« Toata taina unei lectii bune sta in caldura sufletului.Trebuie sa zbarnie

sufletul dascalului ca sa rasune strunele din sufletul scolarului »’. « G.C.Longinescu »

Nu ştiu cum fac alţii, dar eu mă întreb frecvent cum aş putea să încep

fiecare zi de gradinita altfel...decât pe cea precedentă. Desigur că nu pot găsi soluţii pentru fiecare zi şi pentru fiecare copil, dar pot încerca.

Introducerea noului curriculum in organizarea si desfasurarea activitatilor din cadrul gradinitei de copii a adus cu el multe noutati, modificari,

unele mai interesante decat altele, precum si schimbari in modul de concepere si desfasurare a activitatilor instructiv - educative comune, adica activitatile integrate.

Studierea integrată a realităţii îi permite copilului explorarea în mod global a mai multor domenii de cunoaştere, iar abordarea interdisciplinară a

conţinuturilor educaţiei timpurii permite luarea în considerare a nevoilor de cunoaştere a copiilor mici şi abordarea unor subiecte de interes. Acesta este şi

motivul pentru care actualul curriculum promovează activităţile tematice, integrate, proiectele tematice.

Fiecare moment al zilei reprezintă o oportunitate de învăţare şi cu cât contextele de învăţare sunt mai diverse cu atât sunt mai valoroase experienţele

trăite şi achiziţiile dobândite în urma lor. Învăţarea are loc fie prin sarcini individuale, fie prin sarcini în perechi sau în

grupuri mici, fie cu întreaga grupă, dar eficienţa învăţării este dată de utilizarea lor în momentul oportun în funcţie de particularităţile de vârstă şi individuale, de obiective, conţinuturi, momentul zilei.

În grădiniţă, toate activităţile care se desfăşoară împreună cu copiii reprezintă experienţe de învăţare pentru copil, pornind de la activităţile integrate

(centrate pe anumite obiective şi conţinuturi), până la momentele de rutină sau tranziţie, care consolidează anumite deprinderi, abilităţi ce contribuie la

autonomia copilului, convieţuirea socială, sănătatea, igiena şi protecţia lui, dar şi pot extinde cunoştinţele şi experienţele acumulate prin activităţile integrate.

Unii ar spune, si pe buna dreptate ca acest nou curriculum nu este chiar atat de plin de noutati. De ce? Raspunsul cred ca este destul de simplu, pe de o

parte activitatile integrate, care presupun asocierea a cel putin doua domenii de activitate si trecerea de la unul la altul in cadrul aceleasi activitati este o

practica, daca pot spune asa, pe care cred ca o foloseam si inainte chiar daca nu o numeam asa, atunci cand pe parcursul unei activitati, cum ar fi de exemplu o

lectura dupa imagini depre iarna, la inceput sau la final cantam un cantec cu acelasi subiect, recitam o poezie despre iarna, numaram cati copii au iesit la

sanius sau desenam un om de zapada si toate acestea fara a o numi activitate integrata. Pe de alta parte, rutinele si tranzitiile aveau loc in fiecare zi fara a fi

numite astfel, insotite chiar de rime, cantece, miscare si framantari de limba, folosite pentru a-i putea organiza mai usor pe copii. Pot sa spun astfel ca toate

aceste noutati au o practica mai veche, dar mai frumos denumite. Tranzitiile, pornind de la definitia data in noul curriculum, sunt activitati

de scurta durata, care fac trecerea de la momentele de rutina, la alte tipuri/

categorii de activitati de invatare, de la o activitate de invatare la alta, in diverse momente ale zilei. Acest tip de activitate se poate realiza in diferite moduri, in

functie de varsta copilului, de contextul momentului si de calitatile adultului cu rol de cadru didactic. In acest sens, ele pot lua forma unei activitati desfasurate

in mers ritmat:”Dupa mine-n pas vioi”, a unei activitati care se desfasoara pe muzica : „ In poiana verde”, „Cate unul pe carare”, „Scaunele muzicale”, sau

in ritmul dat de recitarea unei numaratori sau a unei framantari de limba, a unei activitati in care se executa concomitent cu momentul tranzitiei, respectiv

un joc cu text si cant, cu anumite miscari cunoscute deja de copii. Tranziţiile liniştesc, relaxează copiii si îi bine dispun pentru a se concentra mai

uşor asupra activităţii ce urmează. Tranziţiile asigură o îmbinare armonioasa între elementele componente ale procesului instructiv-educativ, care stimulează sau mentine activ interesul

copiilor, le determină implicarea afectivă şi îi antrenează in acţiuni dinamice.Datorită structurii lor deosebite, asigură o participare activă, atractivă

şi stimulatoare a copiilor, introdusă scenaristic şi plăcut ,cu o atmosferă de bună dispoziţie.

Utilizarea tranziţiilor contribuie la evoluţia personală a copii lor asigurând coeziunea grupurilor, făcând trecerea mai plăcută şi atractivă de la o

activitate la alta, înlesnind atât copiilor, cât şi educatoarei parcurgerea conţinuturilor planificate.

Tranzitiile sunt niste momente de pauza, prin urmare trebuie tratate ca atare, adica sa se desfasoare in asa fel incat copiii sa nu se simta constransi ca fac ceva

ci, dimpotriva, sa le faca din placere, relaxandu-se, detasandu-se de ceea ce tocmai au terminat de facut. Aceste scurte pauze fac ca trecerea de la o etapă la

alta să fie ordonată, episoadele unei zile să decurgă armonios, având totodată şi rolul de a stimula interesul copiilor pentru ceea ce va urma.

Rolul educatoarei este acela de a cauta si insera în programul zilnic acele tranziţii care se armonizează cu celelalte activităţi şi creează împreună scenariul

zilei, dar care in acelasi timp se potrivesc cu specificul si nevoile grupei. Utilizarea zinica a tranzitiilior sub forma de versuri, cantece, jocuri de miscare ii

determina pe copii sa treaca in mod organizat de la o etapa la alta, ii ajuta sa isi dea seama ce urmeaza sa faca, fara sa mai fie necesare indicatiile monotone si

plictisitoare de genul : „Acum adunam jucariile si ne asezam pe scaunele” sau „Facem randul cate doi” etc, iar pe de alta parte frumusetea versurilor si a

rimelor, a melodiilor ii incanta pe copii, astfel ca ajungi sa ai impresia ca anumite sarcini care erau indeplinite fara tragere de inima din partea copiilor acum sunt finalizate chiar cu placere, avand surpriza de multe ori ca acestia sa

ceara repetarea poeziei, cantecului, versurilor ritmate. Asa cum am mentionat anterior, atat rutinele cat si tranzitiile au fost

mereu prezente in activitatea din gradinita si inainte de a fi astfel denumite si specificate in noul curriculum. Totusi impactul lor se pare a fi mai puternic

acum, poate datorita faptului ca fiind specificate clar in curriculum li se acorda o importanta mai mare si nu sunt neglijate, recurgandu-se mai des la ele, iar pe

de alta parte pentru ca sunt mai frumos realizate, devenind chiar un moment de atractie pentru copii, asteptandu-l si intampinandu-l de fiecare data cu pla cere.

Tranzitiile: - sunt activităţi care fac trecerea de la o etapă a zilei la alta ,de la o

activitate de învăţare la alt tip,de la un moment la altul; - pot fi folosite pe tot parcursul unei zile, fiind incluse în scenariul

didactic conceput de educatoare,ca parte absolut necesară;

- asigură o tranziţie dinamică şi plăcută de la un moment la altul, nefiind activităţi de sine stătătoare,ci momente scurte şi foarte concentrate;

- pot fi incluse în scenariul didactic cu rolul de pauze active,amuzante şi stimuloare,atât pentru copii cât şi pentru educatoare,sau ca momente de

relaxare,de deconectare şi de pregătire mobilizatoare pentru demersul următor; - sunt activităţi scurte,limitate în timp;

- au caracter dinamic,ritmic,recitativ sau muzical; - se aleg în funcţie de tema proiectului derulat;

Mijloacele de realizare a tranziţiilor sunt diverse şi variază în funcţie de mai multi factori:

- Contextul momentului; - Nivelul de vârstă;

- Dimanica grupurilor; - Caracteristicile activităţilor ce dercurg una din cealată:statice, dinamice,

de învăţare, evaluative; - Inventivitatea şi creativitatea educatoarei

Mijloacele de realizare a tranziţiilor sunt variate, dar nu trebuie să uităm că jocul este activitatea fundamentală la varsta preşcolară.

Pentru copil aproape orice activitate este joc, prin joc el anticipează conduitele superioare. Pentru copil “jocul este munca, este binele, este datoria,

este idealul vieţii. Jocul este sintagma, atmosfera în care fiinţa sa psihologică poate să respire şi, în consecinţă, poate să acţioneze” (Ed. Claparede,1936).

Nu ne putem imagina copilăria fără râsetele şi jocurile sale. Un copil care nu ştie să se joace, “un mic bătrân”, este un adult care nu va şti să gandeasca. „Veselia omului e ca mirosul florilor: ea nu se inalta din suflete vestede”! (N.

Iorga) Având în vedere că jocul este activitatea dominantă la vârsta preşcolară,

tranziţiile trebuie să reprezinte pentru copii o perioadă de joacă şi relaxare. Astfel, ele se pot realiza prin: versuri improvizate, fragmente din poezii

cunoscute, versuri sau proză rimată sau ritmată, cântece, jocuri cu text şi cânt, jocuri muzicale şi imitative, dansuri ritmice cunoscute de

copii,mers/alergare/sărituri însoţite de mişcări/recitări, jocuri liniştitoare, recitative, numărători.

Rutinele si tranzitiile, printr-o gestionare zilnica atenta si eficienta din partea cadrului didactic, contribuie la mentinerea unui climat sanatos,

armonios, nestresant in sala de grupa, a tonusului copiilor si a eficientei parcursului invatarii pe durata intregii zile.

Crearea unei atmosfere destinse la inceputul zilei asigura o participare

mai activa la activitati ,le stimuleaza curiozitatea, ii incurajeaza sa-si exprime propriile ganduri ,sa ia atitudine,sa-si ajute aproapele si,de ce nu,sa fie mai

toleranti, sa invete,sa asculte si sa-si respecte partenerul de activitate. Sentimentul de siguranţă, încredere şi acceptare pe care i le conferă contextul

jocului, permit copilului să îşi exprime emoţiile, să-şi asume riscuri, să încerce să experimenteze, să descopere lucruri noi, să treacă peste dezamăgiri, nereuşite.

Dar pentru a se intampla toate acestea, trebuie sa stim „ Cum să vorbim cu copiii”?

Putem spune că metodele noi, văzute dintr-un unghi al didacticii, pot căpăta noi aplicaţii. Calitatea activităţii noastre la clasă este o „carte de vizită” din care

„banalul” şi „rutina” trebuie şterse din prima carte a copilăriei—„Grădiniţa”. Reţeta este să avem mereu „curaj”, dorinţă, încredere în noi, „nebunie”,

nepăsare faţă de sceptici,……. ”Schimb - mă schimb - vă schimb — reuşesc!” Suntem pionieri într-o societate democratică, europeană, fără frontiere şi

educaţia modernă să o facem prin regândirea educaţiei formale, schimbând relaţia cu copiii şi între copii.

Educaţia modernă răspunde la întrebarea: „pentru ce înveţi?” iar răspunsul este –„să ştim ce să facem cu ceea ce am învăţat.”

Noul curriculum dă posibilitatea educatoarelor să-şi valorifice toate cunoştinţele, întreaga lor creativitate, dar mai cu seamă valoarea propriilor

atitudini ,sentimente şi competenţe, astfel încât să poată răspunde tuturor provocărilor care nu sunt deloc simple, după cum recunosc toţi cei ce ne cunosc

cât de puţin activitatea şi pentru care ne fac cu sinceritate aprecieri:

„ Ne scoatem pălăria în faţa voastră, a celor ce îmbrăţişaţi această profesie cu adevărat... ... vouă, care aveţi un imens soare în piept şi-l împărţiţi zi de zi cu ceilalţi,

... vouă, care recunoaşteţi puterea picăturilor de ploaie,

... vouă, care supuneţi timpul, prin intensitatea folosirii lui,

... vouă, care ştiţi ce vreţi şi apoi vreţi ce ştiţi şi care, mai presus de orice, nu uitaţi că sunteţi până la ultima suflare copii

şi jucaţi, măcar în zilele de vară, ŞOTRON.”

(Maria Gheorghiu şi Daniela Stoicescu- Asociaţia Ovidiu Ron)

Sa tii in palmele tale sufletul unui copil, este, cu siguranta un privilegiu;sa

fii important in viata lui este, poate, un dar divin! Noi, cei carora Dumnezeu le-a insuflat dorinta de a fi dascali, avem acest privilegiu si aceasta onoare de care

nu trebuie sa uitam nici o clipa. Sfantul Ioan Gura de Aur spunea : “ Nu exista arta mai frumoasa decat arta educatiei. Pictorul si sculptorul fac

doar figuri , fara viata, dar educatorul creeaza un chip viu ; uitandu-se la el , se bucura si oamenii si Dumnezeu. “

Există două daruri nemuritoare pe care le oferim copiilor noştri…

RADACINI şi apoi ARIPI!

EDUCATOARE, TURCULET MARILENA

Gradinita cu P.P. nr. 12 – Husi, jud. Vaslui

Câteva EXEMPLE DE TRANZITII ce se pot realiza în diferite momente ale

zilei:

MOTTO – ul zilnic:

„ Suntem veseli si cantam, Nu e greu sa invatam;

Dar noi vrem sa ne jucam Si din joaca sa-nvatam!”

ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAŢĂ

Bună dimineaţa, salutăm Şi voioşi ne aşezăm

Într-un cerc frumos şi mare S-ascultăm copilul care Azi vrea să ne povestească

Şi să ne uimească.

Vremea să o studiem

Şi-n calendar să notăm De e ploaie sau e soare Şi putem merge la plimbare.

PREGATIREA PENTRU ACTIVITATI

1.Astazi noi vom numara

Si multimi noi vom forma. Cu jetoanele lucram,

In perechi le asezam.

2. Cel mai mult, aici la gradi, Noi am vrea sa ne jucam,

.

La masute ne-asezam,

Cu creionul desenam.

3. 1, 2, 1, 2,

Cate doi in pas vioi. Bratele le ridicam,

Mainile le fluturam. Stanga, dreapta 1, 2,

Faceti si voi ca si noi.

7

DŞ – activităţi matematice

1,2,3,4,5,6,7,8,9 Tata face o casă nouă.

Câte cuie îi trebuie lui?

Haideţi să învăţăm

Să le numărăm.

DLC

Eu spun una, tu spui multe. Cine vrea să ne asculte

Poezii cum recităm Şi poveşti cum repetăm?

DPM Noi suntem indieni vestiţi „Voiniceii”

Şi ştim a merge-n şir. Ca sa fim copii voinici Cu noi de vreţi şi voi veniţi Facem sport inca de mici:

Şi suntem ca un fir. Alergam ca iepurasii 1,2 – faceţi toţi la fel ca noi! Si zburam ca fluturasii;

Facem tumbe fel de fel DEC Ca si ursul Martinel;

Cu creionul ne jucăm Sarim cum ne e pe plac Şi frumos noi desenăm Ca broscutele pe lac.

Lucruri multe, minunate Insa cel mai bine-i ca, Lucrări frumos realizate. Facem si gimnastica:

Uite o floare şi un pom, 1,2-1,2- faceti toti la fel ca noi! O casă şi un om. Lor versuri le dedicăm

Cântece le intonăm.

DOS Mi s-a îmbolnăvit pisica,

Am dus-o la dispensar. Doctorul mi-a dat reţeta

Să o car cu bicicleta. Bicicleta s-a stricat,

8

Iar pisica a strănutat: Hap-ciu!

Sănătate!

PREGATIREA PENTRU MASA

1.Jucariile adunam, Mainile ni le spalam,

Vasele le aranjam, La masa ne asezam

Sala noi o pregatim, Si la masa noi pornim. Si mancarea o servim.

Pofta buna, multumim!

2.Imi ud mainile cu apa, Iau putin sapun si-apoi

Il pun iarasi inapoi; Mainile le spal indata

Cate una si-amandoua, In chiuveta parca ploua

Picaturi adevarate Peste mainile-mi curate!

( versurile se canta pe meoldia cantecului „Bate vantul

frunzele”)

3. Haideti cu totii, de graba ne-adunam,

Sala de grupa frumos o aranjam.

Fetele fac ordine, la bucatarie, Iar baietii strang de zori tru-se-

le.

4. Masa ne-asteapta doar cu bunatati,

Mancarea-i gustoasa, miroase si-o poftesti,

Fetele se aseaza-n rand, una dupa alta, Iar baietii vin in graba chiar a-

cum. (versurile se intoneaza pe melodia

cantecului „Toamna ne-mbie”)

9

PREGATIREA PENTRU SOMN

1. Ora 1 a sosit, noi ne punem la dormit, Pijamaua o – mbracam,

Hainele le ordonam, Capul pe perna – l culcam,

Pe Mos Ene il chemam.

TREZIRE

1. Ne-mbracam, ne-mbracam, Hainele de graba pe noi le luam,

Pijamaua jos o dam, Plapuma o aranjam.

Ne-mbracam, ne-mbracam, Hainele de graba pe noi le luam, (versurile se intoneaza pe melodia cantecului „Ne jucam cu degetele”)

Alte mijloace de realizare:

JOCURI CU TEXT SI CANT: „Soro draga”, „Cercul mare”, „Luati

seama bine”- pentru a-i strange in cerc la intalnirea de dimineata;

RECITATIVE RITMICE: „Melcul”( se executa mersul in pozitia ghemuit cu mainile pe genunchi, in cerc):

Incet, incet si mai incet, Iese melcul din casuta.

Incet, incet si mai incet, De la pat pana la masuta. Incet, incet si mai incet

Luneca prin iarba deasa; Daca as fi si eu un melc,

Repede as ajunge acasa.( copiii se ridica si isi aleg repede locurile de joaca);

JOCURI DE DEGETE( se pot executa inainte si dupa activitati care

solicita musculatura fina):

Pic, pic, pic, Ploua intr-una, ploua ( miscari ritmice ale degetelor pe podea);

Pic, pic, pic, Cum ne place noua;

Pic, pic, pic,

10

Ploua cu bulboace, Pic, pic, pic,

Si se fac baltoace. Pleosc!(imita saritura in baltoaca) Pic, pic, pic,

Ploaia se-ntetest e(miscari repezi si zgomotoase), Pic, pic, pic,

Si furtuna creste; Vaj, vaj, vaj (miscari ale bratelor ridicate stanga-dreapta)

Bate vantul bate; Bum, bum, bum (batai ale pumnilor pe podea)

Tunetul razbate.

NUMARATORI: ( se pot folosi pentru a alege copiii care vor face anumite activitati de autogospodarire, ordine inainte de a ne aseza la

masa, impartirea materialului la activitati): Cu-cu-ri-gu! Cu-cu-rig!

Baba dardaie de frig Si tot roade un covrig,

Nu aude , oricat strig; Sade cu covrigu-n tolba

Si nu poate scoate-o vorba! Mosu-ngheata in cojoc,

Treci mai iute la mijloc!(Constantin Dragomir);

FRAMANTARI DE LIMBA: (se folosesc in functie de tulburarile de vorbire intalnite la copiii din grupa; pentru corectarea pronuntiei e

necesar sa se repete zilnic cate un exercitiu): Car, car, car, Car, car, car,

Striga sus pe horn O cioara,

Brr, brr, brr Brr, brr, brr,

Tare-i frig Si vant afara!(Passionaria Stoicescu)

Aceste texte si miscari pot fi invatate daca sunt repetate frecvent in acelasi context

11

.BIBLIOGRAFIE: ***” Curriculum pentru învăţământul preşcolar 3 – 6/7 ani”;

***” PRET, Noi repere ale educaţiei timpurii în grădiniţă” (Modulul 3), Editura Educaţia 2000+, Bucureşti, 2008;

Revista învăţământului preşcolar, nr. 3 -4 /2009.

EDUCATOARE,

TURCULET MARILENA

GRADINITA CU P.P.NR.12

HUSI