot astfel de mituiri în sume mai mar] ori mai mici.

Partidul catol ic indignat.

Joi seara, în clubul partidului catolic s'a dis­cutat cu multă indignare şi amărăciune, eveni­mentele cele mai nouă.

Deputaţii »populari« sunt departe de a privi lucrurile în felul în care le vede partidul kossu­thist. Vice - preşedintele partidului, Rakovszky István s'a exprimat spunând, că nu se poate admite ca guvernul să resplătească servicii pur politice cu bani gata, cum a fost răsplătit Merey-Horváth Károly. S'a discutat într'un chip foarte agitat, felul cum guvernul dispune de bani publici fără a cere învoirea partidelor. Nimeni în partid nu a ştiut despre sutele de mii ce s'au dat ziarelor şi unor persoane ca Horváth.

Sistemul acesta, ziceau mulţi, trebuie părăsit. Oreşala guvernului se complică şi mai mult prin faptul, că el a ascuns lucrurile acestea în faţa partidelor cari îl sprijinesc.

Conversaţ ia cu Hajdu. Hajdú Frigyes, micul funcţionar din minister,

care a fost deţinut pentru furtul actelor, a fost pus pe picior liber. Un redactor delà »Az Ujsäg« I-a cercetat la locuinţă, unde — spune ziaristul — 1-a aflat îngropat în ziare, depeşe şi adrese de felicitare.

— Am ştiut — a zis Hajdu — că trebue să fiu eliberat. N'am făcut nici un rău, ceea-ce am făcut, am făcut în interesul patriei şi a binelui public. Sunt gata a muri moarte de martir pen­tru convingerile mele. Când a fost numii actua­lul minister am esclamat — Doamne ajută ! — de când aşteaptă sărmana mea patrie după un gu­vern cinstit. Când am citit în foaia oficială auto­graful cu »Iubite Kossuth« mi-s'au umplut ochii de lacrămi. D'atunci însă au trecut multe luni... Toate s'au schimbat. Eu încă am desperat de noua stare de lucruri... In oficiul meu am văzut cum se varsă şi se pradă averea naţiunei. Era vorba de aproape un jumătate milion. Atunci m'am hotărît să-i dau lui Lengyel Zoltán, care ser­veşte cu peana, şi cu atâta devotament patria, datele cari mi-au ajuns din întâmplare !a mână. Ceea-ce am făcut, am firma convingere că este în folosul regelui şi al patriei.

Să s e ascundă mişel i i le !

»Magyar Ujsag«, organul lui An­drássy într'un articol de fond apelează la toţi factorii vieţi publice maghiare că mai bine să fie ascunse mişeliile, ce s'ar fi făcut decât destăinuindu-le să coboare morala vieţii publice maghiare în faţa străi­nătăţii, iar înlăuntru să stârnească desbi-nări tocmai acum, când naţionalităţile au dat năvală cu puteri unite asupra vechei constituţii maghiare.

Tisza la Weker le .

Tisza s'a prezentat eri înainte de amiazi la Wekerle şi spunând, că a auzit despre nişte bănueli ce i-s'ar arunca de pe vremea, când era ministru-preşedinte i-a depus lui Wekerle pe masă 200 de mii cor. şi l'a rugat, să lichideze pentru-că nu vrea să se

arunce nici umbră de bănuială asupra co-rectităţii lui, »B. Naplo« zice că Wekerle s'ar fi simţit foarte zăpăcit şi ar fi încer­cat a îndupleca pe Tisza să-şi reprimească banii. Spunea, că dacă toţi miniştrii preşe­dinţi de până acum ar judeca astfel, ar tre­bui el însuşi, care a fost ЗѴ2 ani premier, apoi toţi ceilalţi delà Szapáry încoace, care poate n'ar aveà de unde sa aducă banii cei mulţi — să-i restitue. Rezultatul con­vorbirilor, nu se ştie.

Din sfrăinăiaie. In contra a l coo l i smulu i în Franţa. Mi-

nistrul-preşedinte al Franţei, Clemenceau, a pri­mit Luni pe membrii grupurilor antialcooliste din Senat şi Cameră, conduse de senatorul Charles Dupuy şi de deputatul Ribot.

Delegaţii au înaintat lui Clemenceau un me­moriu lung, în care arată necesitatea de a se vota mai repede proiectele de legi, privitoare la limitarea cârciumelor şi la interzicerea absintului, cari, în actualele împrejurări, nu mai pot fi amâ­nate. In aşteptarea acestei reforme, delegaţii cer aplicarea aspră a legilor existente, cari încetul cu încetul par a fi date uitărei.

Astfel, legea din 23 Ian. 1873 prescrie urmă­rirea beţivilor de tribunalul poliţienesc, iar ca­zurile de recidivă de către cel corecţional. Dar delà 1875—1905, urmăririle de către tribunalul poliţienesc a scăzut delà 81.486 la 45.164, iar cele de către tribunalele corecţionale, delà 5546 la 2415. In chipul acesta, legea îşi pierde efica­citatea ; de mult nu mai inspiră frică.

Nu mai puţin regretabilă e nerespectarea legii din 17 Iulie 1880 asupra cârciumilor, a căror în­chidere pentru un timp hotărît, în cazul călcărei legii din 1873, poate fi ordonată de autoritatea comunală.

NOUTĂŢI A R A D , 16 Februarie 1907.

I I I f Giosué Carducci. -

Ieri la orele IV2 din noapte, a încetat din viaţă, marele poet italian Giosué Car­ducci, în Bologna.

Numele lui e cunoscut şi la noi, de când, de curând delà Stockholm a primit premiul Nobel pentru literatură.

Ştirea despre moartea acestui cântăreţ, a produs o jalnică impresie în întreagă Italia şi în toate cercurile literare europene. Din toate părţile Europei sosesc familiei tele­grame de condolenţă ; de asemenea gu­vernul italian şi familia regală, au adresat condolenţele lor, împărtăşind durerea fa­miliei, pricinuită de moartea celui mai iubit liric şi sublim gânditor al frumoasei Italii.

Născut la 27 Iulie 1836 în Valdicastello la Pietrasanta în Toscania, poetul ajunsese vârsta de 71 de ani. In timpul din urmă trăia retras la ţară, unde 1-a surprins vestea despre marea onoare, ce i-se face prin acor­darea premiului Nobel.

Versurile sale au fost traduse în toate limbile europene. In româneşte a tradus

câteva bucăţi cu multă pătrundere şi într'o limbă clară St. O. Iosif, iar marele cunos­cător al lumei romane Teodor Mommsen a dat în nemţeşte multe din operele lui Carducci.

A funcţionat ca profesor la universitatea din Bologna, unde propunea istoria litera-turei italiene moderne şi antice.

Italia pierde în Carducci pe cel mai mare poet al ei, iar literatura, pe unul dintre cei mai adânci şi limpezi gânditori.

— Vremea. De ieri par'că a început a doua iarna. După desghetul de mai zilele trecute, a urmat, Vineri noaptea, o zăpadă care s'a aşezat în strat destul de gros, iar seara şi peste noapte e frig mare.

— Petrecerea din Arad, al cărei pro­gram şi dată s'au publicat deja în ziarul nostru, dup* ştirile ce primim, va fi nu nu­mai o frumoasă manifestaţiune culturală ro­mână, ci şi un prilej de întâlnire a tuturor familiilor culte din Arad şi jur. Comitetul aranjator, cu un zel vrednic de toată lauda, a luat toate măsurile pentru deplina reuşită a concertului şi petrecerii cu dans ce va urmà.

— Un proces senzaţ ional în Sighetul Marmaţiei. Un proces care a produs mare sen­zaţie, se judecă actualmente în numitul oraş. Ji­dovul Abraham Husz împreună cu patru soţi ai lui au atacat în noaptea de 22 Decembrie 1906 căruţa de postă ce venea delà Felső-Visó Ia Pe-trova, au ucis pe surugiu şi pe gendarmul, care însoţia posta şi au furat suma de 31 de mii de coroane în bani şi 23 de scrisori recomandate.

Husz a fost bănuit şi şi-a mărturisit atât fap­tul cât şi complicii, judelui de instrucţie.

Procesul va dura mai multe zile.

— Catastrofă pe Mare. O telegramă din New-York dă amănunte despre naufragiul ce l-a suferit vaporul »Larchmant«, care s'a ciocnit de o corabie cu vântrele, şi aproape toţi pasagerii au perit. Ciocnirea s'a întâmplat în Bloch Island Sund şi a fost aşa de violentă, încât corabia s'a scufundat în câteva minute.

Dintre două sute de pasageri au scăpat nu­mai nouăsprezece, pe cari piloţi i-au transpor­tat pe plute făcute din resturi de corăbii, la Bloch Islanda.

Pe mare s'a iscat un vifor cumplit şi cei sal­vaţi, au trebuit să se lupte în desperare cu valu­rile uriaşe gheţoase.

Mereu sosesc vapoare în Bloch Islanda, cari aduc cadavrele celor înecaţi în mare, dar lipsesc încă mulţi, despre cari nu se ştie, dacă au în­gheţat pe luntrile de salvare ori s'au înecat pe mare.

Se telegrafiază din Triest: Vaporul austriac Llyod »Helios«, Duminecă dimineaţa mergând spre Grecia, pe înălţimea Tejar s'a ciocnit cu un vapor cu vântrele grecesc. Cel din urmă s'a scufundat, căpitanul şi un matelot s'au îne­cat în mare. Ceilalţi matrozi au scăpat. »Helios a fost aşa de avariat, încât nu s'a putut întoarce până la Triest ca să-şi depună pe uscat marfa încărcată.

— înştiinţare. Din cauza grevei lucrătorilor tipografi din Sibiiu nrul 2 din revista » Vatra Şcolară« va apare cu întârziere de câteva zile.

— Fidanţări. Invăţărorul din Coaşd, George Mătea s'a fidanţat cu d-şoara Veturia Gui, fiica fruntaşului T. Gui din Mişca.

— La 10 c. Cornel Vaşca învăţător în Gurbe-diu s'a fidanţat cu d-şoara Aurelia Cismaş din Giula-Vârşand.

— Căpitanul Gligorie Ionescu din reg. 61 de infanterie s'a fidanţat cu d-şoara Alexandrina Cereguţiu din Liget.

Felicitările noastre!

S E G E D I N U L E O R A Ş V E S T I T Acolo se pot căpăta cele mai ieftine Oroloage şi bijuterii, mai ieftine de cât ori unde. Nu-i de lipsă să ne dăm bani în mân, străine. Cine vrea să se convingă depre toate acestea, să ceară un catalog mare ilustrat, ce se trimite gratuit, delà S c h e i n e r S a m u , juvaergiu în Szeged. Acolo se capătă un orologiu de argint delà 5 floreni începând, inel de aur, cu 1 4 carat delà 2 fi. 5 0 cr. în sus, cercei de aur delà 1 îl. 5 0 în sus, lanţ (colier) aur 4 fl. 5 0 cr.. un orologiu de nikel delà 2 fl. 5 0 cr. în sus, un

vcckcr delà 1 fl. 5 0 în sus. Catalog gratuit şi franco.

4 1 7 Februarie 1907. T R I B U N A Pag. 7.

— O p e r a g e n e r a l u l u i K u r o p a t k i n anun-ţaiâ acum câteva luni a apărut tipărită de statul rusesc în Helzingfors. Lucrarea e cuprinsă în trei volume şi fiecare volum conţine întreagă desfăşu­rarea celor mari trei bătălii ale rezboiului din Ex-tremul-Orient : lupta delà Leaojang, cea delaSaho şi bătălia delà Mukden.

Interesant este, că autorul se ocupă în esten-sie de neatenţia, incapacitatea şi îndărătnicia ofi­ţerilor încredinţaţi cu conducerea trupelor, şi în­tr'o parte aruncă întreagă răspunderea dezastru­lui delà Mukden în spatele generalului Kaulbars.

Opera mai conţine toate înştiinţările date de ofiţerii superiori ţarului şi schiţează toate moti­vele cari au provocat dezastrele. El recunoaşte greşeală cea făcut-o împingând trupele în nenoro­cita luptă delà Mukden, care — zice el — putea fi înlăturată şi în telegrama adresată cu aceasta ocazie ţarului spune chiar că a comis o eroare, Intru cât n'a pus pond pe aceea, că concentra­rea unei rezerve cât de numeroase, era absolut necesară.

Aceasta eroare a comis'o încrezându se înco municările generalului Ciciacov care l'a silit a-şi reduce forţele la o brigadă de infanterie şi un baialicn de cazaci.

Dacă această greşeală capitală n'ar fi comis-o generalul Nogi ar fi fost prins şi oprit în miş­cările sale de corpuri întregi de armată. Natural, că cea mai esactă tactică se poate face după bă­taie, dar toate afirmaţiile şi problemele acestea sunt valabile numai pentru acelaşi caz, pe când cazuri nouă, cer tactică nouă.

- - P r o f e s o r u l M a r t e n s din Petersburg, în­sărcinat cu alcătuirea conferenţei pentru pace din Haga, conferenţă ce va avea Ioc prin luna Iulie a fost din neu primit într'o lungă audienţă de regele Eduard al Angliei. El a plecat în urmă la Haga.

— D r e p t u l d e a l e g e r e al f e m e i l o r en­g l e z e . Sunt aproape doi ani de când femeile en­gleze se luptă pentru câştigarea drepturilor elec­torale. Aceasta luptă dusă până Ia extrem de fe­minismul agresiv, — mai daunăzi au fost date afară din parlament căci începuseră a ţine dis­cursuri — le-a creiat o situaţie foarte favorabilă şi nu ne vom mira, dacă chiar în sesiunea aceasta, camera deputaţilor va satisface cererea sexului Irumos din Anglia.

Deputatul Dickinson a şi înaintat Camerei un proiect de lege, care fixează aceste drepturi. Patru sute de deputaţi, între ei mai mulţi miniştrii sunt susţinătorii acestui proiect.

De aci însă urmează ca şi bătrânii lorzi să facă pe placul... gâştelor ! Mai ştii ! ? Te joci cu baba-licii, când e vorba de femee?

— Nefer ic i re . Pentru cine e robit cu totul de patima beţiei, un medicament neîntrecut, ce poate să-1 împiedice şi desveţe delà aceasta patimă dis­trugătoare şi omorîtoare de viaţă preţueşte foarte mult. Atragem atenţiunea asupra inseratului far­macistului Franki Antal din Seghedin, ce-1 publi­căm sub titlul «Am fost beţiv.»

Apa amară „Igmandi" alui Schmidthauer e foarte bine să se găsească în fie-care casă, ca Ia caz de nevoie folosind din ea câte jumătate de pocal, delătură definitiv ori-ce boală de stomac şi astfel împiedecă răspândirea boalei în organizaţia corpului. Aceasta apă nu numai te mântuie de boală, dar dezvoltă pofta de mâncare.

— A n t i d o t este medicamentul cel mai bun contra durerii de cap, migrenă, trocnă. Pentru efectul admirabil a fost premiat la expoziţia de higiena din Paris, Londra, Berlin şi Bruxela cu medalia de argint. Medicamentul nu trebuie beut, ci pe palmă pus şi sorbit. O sticlă de Antidol costă 120 cor. Se capătă în toate far­maciile şi în laboratorul chemic a lui Vilmos B Debreczen.

Delà judecătorii şi tribunale. P e d e a p s ă pentru agitaţie. Valentin Kurz

— după cum se anunţă din Zimony — a fost eliminat din oraş pentru agitaţia continuă în con­tra naţiunei maghiare şi croate adusă în coloa­nele ziarului »Semliner Volksblatt«. — Kurz a fost mai dinainte urmărit şi făcuse cunoştinţă cu pro­curorii noştrii de când redacta în Panciova o ga-zeiă pangermană. De data asta consiliul comunal printr'un proiect urgent a primit eliminarea cu aplause. Să putea altfel?

Da, dar noi ne gândim şi la bietul Kurz, care desigur n'a fost numit cetăţean de onoare în nici un oraş din Ungaria!

Economie. Bilanţul » Victoriei « din Arad.

Publicăm în nrul de azi bilanţul băncii »Victoria«. Ne face o deosebită plăcere să privim impunătoarele cifre ce el înfăţişează. Din ele transpiră oare-cum vădit trei lucruri : progresul uimitor ce face »Victoria« an de an, solidaritatea şi priceperea.

Progresul este înfăţişat prin cifra consi­derabilă a activelor, care fac aproape 11 milioane, cu un milion mai mult ca an. So­liditatea se oglindeşte în cifra venitului cu­rat care este de 180,23941 dar mai ales în cifra intereselor transitoare anticipate care fac 114,71860 în vreme ce Ia interese re­stante vedem numai neînsemnata sumă de 6388-20. Priceperea se manifestă apoi în armonisarea diferitelor rami de operaţie, ar-monisare în care stă în definitiv tot secre­tul cunoştinţelor speciale de bancă. Vedem că institutul are o avere proprie a sa peste 2 milioane, efectele publice şi realităţile in­stitutului fac aproape un milion. Acestea ofer o îndestulitoare garantă deponenţilor şi creditorilor institutului. Aceasta garantă residă apoi şi în proporţia ramilor de ope­raţie. Institutul a avansat 8,444,213-34 în împrumut mobil pe cambii şi 1,428,177-— pe hipotecă.

Când ştim apoi că »Victoria« lucrează cu un etalon de interese foarte ieftin la aşa că concurează în aceste privinţe cu cele mai puternice bănci, ne putem da pe deplin samă de marele bine şi ajutor ce ia răs­pândeşte peste o întinsă populaţie româ­nească din largul ţinut al Ardealului.

Felicităm pe conducătorii »Victoriei« din toată inima pentru zelul şi munca neobo­sită şi inteligentă ce depun pentru progre­sul şi înaintarea »Victoriei«, în rang al doilea aşezământ financiar al românilor din Ungaria.

Adunarea generală a »Victoriei« este con­vocată pe 24 Februarie.

Bursa de mărfuri şi efecte din B u d a p e s t a — Raport telefonic al «Tribunei». —

Budapesta, 12 Februarie 1907.

INCHEEREA la 12 ORE :

7-55—7.56 6-83—6-84 7-60—7-61 5-23—5-24 7-87—7-8S

Grâu pe Aprilie 1907 (50—klg.) Secară pe Aprilie 1907 Orz pe 1907 Cucuruz pe Maiu 1907 Orâu pe Octomb. 1907

INCHEEREAUa 5 ORE : Grâu pe Aprilie 1907. 7-50—7-51 Secară pe Aprilie 1907 6-80—6-81 Ovăs pe Aprilie 1907 7-54- 7"55 Cucuruz pe 1907 5-22—5-23 Grâu pe Octomb. 1907 7-83—7-84

Piaţa din Aradul nou . Vremea s'a înăsprit din nou. Noroc că sămănăturile au

căpătat iar un acoperemânt de zăpadă, pot suporta îngheţul. Târgul a fost slab cercetat, căutare abea a fost. S'a vândut.

500- 600 mm. Grâu 6-50—6-60 400—500 « Cucuruz 4-20—4-25

Semnare nominală, Ovăs 6-20—6-30 Orz 5-80—9-— Secară 5'50—5-60

Preţurile în coroane, per kgr.

II. Producte .

— Preţurile socotite după 100 kgr. şi în bani gata. — Unsoare de porc 143- 144-— Slănină 110- Ш-— Prune uscate deBosnia 2650 2650— 17-50 Pezmet de prune 42- 43-—

III. Târgul d e porci Kőbánya. (Raportul halei comerciale din Budapesta—Kőbánya) Preturi de porci graş i : Porci ungari deprima calitate

Bătrâni, grei (părechea peste 400 kilg.) — fii. Ti­neri, grei (părechea peste 320 kilg.) 126 — 127 fii. Tineri mijlecii (părechea 250 — 320 kilg.) 128 — 129 fii. Tineri uoşri (părechea până la 250 kilg.) 128 — 129 fii.

Bursa d e bucate din Timişoara. Timişoara 11 Februarie.

Orâu 75 kil. 6-30—6-40, 76 kil. 6-40-6-50, 771dl. 6-50— 6-55, 78 kil. 6-60—6-65. Grâu (marfă mercantilă) 75—76 kil. 6-30 -6-35. Secară 5-60—5-70. Orz 5-60—5-70. Ovăe 6-40—6-50. Cucuruz 4-40—4-45.

Piaţa din Arad. Cursul spirtului.

Spirt rafinat en gros « « « detail

Spirt brut en gros « «. « detail

Lături uscate per kilg.

158 160 156 158 15

Poşta Redacţiei. E. V. Pojon. Multe mulţumiri Jpentru preţioa­

sele informaţiuni.

BIBLIOGRAFIE. In curând va apărea de sub tipar în editura

dlui Oeorge Bujigan, învăţător în Deliblat (corn. Temeş) opul bisericesc conces de Ven. Consist. Diecezan al Caransebeşului, — » Cantorul bise-ricesc«. Opul cuprinde rânduiala tuturor servi­ciilor bisericeşti delà vecernie, utrenie şi liturgie a serbătorilor de peste an, cele 8 glasuri precum şi tipicul bisericesc pentru toate cazurile. Preţul broşat 8 cor., legat 10 cor., legătură de lux 14 cor. Se poate abonà de-adreptul delà autor-edi-tor. Formatul octav mare pe 2 coloane, tipar roşu-negru, hârtie fină, — technică modernă.

Redactor responsabil Sever Bocu. Editor-proprietar Oeorge Nichin.

Licifafiune minuendă. Pe baza încuviinţării Ven. Conzistor din

Arad Nr. 7379/1906 se escrie licitaţiune pu­blică, pentru zidirea s-tei biserici gr.-ort. ro­mâne din Sinitea (Szintye, u. p. Zaránd) cu preţul de esclamare 19.733 cor. 13 fileri.

Licitaţiunea se va ţinea în 1/14 Martie 1907 la oarele 2 p. m. în şcoala gr.-ort. ro­mână din loc.

Planurile, specificarea de spese şi condi-ţiunile de licitare se pot vedea în orele ofi­cioase la oficiul parohial, iar nainte de în­ceperea licitării la faţa locului.

Cel-ce ia parte Ia licitare va aveà să de­pună ca vadiu 10 percente a preţului de esclamare.

Sinitea, la 1/14 Februarie 1907.

Emil Popovici, m. p. preşed. comit, parohial.

Candidat de advocai cu praxä află aplicare în cancelaria advocatului dr. George Roxin, Nagy-Szalonta.

Câştig mare. Reprezentanţi capabili, func­ţionari, etc., îşi pot crea un frumos câştig accesoriu adre-sându-se : Agentei de pub­licitate Pressa, Bucureşti o o pentru S . B. Nr. 14. o o 1

Pag. 8. » T R I B U N A « 1907. Nr. 27 .

m*

C i m b a i e cu aparat intern de oţel, cu ton fermecător de frumos, cu adjustament plăcut liferează pe lângă

rate şi cu bani gata

fabrica de instrumente muzicale a Ini f

VARGA ARPAD • M A K Ó =

il (Lädita de postă nr. 31)

P r e ţ e u r e n t m a r e ş i i l u s t r a t s e t r i m i t e g r a t i s ş>i f r a n c o .

r î I

I î I i

# tinicher de zidiri de artă şi instalator de apaducte. # Se recomandă onor. public pentru executarea ori-cărei lucrări atingătoare de această branşă.

Preţuri moderate ф Execuţie promptă. ^ ^ ^ r r Dist ins cu premiu Ia expoz i ţ ia mil lenară. r = z m

- = STIPENDIU DE PARIS. = = =

ARAD,

Cu stimă: Márfonfy Victor, Localul : Piaţa Boroş Béni Nr. 2.

Locuinţa; Strada Sărossy Nr. 2. (Casa dlui Purcariu)

I I I î 1 I î

p ÎNTEMEIAT

LA 1883

Dipl. de onoarä Lovrin 1902 — Medalia de anr Timişoara 189Г.

Telefon pen­tru comitat şi oraş nr. 498.

S zub otha Sándor

pregătitor de odăjdii şi adju-turi bisericeşti

croitorul teolog epis-copeşti din

Cenad, life-rantul Excel. Sale episcop

Dessewffy din Cenad.

T I M I Ş O A R A -C E T A T E

în teologie. e p s . Recomandă magazinul sân bogat In atenţiunea binevoitoare atât a preoţime eut şi a acelora, cari voesc se cumpere pentru biserici capele, sau societăţii de

înmormântare

o d ă j d i i , s teagur i» eruei statne sau altfel de aujustări bisericeşti

tot astfel marele său asortiment pentru materiale necesare la formarea adjus-tărilor bisericeşti.

Penfern liferările mele iau răspunderea. — Servesc bucuros cu catalog bogat ilustrat.

t~

ф

» T3 — a Ф •r* ••< © a Ü *£ a ts

*- u

® І ci

Я •H ® a,'o oá C Ю

Ф d. » _

a-fi

as

Asigurări c o n t r a f o c u l u i : case, bucate, mobile, vestminte, mărfuri 1

A g e n t u r a p r i n c i p a l ă d in Arad

A BANCE. GENERALE DE A-SIGURARE MUTUALE SIBIENE

primesce oferte pentru asigurări din comitatele: Arad, Bichls, Bihor, Cenad, Caraş-Sevenn, Timş şi Torontal, — şi le efeptuesce pe lângă cele mal

favorabile condiţinnî :

L- In ramnl. vieţii; capitale cu termin flos. rente, «eatre pentru fetiţe, capital de întreprindere pentru feciori, pe caz tíe moarte, spese de înmormântare. Aceste din ішвіі dala 5'i—iOO cor. se piăteso la moment In siua morţii i atârn ;>late ;

In ramnl focului: clădiri de tot felul, mobile, murfurï, prodocte de camp q. a ;

3. Contra furtului de bani, bijuterii, valori, haine» recvislte ş. a prin spargere ;

4. Contra grlndisel : grâu, sei ar», on , ouetirue« ow9s. тій íviaca), plsn'e ízsju-ttdale : oftneuă, in, Mmnb naiieţu'î, tabso ц a.

Desluşiri se dau şi prospecte se pot primi la agenturele noastre locale şi cereuale mai în fie­

care comuna şi direct prin

T R A N S S Y L V A N I A " in Aa rd A g e n t u r a p r i n c i p a l ă 9 9 1

Strada Széchenyi nr. L — Telefon nr. 899.

-<+• KOX'DATA LA J»«0. NAGY pi\LPicfor'vo|,sit(,rde!iri-mul rang în S Z E G E D .

PRIMEŞTE : Pictare şi măltuire de biserici , castele , edificii corăspunzător cerinţelor m o d e r n e î n e x e c u ţ i e a - i - t i s t i c â . ' I V i b l i * d e p r â v a l i i pregătesc în exe­cuţia cea mai bună şi ieftină pe lângă răs­pundere de 5 ani. — Planuri fac gratuit.

Cu stimă: XAGY ! »VI >.

> Ol

« pg •—<

B O

<D 3 >-»

<ч. PC O

a a -* a> &

•л 9 >~*

O

— н, Cu

Ф i-t « B 4 Ф 00 '~ »

•-» 0 4 <B t

Asiguraţi contra grindine! : encurazu grâul, sëcara, ovëzul şi toată economi*

f

Cea mai nouă iluminare! Becur sistem „Auer" 'йуйай. A R - G n w T X J j a i 1 3 i i ; A L P A C O A .

din metal, porţelan şi sticlă.

zzzzz Modele de rame rjentru icoane. ~ Telefon pentru oraş şi comitat 451.

G E B H A R T T E S T V É R E K , A R A D , P la ja Andrássy 4 prăvălie de porţelan, sticlă, oglinzi, rame şi candelabre,

îndeprindere de sticlărie (Hotelul „Pannoia").

Nr. 2 7 . >T R I B U N A« Pag. 9

Expositură tn Toracnl-mic. Filială în Buziaş.

99 TIUflŞIAM institut de credit şi economii societate pe acţii în Timişoara.

Annl iBtemeieril 1885. : : : : Depuneri : : Cor. 2.000.000. Capital de fond Cor. 560.000. Fond de réserva Cor. 150.000-

Primeşte depuneri spre fructificare şi dă deponenţilor 4 ^ ѣ у după depuneri peste 20000 cor. cu abzicere de Q0 zile 5o/o in­terese netto. Darea de venit după capita­lele depuse o plăteşte institutul separat.

Depuneri până la 5 0 0 0 cor. s e p o t ridica şi s e plă­te sc fără abzicere . Depuner i şi ridicări s e po t face

pe cale poştală , şi s e e x p e d e a z ă franco.

Escomptează cambii cu 6 ° / o — 8 ° / o interese.

Tot asemenea, acordă credite hipotecare precum şi amortizaţionale în modul cel

mai culant.

Direcţiunea institutului.

cnrelar si S Z E G E D ( c a s a Z s ó t e r )

Hamuri, ş e l e , Instrumente trebuincioase pentru călărit, drum şi vânat, frâne şi biciuri,

procoviţe pentru cai fine şi ieftine, giamantane de călătorie, g é a n t e de

p i e l e , p o r t o m o n c i e , în mare assortiment. Dresări se efeptueso In mod grabnic şi prompt La dorinţa cataloage ilustrate gratuite fără porto Preturi ieftine!

^ A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A k .

ü r ABDEIÜ ÎS BOKOR •— e cel mai bun în lume =

precum tot felul de calităţi spre scopuri indus­

triale Ş Î Comerciale liferează

Bokor János, Szeged proprietar de m o a r ă d e ardeiu.

E x p o r t î n î n t r e a g a I v i m o .

F o n d a t l a 1 8 4 6 .

u r m ă t o r

Telefon 25—37.

Ihn ten Budapesta,

VI, L e h e l - u t c z a Nr, 8.

A T A T A T A T

Mare fabrică de instrumente

muzicale de suflat,

turnătorie de clo­pote şi metale,

faurărie şi adjustărie Jj de clopote cu brevet.

T A T A T A T A * *""' Catalog şl preliminar de spese trimite franco.

Prima Lugojană fabrică de cement şi betonizare, întreprindere pentru edificări. Fabricii îq drumul Biiziaşului

in faţa casei de rama. Cancelaria d« zidire :

Telefon-nr. 119.

In fabrica mea sant ар1іса{і numai indivizii cei mai buni de lucru din capitala şi mă rog, ca precum până aci, aşa şi de aci înainte su fiu cercetat cu toată încrederea.

Primesc toate lucrurile aparţinătoare acestei branşe şi susţin o magazină bogată de cement pentru ţevii, Sirme. trepte d e piatră, v a l a e , pe t r i i la h o t a r e , s ă m ă n g t o a r e , f u n d a m e n t e la c u p t o a r e , c ruc i la m o r m i n t e . — Primesc mai departe e d i f i c a r e şi b e t o n i z a r e d e p o d u r i m a i m a r i şi m a i m i c i , c o n d u c e r i d e a p e , v a d u r i , p o d i m e n t a r e d e t e r a s , p r o v e d e r e a p e d in jos a p ă r e ţ i l o r cu tab le d e m o z a i c , precum şi

c u t a b e l e d e c e m e n t în d i fe r i te co l o r i .

Vinderea în mare şi mic a cementálni de Portland şi România. Pentru pregătirea şi calitatea celor aici înşirate primesc şi oferesc garantie.

L a d o r i n ţ a s e r v e s c b u c u r o s c u p l a n u r i ş i p l e n i m i n a r e d e s p e s e . ÍOUO

Pag. 10 « T R I B U N A * 1907. Nr. 27.

RESTAURANTUL

L Á N G T E S T V É R E K A v e m onoare a atrage atenţiunea p. t. pu­

blicului asupra fostului restaurant

KASS acum preluat de noi şi remaniat după cele

maî moderne cerinţe.

Cele maî fine şi maî bune bàuturï, precum vinuri, licherurî, şampanii, se pot căpăta aicî.

Щжагііе restaurantul nostru sunt neîntrecute.

0 f\ (~\ Seară de seară nrasica cea mal C\ f\ f\ U U bună dilecteazä pe oaspeţii meï. U U U

Servieiu prompt, curat A A A şi conştienţios. U U U

Abonamente se fac cu preţuri moderate.

Cu deosebită stimă

b a n g T e s t v é r e k restaurantieri.

In atenţiunea comunelor bisericeşti! Pregătesc în timpul cel mai scurt posibil după comandare,

în ori ce stil, edificii, decorări esterne şi interne, statue de

biserică, de grădini şi de salon, după modeluri sau turnare,

morminte frumoase de peatră sau cement delà 50 cor. în

sus, precum ori şi ce se ţine de sculptorie.

O i f i t h L A n t a l , s c u l p t o r Nyíregyháza, strada Kossuth nr. 51.

Ш Г 3 0 fl.

ЩЫ de cusut. Pe lângă responzabilitate de 5

ani o maşină nonă, familiară, veri­tabil

SINGER cu armariu închis se poate căpăa numai îa

Budapest, VIL, strada Akáczí'a 55 şi filiala din strada 8ziv 42.

Dregeri a tot felui de meşini de cusut te primesc pe lângă preţu­rile cele mai favorabile şi pentru munca mea ţiitoare iau răspundere

ИГ C a t a l o g g r a t u i t ş i f r a n c o .

Assael Jakab Fiai

Ф

atelier de maşini, pregătitor de motoare cu gaz şi benzin

ARAD, Piaţa Andrássy Nr. 17. Pregătim tot felul de maşini după model sau de­sen, tot aşa efeptuim şi dregerea conştienţioasă

de locomoMle, maşini stabil şi de trierat, . , # f ^ k motoare

Pregătim rusgoite űe cucuruz noană şi după modelele noastre proprii.

Atelier de dregere pentru tot felul de maşini pentru economie. — Cele trebuincioase pentru n u r ? , precum şi transmisii şi roţile pregă­

tim ieftin şi prompt.

Iot astfel primim transformarea a tot felul de

m o t o a r e d e g a z , petrcleu ş i b e n z i n .

t

Premiat cn medalia cea mare la exp. milenară din Bpesta în 1896.

T U R N A T O R I A

D E C L O P O T E

F a b r i c a d e iMfi s c a u n e de f e r fe^T* p e n t r u c l o -

p o t e - - a l u i

A N T O M U N O V O T N Y TIMIŞOARA-FABRIC Z =

Se recomandă spre pregătirea clopotelor nouă, precum la turnarea de nou a clopotelor stricate, spre facerea de clo­pote întregi, armonioase, pe ga­rantie de maî muiţî ani provă-zute cu adjustărl de fer bătut, construite spre a le întoarcă cu uşurinţă în orice parte îndată ce clopotele sunt bătute da o lăture fiiind astfel mântuite de crepare. Cu deosebire sunt recomandate

C L 0 P 0 T I L 1 G Ă U R I T E de dînsul inventate, şi premiate în maî multe rîndurl, carî sunt provâzute în partea superioară — ca violina — cu gâurî ca figura S şi au un ton maî intensjv, maî adfnc, mal limpede, maî plăcut şi cu vibrare maî voluminoasă decât cele de sistem vechiu, astfel că un clopot patentat de 327 klg. este egal în ton cu un clopot de 46I klg. patentat după sistemul vechiu. Se mal recomandă apoi pentru facerea scaunelor do fer bătut, de sine stă* tător — pentru preadjustarea clopotelor тесЫ cu adjustare de fer bătut ca şi spre turnarea de toace de metal. — Preţ-curanturî ilustrate gratis.

Nr. 27 . » T R I B U N A «

UNSOARE DE PORC, t fnsöare d e p o r c proaspătă de I a calitate, асав& pregătit Slănină proaspăta, bona pentru unsoare, nesărat^ o u soriç, fàrà

cap şi pântece . . . . я nesărată, pentru unsoare, ' t a r a e o r i c

" sărată, albă, grasa, fără cap si, pântece r, » » d e Jum-«Vi»ie groasă, fără cap şi pântece. ,

S lăn ină afumată, groasă, fără cap şi pântece . . . . . . . „ „ pentru pâne în fălii de 50 cm. lung şi 15 cm lat

S lănină , papricaş de dobrlţ in , în fălii subţire . . . . . . 7) ^ 7? ?î Cu . *

Cârnaţ afumat din cama de pore, se poate mânca aşa, in bneă{i lungi » » я я »> » pentru fiert „ „ „ » yt я я и w я TI си păreche .

Ş u n c ă »j.rr**'?1-, У?п}**і c o a s t ă fără slănină, uscată . . . . ..iá* de I-a calitate'/product unguresc. lolin

<ş de şuncă , cărnaţ vânătoresc etc jQârnăţei cu iiirean, părechi mici 10 fii., la 50 părechia . . .

» n Я

Sal fa lade bucata

50 mari 20 „ 8 „ , ' 5 0

Telegram-_ _ lezár"

C o r e s p o n d e n ţ ă c â t s e p o a t e î n l i m b a m a g h i a r ă , s e a u n e m ţ e a s c ă Liferează : Balczár Lajos export Nyíregyháza. Balczár hentes

t . fil. 1-48

1-36 1 4 0 136 136 І-48 1-48 1-60 2 —

1-84 1-92 1 6 0

1-80 1'80

- • 0 8 — 16 — 08

•adr. : — Nyiregyh.

! Institut pentru epilepticii devindecare şi creştere

: la băile delà B A L F .

•

Aranjat pentru 200 bărbaţi şi femei bolnave, pe paza or­dinului ministrului dejinterne Nr. 5 6 , 4 4 5 / 1 9 0 3 şi din 17 Iunie 1 9 0 3 . Preţul de îngrijire: clasa I pe an 1600 cor., clasa II pe an 1000 cor., clasa III pe an 600 cor. Afară de aceste clase se mai pot primi bolnavi săraci, însă pe sarcina fondului regnicolar pentru îngrijirea bolnavilor. Pen­tru primire în forma aceasta însă fiecare bolnav are a-se insinua separat prin rugare, pe baza ord. minstr. de interne de dtto 2 8 Octomvre 1903 Nr. 97,221/IVa. Cu îngrjirea bolnavilor sunt concrezute maicile ordinului Franciscan din Buda. Cu prospecte şi alte desluşiri serveşte Dr. Wosinski István, propr.-director al băilor Balf. Poşta, tren, teleion loco. •

I

Pag. 11

iltoiemvriePravalie de geamantane, am mutat în piaţa . . л — — :

ANDRÁSSY Kr, 22. P i e i a n e de arta, şea şi cnrele. LWERAfrT4J^RMATEl COMUNE O. R.

Recomand în atenţiunea binevou?. a r e a onoraţilor m cumpărători

prăvălie! mele de geamantane, pielărie de artă, şea şi curele

aranjată după modelul celor din capitală . conform rece-rinţelor moderne

in A r a d . piaţa A n d r á s s y 2 2 . Magazin de tot felul de geamantane şi pielărie de

artă, hamuri pentru cai de rând şi cai de călărit, instrumente pentru grajduri şi pentru îngrijirea cailor, articole de fală rit şi sport. Toate cele ne­cesare la o şea ofiţerească sau domnească.

Comandele se efeptuesc pe lângă respundere, prompt şi preţuri ieftine.

1==*— Probaţi să vă convingeţi ! Ori ce renovare ce se ţine de această branşă se efep-

tueşte imediat pe lângă preţuri moderate. • A R A D , mm

Cu stimă: K H I T 7 I Y'X I piaţa

A N D R Á S S Y 22. Bérezi Pál,

toocatol LENTHE GUSZTAÎ ş'a deschis

la în ARAD

Piaţa Szabadság No 9.

Avem onoare a anunţa prea on. public şi mult stimaţilor noştri muşterii, că din cauza mă­ririi chiriei ne-am mutat prăvălia, care am a-Yut-o mai mult de 2 5 de ani în Piaţa Andrássy nr. 20, în palatul Fischer Eliz.

In strada J ó z s e f főherczeg nr. 1 1 . casa MÜLLER (colţ cu strada Karolina).

Din cauză, că avem un local închiriat cu mult mai ieftin ca cel de până acum suntem în

plăcuta pozi ţie de a servi pe on. noastră clientă cu preţuri şi mai convenabile ca până acum.

Atragem tatenţiunea prea on. public asupra firmei noas re, asortată bogat cu toate cele de lipsă şi îl rugăm să ne onoreze cu vizita lui preţioasă « j rre însărcina сц binevoitoarele luţ comande şi semnam

cu cea mai mare stimă :

Ki lény i G. és T - s a »La plumbul vânăt« — József főherczeg-ut nr. i l -

„VICTORIA" institut de credit şi economii, societate pe acţii în Arad.

CONVOCARE. Domnii acţionari ai institutului de credit şi economii »VICTORIA« prin aceasta se invită conform §-ului 17 din statute la a

X I X - a a d u n a r e g e n e r a l ă o r d i n a r ă care se va ţinea în Arad, la 24 Februarie 1907 st. n. la 10 oare înainte de ameazi, în localităţile institutului (Calea Archidu-cele Iosif Nr. 2).

O B I E C T E L E :

1. Raportul direcţiunei şi al comitetului de supraveghiere, şi

stabilirea bilanţului

2. Deciderea asupra distribuirei profitului curat

3. Ficsarea preţuiui marceíof de prezenţă pe anul І907.

4. Alegerea a 2 membrii în direcţiune.

5. Alegerea comitetului de supraveghiere.

Domnii acţionari, cari doresc a participa la adunarea generală în persoană sau prin plenipotenţiaţi, în sensul §-ului 22 din statute, sunt rugaţi a'şi insinua la direcţiune dreptul lor de participare la adunarea generală şi eventual dovezile de plenipotenţe, cel puţin cu 24 oare înainte de aduna­rea generală.

Arad, la 14 februarie 1907. Direcţiunea institutului.

Fag. 12 T R I B U N A » 1907. Nr. 27.

„Victoria" institut de credit şi economii, societate pe acţii în Arad. Activa. Contul Bilanţului. Pasiva.

!T Cassa în numărar Bon în Giro-Conto şi la alte bănci Cambii împrumuturi hipotecare Avansuri.pe efecte Efecte publice 596400 — Acţii delà diverse bănci 49850-— Credite de cont-curent . . . . ^ Casa institutului şi alte realităţi Mobiliar 5617-82

după amortizare 56178 Diverse conturi debitoare Interese transitoare restante

92796 68747

8445213 1428177

36665

646250 65658

186966

5056 13322 6388

10995241

90 62 34

40 16

04 93 20

59

Capital social : 6000 buc. acţii à Cor. 200" — . . . Fond de rezervă 84115447 Fond special de rezervă . . . . . . 15000*-Fond de penziuni Depuneri spre fructificare 4 e p f : r Deposite de cassă Dividendă neridicată . . Reescont . . . Contribuţie după inter, depunerilor Interese transitoare anticipate Diverse conturi creditoare Profit transpus din 1905 . . . . . 848230 Profit net 171757-11

1200000

856154 1 1 - 0 7 4 7 5

'! 41931 2100

Ï 2 9 Ш 5 7 12378

І 114718 3789

180239

10995241

Debit. Contul Profitului şi Perderilor. Credit.

Interese pt. depuneri spre fructificare. . Spese -.

Sala re Bani de cvartir Imprimate, diverse plăţi, spese de birou Porto Chirie Maree de prezenţă

Contribuţie directa . 10% dare la depuneri Competinţă de timbru Amortizare din mobiliar Profit transpus din 1905 Profit net

Br. NICOLAE ONCU, m. p., director executiv.

38283-53 2459826

8482-30 171757 11

246010 45

40180 6975 —

29035 49 8290 59 3000 • —

3600 —

62881 79 1844 48 561 78

180239 41

582618 99

Venit transpus din anul trecut Interese :

delà c a m b i i . . . . . . . . împrumuturi hipotecare.

> avansuri pe efecte . . > efecte publice . . . . » cont-curent

Chirie şi alte arînzi . . . . Proviziuni şi alte venite . .

A r a d , Ia 31 Dec. 1906.

SAVA RAICU m. p., secretar.

409981-28 102955-98

3901-47 22339-61

3311-50

8482

542489 10833 20813

582618

30

84 45 40

99

IOAN MOLDO VAN m. p . , contabil.

D I R E C Ţ I U N E A :

MIHAIU VELICTU 222. p., preşed.

VAS. MANGRA m. p., PETRU TRUŢÎA m. p., R OM. R. CIOR O GARIUm.p. vice.-preş.

G. POPOVICIU m. p., TRALAN VĂTIANUm.p., Dr. NIC. CIACLAN m. p

Dr. A. DEMIAN m. p.,

COMITETUL DE SUPRAVEGHIERE:

Subsemnatul comitet de supraveghiere am esaminat conturile présente şi le-am aflat în deplină consonanţă cu registrele institutului.

NICOLAE MARCU m. p., Dr. C. ARDELEAN m.p, OEOROE FEIER m. p., Dr. SEVER ISPRAVNIC m. p., AXENTE SECULA m. p. preşed.

Onorată adunare generală! Pe baza §-lui 195 a legii comerciale, precum şi a statutelor

institutului nostru ne luăm voie a Vă prezenta în următoarele raportul nostru despre anul de gestiune 1906.

In decursul anului 1906 am ţinut mai multe şedinţe, am scontrat toate afacerile şi am aflat ordine şi punctualitate la institut.

Constatăm, că averea activă şi pasivă luată în bilanţ cores­punde adevărului.

Bilanţul anului de gestiune 1906 prezentat din partea direc-ţiunei precum şi contul profit şi pierdere, asemenea şi estrasele, —

confrontându-le cu registrele principale şi aussiliare — bine conduse — întru toate le-am aflat exacte.

Drept-ce propunerea direcţiunii referitoare la distribuirea venitului net din anul 1906 de C. 180,239.41 împreună cu celelalte propuneri le primim şi le recomandăm spre primire şi Onoratei adunări generale.

După toate acestea rugăm Onorata adunare generală, ca pe anul de gestiune 1906 să binevoiască a ne da atât nouă cât şi direcţiunei absolutoriul.

A r a d , la 14 Februarie 1907.

NICOLAU MARCU m. p., Dr. C. ARDELEAN m. p., OEOROE FEIER m. p., prezident.

Dr. SEVER ISPRAVNIC m. p. AXENTE SECULA, m. p.

Tipografia Georgb ftichm. A n d .

4/17 Februarie 1907. « T R I B U N A Pag. 5.

Veress Józse f : (kossuthist.) Câteva vorbe bune : cu proiectul de faţă vreau să ajute oameni, nu patr ioţ i . . . asigurarea muncitorului o face în definitiv publicul, căci fabricanţii şi proprietarii vor fi siliţi să vândă mai scump mărfurile, pen­tru a plăti taxele de as igurare . . . aşteaptă delà guvern şi alte proiecte pentru protegiarea tuturor straturilor clasei de jos, ça să poată guvernul atinge toate scopurile cu proiectul de faţa, de­spre care a zis, că va fi siégea iubirii•?. Primeşte proiectul.

P é s a Miklós : (constituţional.) Accente near­ticulate. Proiectul, nu mai încape îndoială, o să-l primească.

Şedinţa se suspendă pe 10 minute. B r ó d i E r n ő : (democrat.) Respinge acuza

adusă lor pentru reprimirea proiectului. Declară, că tovarăşii săi politici, dar mai cu seamă el, primesc din toată inima proiectul, însă condiţio­nat. Aşteaptă anume, ca la discuţia în puncte a proiectului, să se adopteze câteva amendamente ce vor propune ei. In colo în semn de plină în­credere pentru regele şi guvernul, cari ţin să rea­lizeze un program cu adevărat democratic, pri­meşte proiectul.

L á z á r P á l : (constituţional.) Cere să se lăr­gească legea, cuprinzând în ea şi pe impiegaţii comerciali. Mai cere, să nu se facă deosebirea între străini şi cetăţeni, cum se face în America, în ce priveşte asigurarea împotriva nenorocirilor. Polemizează cu Pethő S. întreprinderile minelor sprijinise clasele muncitorilor, le înfiinţează şcoli, le zideşte biserici, şi ie plăteşte medic. Primeşte proiectul.

S o m o g y i Aladár: Îşi face de treabă cu so­cialiştii. Şefii lor trândăvesc şi se resfaţă din banii adunaţi cu agitaţie, delà bieţii muncitori, iar muncitorii, pe urma agitaţiilor mincinoase, s'au obişnuit numai să pretindă drepturi, iar da-torinţele să şi le uite în aceiaş măsură. Este pen­tru libertatea muncei, şi tocmai de aceia află adânca trebuinţă, de a se apăra cei ce vreau să muncească împotriva silei, ce li se face de cătră grevişti. Primeşte proiectul.

Nemai fiind alţi oratori, referentul Szatmári Mór , résuma discuţiile, făcând complimente ca­merei şi îndeosebi partidului popora l . . .

O v o c e : Şi pentru ţinuta-i în coaliţie? Proiectul se primeşte în întregime, cu unani­

mitate. interpelări.

Urmează interpelarea Iui Szmrecsány Görgy adresată ministrului de interne în chestia agitaţii­lor slovăceşti. — Este îngrozii de agitaţia nemai pomenilă, ce o fac naţionalităţile aici în parla­ment şi în cercuri. — in momentul acesta întră în sală Skicsák...

Hocly G. (striga) Vino mai încoace fârtate! (Ila­ritate).

Szmrecsányi aduce acuză slovacilor, că au stat în legătură permanentă cu Kristoffy şi agitaţiile lor au pornii tocmai din Budapesta. A auzit delà Hentz că el are la îndemână chiar şi documente. 11 somează deci, să le prezinte camerei. Citează un articol din ziarul lui Hodza, în care află gra-vitare în afară.

Răspunde ministrul de justiţie Günther An­ta l : Recunoaşte, că judicătura e foarte înceată faţă de naţionalităţi. Spune, că încă pe vremea când era secretar, dăduse ordin procurorilor din Slovăcime să urmărească cu atenţie agitaţiile. Răs­punsul se ia la cunoştinţă.

Hentz Károly cere cuvântul în chestie per­sonală. Camera tăbăreşte asupra lui, nerecunos-cându-i acest motiv. Presidentul însă-i acordă cuvânt.

Henlz vorbeşte despre acelaşi lucru, ce Га tra­tat Szmrecsányi. Presidentul nu găseşte chestie personală şi-i detrage cuvântul. S'a iscat puţin tumult. Hentz vrea să vorbească cu de-a sila, dar Camera şi în deosebi Kossuthiştii fac zgomot şi-i amuţesc cuvântul.

Urmează apoi o altă interpelare a lui Nóvák Daniel, după care Preşedintele ridică şedinţa la 2 ore.

Din România. Protestarea Universităţei din Iaşi. Colegiul

universitar din Iaşi s 'a întrunit Luni seara spre a lua hotărîre privitoare la proiectul de lege al dlui Disescu, privitor la reorganizarea învăţămân­tului superior.

După lungi discuţiuni, s'a ales, după propu­nerea dlui P. Poni, o comisiune compusă din d-nii profesori P. Bujor, Matei B. Cantacuzino, I. Găvănescu, dr. Manicatide şi dr. G. Juvara care să redacteze un piotest. Iată conţinutul lui:

»Consiliul Universitar din Iaşi, regretă că nu i-s'a dat posibilitatea de a se pronunţa asupra proiectului de lege de reformă a învăţământului superior înainte de a fi prezentat corpurilor le­giuitoare. Crede totuşi de datoria sa de a vă aduce următoarea protestare asupra punctelor care alcătuiesc unele din principiile fundamentale ale acestei legi şi cari ating interesele superioare ale învăţământului:

1. Atingerea principiului inamovibilitate!" prin aceea, că s'au suprimat unele catedre existente şi ocupate de profesori definitivi precum : Catedrele de chimia medicală şi patologie generală supri­mate; catedra de archéologie şi epigraf ie conto­pite cu catedra de istorie antică şi altele.

2. Distrugerea garanţiei unei recrutări indepen­dente şi exclusiv şcolare a corpului universitar, prin acea că ministrul îşi rezervă facultatea de-a numi direct un număr de profesori şi agregaţi la catedrele din nou înfiinţate (art. 77 al. ultim), precum şi prin aceea că se introduc în juriile examinatoare persoane străine de învăţământ, ca membrii Sft. Sinod şi ai înaltei Curţi de Casaţie.

3. Jignirea prestigiului corpului universitar prin aceea, că se Iasă să subziste posibilitatea ca un profesor titular să fie supus unui concurs când ar aspira la o catedră similară vacantă.

Consiliul universităţii a constatat şi alte dispo-ziţiuni cari ar avea nevoe să fie modificate pen­tru bunul mers al învăţământului superior; însă din cauza arătată la început, se mărgineşte Ia aceste trei puncte de o importanţă capitală*.

afaceri culturale. O INJURIE.

- Reflexhmi de Dr. Oeorge Ciuhandu. —

V.

Dar, fraţilor! nu observaţi inconsecvenţa? şi nepotrivirea lucrurilor, că ce afirmaţi ? ce cereţi delà noi? şi spre care scop?

Nu observaţi, ca vă arogaţi competenţa ce n 'o aveţi, de a stabili »prineipii« cari nu se potri­vesc cu terenul de studiul pe care staţi? şi cu ierenul de activitate ce v'aţi ales?

Biserica, în serviciul cultural al căreia ne-am angajat pentrueă o cinstim ţşi-i apreciam valoarea reală, are un adânc trecut istoric, o evoluţie isto­rică de multe veacuri; a examina, după puteri, temeliile ei de credinţă şi de organizaţiune e un lucru serios, pentrueă în acele timpuri s'a pus baza generală a bisericii ca organizm dogmatic şi administrativ. Deci examinând şi studiind aceasta bază, nu noi am cădea în păcatul »chiţibuşeriilor« şi »excursiunilor pe câmp m!ăştinos«, ci cei ce — din orice motiv, nu ne priveşte — ar vrea să smulgă biserica din continuitatea ei dogmatică şi istorică, pentrueă (suntem siliţi a o presupune) le lipseşte respectul către tezele de credinţă ale bisericii şi către trecutul ei secular, în care se cuprinde şi baza dogmatică şi spiritul vieţii şi organizaţiei noastre bisericeşti de azi.

Sau, dacă ţineţi, fraţilor în adevăr la biserică şi că biserica îşi poate realiza problema sa spe­cifică prin mijloacele ce ni-le-aţi propus nouă, — încercaţi-o. Sau, de n 'o încercaţi asta, gândiţi-vă, că de ni-am fi ales mijloacele propuse în numele directorilor » Luceafărului « ce-i rămânea »Lucea-farului« ? ce — revistelor economice şi celor po­litice? etc.

» Luceafărul « deci, una din două: ori nu vrea din adins să ne înţeleagă, ori — ca să nu zic şi mai mult — e într'atâta de preocupat şi confun­dat în direcţiunea sa profesionistă — esclusivistă, de nu vede că mai sunt şi alte probleme şi di­recţiuni de cultură pentru cei din neamul nostru, decât numai d. e. problemele de economie raţio­nală, de drept civil, istoria politică şi literară, apoi lustrul, foarte preţuit altfel şi nouă, al unei limbi curat româneşti, şi înţelegerea mai mult la supra­faţă decât adâncirea în tainele sufleteşti ale întreg trecutului nostru istoric, ca neam şi ca biserică.

(Va urma). *

» Képek o láh i skolá ink é le téből« . Iarăşi vine dl Elemér, ca balaurul cel cu şase capete, vărsându-şi veninul acum nu numai asupra învă­ţătorilor români, ci şi asupra poporului. Ne de­scrie numai aşa cum el voeşte şi-i vine bine.

Atacă câteva scoale împreună cu învăţătorii lor, că unii nu propun limba maghiară după a-şteptările lui, iar alţii nu ştiu să propună. Ai dori să-i faci unguri cu desăvîrşire, dar stai mai aşteaptă.

Să nu crezi die Szabo, că e chiar aşa precum descrii lucrurile, altă faţă mai bună pot să aibă. Oare în şcoalele confesionale române nu este acel spor, de nu mai bun, ca în şcoalele de stat existente între români? Ba da.

Zici anume că deşi ştiu ceva, dar nu înţeleg. Da uite, tocmai aşa stă lucrul în şcoala cea de stat, afară de un copil doi de jidan, ceialalţi nu ştiu nimic nici limba mamei lor, nici pe cea ma­ghiară, dar în şcoalele confesionale române ba­rem sunt crescuţi şi educaţi după cum Dzeu a îăsat, în limba mamei lor.

Prin scoale de stat nu se pot educa copiii, fiind limba străină înaintea lor ci mai mult se prostesc.

Apoi să nu-ţi închipui aşa rău despre Româ­nia; tratamentul lor e cu mult mai blând ca al fraţilor maghiari. Mai scrii de întregire. D'apoi ce crezi, întregirea ce o primim delà stat, oare nu şi din busunarele românilor vine?

Tobolean.

M o c i r l a . — Situaţia. —

Ţara întreagă azistă, — cuprinsă de un sentiment de adâncă repulsiune şi revoltă — la scandalele ce se desvălesc în Buda­pesta. S'a tras numai un colţ de văl şi au ieşit la vederea publică, fapte pentrti cari în o altă ţară, cu alte moravuri, ar trebui să stea azi pe banca acuzaţilor un guvern, care în chip atât de mizerabil, aruncă în vânt banii ţării.

Reese din descoperirile ce s'au făcut, că fac milioane sumele cheltuite pentru co­rupţii, pentru plătirea de servicii făcute gu­vernului. Şi toate acestea pe banii ţării. Este deadreptul revoltător, să ştii că presa aceasta venală, salariată de toate guvernele, ne înjură zilnic pe banii noştri, storşi din crunta sudoare a poporului nostru. Şi ori cine îşi poate pune cu drept întrebarea: dacă aceste ticăloşii s'au desvălit, câte vor fi celea ce nu se desvălesc ?

Sperăm că clubul deputaţilor naţionali nu va întârzia să-şi facă datoria în faţa acestor nemai pomenite scandale.

Acte noui . Alaltăieri când Kossuth a prezintat omi-

noasele acte în Cameră se credea că nu mai sunt altele.

Schmidtbauer, înainte de dej'un, ff**^ dacă beai un ju - m imitate de pocal j r T Ş I W^* M ' f 1 alui de a p ă a m a r a § | Medicament foarte bun pentru împiedecarea boalelor interne, tot aşa are efect admirabil la boale de stomac intestine, şi de sânge tot aşa contra îngrăşării, contra trohnei, respirării grele, gălbenare, umflarea ficatului şi fierei, diabită, vână de aur, podagră, reumă şi multe boale interne Coo-mdona se pot face la Schmidthauer Lajos, farmacist în Komárom. Se capătă în fie-care farmacie mai bună şi prăvălie de coloniale. Pretai unei

gmanai stomacul n e r e ­g u l a t î i aduie în ordin u în de­curs de 2 - 3 ore.

o o sticle mici 30 fii., mari ; 50 să un se confunde CD alta apă amară, o o o o o o o o o

Pag. 6. T R I B U N A » 4/17 Februarie 1907.

In aceeaşi zi, Lengyel Zoltán a publicat o nouă serie de acte, din care se vede că Kossuth a crezut de cuviinţă, să le arete numai pe cele ce s'au furat.

Din actele noui, mişelii noui. Aceste pri­vesc însă pe guvernul actual şi în primul rând pe puritanul Kossuth, care precum se vede a întrecut şi pe drabanţi. El a sub­venţionat ziarul »Egyetertes« cu 70.000 coroane. Celelalte liste conţin şi ele tot astfel de mituiri în sume mai mari ori mai mici.

Partidul catoi ic indignat.

Joi seafa, în clubul partidului catolic s'a dis­cutat cu multă indignare şi amărăciune, eveni­mentele cele mai nouă.

Deputaţii »populari« sunt departe de a privi lucrurile în felul în care le vede partidul kossu-thist. Vice - preşedintele partidului, Rakovszky István s'a exprimat spunând, că nu se poate admite ca guvernul să resplătească servicii pur politice cu bani gata, cum a fost răsplătit Merey-Horváth Károly. S'a discutat într'un chip foarte agitat, felul cum guvernul dispune de bani publici fără a cere învoirea partidelor. Nimeni în partid nu a ştiut despre sutele de mii ce s'au dat ziarelor şi unor persoane ca Horváth.

Sistemul acesta, ziceau mulţi, trebuie părăsit. Greşala guvernului se complică şi mai mult prin faptul, că ei a ascuns lucrurile acestea în faţa partidelor cari îl sprijinesc.

Conversaţ ia cu Hajdu. Hajdu Frigyes, micul funcţionar din minister,

care a fost deţinut pentru furtul actelor, a fost pus pe picior liber. Un redactor delà »Az Ujsag« 1-a cercetat la locuinţă, unde — spune ziaristul — 1-a aflat îngropat în ziare, depeşe şi adrese de felicitare.

— Am ştiut — a zis Hajdu — că trebue să fiu eliberat. N'am făcut nici un rău, ceea-ce am făcut, am făcut în interesul patriei şi a binelui public. Sunt gata a muri moarte de martir pen­tru convingerile mele. Când a fost numit actua­lul minister am esclamat — Doamne ajută! — de când aşteaptă sărmana mea patrie după un gu­vern cinstit. Când am citit în foaia oficială auto­graful cu »Iubiie Kossuth« mi-s'au umplut ochii de lacrămi. D'atunci însă au trecut multe luni... Toate s'au schimbat. Eu încă am desperat de noua stare de lucruri... In oficiul meu am văzut cum se varsă şi se pradă averea naţiunei. Era vorba de aproape un jumătate milion. Atunci m'am hotărît să-i dau Iui Lengyel Zoltán, care ser­veşte cu peana, şi cu atâta devotament patria, datele cari mi-au ajuns din întâmplare la mână. Ceea-ce am făcut, am firma convingere că este în folosul regelui şi al patriei.

Să se ascundă mişel i i le !

»Magyar Ujsag«, organul lui An­drăssy într'un articol de fond apelează la toţi factorii vieţi publice maghiare că mai bine să fie ascunse mişeliile, ce s'ar fi făcut decât destăinuindu-le să coboare morala v;eţii publice maghiare în faţa străi­nătăţii, iar înlăuntru să stârnească desbi­nări tocmai acum, când naţionalităţile au dat năvală cu puteri unite asupra vechei constituţii maghiare.

Tisza la Weker le .

Tisza s'a prezentat eri înainte de amiazi la Wekerle şi spunând, că a auzit despre nişte bănueli ce i-s'ar arunca de pe vremea, când era ministru-preşedinte i-a depus lui Wekerle pe .masă 200 de mii cor. şi Га rugat, să lichideze pentru-că nu vrea să se

arunce nici umbră de bănuială asupra co-rectităţii lui, »B. Naplo« zice că Wekerle s'ar fi simţit foarte zăpăcit şi ar fi încer­cat a îndupleca pe Tisza să-şi reprimească banii. Spunea, că dacă toţi miniştrii preşe­dinţi de până acum ar judeca astfel, ar tre­bui el însuşi, care a fost ЗѴ2 ani premier, apoi toţi ceilalţi delà Szapáry încoace, care poate n'ar aveà de unde s i aducă banii cei mulţi — să-i restitue. Rezultatul con­vorbirilor, nu se ştie.

Din sirăinăfaie. In contra a lcoo l i smulu i în Franţa. Mi-

nistrul-preşedinte al Franţei, Clemenceau, a pri­mit Luni pe membrii grupurilor antialcooliste din Senat şi Cameră, conduse de senatorul Charles Dupuy şi de deputatul Ribot.

Delegaţii au înaintat Iui Clemenceau un me­moriu lung, în care arată necesitatea de a se vota mai repede proiectele de legi, privitoare la limifarea cârciumelor şi la interzicerea absintului, cari, în actualele împrejurări, nu mai pot fi amâ­nate. In aşteptarea acestei reforme, delegaţii cer aplicarea aspră a legilor existente, cari încetul cu încetul par a fi date uitârei.

Astfel, legea din 23 Ian. 1873 prescrie urmă­rirea beţivilor de tribunalul poliţienesc, iar ca­zurile de recidivă de către cel corecţional. Dar delà 1875—1905, urmăririle de către tribunalul poliţienesc a scăzut delà 81.486 la 45.164, iar cele de către tribunalele corecţionale, delà 5546 la 2415. In chipul acesta, legea îşi pierde efica­citatea ; de mult nu mai inspiră frică.

Nu mai puţin regretabilă e nerespectarea legii din 17 Iulie 1880 asupra cârciumilor, a căror în­chidere pentru un timp hotărît, în cazul călcărei legii din 1873, poate fi ordonată de autoritatea comunală.

A R A D , 16 Februarie 1907.

f Giosué Carducci.

Ieri la orele IV2 din noapte, a încetat din viaţă, marele poet italian Giosué Car­ducci, în Bologna.

Numele lui e cunoscut şi la noi, de când, de curând delà Stockholm a primit premiul Nobel pentru literatură.

Ştirea despre moartea acestui cântăreţ, a produs o jalnică impresie în întreagă Italia şi în toate cercurile literare europene. Din toate părţile Europei sosesc familiei tele­grame de condolenţă; de asemenea gu­vernul italian şi familia regală, au adresat condolenţele lor, împărtăşind durerea fa­miliei, pricinuită de moartea celui mai iubit liric şi sublim gânditor al frumoasei Italii.

Născut la 27 Iulie 1836 în Valdicastello la Pietrasanta în Toscania, poetul ajunsese vârsta de 71 de ani. In timpul din urmă trăia retras Ia ţară, unde 1-a surprins vestea despre marea onoare, ce i-se face prin acor­darea premiului Nobel.

Versurile sale au fost traduse în toate limbile europene. In româneşte a tradus

câteva bucăţi cu multă pătrundere şi într'o limbă clară St. O. losif, iar marele cunos­cător al lumei romane Teodor Mommsen a dat în nemţeşte multe din operele lui Carducci.

A funcţionat ca profesor Ia universitatea din Bologna, unde propunea istoria litera-turei italiene moderne şi antice.

Italia pierde în Carducci pe cel mai mare poet al ei, iar literatura, pe unul dintre cei mai adânci şi limpezi gânditori.

— Vremea. De ieri par'că a început a doua iarnă. După desgheţul de mai zilele trecute, a urmat, Vineri noaptea, o zăpadă care s'a aşezat în strat destul de gros, iar seara şi peste noapte e trig mare.

— Petrecerea din Arad, al cărei pro­gram şi dată s'au publicat deja în ziarul nostru, după ştirile ce primim, va fi nu nu­mai o frumoasă manifestaţiune culturală ro­mână, ci şi un prilej de întâlnire a tuturor familiilor culte din Arad şi jur. Comitetul aranjator, cu un zel vrednic de toată lauda, a luat toate măsurile pentru deplina reuşită a concertului şi petrecerii cu dans ce va urma.

— Un p r o c e s senzaţ ional în Sighetul Marmaţiei. Un proces care a produs mare sen­zaţie, se judecă actualmente m numitul oraş. Ji­dovul Abraham Husz împreună cu patru soţi ai lui au atacat în noaptea de 22 Decembrie 1906 căruţa de postă ce venea delà Felső-Visó la Pe-trova, au ucis pe surugiu şi pe gendarmul, care însoţia posta şi au furat suma de 31 de mii de coroane în bani şi 23 de scrisori recomandate.

Husz a fost bănuit şi şi-a mărturisit atât fap­tul cât şi complicii, judelui de instrucţie.

Procesul va dura mai multe zile.

— Catastrofă pe Mare. O telegramă din New-York dă amănunte despre naufragiul ce 1-a suferit vaporul »Larchmant«, care s'a ciocnit de o corabie cu vântrele, şi aproape toţi pasagerii au perit. Ciocnirea s'a întâmplat în Bloch Island Sund şi a fost aşa de violentă, încât corabia s'a scufundat în câteva minute.

Dintre două sute de pasageri au scăpat nu­mai nouă-spre zece, pe cari piloţi i-au transpor­tat pe plute făcute din resturi de corăbii, la Bloch Islanda.

Pe mare s'a iscat un vifor cumplit şi cei sal­vaţi, au trebuit să se lupte în desperare cu valu­rile uriaşe gheţoase.

Mereu sosesc vapoare în Bloch Islanda, cari aduc cadavrele celor înecaţi în mare, dar iipsesc încă mulţi, despre cari nu se ştie. dacă au în­gheţat pe luntrile de salvare ori s'au înecat pe mare.

Se telegrafiază din Triest: Vaporul austriac Llyod »Helios«, Duminecă dimineaţa mergând spre Orecia, pe înălţimea Tejar s'a ciocnit cu un vapor cu vântrele grecesc. Cel din urmă s'a scufundat, căpitanul şi un matelot s'au îne­cat în mare. Ceilalţi matrozi au scăpat. »Helios-a fost aşa de avariat, încât nu s'a putut întoarce până la Triest ca să-şi depună pe uscat marfa încărcată.

— înştiinţare. Din cauza grevei lucrătorilor tipografi din Sibiiu nrul 2 din revista » Vatra Şcolară« va apare cu întârziere de câteva zile.

— Fidanţări. Invăţărorul din Coaşd, George Mătea s'a fidanţat cu d-şoara Veturia Gui, fiica fruntaşului T. Gui din Mişca.

— La 10 c. Cornel Vaşca învăţător în Gurbe-diu s'a fidanţat cu d-şoara Aurelia Cismaş din Giula-Vârşand.

— Căpitanul Gligorie Ionescu din reg. 61 de infanterie s'a fidanţat cu d-şoara Alexandrina Cereguţiu din Liget.

Felicitările noastre!

S E G E D I N U L E O R A Ş V E S T I T Acolo se pot căpăta cele mai ieftine Oroloage şi bijuterii, mai ieftine de cât ori unde. Nu-i de lipsă să ne d u n bani în mân, străine. Cine vrea să se convingă depre toate acestea, să ceară un catalog mare ilustrat, ce se trimite gratuit, delà S c h e i n o r S a m u , juvaergiu în Szeged. Acolo se capătă un orologiu de argint delà 5 floreni începând, inel de aur, cu 1 4 carat d e l a î f l . 5 0 cr. în sus, cercei de aur delà 1 fl. 5 0 în sus, lanţ (colier) aur 4 fl. 5 0 cr.. un orologiu de nikel delà 2 îl. 5 0 cr.^ în sus, un

vecker delà 1 fl. 5 0 în sus. Catalog gratuit şi franco.

4'17 Februarie 1907. J R i B U N A « Pag. 7.

— Opera generalului Kuropaikin anun­ţată acum câteva luni a apărut tipărită de statul rusesc în Helzingfors. Lucrarea e cuprinsă în trei volume şi fiecare volum conţine întreagă desfăşu­rarea celor mari trei bătălii ale rezboiului din Ex-tremul-Orient : lupta delà Leaojang, cea delaSaho şi bătălia delà Mukden.

Interesant este, că autorul se ocupă în esten-sie de neatenţia, incapacitatea şi îndărătnicia ofi­ţerilor încredinţaţi cu conducerea trupelor, şi în­tr'o parie aruncă întreagă răspunderea dezastru­lui delà Mukden în spatele generalului Kaulbars.

Opera mai conţine toate înştiinţările date de ofiţerii superiori ţarului şi schiţează toate moti­vele cari au provocat dezastrele. El recunoaşte greşeaiă cea făcut-o împingând trupele în nenoro­cita luptă delà Mukden, care — zice el — putea fi înlăturată şi în telegrama adresată cu aceasta ocazie ţarului spune chiar că a comis o eroare, întru cât n'a pus pond pe aceea, că concentra­rea unei rezerve cât de numeroase, era absolut necesară.

Aceasta eroare a comis'o încrezându se în co­municările generalului Ciciacov care Га silit a-şi reduce forţele la o brigadă de infanterie şi un batalion de cazaci.

Dacă această greşeală capitală n'ar fi comis-o generalul Nogi ar fi fost prins şi ' oprit în miş­cările sale de corpuri întregi de armată. Natural, că cea mai esactă tactică se poate face după bă­taie, «Iar toate afirmaţiile şi problemele acestea suni valabile numai pentru acelaşi caz, pe când cazuri nouă, cer tactică nouă.

— Profesorul Martens din Petersburg, în-săi cinat cu alcătuirea conferenţei pentru pace din Haga, conferenţă ce va avea loc prin luna Iulie a fost din nou primit într'o lungă audienţă de regele Eduard al Angliei. El a plecat în urmă la Haga.

— Dreptul de a legere al f emei lor en­g l e z e . Sunt aproape doi ani de când femeile en­gleze se luptă pentru câştigarea drepturilor elec­torale. Aceasta luptă dusă până Ia extrem de fe­minismul agresiv, — mai daunăzi au fost date afară din parlament căci începuseră a ţine dis­cursuri — Ie-a creiat o situaţie foarte favorabilă şi nu ne vom mira, dacă chiar în sesiunea aceasta, camera deputaţilor va satisface cererea sexului frumos din Anglia.

Deputatul Dickinson a şi înaintat Camerei un proiect de lege, care fixează aceste drepturi. Patru sute de deputaţi, între ei mai mulţi miniştrii sunt susţinătorii acestui proiect.

De aci însă urmează ca şi bătrânii lorzi să facă pe placul... gâştelor! Mai ştii.'? Te joci cu baba-Hcii, când e vorba de femee?

— Nefericire. Pentru cine e robit cu totul de patima beţiei, un medicament neîntrecut, ce poate să-1 împiedice şi desveţe delà aceasta patimă dis­trugătoare şi omorîtoare de viaţă preţueşte foarte mult. Atragem atenţiunea asupra inseratului far­macistului Franki Antal din Seghedin, ce-I publi­căm sub titlul «Am fost beţiv.» ! — Apa amară „Igmandi" alui Schmidthauer e foarte bine să se găsească în fie-care casă, ca Ia caz de nevoie folosind din ea câte jumătate de pocal, delătură definitiv ori-ce boală de stomac şi astfel împiedecă răspândirea boalei în organizaţia corpului. Aceasta apă nu numai te mântuie de boală, dar dezvoltă pofta de mâncare.

— Antidot este medicamentul cel mai bun contra durerii de cap, migrenă, trocnă. Pentru efectul admirabil a fost premiat la expoziţia de higiena din Paris, Londra, Berlin şi Bruxela cu medalia de argint. Medicamentul nu trebuie beut, ci pe palmă pus şi sorbit. O sticlă de Antidol costă 120 cor. Se capătă în toate far­maciile şi în laboratorul chemic a lui Vilmos B Debreczen.

Delà judecătorii şi tribunale. P e d e a p s ă pentru agitaţie. Valentin Kurz

— după cum se anunţa din Zimony — a fost eliminat din oraş pentru agitaţia continuă în con­tra naţiunei maghiare şi croate adusă în coloa­nele ziarului »Semliner Volksblati«. — Kurz a fost mai dinainte urmărit şi făcuse cunoştinţă cu pro­curorii noştrii de când redacta în Panciova o ga-zeiă pangermană. De data asta consiliul comunal printr'un proiect urgent a primit eliminarea cu aplause. Să putea altfel?

Da, dar noi ne gândim şi la bietul Kurz, care desigur n 'a fost numit cetăţean de onoare în nici un oraş din Ungaria!

Economie. Bilanţul »Victoriei« din Arad.

Publicăm în nrul de azi bilanţul băncii »Victoria«. Ne face o deosebită plăcere să privim impunătoarele cifre ce el înfăţişează. Din ele transpiră oare-cum vădit trei lucruri : progresul uimitor ce face »Victoria« an de an, solidaritatea şi priceperea.

Progresul este înfăţişat prin cifra consi­derabilă a activelor, care fac aproape 11 milioane, cu un milion mai mult ca an. So­liditatea se oglindeşte în cifra venitului cu­rat care este de 180,23941 dar mai ales în cifra intereselor transitoare anticipate care fac 114,718-60 în vreme ce la interese re­stante vedem numai neînsemnata sumă de 6388-20. Priceperea se manifestă apoi în armonisarea diferitelor rami de operaţie, ar-monisare în care stă în definitiv tot secre­tul cunoştinţelor speciale de bancă. Vedem că institutul are o avere proprie a sa peste 2 milioane, efectele publice şi realităţile in­stitutului fac aproape un milion. Acestea ofer o îndestulitoare garantă deponenţilor şi creditorilor institutului. Aceasta garantă residă apoi şi în proporţia ramilor de ope­raţie. Institutul a avansat 8,444,213*34 în împrumut mobil pe cambii şi 1,428,177-— pe hipotecă.

Când ştim apoi că »Victoria« lucrează cu un etalon de interese foarte ieftin la aşa că concurează în aceste privinţe cu cele mai puternice bănci, ne putem da pe deplin samă de marele bine şi ajutor ce ia răs­pândeşte peste o întinsă populaţie româ­nească din largul ţinut al Ardealului.

Felicităm pe conducătorii »Victoriei« din toată inima pentru zelul şi munca neobo­sită şi inteligentă ce depun pentru progre­sul şi înaintarea »Victoriei«, în rang al doilea aşezământ financiar al românilor din Ungaria.

Adunarea generală a »Victoriei« este con­vocată pe 24 Februarie.

Bursa de mărfuri şi efecte din Budapes ta — Raport telefonic al «Tribunei». —

Budapesta, 12 Februarie 1907.

INCHEEREA la 12 ORE

Orâu pe Aprilie 1907 (50—klg.) Secară pe Aprilie 1907 Orz pe 1907 Orz pe 1УО/ Cucuruz pe Maiu 1907 Grâu pe Octomb. 1907

7-55—7.56 6-83—6-84 7-60—7-61 5-23—5-24 7-87-7-88

INCHEEREA- la 5 ORE : Orâu pe Aprilie 1907. Secară pe Aprilie 1907 Ovăs pe Aprilie 1907 Cucuruz pe 1907 Grâu pe Octomb. 1907

7-50-7-51 6-80—6-8 î 7-54- 7-55 5-22—5-23 7-83-7-84

Piaţa din Aradul nou . Vremea s'a înăsprit din nou. Noroc că sămănăturile au

căpătat iar un acoperemânt de zăpadă, pot suporta îngheţul. Târgul a fost slab cercetat, căutare abea a fost. S'a vândut.

500-600 mm. Grâu 6-50—6-60 400—500 « Cucuruz 4-20—4-25

Semnare nominală, Ovăs 6-20—6-30 Orz 5-80—9-— Secară 5'50—5-60

Preţurile în coroane, per kgr.

II. Producte .

— Preţurile socotite după 100 kgr. şi în bani gata. — Unsoare de porc 143- 144-— Slănină 110- 111-— Prune uscate deBosnia 2650 26-50— 17-50 Pezmet de-prune 42- 43 —

III. Târgul de porci Kőbánya. (Raportul halei comerciale din Budapesta—Kőbánya) Preţuri de porci g raş i : Porci ungari deprima calitate

Bătrâni, grei (părechea peste 400 kilg.) fii. Ti­neri, grei (părechea peste 320 kilg.) 126 — 127 fii. Tineri mijlecii (părechea 250 — 320 kilg.) 128 — 129 fii. Tineri uoşri (părechea până la 250 kilg.) 128 — 129 fii.

Bursa de bucate din Timişoara. Timişoara 11 Februarie.

Grâu 75 kil. 6-30-6-40, 76 kil. 6-40-6-50, 77 kil. 6-50— 6-55, 78 kil. 6-60—6-65. Orâu (marfă mercantilă) 75—76 kil. 6-30 -6-35. Secară 5-60—5-70. Orz 5-60—5-70. Ovă» 6-40—6-50. Cucuruz 4-40-4-45.

Piaţa din Arad. Cursul spirtului.

Spirt rafinat en gros 158 « « « detail 160

Spirt brut en gros 356 « « « detail 158

Lături uscate per kilg. 15

Poşta Redacţiei. E. V. Pojon. Multe mulţumiri Jpentru preţioa­

sele informaţiuni.

BIBLIOGRAFIE. In curând va apărea de sub tipar în editura

dlui Oeorge Bujigan, învăţător în Deliblat (corn. Temeş) opul bisericesc conces de Ven. Consist. Diecezan al Caransebeşului, — » Cantorul bise-ricesc«. Opul cuprinde rânduiala tuturor servi­ciilor bisericeşti delà vecernie, utrenie şi liturgie a serbătorilor de peste an, cele 8 glasuri precum şi tipicul bisericesc pentru toate cazurile. Preţul broşat 8 cor., legat 10 cor., legătură de lux 14 cor. Se poate abona de-adreptul delà autor-edi-tor. Formatul octav mare pe 2 coloane, tipar roşu-negru, hârtie fină, — technică modernă.

Redactor responsabil Sever Bocu, Editor-proprietar George Nichín.

Licifafiune minuendă. Pe baza încuviinţării Ven. Conzistor din

Arad Nr. 7379/1906 se escrie licitaţiune pu­blică, pentru zidirea s-tei biserici gr.-ort. ro­mâne din Sinitea (Szintye, u. p. Zaránd) cu preţul de esclamare 19.733 cor. 13 fileri.

Licitaţiunea se va ţinea în 1/14 Martie 1907 la oarele 2 p. m. în şcoala gr.-ort. ro­mână din loc.

Planurile,, specificarea de spese şi condi-ţiunile de licitare se pot vedea în orele ofi­cioase la oficiul parohial, iar nainte de. în­ceperea licitării la faţa locului.

Cel-ce ia parte la licitare va aveà să de­pună ca vadiu 10 percente a preţului de esclamare.

Sinitea, la 1/14 Februarie 1907.

Emil Popovici, m. p. preşed. comit, parohial.

Candidat de advocat cu praxă află aplicare în cancelaria advocatului dr. George Roxin, Nagy-Szalonta.

Câştig mare. Reprezentanţi capabili, func­ţionari, etc., îşi pot crea un frumos câştig accesoriu adre-sându-se : Agentei de pub­licitate Pressa, Bucureşti o o pentru S. B. Nr. 14. o o I

Pag. 8. »T R I B U N A« 1907. Nr. 27

C i m b a l e cu aparat intern de oţel, cu ton fermecător de frumos, cu adjustament plăcut liferează pe lângă

rate şi cu bani gata

fabrica de ins trumente muz ica l e a Ini

VARGA ARPAD M Д K Ó

(Lădiţa de postă nr. 31) P r e ţ c u r e n t m a r e ş i i l u s t r a t s e t r i m i t e g r a t i s ş i f r a n c o ,

• I :

Г I *

I

I

I I

L

s e n t e »

т т о ш Ш Ш # tinicher de zidiri de artă şi instalator de apaducte. #

Se recomanda onor. public pentru executarea ori-cărei lucrări atingătoare de această branşă.

Preţuri moderate ф Execuţie promptă. Dist ins cu premiu la expoz i ţ ia mil lenară.

- STIPENDIU DE PARIS. =

ARAD,

Cu stimă: Mártonfy Victor, Localul : Piaţa Boros Béni Nr. 2.

Locuinţa; Strada Sárossy Nr. 2. (Casa dlui Purcariu).

! I

I

I i I Ф I

ÎNTEMEIAT LA 1883

Dipl. de onoară Lovrin 1902 — Medalia de aur Timişoara 1891.

Telefon pen­tru comitat şi oraş nr. 498.

Şzubotha Sándor

pregătitor de odăjdii ş iad ju -

croitorul teolog epis-copeşti din

Cenad, life-rantul Excel. Sale episcop

Dessewffy din Cenad.

T I M I Ş O A R A -C E T A T E

în

(" Î S " v^$'<ik i s i t ™ , . .

Î S ? i r i "îî •V

S ** "-'îl

Eecomandă magazinul său bogat în atenţiunea binevoitoare atât a preoţime cat şi a acelora, cari voesc se cumpere pentru biserici capele, sau societăţii de

Înmormântare

o d ă j d i i , s t e a g u r i , c r u c i statne sau altfel de adjustări bisericeşti

tot astfel marele său asortiment pentru materiale necesare la formarea adjus-tărilor bisericeşti.

Pentru liferărlle mele iau răspunderea. — Servesc bucuros cu catalog bogat ilustrat.

Asigurări c o n t r a f o c u l u i : case, bucate, mobile, vestminte, mărfuri I

ф b. a>

•A — c CB ® q

a E "o S

"3 *" •TS ® SS y »

œ - «

* -0)

A g e n t u r a p r i n c i p a l ă d in A r a d

A BANCE. GENERALE DE A-SIGÜRARE MUTUALE SIBIENE

AI

s 60

primesce oferte pentru asigurări din comitatele : Arad, Bichls, Bihor, Cenad, Caraş-Sevenn, Ttmţ şi Torontal, — şi le efeptuesce pe lângă cele maî

favorabile condiţiuni:

l. la romul yieţiî: capitale cu termin flos, rente, jsestfe pentru fetiţe, capital de întreprindere pentru feciori, pe ei« de moarte, spese de Înmormântare. Aceete Axa urmă ôo!a 50—;0ö cor. вв plătesc la moment în ziua morţii întemeiate ;

in ramul focului: clădiri de tot felul, mobile, marfaïï, producte de câmp ş. a ;

FI. Contra furtului de bani, bijuterii, таіог?, haine, recvialte ş. a prin spargere ;

4. Contra grindleel: grâu, secară, ORZ, oucnru2< ovès, viä (viaes), p lsne bt іію&іяіе : cânepă, in, htiaoî, nitfelarl, tabso ş a.

Desluşiri se dau şi prospecte se pot primi la agenturele noastre locale şi cercuale mai în fie­

care comună şi direct prin

A g e n t u r a p r i n c i p a l ă ?> T R A N S S Y L V A N I A " in Aa rd

Strada Széchenyi er. 1. — Telefen nr.

Asiguraţi contra grindine!: cucuruzi grftnl, sëcara, ovëzul şi toată economi?

NAOY P A L : r , № mul rang în S Z E G E D .

PRIMEŞTE : Pictare şi măltuire de biserici, castele , edificii corăspunzător cerinţe lor m o d e r n e î n e x e c u ţ i e a r t i s t i c Ä . T a b l e c i e i > i v i \ ЛЛ i i pregătesc în exe­cuţia cea mai bună şi ieftină pe lângă răs­pundere de 5 ani. — Planuri fac gratuit.

Cu stimă: N A G Y F » Á L .

> on

OQ a

е г ѵ ss o M CI

o

a » ^ $» * < ~.

o -* ti Ф ~» O Ö

9 №

— ja •4 оч O»

o

й

' AD sosit becurile sistemul i nilk

Cea mai nouă iluminare! Becur s i s t e m „Auer" ttïïïÄffl.

A O < 3 M Î 4 T X T J C i t I 13JK ALPACCA.

^ ^ s O b i e t e á t окаге%з*я din metal, porţelan şi sticlă.

z z ^ z z Modele de rame rentru icoane. = z ; Telefon pentru oraş şi comitat 451.

G E B H A R T T E S T V É R E K , A R A D , Piaţa Andrássy 4 Щ prăvălie de porţelan, sticlă, oglinzi, rame şi candelabre, ^ îndeprindere de sticlărie (Hotelul „Pannoia"). '

„ T R I B Ü N A"

8а fondat In anul 1868. 9*.

BÁLINT M S următorul lui

SILBERMANN J. m ă i e s t r u d t c o j o a c e s i c ă c i u l i , p r e c u m s i

i n s t i t u t d e p l i s s í î n

T e m e s v á r - G y á r v á r o s Andrássy-ut nr.7, peste drum de fraţii Deutsch.

Recomendä magazinul său abundant adjustatţ ot felul i; de fabricante proprii de

pie i p e r z i a n e , p ie i ve r i t ab i l e d e A r d e a l n e g r e ş i feş t i te , piei d e l i psea , căc iu l i p r e g ă t i t e d in p ă -

n u r ă K r i e m e r . Mare magazin In tot felul de modă nonă de

pălări i pentru bărbaţi şi copi mai departe am piei veritabile din ţară şi străinătate) precum perziane KRIEMER, f*rbuite de Lipsea, precum

şi de miel alb. In institutul meu d 1 plissé se primast tot felul de haine

pentru plissó, din loc şi provinţă.

Preţuri moderate, serviciu prompt/ a* flesfacere in mic şi mare. — Gomandele din provinţă se' execută Z^^Z^ZZZZ^ZZÎ prompt şi repede. - r.,-,

Fluidul lui

Kwizda Timbrul şerpelui.

Fluidul turiştilor. Sà unge pielea cu acest fluid pentru întări rea vinelor şi a muşchilor. Turiştii, bicicliştii şi călăreţii 11 întrebuinţează pentru o-sâ în­

viora după drumuri îndelungate.

P r e ţ u l unei flacon 2 coroane.

O jumătate de flacon 1 cor 20 fii.

Ioh. Francise Kwizda furnisornl curţii ces. şi imperiale şi al curţii prin­

ciare bnlgăreşti-Farmacist, KOMEUBURG lângă Viena. I

Sirupul de miere de teiu alui HÄLÄP aduce mari servici c e lor tuberculoş i , şi ori şi căruia care tuşeşte , care e răguşit , răcit, fără

apetit şi care s lăbeş te .

De mnlteori o rusă neluată în samă şi ne vătămătoare e semnul tuberculosei.

Nimeni să nu aştepte înrădăcinarea răului, ci să-1 stâr­pească, deja când încolţeşte, iar unde să observă, să fie nimicit prin

sirupul de miere de teiu alui flaláp слге are influinţa sigură la dureri de piept, tnsă, răceală etc

Sticlă de probă 3 cor., sticlă mare 5 cor. — După tri mi­ere a banilor înainte se capătă numai

în farmacia „Apostol", Budapesta József-körut 64/29.

GROSZ NAGY FERENCZ farmacie şt laborator de art icole cosmet i ce

DEBRECZEN, colţul străzii Şaş recomandă cele mai renumite medicamente ale sale.

132 de ani cu bun renume!!

•Ha/ííüsfgl -Bajus/psdjrő.

Pomadă de mustaţă DE HAJDÚSÁG!

Mustaţa e frumoasă daca întrebuinţezij

p o m ă d a H a j d ú s á g , cea mai bună pentru creşterea şi potrivirea muşte'

ţ ţelor, pregătită din materie neunsuroase. E f e c t u l ; s e v e d e f o a r t e i u t e ş i c u s i g u r a n ţ ă . Scutit prin j lege. Un borcan 5 0 Iii . Prin postă se trimit numai / 3 borcane cu 2-15 C o r . Pe lângă rambursa gratuit.

У чччччччччччШШччччччі M a i m u l ţ i d e o m i e d e m e d i c i r e n u m i ţ i r e c o m a n d ă ş i c o m a n d ă p a c i e n ţ i l o r l o r

Balzanml regesc contra podagre i şi a reumei , r e c u n o s c u t m a i b u n m e d i c a m e n t d e î n ­

t r e a g a l u m e . O s t i c l ă 2 c o r . In provincie 2 cor. 50 fii. 3 s t i c l e 6 c o r . 6 5 fii . pe ângă rambursa gratuit. Medicament îngăduit de către ministrul de interne.

Védjegy

ЛОСИГД СЯѴ *-* l n a r e D u c u r i e P o a t e fi pentru dame, că am in-UUCllIn І Л І » ventât un medicament, u n i c u l , ce nu-i stricăcios pentru pielea feţei.

Ştiind că toate alifiile de păn'acum pentru înfrumşeţarea feţei sunt stricăcioasă, după multă străduinţă mi-a succes, se inventez un medica­ment n e s t r i c ă c i o s . Nu conţine m e r c u r i u , prin urmare: /""«•Ama p j i i e unica nestricăcioasă contra p i s t r u i l o r , j u b r i -V^rcTIId 1 Ay ţ j i o , . Ş i a l t e b o a l e d e p i e i

Crema Fáy Crema Crema Crema Crema

Fáy Fáy Fáy Fáy

b e ş i c ă t u r ă , p e c i u g i n i şi ori

faţa pielei o face mai

dealătură ori ce p a t ă . face să dispară sbârciturile fină şi mai curată. nu conţine nici p l u m b nici m e r c u r u i , şi astfel nu e stricăcioasă. nu conţine materii unsuroase, e in forrnă de spumă, cu miros plăcut şi nu face să lucească faţa. se poate folosi şi ziua, deoarece nu conţine un­soare şi suplimeşte bine poudra.

Un borcan de CREMA FÂY 1 c o r . Săpunul Crema Fáy, regele să­punurilor de toaletă: 1 c o r . P l l l I ^ S R j n întrebuinţată cu crema cu tot redă feţei o culoare ж U i t a a JT e i J f frumoasă, purpurie. O cutie 1 c o r .

< > » » • • • » • • • » • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Pentru sulemenirea feţei S S ^ T Ä - * ' şi r o ş i e î n c h i s nrul 18, deci la comande rog să vă provocaţi la numeri. Acestea alifii sunt atât de naturale, încât ori cine le poate întrebuinţa fără

se observa însă. — Uu borcan 4 c o r . — — — — — — — — —

Apă de pistrui; Cel mai bun medicament pentru delaturarea a pistruilor efect admirabil, căci îndată redă feţei

culoare curată, şi nu-i stricăcios. Preţul unei sticle 1 c o r . 2 0 f i i . Săpun de fiară pentru aceasta apă 8 0 f i l e r i . — — — — — — — — —

Medicament pentru vopsirea părului LVotí brunet şl negru. Efect la moment. O singura vopsire e îndeajuns, ca pă-răl sau mustaţa o l u n ă să aibă cuioarea o doreşte. Nu înăspreşte pă­rul. O s t i c l ă c u m e d i c a m e n t p e n t r u o r i ş t c e c u l o a r e 4 c o r . , ce e de ajuns pe un an întreg. •

(Contra tusei şi a astmei.) — Iarna în­

deosebi pe vremea, când e noro i nmlu' iuf ir dn t u s ă , r e s p i n a r e n e r e ­g u l a t ă , a s t m ă , n ă d u ş e a l ă etc. Aceste boale îl istonesc pe om în un grad, că de multeori abea poate să doarmă, asudă, are dureri de cap, spate. De toate acestea se poate mântui uşor, dacă întrebuinţează P i c ă ­t u r i l e S e n e g a p e n t r u p i e p t . Preţul unei sticle 1 c o r . 4 0 III. — —

este cel mai bun medicament pentru " boale venerice atât la bărbaţi cât şi la femei. In o s ă p t ă m â n ă

d e p l i n ă î n s ă n ă t o ş a r e c h i a r ş i l a m o r b u r i l e v e c h i . Mare discreţie, pe din afară cu inseripţie -Coloniale». Preţul unei sticle cu cele necesare ce ajunge se vindece pe femeie sau bărbat, 3 c o r . 5 0 f i i . — — — —

Pîllllû ftßCQntfllifl u n i c u ' medicament în caz de neregularitate lilUlC llrjodllc Uiil, periodică, la dureri ascunse şi Ia răceli de acest soi. î n c e a t ă d u r e r i l e , l a m o m e n t r e d ă s ă n ă t a t e a . — U n b o r c a n 2 c o r o a n e . — — — — — —

Picturile Senega pentru piept.

Blenorrhin

Picături indiane pentru dinţi a ţ u i N A G Y . Frecând ginginele cu e le , du

rerile de dinţi provenite din ori ce cauză, ncetează Ia moment. O sticlă 7 0 d e fil i

FARMAC IA

GROSZ NAGY FERENCZ DEBRECZEN.

comandele pentru liferarea se face cu reîntoarcerea poştei, în întreaga ţară.

Vânzare i M i i h M i v producţîune proprie,

„^ль&ѵ+шт*, d i n p o d g o r i a S i r i e i . «—a iw Vin nou alb, litra . . . . . — cor. 62 fii. Vin vechiu alb — „ 6é „ Rizling alb — „ 80 n

Schiller (roşa) — „ 66 „ Vin roşu vechiu 1 „ — „ Rachiu de drojdie, fabricat pro­

priu, rafinat şi rachiu de prune 1 „ 60 „ Pelin sârbesc, veritabil . . . 1 „ 20 „

Se poate căpăta la

d u i r i n i S á n d o r , Arad, Aulich Lajos-utca 7/e.

Daca ™ să cipri ghete bune şi ţ i i toare z z z z тзе lânera pyeţari ieftine zzzzz

să te adresezi la p a n t o f a r u l

Gzernóczky Mihály \ R A D , str Kossuth nr. 67

care a re m a r e asor t iment de ghete p regă­tite de el însuşi.

Comande după măsură se fac prompt şi ieftin.

se încă lzească eu

c ă r b u n e de c ă r ă m i d ă p r u s a c ă care se capătă numai în ferăria

BERTA TESTVÉREK P i a ţ a A n d r á s s y n r . 3 .

— Telefon 386. —— Tot acolo unicul magazin de grav argin­tia »VENUS« pentru lustruirea sobelor.

N U M E Матѳ majrazin de ţ atini. BBaV

Nrnl tPlef. 480.

Prima fabrică de căruţă de pe câmpie

Ifj. Hodács János Q 7 ѴГ V TV Strada K istisza nr. á. OZj £ UIjJL/ (Urmarea str ITaros)

Magazin mare psrmament din diferite c ă r u ţ a noi d o m n e ş t i

Se pot căpăta pe lângă preţuri foarte

căruţe folosite, în schimb (phaltone cu aco­periş şi fără acoperiş, sănii eet. ect

Catalog ilustrat în cinste şi fără porto.

Pag. 4. „ T R I B U N A*

onhaibpă BERE DE CURTE » 8 cr.

Avis ! Avis ! Cu deosebit jespect aduc la cunoştinţa distinsului public, cft

berăria orăşenească de sub teatru a m luat-o în arândă

şi acea voi adjnsta conform tuturor recerinfelor modsrne. Din ziua aceasta voi avea cea mai exce lentă bere de Kőbánya a pri­mei societăţ i ungureşt i p e acţii aşa numită

= B E R E DE C U R T E Z Z Z apoi vinurile de sub podgorie de cea mai bună calitate. Cuina pe lângă preturile cele mai ieftine totuşi va corespudne cerinţelor moderne. C u d e o s e b U ă a l i m ă . K á n y a G é z a .

o " h Ä BERE DE CURTE r! 8 cr. cr.

N

H

H H N Ы m

• a t W W W W W W W

F a b r i c i d e m a ş i n ă r i i ş i p l ă c i p e n t r u

c i u r ; e d u c a r e d e m o r i a lui

GRAEPEL HUGÓ Budapest, V., Váczi-ut 4 0

Recomandă 4 6 .

locomobileie saie ori­ginale cu vapor iflar-

shatt, cele mai noui fabricate proprii: c a m a ş i n i d e t r ie ra t şi m a ş i n i c o m b i n a t e p e n t r u t r ie ra tu l b u c a ­t e l o r şi a t r i fo iu l iu i ; s i n g u r a t i c e m a ş i n ă r i i d e m o a r ă , a s o r t i m e n t c o m p l e t p e n t r u a r a n j a r e a m o r i l o r şi t r i e re e c o n o m i c e .

CIUR DE ALES SĂMÂNŢĂ CU BREVETĂ A LUI

GRAEPEL care s'a probat

cn cel mai mare sacces,

4 N Ц N N N m Ы

şi am care s'a speúat până acum circa 8 0 0 0 bucăţi. Acest ciur îl trimit pe 14 zile de probă la ori care maşină de trierat, şi-1 primesc îndărăt, daca nu va fl mai bun de cât ori-care altfel de ciur.

Catalog economic, descrierea ciurului, m«dele, precum şi broşura cu mulţime de epistoale de mul­ţumiri şi recunoştinţe, se trimit gratis şi franco.

A Л ATA ATA ATÁ A ^ ATA ATA ATA ATA ATA ATA ATA ATA ATA

N

Щ

atelier de i gravură ( Staffner Sebestyén

Oroszlán-u. 13. S Z E G E D Kárász-u. 14. sz.

E X T R A O R D I N A R ! Gravuri artistice în oroloage,monograme, couvexe şi embleme din aur şi argint. Efeptuirea monograme­lor, emblemelor şi a lucrurilor de Damasc, I n mod prompt şi artistic, în aur, argint, şi preste tot în orice metal, după pla­nurile şi desemnurile cele mai noi. Clichée de metal şi lemn. Modele necesare pentru forme. Sigile şi peceţi din oţel şi aramă roşie, inscripţii pe uşi şi maşini. Primesc spre efepraire modele de aramă roşie şi umplute, precum şi alte gravuri în sticle, os de elefant, scoică, etc. şi le şi lucru în modul cel mai artistic.

S S e r v i c i u c o n s t ü n t i o s şi p r e t u r i i e f t i n e ! I

Un b ă i a t cave ştie vorbi româneşte se primeşte de învăţăcel. |

şi anume;

Cel mai bun ş i mai ieftin a s o r t i m e n t pentru pro­curarea ornamentelor bisericeşti , pentru toate biseri-

cele &reco-or. române ş i sârbeşti , odăjdii colorate şi negre, aco-dereminte, prapori mari, steaguri решпі biserici, candele, cruci, baldachin, ripide, icoane sfinte, icoane ruse ; t i de tot felul, icoane

istorice etc. etc. In atelierul meu pregătesc cel 1

mai bogat iconostas şi morminte sfinte pe lângă preţurile cele

mai avantajoase. Cele mai moderne pălări preoţeşti.

Haine pentru (inii preoţi, brâue şt oamilafee. Pregătesc bine şi prompt vesminte preoţeşti, căci am nn croitor foarte isteţi La dorinţă dan detaiuri şi tot felul de modele. Asigur cumpărătorii mei, că vor fl servi i In modul cel mai Iun, căci am nnmai materia de prima oali-täte şi cea mai bună ; der vând mai ieftin ca ori unde tn alt loc. Comande esecut momentan tn modul cel m «s i prompt şi mai constienţios

Catalog ilustrat trimit gratuit. Cerând comande ambnndante, rămân cu stimă

Nicola Ivkovics, Újvidék strada Duna, casa proprie.

Oltoii de vii de vândut. ' Am onorul a aduce la cunoştinţa D-lor proprietari de

vii, că nană ce mai am deposit din oltoii de vie din acest an, voiu vinde oltoii frumoşi cu rădăcină bo­gată de vie de viu şi struguri confect.

Pentru substituirea butucilor uscaţi în urma secetei mare recomand mai ales oltoii de vie cu rădăcină bo­gata precom şi mlădiţele rădăcinoasă de „Biparia-Portalis" şi „Rupestris-Monticola".

La cerere servesc Onor. cumpărători bucuros cu me­todul cu succes a oltoilor de substituit.

In privinţa soiurilor şi a preţurilor serveşte cu deslu­şire mai detailată

Winkler József 9 producător de oltoii de vie Telefon 410. Arad, Str . Batthyányi nr. 13. Telefon 410.

J » - - - ~ Г ^ Г Г І Г І Г Г І = Г 2 Г Г Г Г Г Г З < Oficina de dregere şi magazinul cel mai vech iu de bicicletă şi maşini d e cusut.

Hammer Vilmos mechanisf Piaţa Szabadság nr. 7. Д Ц Д О Piaţa Szabadság nr. 7.

Asortiment bogat de

maşini d e « t S I N G E R * M I N E R V A . Unicul magazin de

r e n u m i t e l e m a ş i n i de c u s u t

—• P F A F F.

In magazin se află m a r - e a s o r t i m e n t d e

gamophone şi plăci, — Condiţi i de so lv ire foarte avanta-

g i o a s e . — Cel mai ieftin mijloc de cumpărare de articoli pentru bicicletă şi maşini de cusut.

MARE OFICINA D E D R E G E R E .

ú j 1 i V

'S*,

Nr. 27 . T R I B U S A< Pag. 15

І !

»eil măestra architect-zidar

Cancelaria: ARAD, Yécsey-afcza 6a. Primeşte spre efeptuire tot felul de lucruri ce aparţin

specialităţii architecturei. Planuri după stilul cel mai modern. La dorinţă pre­

găteşte şi preliminare de spese. Serveşte cu desluşiri la tot felul de afaceri aparţină­

toare ramului de architectură. Schiţe de planuri pregăteşte gratuit.

c u stimă: Szabó József, architect-zidar.

BOU MOD DE VINDECARE ! Prntru vindecarea radicala

nervilor, morburilor sexuale, de piele şi de sânge, disposifii de slăbire, impotentă

în urma nenumăratelor succese recomandăm eu căldură institutul renumit de hydro-elekt: othenvde

a In

D R MITZGER TIVADAR Budapest, VI., Teréz-körut 44 (etagiul I).

Institutul, care e ne întrecat in felul său, e aranjat conform celor mai mari succese technice şi higienice pe baza modului de vindecare epocal „Kata-phorese". Acest mod de tămăduire vindecă în cel mai scurt timp ori ce boală şi asigură cea mai perfectă însănătoşare. In urma resnltatelor grab­

nice şi sigure, solvirea onorariului pentru vindecare se face numai dnpà însănătoşare. —- La epistole răspund gratuit. — Săli de aştep­

tare şi de consultare separate, separate locuri de întrare şi eşire

тштжш dobjuk institut d e vops i re şi ch imie

L u g o ş , i-itfixcícL N e d e l c o ntr. 6 «5.

Vops ire şi curăţire chemică . Tot felul de haine bărbă-eşti, femeeşti şi de copii, proderie de mătasă, uniforme, covoare de pat şi masă, tapeturi, dantele, haine de batist şi pique etc.

Garnitură d e m o b i l e şi tapeturi. La dorinţă se curăţesc Ia casă.

Spec ia l i ta te : Paltoane de piele, mănuşi glacé vopsite negru.

haine de doliu se vopsesc negru în 24 de ore. Perdele s e v o p s e s c şi curăţesc foarte ieftin.

u l a r e

de magazin de bere. Magazia principală a fabricei de

bere de Kőbánya, Poporalăi şi Ti-mişioară

am mutat-o din strada H a l á s z nr. 1

în piaţa Boros Béni nr. 5 vis-à-vis de moara de vapor Széchenyi, ce aduce la cunoştinţa onoraţilor mei cumpărători şi marelui public.

Cu stimă:

Reusz Sándor. Telefon pentru oraş şi comitat nr. 141.

m

F*. T . D - l e ! Am onorai a aduce la cunoştinţa P. T. Public, că în loc, Újte lep,

Part-utca nr. 4 — s u b firma recunoscută de autorităţi — T I V A D A R í-> A ГѴ І Э O

la 1 Septembre a m d e s c h i s o întreprindere de lamina electrică, de telefon ş i sonerii .

Primesc şi pregătesc aranjamente de lumină electrică, de transmi­siuni, telefoane, de parafulgere şi struerii de casă. Strămut candelabre de gaz şi petrol în de cu lumină electrica. In deposit am reflectoare, aran­jamente de lumină electrică şi de sonerii de casă.

Mai am în deposit uneltele de lipsă pentru lumină electrică, pentru telefoane şi sonerii, precum tot felul de suluri de cărbuni pentru reflec­toare, lămpi şi materii de instalare.

Planurile şi proiectele de spese le fac gratuit. Că merit încredere dovedeşte, că la societatea ue acţii „Aradi Villamossági R.-T." am fost aplicat 8 ani 6a instalator.

Rugând sprijinul P. T. public, sunt Tivadar Sándor, Instalator e lectr ic .

^ Din i Octobre cancelaria, depositul şi atelierul meu s e află în str. Weitzer J á n o s (palatul Minoriţilor) nr. 10 şi păn'atunci mă rog a să­vârşi comunicatele de telefon şi comandele prin dl RADu GYULA, nrul elefonulai 238

ska Е*О ЗДО СІЭ oio efà ЕК> <Ж> CJQ ЕІА E O ofà Е*Э e^a efà ©I-O &fà Е|О СУЭ ЕІЭ ЕДА еіъ <Ж> Е-ІО Б*Э Б|Э <Ж> ЕІР otö ЗДЭ &р ВІА <Ж> etí> ЗДА Е*Э віо Е Э <Ж> Е*А siv ©*Э БІЭ Е*Э Е*Э Е*Э Б*Э ©*Э <Ж> віо <Ж> вѵэ віэ ш <Ш

PfM;:ŞQSB0R8ZESZ,, M-E L Y% JÁT E KQN Y. CjtéLT, IS .SZOLGÁLJ

A LEGJOBB sóseoRszesz M I N D E N Ü T T

K A P H A T Ó

« В І А М ^ SZANATÓRIUM S Ó S B O R S Z E S Z S O Ш і е г е . ч , 1 l í O F O i i í í s <» .« !í k o r o n á s í i v o g e i t ö e u .

Megrendelhető: FÁBIÁN LAJOSNÁL GYULÁN 5 ° / 0 A „JÓZSEF FŐHERCZEG SZANATÓRIUM EGYESÜLET" JAVÁRA-

Câţi suferitori sunt cari mereu caută leac de vindecare contra boalei lor şi abea poate sä găsească adevăratul leac. Miile de epistoale

de recunoştinţă adeveresc, că contra durerii de

muşchi, rupere şi la alte dureri provenite din răceală unicul medicament mântuitor şi de dureri atinăteri este

Spirtul vin galic de S a n n u m a lui Fábián J Ï Ï ? . . Fábián Lajos, Gyula &2£S Se

comanc î n c o m a n d e d e 3 0 f i l . , 1 c o r . ş i d e '2t G O I * .

Comande prin postă peste 5 coroane, se trimite franco cu rambursa.

Pag. 1 * « T R I B U N A » 1Q07. Nr. 27.

Selefoa-nr 464. Telegr.-adr. ; , Gruner- Varga"

Grüner Var£aoze$ed ««еідё-ёііііТ la'Po'gtâ U n g a r i 1 6 , 3 0 8 , í s c e á Au8ti'l»cÁ~99,408. - № o - c o n ï ï a _ B a n e a Áustro-Diig.

Manufactura de cânepă, in şi justă. Tot felul c l o ştreanguri t i o о А и к з ^ э а , -ştreanguri d e s â r m a , , - Otirtviixi, -vadră din сЛпсрЛ, - a ţ a d e ţ â s x i t ; ( s f o a r a ) , - cânepă ş i c â l ţ i , - Dresni -s a c i , poneve, pânză J v i l a p e n t r u pachetare. ^ L r t i c o l i pentru eco­nomii: ştreanguri pentru căruţe, mrejă de aco­

perit caii, hamace (pat). SPECIALITATE: Mrege, leagăn pentru copii, legături pentru snopi.

Vană de scăldat cu încălzitoare F t i t ' m m t œàie in tot felul pe vane, precum: vane atârnate, vane de şezut, vane

pentru copii, etc. Primesc instalare de apaducte, de closete engleze şi de pumpe.

i

\гщ&* | р ф і 7>й*ѵ- Щ*щ

LEFKOVITS ADOLF Budapest, VII., Wesselényf-ü. 51 T r

Preţ-eurent gratuit şi franco.

• • • •

Cele mai bune provisiuni

de maşini de treierat din lume. Deplină responsabilitate pen-

tru excelenta trierare.

8e pot folosi intre case acoperitefcn paie şi fără permisiunea autorităţilor.

DistinsjuJIdii premii

Recomandă pe lungă d e p l i n a responsabilitate

şi pe lângă pre­ţurile ce l e mai avantajoase în rate anua le de 3—5 cele mai simple şi cele mai perfecte

călcat cu motor din motor, pre­cum cele mai p< r-

fecte motoare cu benzin-petrol in sau o l eu de minerale .

Kállay motortelepe Budapest, Numai în aceasta colonie se pot găsi renumitele

m o t o a r e cu b e n z i n , p e t r o l i n şi o l e u de m i n e r a l e ,

provázute cu instrumente de stropire, ce se pot vedee, foarte a c o m o d a t e pentru scopuri e c o n o m i c e şi industriale. Tot aşa şi provisiunî de treerat cu l o c o m o b i l e de ben­

zin şi cu electricitate. Mare capacitate de muncă. — Preţuri ieftine. — Cele mai puţine spese pe z i .

C i n e v o e ş t e s e c u m p e r e m o t o a r e ief t ine d e c o n s t r u c ţ i e a d m i r a b i l e s ă s e î n d r e p t e z e c u î n c r e d e r e c ă t r ă a c e a s t a f i r m ă d e spec ia l i t a te . Sa să pitim răspândi cat mai mult motoarele noastre primim in schimb maşini de vapor folosite.

Fiţi băgători île samă la aaesa exactă

K Á L L A Y motortelepe B u d a p e s t , Hagymezf i -u tcza 43 — Cataloage gratuit $i lranc».—

!

ffl Ш Ш Ш Ш Ш ш si ш Ш Ш Ш Ш Ш Ш Ш І8 Ш

F o r t e - p i a n u r i ш p i a n i n e

vesti te în toată l u m e a , mechanică engleză, se capătă cu cele mai moderate preţuri re­cunoscuta de cea mai bună măestru-pian din Viena la ~ urma ""****"'

• c o c ; Reményi flflihály liííerantul de muzicalii la academia reg.

în B u d a p e s t a , s t r a d a K i r á l y n r . 5 8 lângă „Academia ungurească de muzică", care acum se edifică.

Reperaturi şi stimulări de pian executa pentru capitală şi provinţă numai prin cei mai esperti şi desteri ma­eştrii şi pe lângă garantă cu preturile cele mai moderate.

Forte-pianuri vechi şi folosite le schimbă cu noui. Mare deposit de harmonii europene şi

americane. — Prospecte gratis şi franco. —

Ш Ш Ш Ш Щ w Ш m m Щ Ш Ш m Щ Ш m

LĂCĂTUŞ D E EDIFICI I ŞI M O B I L E

Pregătitor de griloaje de sîrmă, paturi şi mobile de fier Budapest, VIL, str. Alsó Erdősor 1.

Pregăteşte tot felni de j j l â - c i d e ó-fal neíuraietoare, v a s e e l e \ . ' і [ ) о г , apoi m o b i l e d e f i e r - , d r i c a l e d e s î r m ă , g - r i l a j o p i n o « d e o ţ â l , f * î f m & , e i v i -r u r i , precum tot felul de 'ucruri ce rad în această branşă, pe

lângă preturile cele mai ieftin»». cu ramă de fier bucata 1 1 cor. Preturile dricurilor de sîrmă: {" l emn

Ceasornice de turn f pentru palate, case comunale, fabrici, lo­cuinţe private

regu'ează şi araDJază mai favorabil

MÜLLER JÁNOS succeosrul Ini Mayer Károly

delà prima aranjare cu vapor a fabricei de oroloage BUDAPESTA,

VIL, Csömöri-ut 50. (casa proprie).

Cataloage şi specificări de preţuri trimite gratis şi franco,