UN PAS ÎNAINTE

RAPORT

PRIVIND CONSOLIDAREA IMPLICĂRII ORGANIZAȚIILOR SOCIETĂȚII CIVILE ÎN IMPLEMENTAREA POLITICILOR DE ADAPTARE LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN REPUBLICA

MOLDOVA CU FOCUS PE SECTOARELE APĂ ȘI BIODIVERSITATE

‣ Inventar al documentelor de politici‣Evaluarea implicării actuale a OSC‣ Identificarea lacunelor ‣Recomandări

�1

UN PAS ÎNAINTE

RAPORT

PRIVIND CONSOLIDAREA IMPLICĂRII ORGANIZAȚIILOR SOCIETĂȚII CIVILE ÎN IMPLEMENTAREA POLITICILOR DE ADAPTARE LA

SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN REPUBLICA MOLDOVA CU FOCUS PE SECTOARELE APĂ ȘI BIODIVERSITATE

Acest document a fost elaborat de Institutul de Instruire în Dezvoltare ”Milenium” în cadrul proiectului "Analiza documentelor de politici naționale privind schimbările climatice în sectoarele apă și biodiversitate” cu suportul financiar al AO EcoContact în cadrul programului ”Forumul cu privire la schimbările climatice înregiunea Parteneriatului Estic” (CFE II). Acest program este finanțat de Uniunea Europeană, Cooperarea Austriacă pentru Dezvoltare și Crucea Roșie din Austria.

Copierea totală sau parțială al acestui raport poate fi realizată doar în scop necomercial cu menționarea sursei. Institutul ”Milenium”, EcoContact și CFE II vor aprecia informarea preventivă privind utilizarea acestui raport.

Solicitările privind reproducerea comercială vor fi direcționate către info@millenium.md, sau partenerii organizaționali CFE II, cfe@vox.md și cfe@redcross.at

© Institutul de Instruire în Dezvoltare “Millenium” și Clima Forum East II (CFE II)

Chișinău, 2016

Author: Natalia Ciobanu

Metodologie și procesul de elaborare - 3

Mulțumiri - 4

Introducere - 5

Ce este ciclul de politici ? - 8

Cine sunt actorii implicați în diferitele etape ale ciclului de politici? - 10

Ce este activitatea de advocacy? - 12

Ce sunt documentele de politici? - 13

Care sunt actualele documente de politici naționale privind schimbările climatice în R. Moldova? - 14

Resursele de apă și adaptarea la schimbările climatice - 19

Cum este acest sector abordat în documentele de politici privind adaptarea la schimbările climatice?

Ce fac în prezent ONG-urile din Moldova pe acest segment?Care sunt principalele lacune în ceea ce privește domeniile de advocacy în acest sector?Analiza SWOT a contribuției ONG-urilor la adaptarea la schimbările climatice a sectorului resurselor de apă. Constatări-cheie

Biodiversitatea și adaptarea la schimbările climatice - 23

Cum este acest sector abordat în documentele de politici privind adaptarea la schimbările climatice?Ce fac în prezent ONG-urile din Moldova pe acest segment?Care sunt principalele lacune în ceea ce privește domeniile de advocacy în acest sector?Analiza SWOT a contribuției ONG-urilor la adaptarea la schimbările climatice a sectorului biodiversitate. Constatări-cheie

Lacunele majore privind punerea în aplicare a politicilor și recomandări cheie pentru consolidarea acestora - 28

Recomandări - cheie pentru rețeaua națională CFE II Moldova - 40

Concluzii finale - 41

Referințe - 42

�2

CUPRINS

Scopul acestui raport este de a oferi recomandări informate, bazate pe cercetare pentru părțile interesate, inclusiv, dar fără a se limita la membrii rețelei naționale Clima Forum East II, privind punctele cheie în consolidarea punerii în aplicare a politicilor de adaptare la schimbările climatice cu accent specific asupra sectorului resurselor de apă și biodiversitate.

Pentru a putea oferi recomandări asupra unor domenii de advocacy, dar și puncte-cheie în consolidarea implementării politicilor, autorii au efectuat un inventar și o evaluare a documentelor de politici naționale existente și implicarea organizațiilor societății civile în punerea în aplicare al acestora. Din cauza duratei scurte a proiectului, metodele de cercetare dezvoltate au fost destul de simple pentru a fi executate în termen de trei luni de zile.

De altfel, cercetarea documentară a documentelor existente și a literaturii de specialitate a fost realizată împreună cu intervievarea reprezentanților guvernamentali, non-guvernamentali, academicienilor și insituțiilor internaționale. Adițional, echipa de cercetare au desfășurat ședințe de evaluare cu partenerii implicați în implementarea politicii de schimbări climatice în sectorul resurselor de apă și biodiversitate.

Ca rezultat al activităților desfășurate, echipa de cercetare a efectuat o analiză SWOT al implicării ONG-urilor în implementarea politicilor, precum și o analiză dublă focusată pe identificarea lacunelor în implementarea politicilor. Ca obiectiv primar a fost identificarea lacunelor în implementarea politicilor din perspectiva unde implicarea ONG-urilor poate fi îmbunătățită, iar ca obiectiv secundar a fost analiza decalajul tematic în adaptarea la schimbările climatice, în cele două sectoare, în cazul în care există spațiu pentru activități potențiale de advocacy.

Ca urmare a lacunelor identificate, echipa de cercetare a formulat o serie de recomandări cu referire la literatura de specialitate și practica internațională existentă a ONG-urilor pe plan internațional. Recomandările inițiale au fost discutate și revizuite cu ONG-urile și părțile interesate, active la nivel local și național în Republica Moldova. Rezultatele finale obținute sunt prezentate în capitolul ce urmează.

Lista completă a contribuabililor la desfășurarea cercetării și prezentarea rezultatelor in acest raport este disponibilă în secțiunea Mulțumiri.

�3

1. METODOLOGIE ȘI PROCESUL DE ELABORARE

Ca autor-coordonator al acestei publicații, Institutul de Instruire în Dezvoltare ”Milenium” își exprimă gratitudinea față de toate persoanele și organizațiile ce au contribuit la desfășurarea cercetării și realizarea acestui raport. În mod particular, aducem mulțumiri partenerului nostru, Societatea pentru Consum Responsabil din România, in persoana Dnei Diana Ioana CALIN pentru suportul oferit în elaborarea metodologiei și desfășurarea cercetării privind bunele practici internaționale. Mulțumiri speciale Dnei Maria TARIGRADEAN, AO EcoContact, pentru suportul oferit ca acest proiect să fie implementat cu succes și la cea mai înaltă calitate.

Echipa de cercetare își extinde recunoștința și aprecierea și față de următoarele persoane și organizații. Fără sprijinul lor calitatea acestei lucrări nu ar fi fost la fel:

Adelina ALCAZ, Universitatea Academiei de Științe a Republicii Moldova

Alecu RENITA, ONG Mișcarea Ecologistă din Moldova

Alexandru ROTARU, Proiect ClimaEast al PNUD

Andrei ISAC, AO EcoContant

Artur NEBUNU, AO Centru de Consultare Ecologică Cahul

Corneliu MARZA, ONG Ecosfera

Elena ZUBCOV, ONG Ecotox

Gabriela GAVGAS. Ministerul Mediului

Ilia TROMBITKI, ONG Eco-TIRAS

Ion SALARU, Centrul Național de Sănătate Publică

Iuliana CANTARAGIU, ONG Centru Național de Mediu

Maria NEDEALCOV, Institutul de Geografie și Ecologie, Academia de Științe a Moldovei

Mihai MUSTEA, ONG Centrul Național de Mediu

Rodica FRECAUTEANU, ONG Caroma Nord

Tudor CISLARU, ONG Centru Informațional Tighina

Valeria SVART-GROEGER, ONG EcoVisio

Vitalie CIRHANA, ONG Institutul de Instruire în Dezvoltare ”Milenium”

�4

2. MULȚUMIRI

Consensul ș t i in ț ific general arată că schimbările climatice au loc în mare parte cu contribuț ia activităț i i umane: creșterea temperaturilor medii globale, imprevizibilitatea precipitațiilor, creșterea nivelul mărilor - astfel de preveziuni sunt oferite pentru decadele următoare.

Republica Moldova este una dintre țările care este afectată încet, dar sigur de consecințele sch imbă r i l o r c l imat ice , inc lus iv p r in schimbarea mediei temperaturilor anuale. Din anul 1887 pînă în anul 1980, Modova a cunoscut o creștere a temperaturii anuale cu o medie de 0.05oC fiecare 10 ani, care întro perioadă de 100 de ani ar semnifica o creștere cu 0 .5oC . Î n pe r ioada 1981 -2010 , temperatura medie anuală a crescut cu 0.63oC pentru fiecare decadă. Recalculată pentru 100 de ani aceasta ar semnifica 6.3oC. Concomitent, frecvența de secetă și inundații a crescut mai ales în ultimele 3 decenii. Atît seceta cît și inundațiile sunt sunt considerate ca având cel mai mare impact socio-economic (Strategia la adaptarea schimbărilor climatice 2020).

După cum este bine cunoscut, cauza principală a intensificării schimbărilor climatice este acumularea de gaze cu efect de seră antropice (GES) în atmosferă. Gazele cu efect de seră sunt cele care absorb și emit radiații

în infraroșu, contribuind la așa-numitul “efect de seră” care determină o creștere a temperaturii medii globale și conduce la schimbările climatice.

Acumularea gazelor cu efect de seră se datorează a doi factori principali: rata emisiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă (atît naturali cît și antropogeni) precum și rata absorbției a gazelor cu efect de seră ( fie prin absorbția CO2 de către păduri prin intermediul precipitațiilor ce elimină vaporii de apă și alte gaze din atmosferă, sau prin transformarea chimică a unor gaze cu efect de seră în gaze fără efect de seră). Atunci cînd rata gazelor de seră emise depășesc rata gazelor de seră absorbite se intensifică procesul de schimbări climatice. Acest lucru se poate întâmpla atât atunci când există o creștere a emisiilor de GES, precum și în cazul în care capacitatea Pământului de a elimina GES din atmosferă este redusă (de exemplu, prin defrișarea pădurilor). Impactul acestei dinamici - acumulare sau reducere - a GES în atmosferă nu se simte imediat, dar cu o întârziere de câteva decenii.

La nivel global, gazele cu efect de seră în atmosferă se acumulează, iar in ultimele 3 decenii, impactul au început să fie experimentat pe tot globul. Eforturile comunității internaționale sunt acum îndreptate spre stabilizarea concentrațiilor atmosferice de gaze cu efect de seră, pentru a evita "interferențele antropice periculoase în sistemul climatic" (UNFCCC). Acest lucru este

�5

“Schimbările Climatice au deja un impact global și economic semnificativ asupra țărilor din Europa de Est și Caucaz. Schimbarea condițiilor meteorologice, prezenta fenomenelor extreme și intensificarea dezastrelor reprezintă toate un risc sporit în regiune, iar guvernele și comunitățile sunt forțați să își planifice acțiunile de viitor pentru a face fată incertitudinii schimbărilor climatice. Organizațiile societății civile ca directoare de expertiză și cunoștințe despre impactul local produs de schimbările climatice, nu sunt mereu în măsura de a aduce experiența lor la nivelul elaborării de politici.” -Climate Forum East II -

3. INTRODUCERE

realizat în mare parte prin intermediul Convenției cadru a ONU privind Schimbările Climatice (UNFCCC) – un tratat internațional de mediu negociat în cadrul Summitului de la Rio din 1992, și care a intrat în forță în anul 1994. TAcest cadru descrie modul în care une le t ra ta te in te rna ț i ona le (de ex : ”Protocoale” sau ”Acorduri”) pot fi negociate să stabilească limite obligatorii pentru gazele cu efect de seră. În 2015 a fost adoptat Acordul de la Paris, care reglementează r educe r i l e de em is i i d i n 2020 p r i n angajamentele individuale ale țărilor.

În anul 1990, contribuția Republicii Moldova la cantitatea totală de emisii iemise a constituit aproximativ 3%, ceea ce clasifică Moldova printre țările cu un nivel scăzut de CO2 per cap de locuitor. În anul 2010, emisiile înregistrate au constituit 1.3 tone de CO2 per capita, cu aproximativ de șapte ori mai puțin decît în anii 1990, cînd indicatorii relevau 9.06 tone de CO2 per capita. Perioada anilor 1990-2010, a înregistrat o scădere al emisiilor cu efect de seră cu aproximativ 69.3 %, ceea ce constituie cu mult mai mult decît unele țări industrializate și economii în tranziție incluse în Anexa I al Convenției Cadru ONU privind Schimbările Climatice (UNFCCC). Cele mai semnificative reduceri în cantitatea de emisii a fost înregistrate în cadrul următoarelor categorii de surse: ‘alte surse’ (-78,9%), ‘Industria E n e r g e t i c ă ’ ( - 7 8 , 4 % ) , ‘ a r t i c o l e minerale’ (-75,6% ), ‘industria producerii și construc ț i i lor ’ ( -75,4%), ‘ fermentarea enterică’ (-67,4 %), ‘managementul dejecțiilor ’ (-66%), ‘producerea metalului’ (-65,9%), ‘transport’ (-53,0 %), ‘soluri agricole’ (-40,7 %), ‘managementul apelor uzate’ (-38,1 %), etc. (3-a comunicare națională a RM în cadrul UNFCCC).Cum s-a menționat și mai sus, nivelul emisiilor cu efect de sferă, comparativ cu anii 1990, au

înregistrat doar 30,7% în 2010. Conform Comunicării Naționale a 3-a a Republicii Moldova în cadrul UNFCCC, în cazul în care politicile de atenuare menționate în capitolul 3 al comunicării vor fi pe deplin puse în aplicare, reducerea de emisii cu efect de sferă ar fi mai semnificative până în 2020, ajungând la un nivel de circa 27,6% din emisiile înregistrate în 1990.

Pe 16 martie 1995, Republica Moldova a ratificat Convenția Cadru ONU privind Schimbările Climatice. În ianuarie 2010, asociindu-se la Acordul de la Copenhaga a prezentat un indicator țintă de reducere a emisiilor cu 25% comparativ cu anul 1990 pînă în anul 2020, care este specificat în Anexa II al Acordului cu efect de sferă “Acțiuni de Mitigare Naționale adecvate țărilor în curs de dezvoltare.” Acțiunile de reducere a emisiilor cu efect de sferă vor fi realizate prin implementarea unui mecanism economic focusat pe diminuarea schimbărilor climatice de la nivel global, în conformitate cu principiile și proviziile Convenției (UNFCCC, n.r.)”.

Pe parcursul anilor 2010 – 2013 a fost elaborată Strategia Republicii Moldova privind reducerea emisiilor pînă în anul 2020, un document strategic ce va permite ca țara să ăși dezvolte economia cu emisii reduse de carbon. În aprilie 2016, documentul era în așteptare de a fi adoptat de Guvern, fiind remodificat în urma COP21.

�6

Fiind o țară în curs de dezvoltare, Republica Moldova a contribuit aproape nesemnificativ la emisiile globale de GES în ultimele 2 decenii, și este probabil să urmeze aceeași tendință în deceniile viitoare. Dacă e să ne uităm comparativ la contribuția versus nivelul de impct, cu siguranță se poate de menționat că Republica Moldova face parte din categoria țăriilor care va fi afectată mai mult de schimbările climatice decît să le cauzeze. Iată de ce cercetrea de față se focusează mai mult pe potențialele domenii de advocacy și recomandări cheie privind adaptarea la schimbările climatice.

În octombrie 2015, rețeaua naț ională moldovenească Clima Forum East II a menționat că în implementarea politicilor de adaptare la schimbările climatice, o atenție specială trebuie oferită resurselor de apă și biodiversității. Totuși, autoritățile relevante trebuie să ia în considerație și impactul asupra sănătății umane.

Următoarele capitole au fost elaborate în baza St ra teg ie i Na ț iona le de adaptare la schimbările climatice 2020, și vine să consolideze eforturile specificate în Evaluare națională privind vulnerabilitatea față de schimbările climatice – și posibilele abordări care se pot realiza cu scopul adaptării Republicii Moldova la schimbările climatice.

Documentul este structurat astfel încât să se informeze atât cititorul specializat și non-specializat în procesele de elaborare și de punere în aplicare a politicilor, cu accent pe politicile referitoare la schimbările climatice.

Astfel, pentru a operaționaliza unii termeni din document, unele concepte vor fi explicate, cum ar fi: politici și ciclul politic, părți înteresate și implicarea părților interesate, advocacy și documente de poitici. Mai mult decît atît, o atenție deosebită va fi oferită rolului părților interesate în fiecare etapă a cilcului politic. Pentru o comprehensiune mai largă, o explicație a termenului advocacy va fi explicată, pentru a fi înțeleasă mai bine în special în contextul activității ONG-urilor. După aceea, va fi realizată o descriere a diverselor documente de politici care sunt folosite și explicate în contextul Moldovei, concentrându-se asupra documentelor de politici privind schimbările climatice, în special asupra celor ce ține de resursele de apă, biodiversitatea și sănătatea publică.

Odată familiarizați cu aspectele introductive, cititorul este invitat să exploareze în următoarele capitole situația actuală, provocările, lacunele, oportunitățile privind implicarea societății civile în implementarea politicilor privind adaptarea la schimbările climate în sectoarele resurselor de apă și biodiversității. În baza acestora, dar și a bunelor practici internaționale, se vor elabora un șir de recomandări privind pentru rețeaua națională moldovenească Clima Forum East II pentru ași consolida punerea în aplicare a politicilor de adaptare la schimbările climatice.

Raportul se încheie cu remarci de încheiere și cu o încurajare de a menține și de a îmbunătăți controlul politicii de adaptare la schimbările climatice naționale în continuare. O listă de referințe este disponibilă la sfârșitul publicației.

�7

O politică este un curs de acțiune urmată de un actor sau un set de actori, care se extinde dincolo de documente sau legislație și include activități la fața locului. Politica publică poate fi definită în general ca un sistem de legi, măsuri de reglementare, cursuri de acțiune și prioritățile de finanțare referitoare la un anumit subiect promulgat de către o entitate guvernamentală sau de reprezentanții săi. Politicile publice reprezintă unul dintre principalele mijloace prin care ordinea este stabilită în societate și sistemele sunt guvernate (Fundația Europeană de Formare, 2015).

De la începutul anilor 1970 oamenii de știință consacrate problemelor de politică publică au folosit un cadru euristică destul de comun pentru a oferi o pregătire conceptuală pentru analiza politicilor publice. Acest cadru este compus din faze discrete sau etape asociate cu procesul de politică, de multe ori grupate în cadrul unui instrument denumit ciclu de politici.

Oamenii de știință din domeniul științelor politice au identificat între patru (Barkenbus, 1998) și opt (Davis, 2012) etape în procesul politic, de la un nivel național unde factorii de decizie încep să abordeze o problemă poltică în mod integrat cum ar fi aceasta să fie implementă și ce succes ar avea înainte ca să ia o decizie finală și pașii care vor urma.

O versiune a ciclului de politici (Barkenbus, 1998) are următoarele etape:

1. Setarea agendei sau identificarea problemei, care include și recunoașterea anumitor subiecte ca fiind o problemă ce necesită în continuare atenția guvernului.

2. Formularea politicii, ce presupune setarea obiectivelor, identificarea costurilor și estimarea efectelor soluțiilor și instrumentelor aplicate.

3. Implementarea politicii, atunci cînd decizia finală este realizată în practică.

4. Evaluarea polit icii – ce presupune evaluarea măsurii dacă decizia selectată a fost una corectă, a fost implementată cum se cuvine și a avut rezultatul prevăzut.

�8

4. CE ESTE CICLUL DE POLITICI ?

O versiune mai elaborată, care va fi folosită ca bază mai departe în acest document, este cea propusă de Rețeaua Clima și Dezvoltarea Cunoștințelor (CDKN) (2011):

Notă: Explicarea fiecărei etape al ciclului de politic este prezentată exact cum este propusă de CDKN

1. Creșterea gradului de conștientizare - informațiile sunt colectate cu privire la aspectele-cheie (de exemplu, nevoia de a reduce emisiile, adaptarea la schimbările climatice); barierele și oportunitățile potențiale sunt identificate, colectate și analizate (de exemplu oportunități legate de o schimbare în infrastructura energetică, barierele legate de introducerea de noi culturi rezistente la secetă).

2. Definirea problemei – posibilele probleme și implicațiile acestora sunt identificate (de ex: probleme relaționate infrastructurii energetice și secetei).

3. Identificarea opțiunilor politice – consecințele ce pot fi aduse de o anumită politică sunt identificate(de ex: consecințele aduse de introducerea energiei regenerabile, consecințele aduse în urma introducerii speciilor rezistente la secetă și impactul socio-economic, la nivel tehnic și de mediu).

4. Alegerea politicii - opțiunile cele mai optime sunt alese, odată ce problema este pe deplin înțeleasă (de ex: selectarea unei politici de energie regenerabilă care reduce emisiile, sau introducerea politicilor în agricultură ce ar reduce vulnerabilitatea speciilor la secetă).

5. Implementarea politicii – politica este traspusă în acțiuni exacte(de ex: introducerea politicii de enrgie regenerabilă ce reduce emisiile sau introducerea politicilor în agricultură ce ar reduce vulnerabilitatea speciilor la secetă).

6. Evaluarea politicilor - progresul politicilor selectate și puse în aplicare sunt evaluate, monitorizate și urmărite (de exemplu, să monitorizeze dacă emisiile au scăzut și productivitatea agricolă a crescut).

ONG-urile și alte părți interesate pot, și de multe ori, joacă un rol important în procesul de luare a deciziilor. Totuși, o înțelegere a rolului acestora trebuie fundamentată solid în mediul în care deciziile sunt luate. O trecere în revistă a rolului ONG-urilor în procesul de luare a deciziilor este îmbunătățită atunci când este privit la nivelul întregului ciclu de politică și nu doar la un anumit punct.

Acest ciclu este util în mai multe feluri. Mai întîi, este simplu și ușor de înțeles. Acesta poate fi aplicat pentru a organiza politici simple și și să ia în considerare modul în care o gamă mai largă de actori - organizații ale societății civile, mass-media, intelectuali, grupuri de reflecție sau institute de cercetare politică, corporații etc. pot fi implicate în spațiu politic.

�9

Termenul de “părți interesate” este definit în literatură în dependență de originea utilizării. Părțile interesate, definite în cadrul sectorului public, pune accent pe angajarea cetățenilor în procesele de luare a deciziilor (Helbig de metal, 20 15). Părțile interesate pot fi atât in terne pent ru guvern (de exemplu, organizațiile guvernamentale responsabile de implementarea politicilor) și externe acesteia (de exemplu, ramurile de activitate sau persoanele care urmează să fie afectate de acțiunile guvernamentale sau reguli adoptate).

Implicarea părților interesate, ca și concept este originar din studiile organizaționale ca o metodă de gestionare a corporațiilor, dar a fost adaptat treptat pentru utilizarea de către organizații în sistemul public, cu scopul de a evedenția importanța părților interesate în diverse aspecte ale procesului de elaborare a politicilor. Cercetările privind inclusiunea părților interesate în procesul de guvernare a fost inclusi pentru a spori responsabilitatea, efieința în procesul de luare a deciziilor precum și în cadrul bunei guvernări (Helbig et al., 2015).

Metodele de implicare a părților interesate reprezintă acele mijloace prin care opiniile acestora, informația și punctul de vedere sunt luate în considerație în procesul decizional. Asociația Internațională pentru Participarea Publicului a identificat cinci nivele de implicare a părților interesate (IAP2, 2015):

1. Informarea : păr ț i le interesate sunt informate numai, de exemplu, prin intermediul site-uri web, fișe informative, buletine, sau autorizând vizitatorilor să observe discuțiile politice. Nivelul de implicare în acest caz este

mai mic, și potrivit pentru a implica acei actori cu interes și importanță scăzută.

2. Consultarea: obiectivul principal al acestei forme de angajament este acela de a declanșa opinia și interesele, precum și informații importante pe care părțile interesate le au în ceea ce privește preocuparea politică. Sunt disponibile diverse metode pentru acest lucru, inclusiv realizarea de interviuri, administrarea de sondaje pentru a aduna informații, publicarea documentelor de politică publică pentru comentarii publice, sau folosind instrumente Web 2.0 pentru a aduna idei.

3. Implicarea părț i lor interesate este un angajament mai intens în cazul în care părțile interesate lucrează împreună în timpul procesului de elaborare a politicilor. Unele instrumente utilizate pentru a asigura că ideile și interesele sunt înțelese și abordate sunt cele ca: elaborarea de scenarii, a grupurilor de experți aplicînd metoda Delphi, sau crearea unui grup care ar include simulări de politici, jocuri, schimbări de roluri pentru a permite diferiților actori de a avea o experiență comună și de a face schimb de cunoștințe localizate sau specializate cu scopul de a învăța, crea idei comune și identificarea alternativelor.

4. Colaborarea este una dintre modalitățile cele mai intense de angajare a părților interesate, și înseamnă că sfaturile și recomandările acestora vor fi incluse în deciziile finale într-o măsură maximă.

5. Împuternicirea reprezintă una dintre modalitățile cele mai intense de angajare a actorilor, semnificînd că deciziile finale sunt luate prin participarea publicului.

�10

5. CINE SUNT ACTORII IMPLICAȚI ÎN DIFERITE ETAPE ALE CICLULUI DE POLITICI?

Consultarea, implicarea, colaborarea și responsabilizarea sunt abordări care ajuta nu numai în încorporarea opiniilor părților interesate în procesul de politică, dar acestea contribuie la consolidarea și acceptarea de către părțile interesate, deoarece acestea au fost o parte a procesului de deliberare.

În conceptul de "noua guvernare", care încearcă să consolideze succesul punerii în aplicare a politicilor (Fig. 3), ONG-urile, alături de alte părți interesate au devenit o parte integrantă a arhi tectur i i de guvernare globală, care interacționează strâns cu guvernele ș i organizaț i i interguvernamentale.

Astfel, instituțiile și guvernarea care au ales să implementeze cadrul de implicare a părților interesate de mai sus încearcă să implice în mod activ cetățenii ca părți interesate în luarea deciziilor prin activități precum: deliberari, bugetarea participativă sau elaborarea politicilor prin colaborare. Următoarele părți interesate pot contribui în mod semnificativ la elaborarea și implementarea politicilor:

1. Creșterea gradului de conștientizare: în primul rînd ONG-uri, OSC-uri, mass-media, instituții educaționale, partide politice etc.

2. Definirea problemei: cercetători, ONG-uri, OSC-ur i , par t ide po l i t i ce , APL-ur i le , antreprenorii, organizațiile internaționale etc.

3. Identificarea opțiunilor politice: în mare parte funcț ionari publici din ministere specializate, chiar dacă în țările cu o democrație dezvoltată un rol important îl joacă și ONG-urile, OSC-urile care cooperarează împreună cu funcționarii publici la formularea opțiunilor politice.

4. Alegerea politicii: este realizată de instituțiile publice centrale sau locale, în baza consultărilor realizate anterior. La această etapă ONG-urile și antreprenorii depun cel mai mare efort de lobby și advocacy. Odată selectată politica, aceasta este supusă legitimării (votarea în Parlament, Hotărire

Guvernamentală, sau decizie la nivel regional).

5. Implementarea politicilor este deseori coordonată de către instituțiile guvernamentale (ministere, consilii locale/regionale, primării etc.) dar se bazează mult pe implicarea largă a publicului: ONG/uri, comunități locale, alte instituții publice sau interguvernamentale, antreprenori etc.

6. Evaluarea politicilor este realizată deobicei de autoritatea responsabilă de selectarea și/sau implementarea acesteia. Selectarea actorilor ce vor fi implicați la această etapă depinde de obiectivele și indicatorii prestabiliți pentru a evalua succesul implementării politicilor. Cu toate acestea, această etapă are nevoie de un grad semnificativ de implicare a publicului în general, și cercetătorii de politici publice în domeniul selectat, în special. Astfel de cercetători pot proveni fie din instituții de cercetare sau ONG-uri specializate.

�11

Fig.3. Level of stakeholder engagement depending on the levels of influence and interest of stakeholders. Source: Comparative Analysis of Stakeholder Engagement in Policy Development (Dawes, Helbig et al., 2015)

În definiția sa cea mai directă, advocacy este "actul sau procesul de susținerea sau sprijinirea unei cauze sau a unei propuneri" (Dicționarul Merriam-Webster). În domeniul politicilor publice, advocacy reprezintă un sprijin public sau recomandarea unei anumite cauze sau a unei politici. Este o activitate inițiată de un individ sau grup, care are ca scop să influențeze deciziile în cadrul sistemelor și instituțiilor politice, economice și sociale.

Există mai multe forme de advocacy, fiecare reprezentând o abordare diferită într-un mod de a iniția schimbări în societate. Acestea se implementează diferit la fiecare nivel și se definesc în mod diferit, ceea ce demonstează diversiteta dimensiunii și abordării. Oricare ar fi tema de advocacy, procesul în sine implică (Serbanescu, 2013):

- Identificarea problemei din comunitate;

- Colectarea și analiza problemei identificate;

- Propunerea de soluții pentru a rezvolva problema identificată;

- Formularea informației în seturi de argumente;

- Comunicarea informației și al argumentelor factorilor de decizie și presarea acestora de a realiza unele acțiuni;

- Propunerea unui plan clar și efectiv de implementare a propunerilor propuse.

Este important să se păstreze în minte, în acest stadiu, că în timp ce lobby-ul este o formă de advocacy în cazul în care se face o abordare directă a legiuitorilor asupra unei probleme, aceasta poate sau nu poate fi parte a procesului de advocacy. Cu toate acestea, un lobby înseamnă că există un proces de advocacy în spatele ei.

�12

6. WHAT IS ADVOCACY ?6. CE ESTE ACTIVITATEA DE ADVOCACY ?

�13

7. CE SUNT DOCUMENTELE DE POLITICI ?

Politicile sunt de obicei promulgate prin documente oficiale scrise. Documentele de politici de multe ori sunt însoţite de avizul sau semnătura organului executiv pentru a legaliza politica și demonstra că aceasta este considerată în vigoare. În Republica Moldova, conform Hotărârii Guvernului nr. 33 din 11.01.2007 cu privire la regulile de elaborare şi cerinţele unificate faţă de documentele de politici, „Documentele de politici descriu şi analizează problemele existente, identifică obiectivele aferente problemei vizate, definesc instrumentele de soluţionare a acestei probleme şi impactul aşteptat asupra statului şi societăţii. Adiţional, documentele de politici trebuie să identifice riscurile posibile ale implementării acestor politici.” Hotărârea Guvernului nr. 33 din 2007 clasifică următoarele tipuri de documente ca fiind documente de politici:

1. Concepţia: un sistem de idei generale orientate spre tratarea multilaterală a problemelor economice, sociale, juridice, ştiinţifice, tehnice etc. Reflectă modul de a percepe sau ansamblul de opinii, idei cu privire la problemele ce ţin de dezvoltarea unuia sau a mai multor domenii sau sectoare în ansamblu. Concepţia include:

• descrierea situaţiei;• idefinirea detaliată a problemei;• indicarea documentelor de politici şi a actelor

legislative relevante pentru soluţ ionarea problemelor abordate în concepţia respectivă;

• instrumentele şi căile de soluţionare a problemei;• indicarea actelor normative ce urmează a fi

elaborate/modificate pentru solu ţ ionarea problemei;

• evaluarea impacturilor (specificând impactul social, economic etc.), inclusiv pentru situaţiile în care problema nu va fi soluţionată.

2. Strategia reprezintă un document de politici care conţine direcţia orientativă de activităţi pentru un termen mediu (3-5 ani) sau lung (6-15 ani), având drept scop identificarea modalităţii şi mecanismului de organizare a realizări i obiectivelor pe problematica abordată. Strategia urmează să includă:

• descrierea situaţiei• definirea problemelor care necesită implicarea

Guvernului prin aplicarea politicii de rigoare;• obiectivele generale şi specifice;• măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor şi

rezultatelor scontate;• estimarea impactului şi a costurilor (financiare şi

nonfinanciare) aferente implementării;• rezultatele scontate şi indicatorii de progres;• etapele de implementare;• procedurile de raportare şi monitorizare.

3. PROGRAMUL reprezintă o succesiune de operaţiuni concrete, care servesc drept instrument de implementare a politicilor, conținând obiective clar definite, resurse necesare, grupuri-ţintă prestabilite şi termene de realizare. Programul trebuie să includă:

• identificarea problemei;• obiectivele specifice ale programului;• acţiunile ce urmează a fi întreprinse• etapele şi termenele de implementare;• responsabilii pentru implementare;• estimarea costurilor;• rezultatele scontate;• indicatorii de progres şi performanţă;• procedurile de raportare şi evaluare.

4. PLANUL reprezintă un document de programare, în care sunt trasate sarcini concrete pe termen scurt într-un anumit domeniu, elaborat în conformitate cu documentele de politici. Elaborarea planului include două etape: elaborarea structurii conceptuale a planului ş i formularea conţinutului sarcinilor planificate. Planul trebuie să includă:

• obiectivele;• acţiunile practice, întreprinse pentru realizarea

obiectivelor stabilite;• termenele de realizare a acţiunilor;• costurile aferente implementării;• responsabilii pentru implementare;• indicatorii de progres;• procedurile de raportare şi evaluare.

Documentele de politici menţionate în prezentul capitol au fost compilate din:- Studiu documentar (paginile web ale Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, Agenţiei

Moldsilva, Agenţiei „Apele Moldovei”, precum şi Registrului de Stat al Actelor Juridice)- Anexa nr. 1 la Evaluarea vulnerabilităţii climei naţionale (CFE I)- Interviuri cu părțile interesate din mediul academic, ONG-uri, instituții guvernamentale și Programul

Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova (PNUD).- Ateliere de lucru cu părțile interesate din toate sectoarele, desfășurate în cadrul acestui proiect.

Notă: Inventarul documentelor de politici a dezvăluit mai multe documente de politici care abordează parțial schimbările climatice din diferite sectoare, cum ar fi Concepția politicii naționale în domeniul resurselor de apă pentru perioada anilor 2003-2010, precum și alte documente. Dar dat fiind faptul că termenul lor de acţiune a expirat, nu le supunem discuţiei în acest raport, ci doar le prezentăm pe cele care sunt în vigoare la data editării acestei publicaţii (Mai 2016).

CONCEPŢIIÎn prezent, în Moldova nu există nici un concept dedicat unei politici de abordare a riscurilor schimbărilor climatice. Cu toate acestea, Parlamentul a adoptat în 2001 Concepția politicii de mediu a Republicii Moldova (Hotărârea Parlamentului nr. 605 din 02 .11 .2001, da ta in t ră r i i în v igoare 15.01.2002) principalele obiective ale cărei sunt prevenirea şi reducerea impactului negativ al activităţii economice asupra mediului, resurselor naturale şi sănătăţii populaţiei în contextul dezvoltării durabile a ţării, pe lângă asigurarea securităţii ecologice

a ţării. Concepţia stabilește necesitatea punerii în aplicare a Convenției-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC) și a protocoalelor ulterioare, dar face doar referire directă tangențială la adaptarea schimbărilor climatice, subliniind necesitatea și angajamentul de a extinde cercetarea schimbărilor climatice, deșertificării și biodiversităţii. De asemenea, se angajează să implice societatea civilă mai activ, în procesul de luare a deciziilor asupra mediului și a resurselor naturale, precum și instruire în domeniul mediului și educației.

STRATEGIIExistă o serie de strategii care abordează adaptarea la schimbările climatice. Acestea sunt prezentate mai jos, în ordine cronologică.

1. Strategia Dezvol tă r i i Durabi le a Sectorului Forestier 2003-2020 adoptată prin Hotărârea Parlamentului nr. 350 din 12.07.2001. Aceasta are ca scop restaurarea și creșterea potențialului productiv și protector al pădurilor și extinderea zonelor împădurite. În ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice, aceasta recunoaște rolul esențial al pădurilor și a vegetației forestiere în atenuarea

efectelor negative ale climei, și în special se concentrează pe refacerea potențialului forestier ca o componentă indispensabilă a acestei strategii pentru atenuarea efectului distructiv al schimbărilor bruște de temperatură, secetă și alți factori climatici negativi.

2. Strategia Națională de Dezvoltare a Republicii Moldova până în 2020 adoptată de Parlament prin Legea nr. 166 din 11.07.2012, modificată de Parlament prin Legea nr. 121 din 03.07.2014. Prezenta strategie „prezintă o viziune coerentă asupra dezvoltării economice durabile pe

�14

8. CARE SUNT ACTUALELE DOCUMENTE DE POLITICI NAŢIONALE PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN R.MOLDOVA?

termen lung” și se concentrează pe 8 priorități de dezvoltare. În primul rând aceasta se referă la adaptarea la schimbările climatice, în primul rând, din perspectiva de a continua a 8-a priori tate de dezvoltare, care este „Creșterea competitivității în agricultură și dezvoltare rurală durabilă”. Având în vedere acest lucru, strategia stabilește pentru a mări suprafața suprafeței irigate cu 50% în 2020 față de 2010 prin efortul de a „susţine adaptarea la schimbăr i le cl imatice ș i atenuare”, care va contribui la „asigurarea unui management durabil al resurselor naturale în agricultură va fi posibilă prin efectuarea următoarelor etape”. În plus, strategia afirmă că consultarea cu societatea civilă va fi „linia roşie” în procesul de implementare a strategiei.

3. Strategia Națională de Sănătate Publică pentru anii 2014 – 2020 adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 1032 din 20.12.2013. Scopul strategiei este „îmbunătățirea stării de sănătate, reducerea inegalităților în domeniul sănă tăț i i pr in întăr i rea serviciului de supraveghere de stat pentru sănătate publică, în scopul implementării operațiunilor esențiale de sănătate publică, precum și furnizării serviciilor de sănătate publică accesibile și de înaltă calitate, la nivel individual, de comunitate și populație. În ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice, această strategie stabilește necesitatea elaborării politicilor sectoriale privind adaptarea la schimbările climatice și fenomenele extreme, inclusiv consolidarea capacității instituționale și întărirea sistemului de sănătate la locul de muncă.

În ceea ce privește implicarea ONG-urilor, strategia prevede:-crearea unui parteneriat durabil cu ONG-urile și societatea civilă, în scopul de a desfășura activități de promovare a sănătății.-consolidarea capacității ONG-urilor de a mobiliza și încuraja rețelele comunitare de a desfășura activități de protecție și de a cultiva un stil de viață sănătos.

- dezvoltarea şi implementarea unui mecanism de cooperare cu societatea civilă şi alte sectoare (educaţie, transport, ocuparea forței de muncă și protecție socială, construcţie, agricultură, etc.) în pregătirea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea programelor de sănătate publică.

- contribuirea la formarea parteneriatului trans-sectorial, la nivel național și local pentru implementarea activităț i lor care vizează reducerea factorilor de risc și îmbunătățirea sănătății populației.

4. Strategia de Alimentare cu Apă și Sanitaţie pentru anii 2014-2028 adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 199 din 20.03.2014. Scopul acestei strategii este „de a oferi o hartă rutieră actualizată și detaliată pentru dezvoltarea domeniului alimentării cu apă și sanitaţiei, atât pe termen mediu (până în 2018), cât și pe termen lung (până în 2028), precum și pentru a asigura dreptul omului la apă potabilă, ca un drept fundamental”, încercând în același timp să asigure treptat accesul la apă sigură și sanitaţie adecvată pentru toate localitățile și populația Republicii Moldova. La punctul de adaptare la schimbările climatice, strategia prevede „protecția resurselor de apă împotriva amenințărilor schimbărilor climatice, în concordanță cu măsurile cuprinse în Strategia de adaptare la schimbarea climei a Republicii Moldova până în 2020, și adaptarea infrastructurii de alimentare cu apă și canalizare a resurselor de apă existente, atât în ceea ce privește calitatea, cât ș i cantitatea, precum ș i a posibilelor evenimente extreme de secetă sau inundații, ca parte a consolidării capacității instituționale a autorității centrale de mediu în ceea ce privește gestionarea resurselor de apă.

5. Strategia Naţională de Mediu 2014-2023 adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 301 din 24.04.2014. Această strategie „are ca scop să compenseze” deficiențele unor altor documente de strategie, inclusiv Strategia națională de dezvoltare a Republicii Moldova până în anul 2020, în cazul în care prioritățile legate de protecția mediului „sunt abordate doar pentru timp scurt și sporadic”. Scopul acestui document este „de a garanta dreptul populaţiei Republicii Moldova la un mediu

�15

sănătos, nepoluat şi durabil, în armonie cu dezvoltarea economică şi bunăstarea socială. Obiectivul global al strategiei este crearea unui sistem de management de mediu eficient, ceea ce ar contribui la îmbunătățirea calității mediului, și ar asigura dreptul populației la un mediu natural curat, sănătos și durabil. Al 2-lea obiectiv din cele 8 obiective specifice ale acestei strategii, care se referă în mod explicit la adaptarea la schimbările climatice, este „Integrarea principiilor de protecție a mediului, de dezvoltare durabilă, de dezvoltare a economiei ecologice, precum și de adaptare la schimbările climatice în toate sectoarele economiei naționale”. În acest scop, o orientare pentru acționare a fost de a elabora documente de politici specifice în mod specific în domeniul adaptării la schimbarea climei.

6. Strategia Naţională de Dezvoltare Agricolă şi Rurală în Republica Moldova 2014-2020 adop ta tă p r i n Ho tă râ rea Guvernului nr. 409 din 4.06.2014. Scopul acestei strategii sectoriale se bazează pe v iz iunea de a crea o s inergie înt re dimensiunile economice, de mediu şi sociale, şi este definită ca „de a spori competitivitatea sectorului agroalimentar printr-o restructurare și modernizare extensivă, precum și de a îmbunătăți calitatea vieții și muncii în zonele rurale, prin crearea de sinergii între activitățile agricole și cele legate de protecția mediului”. Strategia se concentrează în mod explicit asupra adaptării la schimbarea de climă ca fiind o prioritate în al 2-lea obiectiv principal”. Mai exact, strategia invocă necesitatea sprijinirii adaptării și atenuării schimbărilor climatice asupra producției agricole, care se va realiza prin îmbunătățirea accesului agricultorilor la soiuri noi de culturi rezistente la secetă, la tehnologie agricolă non-distructivă, la cercetare și instruire în managementul inovativ al apei și solului, precum și la informații climatice (în special pentru evenimente meteorologice extreme).

7. Strategia de cercetare-dezvoltare a

Republicii Moldova până în 2020, adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 920 din 7.11.2014. Această strategie are drept scop „dezvoltarea unui sistem capabil de a crea cunoştinţe ştiinţifice de înaltă performanţă, în scopul de a spori competitivitatea economiei naţionale şi a gradului bunăstării populaţiei”. Astfel, până în 2020, domeniul cercetării și dezvoltării în Republica Moldova ar trebui să aibă controlul asupra direcțiilor prioritare de cercetare pentru a stabili o interacțiune eficientă cu societatea și mediul de afaceri, precum și pentru punerea în aplicare a rezultatelor cercetări i ș i a schimbului de cunoștințe. În ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice, strategia se aliniază la prioritățile Strategiei de cercetare - dezvoltare a Uniunii Europene „Orizont 2020”. Mai exact, una din domeniile prioritare în domeniul cercetării și dezvoltării în Republica Moldova până în anul 2020 este acțiunea climatică, eficiența utilizării resurselor și a materiilor prime.

Strategia prevede implicarea ONG-urilor, în principal, prin eforturile acestora de a modifica legislația în așa fel, încât, să se asigure accesul egal la finanțare pe o bază competitivă din resursele bugetare ale tuturor părților interesate din domeniul cercetării și dezvoltării - institute de cercetare, instituții de învățământ superioare, întreprinderi mici și mijlocii, ONG-uri etc. În plus față de aceasta, strategia are ca scop facilitarea accesului societății civile la rezultatele cercetărilor în vederea asigurării unui dialog continuu între știință și societate, diseminarea cunoștințelor și punerea în practică a rezultatelor cercetării. De asemenea, caută să sporească încrederea publicului în știință prin dezvoltarea unor agende de cercetare și dezvoltare responsabile, care sunt în conformitate cu așteptările societății civile și a cetățenilor.

8. Strategia de Adaptare la Schimbarea Climei a Republicii Moldova până în 2020 adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 1009 din 10.12.2014. Această strategie este una principală pentru eforturile țării de a se adapta la schimbările climatice. Aceasta „prevede o viziune integrată asupra oportunităților de dezvoltare a Republicii

�16

Moldova într-un mod rezilient la impactul acestor schimbări și se bazează pe un studiu aprofundat a viitoarelor riscuri climatice și efecte ale schimbărilor climatice asupra sectoarelor vulnerabile”, și urmărește să „consolideze ș i să ghideze abordarea sectorială care este caracteristică riscurilor climatice, efectelor schimbărilor climatice asupra sectoarelor vulnerabile, cum ar fi Agricultura, Resursele de apă, Silvicultură, Sănătate umană, Energie, Transport și Infrastructura rutieră, precum și adaptarea acestor sectoare la potențialele schimbări climatice. Scopul strategiei este „de a se asigura că dezvoltarea socială și economică a Republicii Moldova este mai puțin vulnerabilă că tre impactul schimbăr i lor cl imatice, devenind mai rezilientă”, în timp ce obiectivul principal este acela „de a spori capacitatea Republicii Moldova de a se adapta și răspunde la efectele reale sau potențiale ale schimbărilor climatice. Strategia va servi drept strategie-umbrelă, care va crea un mediu oportun pentru anumite sectoare și ministere de a integra adaptarea la schimbările climatice și gestionarea riscurilor în strategiile lor existente și viitoare, planuri de acțiune, pentru a preveni efectele negative ale schimbărilor climatice și maximiza oportunitățile furnizate

de aceștia.”

9. Strategia privind Diversitatea Biologică a Republicii Moldova pe anii 2015-2020, adoptată prin H.G.274 din 18.05.2015. Obiectivul major al acestei strategii este acela „de a crea condiții necesare pen t ru îmbună tăț i rea ca l i tăț i i componentelor diversității biologice prin întărirea bazei pentru dezvoltarea durabilă a țării”. Deşi scopul său principal este „de a prezenta un mecanism de gestionare, utilizare durabilă, protecție și conservare a diversității biologice și a ecosistemelor din Republica Moldova, ceea ce ar contribui la stoparea pierderii speciilor de plante și animale și degradarea habitatelor lor, și care va contribui, de asemenea, la conservarea acestor resurse pentru generațiile viitoare”. În ceea ce privește adaptarea biodiversității la schimbările climatice în cauză, această strategie determină schimbăr i le cl imatice ca fiind una dintre principalele amenințări pentru biodiversitate, datorită vulnerabilității a sute de specii de plante și animale la factorii de risc climatici. În această privinţă, strategia „va promova activităţi în vederea realizării unui studiu cuprinzător cu privire la relația dintre ecosisteme, biodiversitate și schimbările climatice în Republica Moldova, precum și tehnologii pentru a asigura adaptabilitatea ecosistemelor forestiere la schimbările climatice”.

�17

În plus față de aceste strategii adoptate, care sunt în vigoare la data publicării prezentului document, există o serie de strategii conexe care nu au fost descrise mai sus, deoarece acestea sunt în curs de dezvoltare, sunt în aşteptare, sau sunt legate de schimbările climatice, dar nu abordează în mod explicit adaptarea la schimbările climatice:- Strategia Energetică a Republicii Moldova până în 2030 (adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 102 din

05.02.2013) – abordează doar atenuarea schimbărilor climatice, nu adaptarea.- Strategia de Transport şi Logistică pe anii 2013-2020 (adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 827 din

28.10.2013) – nu conţine nici o referire la adaptarea la schimbările climatice.- Strategia pentru sectorul forestier în ceea ce privește schimbările climatice – în curs de dezvoltare. - Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Regională 2016-2020 – adoptată de Guvern în aprilie 2016, în

așteptarea aprobării de către Parlament, nu conţine nici o referire la adaptarea la schimbările climatice.- Strategia de Dezvoltare cu Emisii Reduse a Republicii Moldova - elaborată, în așteptarea aprobării de

către Guvern, care urmează a fi revizuită în urma Conferinţei a 21-a a Părţilor (COP21).- Strategia sectorială de adaptare a sistemului de sănătate la schimbările climatice - elaborată, în

așteptarea aprobării de către Guvern. La sfârşitul anului 2015 – începutul anului 2016 Strategiile de dezvoltare a 6 raioane (Basarabeasca, Călăraşi, Făleşti, Leova, Nisporeni, Sîngerei) cele mai vulnerabile la schimbarea climei au fost revizuite pentru a integra prevederile strategiei de adaptare la schimbările climatice ale Republicii Moldova până în anul 2020.

PROGRAME

1. Programul Guvernului pentru anii 2015-2018 include o serie de referiri la adaptarea la schimbările climatice, Şi anume, Guvernul se angajează să susţină adaptarea și atenuarea schimbărilor climatice asupra producției agricole prin:a. implementarea unor sisteme de protecție a

culturilor împotriva condițiilor meteorologice nefavorabile (ger, grindină).

b. extinderea / reabilitarea sistemelor de irigare și drenaj.

c. identificarea de noi soiuri de culturi, extrem de productive și rezistente la condițiile de mediu nefavorabile.

d.aplicarea unei tehnici de perturbare redusă a solului prin utilizarea tehnicii no-till şi mini-tilues by using no-till and mini-till systems.

2. Programul naţional privind crearea rețelei ecologice naționale pentru anii 2011-2018 adoptat prin Hotărârea Guvernului nr. 593 din 01.08.2011. Acest program se referă la efectele schimbărilor climatice asupra biodiversității, ca parte a bazei pentru dezvoltarea acesteia. Nu se face nici o altă referire explicită la adaptarea la schimbările climatice.

3. Programului de dezvoltare a gospodăririi apelor şi a hidroamelioraţiei în Republica Moldova pentru anii 2011-2020 adoptat prin Hotărârea Guvernului nr. 751 din 05.10.2011. Deşi abordează problema și eforturile îndreptate spre gestionarea resurselor de apă, aceasta nu face referire în mod explicit la adaptarea la schimbările climatice, nici la implicarea ONG-urilor în implementarea acesteia.

PLANURI1. Planul de acțiuni privind implementarea Strategiei Naționale de Sănătate publică pentru anii 2014 – 2020.

2. Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei de alimentare cu apă și sanitaţie pentru anii 2014-2028.

3. Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei Naţionale de Mediu 2014-2023.

4. Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei Naţionale de dezvoltare agricolă şi rurală în Moldova 2014-2020.

5. Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei de cercetare - dezvoltare a Republicii Moldova până în 2020.

6. Planul de acțiuni privind implementarea Strategiei de adaptare la schimbarea climei a Republicii Moldova până în 2020.

7. Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei privind diversitatea biologică a Republicii Moldova pentru anii 2015-2020.

8. Planul naţional de extindere a zonelor forestiere pentru anii 2014-2018.

Notă: Lista planurilor menționate mai sus nu este exhaustivă și include doar planurile la nivel național. Aceasta nu include planurile locale legate de adaptarea la schimbările climatice în Republica Moldova.

�18

CUM ESTE ABORDATĂ ÎN DOCUMENTELE DE POLITICI PRIVIND ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE A SECTORULUI DE APĂ IMPLICAREA ONG-URILOR?Documente de politici cheie privind adaptarea la schimbările climatice a sectorului de apă sunt: 1. Strategia de Adaptare la Schimbarea Climei a Republicii Moldova până în 2020 și Planul de acțiuni aferent;2. Strategia de Alimentare cu Apă și Sanitaţie pentru anii 2014-2028 și Planul de acțiuni aferent; 3. Strategia Naţională de Dezvoltare Agricolă şi Rurală în Republica Moldova 2014-2020 și Planul de acțiuni

aferent;4. Strategia Naţională de Mediu 2014-2023 și Planul de acțiuni aferent;5. Programul Guvernului pentru anii 2015-2018.

Aceste documents de politici prevăd implicarea societății civile și a ONG-urilor după cum urmează:

1. Strategia de Adaptare la Schimbarea Climei a Republicii Moldova până în 2020În această strategie ONG-urle sunt:• îndemnate să întreprindă acţiuni eficiente şi să coopereze în ceea ce priveşte obţinerea de rezultate concrete pentru atingerea obiectivelor propuse. În plus, autoritățile publice se vor “asupra cooperării cu comunitatea de afaceri, cu ONG-urile şi comunitatea academică/ştiinţifică şi să combine expertiza şi resursele, să crească gradul de conştientizare şi voinţa de acţiune a tuturor părţilor implicate.”• sunt considerate parteneri-cheie în crearea până în 2020 a unui mechanism de monitorizare a impactului schimbărilor climatice, a vulnerabilităţii sociale şi economice asociate şi de gestionare/diseminare a informaţiei referitoare la riscurile şi dezastrele climatice. Pentru aceasta, ONG-urile “trebuie să aibă cunoştinţe cât mai vaste privind impactul socioeconomic şi de mediu al schimbărilor climatice în următoarea perioadă” pentru a-și asigura o capacitate adecvată de a acționa.• vor acționa împreună cu Ministerul Mediului, instituțiile de cercetare, mediul academic și universitățile pentru a crea o bază de date națională privind schimbările climatice.• vor colabora cu autoritățile publice și companiile private pentru a sprijini implementarea politicilor de adaptare la schimbările climatice facilitând schimbarea necesară în atitudini şi comportament şi îmbunătăţind capacitatea generală de atenuare a efectelor generate de schimbările climatice. Acest lucru se prevede să fie realizat punând la dispoziția societății cunoștințe adecvate și corecte privind schimbările climatice și efectele acestora, și sporind gradul de conștientizare privind necesitatea de a promova măsurile de adaptare la schimbările climatice.

Planul de acțiuni privind implementarea Strategiei de Adaptare la Schimbarea Climei a Republicii Moldova până în 2020 menționează în mod explicit ONG-urile ca partener în implementarea următoarelor măsuri:• Crearea unei platforme de resurse specializate în domeniul schimbării climei şi a unei reţele de experţi în domeniul schimbării climei (experţi independenţi, organizaţii neguvernamentale, instituţii ştiinţifice, instituţii financiare), care ar putea presta servicii autorităţilor publice centrale şi locale în ceea ce priveşte adaptarea la schimbarea climei . Acestă măsură urmează să fie implementată în anul 2016.• Dezvoltarea cooperării internaţionale şi cu organismele donatoare, în vederea asigurării asistenţei necesare pentru implementarea măsurilor de adaptare la schimbarea climei. Acestă măsură urmează să fie implementată în anul 2020.Ambele măsuri fac parte din eforturile de atingere a Obiectivului specific nr. 1: Specific Objective 1: “Crearea pînă în anul 2018 a cadrului instituţional în domeniul schimbărilor climatice, care să asigure implementarea eficientă a măsurilor de adaptare la nivel naţional, sectorial şi local”, Direcţia de acţiune nr. 3. “Dezvoltarea comunicării şi cooperării instituţionale în vederea implementării politicilor de adaptare.”

�19

9. RESURSELE DE APĂ ȘI ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE

2. Strategia de Alimentare cu Apă și Sanitaţie pentru anii 2014-2028 Această strategie stipulează că reprezentanții societății civile vor face parte din grupul interministerial care va asigura implementarea coerentă a strategiei sub coordonarea Ministerului Mediului. Acest Grup de coordonare urmează să includă și reprezentanți ai instituțiilor responsabile de aprovizionarea cu apă și cu sisteme de sanitație, nominalizați de respectivele instituții, și urmează să fie responsabil de elaborarea planurilor anuale comunede lucru și de implementarea tuturor activităților identificate. De asemenea, Grupul în cauză ar urma să aibă ca sarcină încărcarea pe site-ul Ministerului a informațiilor cu privire la punerea în aplicare a strategiei. În același timp, cu scopul de a asigura transparența în implementarea strategiei, organizațiile societății civile care nu fac parte din Grupul de coordonare ar avea posibilitatea să comenteze și să propună sugestii ca răspuns la informația încărcată pe site privind progresul în implementarea strategiei. Acest lucru ar urma să se întâmple și în cadrul conferințelor anuale pe acest subiect, pe care Ministerul Mediului și-a asumat să le organizeze ca parte din procesul de asigurare a participării publicului la luarea deciziilor.

Planul de acțiuni pe perioada 2014-2018 pentru implementarea Strategiei e Alimentare cu Apă și Sanitaţie 2014-2028 nu conține referieri la măsuri specifice la care ONG-urile sunt așteptate să contribuie.

3. Strategia Naţională de Dezvoltare Agricolă şi Rurală în Republica Moldova 2014-2020Strategia subliniază necesitatea implicării societății civile în implementarea prevederilor sale fără a specifica în mod detaliat cum e planificat să se întâmple acest lucru și fără a specifica ce rol mai exact ar urma să aibă ONG-urile.

Aferentul Plann de acțiuni privind implementarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare Agricolă şi Rurală în Republica Moldova 2014-2020 nu face nicio referire la implicarea ONG-urilor sau a societății civile.

4. Strategia Naţională de Mediu 2014-2023Această strategie prevede rolul societății civile prin implicarea activă a acesteia în reglemantare, crearea mecanismelor instituționale și financiare pentru economisirea energiei. Acest lucru este planificat să se realizeze prin facilitarea accesului societății civile la informațiile de mediu, și prin oferirea informației legate de progresul în implementarea strategiei. În acest fel este așteptat ca societatea civilă la rândul său să ofere sugestii și comentarii asupra documentelor respective.

Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei Naționale de Mediu 2014-2023 nu conține nicio referire la implicarea societății civile sau ONG-urilor.

5. Programul Guvernului pentru anii 2015-2018 Programul conține un capitol (Capitolul XVII) cu privire la Societatea Civilă. Mai exact, Guvernul își asumă să:• Elaborarea mecanismelor naționale și locale pentru promovarea participării organizațiilor societății civile în

procesul de luare a deciziilor.• Reforma mecanismului de înregistrare și re-înregistrare a organizațiilor necomerciale pentru a asigura

respectarea libertății de asociere.• Reforma cadrului legal cu privire la filantropie și donații pentru a asigura sustenabilitatea ONG-urilor.• Îmbunătățirea reglementărilor privind sarcinile fiscale ale organizațiilor societății civile.• Promovarea și consolidarea sustenabilității financiare a societății civile prin aprobarea procedurilor de aplicare

a prevederilor legale referitoare le posibilitatea persoanelor fizice de a redirecționa parte din impozitul pe venit către organizațiile de utilitate publică.

• Asigurarea transparenței Comisiei de Certificare prin publicarea listei deținătorilor de certificate de utilitate publică, date privind activitatea acestora și publicarea deciziilor Comisiei.

• Simplificarea accesului la deducerea donațiilor, și îmbunătățirea mecanismului respectiv pentru persoane fizice și agenți economici.

• Înființarea mecanismului și procedurii privind participarea și eligibilitatea ONG-urilor de a oferi servicii sociale, servicii de sănătate, educație, etc.

• Definirea cadrul legal privind antreprenoriatul social și achiziționarea serviciilor sociale.• Elaborarea unei noi strategii privind dezvoltarea societății civile pentru 2016-2020, în parteneriat cu OSC-urile.

�20

CE FAC ÎN PREZENT ONG-URILE DIN MOLDOVA PE ACEST SEGMENT?În prezent, un număr modest de ONG-uri din Moldova sunt implicate în activități ce vizează adaptarea la schimbările climatice în sectorul resurselor de apă. Unele din aceste activități vizează elaborarea și monitorizarea politicilor (Boxa 1), în timp ce majoritatea activităților realizate de ONG-uri sunt legate de implementarea politicilor, în mod specific activități de conștientizare și educație pentru implicarea părților interesate în gestionarea integrată a resurselor de apă (Boxa 2). Câteva exemple sunt conștientizarea și educația privind importanța proiectelor de apă și sanitație în zonele rurale (Boxa 3).

Notă: exemplele prezentate în boxele de mai jos nu sunt exhaustive, ci doar mostre demonstrative. Aceste exemple se bazează pe contribuțiile participanților la atelierele organizate în cadrul proiectului “Analiza documenteleor naționale de politici în domeniul schimbărilor climatice în sectoarele apă și biodiversitate”.

�21

Centrul Național de Mediu (CNM) implementează proiectul multi-anual “Râurile noastre - provocarea apelor transfrontaliere”. Scopul proiectul este să implice comunitățile în îmbunătățirea gestiunii integrate a resurselor de apă din bazinul râului Nistru. CNM facilitează crearea comitetelor sub-bazinale ale afluenților râurilor Nistru și Prut, implică aceste comunități în activități de monitorizare și îmbunătățire a calității apelor, organizează expediții cu tinerii de-a lungul râurilor, etc. În plus, pentru a preveni secarea râurilor vulnerabile la schimbările climatice, CNM este implicat în eliminarea obstacolelor construite de oameni pe râurile miciDetalii disponibile la www.environment.md

Academia de Guvernare a Mediului din Moldova lcurează la lansarea “The Game with Impact” – o platforma pnline de gamification care permite oamenilor de diferite vârste(în special tineri) să se implice într-un joc online și să realizeze misiuni cu impact real și imediat. Acest lucru se întâmplă când utilizatorii își asumă misiuni reale ce crează impact de mediu și social pozitiv. Unele dintre aceste misiuni vizează sarcini de gestiune a resurselor de apă.Detalii disponibile la www.megageneration.com

BOXA 2

Fi l ia la din Moldova a Funda ț ie i Skat implementează proiectul ApaSan, care sprijină financiar și cu resurse de creștere a capacității municipalitățile și comunitățile doritoare să investească în infrastructura de alimentare cu apă și sanitație. Ea are ca scop implementarea pe scară largă a proiectelor de acest fel, documentarea și diseminarea know-how-ului, consolidarea capacităților actorilor locali de a implementa proiecte similare, precum și abordarea obstacolelor de ordin legal, politic și normativ în dialogul cu instituțiile de la nivel național.

Pe de altă parte, ApaSan identifică, testează și promovează al ternative tehnice ș i de management pentru sisteme de alimentare cu apă. El a contribuit până în prezent la înființarea Asociațiilor Utilizatorilor de Apă în 25 comunități rurale ca modalitate de gestiune a sistemelor mici , descentral izate de alimentare cu apă. De asemenea, ApaSan a realizat stații de epurare în câteva instituții și comunități rurale având la bază tehnologia zonelor umede construite.

Detalii disponibile la www.apasan.md

BOXA 3

Mișcarea Ecologistă din Moldova, Eco-Tiras și Centrul Național de Mediu sunt unele dintre organizațiile de mediu din Moldova care fac parte din Grupul de Lucru pentru Mediu al Consiliului Național pentru Participare (CNP) – o structură independentă a societății civile, creată pentru a facilita implicarea părților interesate în elaborarea, implementarea, monitorizarea, evaluarea și revizuirea documentelor de planificare strategică. Cu toate că CNP a fost creat printrăo Hotărâre de Guvern(H.H. 11/19.01.2010), ONG-urile membre ale CNP sunt în general nemulțumite de nivelul scăzut de importanță pe care o acordă Guvernul de fapt comentariilor și recomandărilor CNP.

BOXA 1

CARE SUNT PRINCIPALELE LACUNE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE DOMENIILE DE ADVOCACY ÎN ACEST SECTOR?Prevederile documentelor de politici legate de implicarea societății civile în adaptarea la schimbările climatice a sectorului apă evidențiază domeniile unde este necesară implicarea ONG-urilor. În plus, Evaluarea vulnerabilității climatice la nivel național pentru Moldova (2014) a propus o serie de recomandări atât pentru autoritățile publice locale, cât și pentru organizațiile societății civile. Cu toate că recomandările din Evaluarea vulnerabilității nu s-au axat în mod specific pe sectorul apă, unele dintre aceste recomandări s-au referit la intervenții legate de resursele de apă. Câteva din aceste recomandări, prezentate mai jos, includ domenii specifice pentru advocacy. Lacunele de advocacy evidențiate în documentele de politici și în Evaluarea vulnerabilității sunt complementate de cele obținute în rezultatul analizei documentelor de politici, literaturii de specialitate, interviurilor și atelierelor cu părțile interesate, realizate în cadrul proiectului “Analiza documentelor de politici naționale privind schimbările climatice în sectoarele apă și biodiversitate”.

�22

- Cercetarea privind disponibilitatea (cantitate, localizare, rata de reumplere) resurselor de apă în diferite corpuri de apă: râuri, lacuri, acvifere, rezerve subterane de apă, etc.

- Bază de date privind resursele de apă disponibile și utilizate din diferite corpuri de apă la diferite niveluri administrative.

- P rograme na ț i ona le de educare ș i conștientizare a publicului privind impactul schimbărilor climatice asupra resurselor de apă și asupra sănptății publice, și măsuri de adaptare.

- Necesitatea echilibrării diferitor moduri de utilizare a resurselor de apă - pentru alimentare, irigare, industrie și sănptatea ecosistemelor, ținând cont de scenariile anticipate în urma schimbărilor climatice.

- Înțeșegerea și diseminarea informațiilor despre câtă apă din diverse corpuri de apă e disponibilă pentru utilizare în diferite scopuri fținând cont de scenariile anticipate în urma schimbărilor climatice.

- Acces public la date privind apa, inclusiv legate de sănătatea publică.

- Sistem de raportare la diferite niveluri administrative.

- Administrarea comună a resurselor de apă la nivel de bazin hidrografic.

- Crearea comitetelor bazinale cu implicarea reprezentanților tuturor părților interesate.

- Consolidarea capcității de management a autorităilor la diferite niveluri.

- Elaborarea planurilor de gestiune a bazinelor râurilor mici și de adaptare la schimbările climatice.

- Facilitarea accesului tuturor fermierilor (inclusiv micile gospodării) la sisteme de irigare bazate pe consum minim de apă (e.g. irigare prin picurare ș i recoltarea de precipitații atmosferice), prin măsuri de conservare a apei(e.g. construirea teraselor și bazinelor la scară mică), precum și construirea infrastructurii prietenoasă cu mediul, la scară mică, pentru stocarea apei.

- Asigurarea mecanismelor financiare pentru facilitarea accesului tuturor gospodăriilor rurale la susteme de aprivizionare cu apă și canalizare.

- Continuarea reabilitării stării ecologice bune a zonelor umede, îmbunătățind astfel regimul hidrologic al cursurilor principale de apa din Moldova.

- Monitorizarea ariilor protejate, în special în ce p r i veș t e buge tu l de apă , con t ro lu l contaminării și al eroziunii.

- Alocarea resurselor financiare publice (nașionale și locale) pentru prevenirea dezastrelor, inclusiv pentru: avertizarea privind inundașiile, planificarea teritorială în funcție de scenariile estimate, (inclusiv relocarea zonelor populate), împăduriri, etc.

- Consolidarea mecanismelor de aplicare a legii în domeniul gestiunii resurselor de apă.

Lista lacunelor majore în sectorul apă și adaptarea la schimbările climatice

ANALIZA SWOT A CONTRIBUȚIEI ONG-URILOR LA ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE A SECTORULUI RESURSELOR DE APĂ. CONSTATĂRI-CHEIE.

�23

• Evaluarea impactului schimbărilor climatice asupra Moldovei a fost făcută și riscurile sunt bine cunoscute.

• Sunt disponibile publicații, rapoarte și informații cu privire la impactul schimbărilor climatice asupra sectorului de apă (e.g. Atlasul schimbărilor climatice, Evaluarea vulnerabilității climatice la nivel național pentru Moldova, ș.a.).

• A fost aprobată o serie de documente de politici, inclusiv Strategia națională de adaptare la schimbările climatice și Planul de acțiune aferent, unul din obiectivele specifice concentrându-se asupra sectorului resurselor de apă.

• Au fost elaborate unele strategii sectoriale de adaptare la schimbările climatice, câteva din acestea fiind deja aprobate.

• Au fost elaborate scenarii de impact al inundațiilor• Există oameni cu experiență în managementul

resurselor de apă și adaptarea la schimbările climatice. • În medie, oamenii sunt intrinsec conștienți de

importanța disponibilității și calității apei.• Au fost înființate deja 6 comitete sub-bazinale.• Anumite proiecte de infrastructură pentru alimentarea

cu apă și canalizare, care sunt finanțate de către agențiile donatoare, sunt condiționate de calitatea lucrărilor executate.

• Inspecția Ecologică de Stat a crescut frecvența controalelor.

PUNCTE TARI (Strengths)

• Nu sunt suficiente ONG-uri la nivel local specializate și active în acest domeniu.

• ONG-urile existente și active în acest sector nu reușesc să acopere toate ariile care necesită intervenție din partea ONG-urilor.

• În unele cazuri, organizațiile și persoanele care fac cercetare în doemniul schimbărilor climatice, fac acest lucru fără să fie specializate în domeniu, generând rezultate inexacte sau incorecte.

• Multe proiecte în domeniul schimbărilor climatice și a resurselor de apă sunt implementate de ONG-uri doar o singură dată, lipsindu-le continuitatea și durabilitatea.

• Multe ONG-uri sunt de multe ori orientate mai mult spre a obține proiecte și a atrage donatori, nu spre a rezolva o anumită problemă. Acest lucru duce la inconsecvență în eforturile depuse și la eșecuri în obținerea unor rezultate substanțiale.

• Lipsa de încredere care împiedică colaborarea dintre oameni, inclusiv vecini, dintre ONG-uri și între ONG-uri și APL-uri.

• ONG-urilor le lipsesc mecanisme financiare, altele decât proiectele finanțae de donatori, fapt care afectează durabilitatea și consistența activității lor.

• Amenzile pentru încălcarea legislației de mediu, inclusiv utilizarea ilegală a resurselor de apă și poluarea apelor, sunt prea mici pentru a fi eficiente.

• Interesele divergente legate de diferite utilizări ale apei și de împărțirea beneficilori și costurilor au condus în anumite zone la conflicte între cetățeni și administrația publică sau ONG-uri și administrația publică.

• În cadrul Ministerului Mediului nu există niciun departament specializat care se ocupă în mod special cu adaptarea la schimbările climatice, ceea ce face dificilă cooperarea în acest domeniu între diverși actori.

• Oficiul Schimbări Climatice are o serie de sarcini care se suprapun cu cele ale Ministerului, iar relația cu/ responsabilitatea față de Minister și societatea civilă nu este clar definită.

PUNCTE SLABE (Weaknesses)

• Documentele cheie de politici în acest sector prevăd implicarea ONG-urilor, chiar dacă nu specifică în mod clar cum.

• Începând cu anul 2017 va fi posibilă redirecționarea a 2% din impozitul pe venit către asociații, ceea ce va contribui la stabilitatea financiară a ONG-urilor.

• Comitetele subbazinale existente dețin o serie de lecții învățate și bune practici care pot fi utilizate în procesul de înființare a alot comitete subbazinale.

• Multe din programele educaționale existente, inclusiv programe de învățare pe tot parcursul vieții, includ priorități și obiective de învățare legate de mediu și schimbări climatice.

• Legea voluntariatului sprijină acum tinerii și orice alt membru al comunității să se alăture activității ONG-urilor ca voluntari, această experiență fiidnu-le recunoscută ca experiență de lucru.

OPORTUNITĂȚI (Opportunities)

• Poluarea transfrontalieră și efectele construcției de baraje pe sectorul ucrainean al râului Nistru.

• Agenții economicigăsesc modalități de a evita amenzile și exteriorizează costurile de poluare.

• Lipsa de stații de epurare a apelor uzate în multe sate și orașe.

• Lipsa voinței politice de a pune în aplicare a legislației de mediu.

• Nivelul scăzut de trai al populației influențează negativ disponibilitatea de a plăti pentru serviciile de alimentare cu apă și sanitație pentru infrastructura de adaptare la schimbările climatice.

AMENINȚĂRI (Threats)

CUM ESTE ABORDATĂ ÎN DOCUMENTELE DE POLITICI PRIVIND ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE A SECTORULUI BIODIVERSITATE IMPLICAREA ONG?

Documente de politici cheie privind adaptarea la schimbările climatice a sectorului de apă sunt:

1. Strategia de Adaptare la Schimbarea Climei a Republicii Moldova până în 2020 și Planul de acțiuni aferent;2. Strategia privind Diversitatea Biologică a Republicii Moldova pentru anii 2015-2020 și Planul de acțiuni aferent; 3. Strategia pentru Dezvoltarea Durabilă a Sectorului Forestier 2003-2020; 4. Strategia Naţională de Mediu 2014-2023 și Planul de acțiuni aferent;5. Programul Național pentru înființarea Rețelei Ecologice Naționale pentru anii 2011-2018;6. Planul Național de extindere a suprafețelor împădurite pentru anii 2014-2018.

Aceste documents de politici prevăd implicarea societății civile și a ONG-urilor după cum urmează:1. Strategia de Adaptare la Schimbarea Climei a Republicii Moldova până în 2020Pentru această Strategie și Planul de acțiuni aferent, precum și pentru Strategia Naţională de Mediu 2014-2023 și Planul de acțiuni aferent informația a fost prezentată în Capitolul 9.

2. Strategia privind Diversitatea Biologică a Republicii Moldova pentru anii 2015-2020 Viziunea acestei strategii este de a implica sectorul non-guvernamental , împreună cu mediul academic, sectorul privat și agenții economici, în punerea în aplicare a măsurilor de adaptare la schimbările climatice.

Societatea civilă este văzută ca fiind unul dintre beneficiarii acestei strategii. De asemenea, ONG-urile sunt recunoscute ca fiind unul dintre cei mai importanți actori în punerea în aplicare a proiectelor privind biodiversitatea, managementul mediului, precum și în conștientizarea publicului larg privind acest subiect, fără a detalia însă mecanismul exact de implicare a ONG-urilor.

Strategia "oferă modalități de a crea un parteneriat eficient între autoritatea centrală de mediu și sistemele economic, social și cultural, cum ar fi consolidarea platformei de dialog între părțile interesate la nivel național, regional și local, în vederea atingerii obiectivelor de conservare a biodiversității, de utilizare și de reconstrucție a ecosistemelor naturale, precum și de a culege

beneficii de pe urma utilizării produselor naturale. "

De asemenea, pentru a asigura transparența punerii în aplicare a strategiei, ONG-urile sunt invitate să propună comentarii și sugestii cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a strategiei, care urmează să fie făcute publice pe site-ul Ministerului Mediului.

Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei nu conține nicio referire la implicarea societății civile sau ONG-urilor.

3. Strategia pentru Dezvoltarea Durabilă a Sectorului Forestier 2003-2020 Această Strategie nu prevede în mod explicit nicio cale de implicare a societății civile în implementarea sa, și nici nu conține un Plan de acțiune în vigoare.

4. Programul Național pentru înființarea Rețelei Ecologice Naționale pentru anii 2011-2018În acest Program, organizațiile societății civile sunt considerate în mod explicit ca având un rol în conștientizarea și informarea publicului privind înființarea Rețelei Ecologice Naționale. Cu toate acestea, However, programul nu include niciun fel de alte detalii despre modul de organizare a participarii OSC-urilor.

5. Planul Național de extindere a suprafețelor împădurite pentru anii 2014-2018Acest Plan nu conține nicio referire la implicarea societății civile sau ONG-urilor.

�24

10. BIODIVERSITATEA ȘI ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE

CE FAC ÎN PREZENT ONG-URILE DIN MOLDOVA PE ACEST SEGMENT?

În prezent, un număr modest de ONG-uri din Moldova sunt implicate în activități ce vizează adaptarea la schimbările climatice în sectorul biodoversitate. Unele din aceste organizații sunt implicate în cercetare (Boxa 4), iar altele se ocupă de advocacy (Boxa 5), activități de conștientizare și educație (Boxa 6) și implicarea părților interesate în activități de plantare a pădurilor (Boxa 7). Activități de elaborare și monitorizare a politicilor sunt realizate de către Consiliul Național pentru Participare, menționat mai sus.

Notă: exemplele prezentate în boxele de mai jos nu sunt exhaustive, ci doar mostre demonstrative. Aceste exemple se bazează pe contribuțiile participanților la atelierele organizate în cadrul proiectului “Analiza documenteleor naționale de politici în domeniul schimbărilor climatice în sectoarele apă și biodiversitate”.

�25

Societatea ecologică BIOTICA desfășoară activități de cercetare în ceea ce privește diversitatea speciilor de plante și animale în Moldova. Aceste activități au fost realizate în cadrul unor proiecte specifice. Astfel, prin rezultatele cercetărilor de teren efectuate de către experții organizației, BIOTICA a contribuit la crearea Rețelei Ecologice Naționale și la publicarea Cărții Roșii a R. Moldova.

Detalii disponibile la: www.biotica-moldova.org

BOXA 4

Mișcarea Ecologistă din Moldova este o organizație de bază în activitățile de advocacy pentru extinderea și reabilitarea zonelor împădurite în Moldova. Ca parte a Consiliului Național pentru Participare, MEM pledează de asemenea pentru implicarea comunității mai largi a societății civile în elaborarea politicilor printr-un proces dublu. Primul proces se axează pe monitorizarea constantă a documentelor de politici, inclusiv cele legate de biodiversitate, și menținerea comunității ONG-urilor informate cu privire la situația acestor documente. Al doilea proces este orientat spre aducerea la cunoștința factorilor de decizie a pozițiilor comunității ONG-urilor prin editarea și transmiterea de documente de poziție, întâlniri și dialog cu factorii politici și factorii de decizie.

Detalii disponibile la www.mem.md

BOXA 5

Centrul Național de Mediu implementează activităț i mult ianuale de educa ț ie ș i sensibilizare a publicului cu privire la importana implicării comunităților locale în protecția și reabilitarea ecosistemelor acvatice și de uscat. De exemplu, prin activităț i le proiectului “Monitorizarea biologică a apelor din râurile mici”, CNM implică profesori de biologie și elevi de lliceu. Prin intermediul competiției „Plantează-ți viitorul” comunitățile locale și oamenii de toate vârstele au fost implicate în plantarea copacilor cu scopu de a restaura fâșiile forestiere protectoare, devenind în același t i m p m a i c o nș t i e n ț i d e i m p o r t a n ța biodiversității.

Detalii disponibile la: www.environment.md

BOXA 6

E c o V i s i o i m p l e m e n t e a ză i n i ț i a t i v a multianuală “Seed it forward” care vizează reabilitarea și plantarea pădurilor în vederea adaptării la schimbările climatice. Acest proiect, care implică în mod regulat voluntari și membri ai organizațiilor societății civile, precum și profesori și localnici din zonele care urmează să fie împădurite, urmărește să crească suprafața pădurilor preponderent în zonele abandonate, care sunt cele mai predispuse la eroziunea solului.

Detalii disponibile la: www.seeditforward.org

BOXA 7

CARE SUNT PRINCIPALELE LACUNE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE DOMENIILE DE ADVOCACY ÎN ACEST SECTOR?

Prevederile documentelor de politici legate de implicarea societății civile în adaptarea la schimbările climatice a sectorului biodiversitate evidențiază parțial unele lacune. În plus, Evaluarea vulnerabilității climatice la nivel național pentru Moldova (2014) a propus o serie de recomandări atât pentru autoritățile publice locale, cât și pentru organizațiile societății civile pe baza unor lacune legate de temele ce necesită să fie abordate în sectorul biodiversitate.

Ca și în cazul sectorului resurselor de apă, lacunele de advocacy evidențiate în documentele de politici și în Evaluarea vulnerabilității sunt complementate de cele obținute în rezultatul analizei documentelor de politici, literaturii de specialitate, interviurilor și atelierelor cu părțile interesate, realizate în cadrul proiectului “Analiza documentelor de politici naționale privind schimbările climatice în sectoarele apă și biodiversitate”. Aceste lacune sunt prezentate mai jos.

�26

- Integrarea în alte documente de politici sectoriale a conservării biodiversității și protecției habitatului acestora, ținând cont de scenariile anticipate ca urmare a schimbărilor climatice.

- Conservarea, restaurarea ș i extinderea habitatelor pentru speciile din Cartea Roșie.

- Acțiuni comune pentru dezvoltare rurală și gestionarea durabilă a zonelor protejate.

- Practicile agricole ecologice, în special în zonele umede și pe teritoriile adiacente ariilor protejate.

- Extinderea ș i protec ț ia zonelor umede restaurate.

- Consolidarea monitorizării de stat a zonelor protejate.

- Dezvoltarea unui sistem de raportare privind starea ecosistemelor și a speciilor.

- Consolidarea capacităț i i manageriale a autorităților la toate nivelele administrative.

- Planuri de management a bazinelor hidrografice și a zonelor protejate peru adaptarea la schimbările climatice.

- Crearea parcurilor naționale și a rețelei de rezervații ale biosferei pentru conservarea speciilor și habitatelor acestora.

- Reabilitarea stării ecologice a zonelor umede.

- Acces deschis la date privind biodiversitatea și ecosistemele.

- Alinierea cuantumului amenzilor la nivelul celor din UE.

- Bunăstarea animalelor sălbatice.

- Consolidarea practicilor de aplicare a legii în sectorul biodiversitate.

Lista lacunelor majore în sectorul biodiversitate și adaptarea la schimbările climatice

ANALIZA SWOT A CONTRIBUȚIEI ONG-URILOR LA ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE A SECTORULUI BIODIVERSITATE. CONSTATĂRI-CHEIE.

�27

• Existența documentelor naționale de politici și a legislației în acest sector.

• Există un număr semnificativ de ONG-uri care lucrează în acest sector.

• A fost publicată cea de a treia ediție a Cărții Roșii, iar ONG-urile au contribuit la această.

• Guvernul a adoptatd decizia cu privire la limitarea sezonului de vânătoare și a speciilor ce pot fi vânate.

• Unele ONG-uri, cu sprijinul instituțiilor publice, organizează regulat Caravana biodiversității.

• A fost înființată Rețeaua Ecologică Națională.

PUNCTE TARI (Strengths)

• ONG-urile active în acest sector nu reușesc să acopere toate domeniile care trebuie acoperite.

• În unele cazuri, sunt organizați și persoane care fac cercetare în domeniul schimbărilor climatice, fără a fi specializate, oferind rezultate inexacte.

• Gestionarea slabă și ineficientă a biodiversitatii (ariile protejate nu sunt respectate, pădurile se taie ilegal, numărul speciilor de plante și animale amenințate este în creștere).

• Lipsa înțelegerii sistemice în rândul populației și a factorilor de decizie cu privire la valoarea și importanța menținerii biodiversității.

• Proiecte în domeniul schimbărilor climatice și a biodiversității implementate de ONG-uri doar o singură dată, lipsindu-le durabilitatea.

• Multe ONG-uri sunt orientate mai mult spre a obține proiecte și a atrage donatori, nu spre a rezolva o anumită problemă. Acest lucru duce la inconsecvență în eforturile depuse.

• ONG-urilor le lipsesc mecanisme financiare, altele decât proiectele finanțae de donatori, fapt care afectează durabilitatea și consistența activității lor.

• Amenzile pentru încălcarea legislației de mediu sunt prea mici pentru a fi eficiente.

• În Ministerului Mediului nu există niciun departament specializat care se ocupă în mod special cu adaptarea la schimbările climatice.

PUNCTE SLABE (Weaknesses)

• Atractivitatea ecoturismului ar putea ajuta la educarea unei at i tudini pozit ive fa ță de biodiversitate.

• Direcția Biodiversitate din cadrul Ministerului Mediului are același scop și poate contribui la prioritizarea adaptării biodiversității la schimbările climatice.

• Documentele cheie de politici în acest sector prevăd implicarea ONG, chiar dacă, în unele cazuri, nu definesc în mod clar modul de implicare

• Discuțiile cu privire la valoarea și evaluarea serviciilor ecosistemice sunt pe agenda publică.

• Includerea impactului asupra biodiversității în Evaluarea Strategică de Mediu la care toate politicile urmează să fie supuse în viitorul apropiat.

• Î n c e p â n d c u a n u l 2 0 1 7 v a fi p o s i b i lă redirecționarea a 2% din impozitul pe venit către asociații, ceea ce va contribui la stabilitatea financiară a ONG-urilor.

• Multe din programele educaționale existente, inclusiv programe de învățare pe tot parcursul vieții, includ priorități și obiective de învățare legate de mediu și schimbări climatice.

• Legea voluntariatului sprijină acum tinerii și orice alt membru al comunității să se alăture activității ONG-urilor ca voluntari, această experiență fiidnu-le recunoscută ca experiență de lucru.

OPORTUNITĂȚI (Opportunities)

• Braconajul și defrișările necontrolate.• Voința politică redusă de a pune în aplicare

legislația privind protecția biodiversității.• Lipsa de continuitate în punerea în aplicare a

strategii lor/prevederi lor legale din cauza sch imbă r i i Guverne lor ș i a pr ior i tăț i lo r guvernamentale.

• Slaba înțelegere și implicare a publicului și a autorităților locale în conservarea biodiversității.

• Interesele personale și economice ale unor grupuri de oameni, inclusiv funcționari publici.

• Nivelul scăzut de trai al populației îi determină să încalce reglementările privind biodiversitatea.

• Venit mic în gospodării, ceea ce determină un interes scăzut față conservarea speciilor.

AMENINȚĂRI (Threats)

1. CREȘTEREA GRADULUI DE CONȘTIENTIZAREChiar dacă activitățile de conștientizare sunt ceea cu ce se ocupă majoritatea ONG-urilor din Moldova, o serie de lacune încă mai persistă. Și anume:

�28

11. LACUNE MAJORE PRIVIND PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICILOR ȘI RECOMANDĂRI-CHEIE PENTRU CONSOLIDAREA ACESTORA

1. Un nivel crescut de constientizare implică o schimbare de atitudine și, în mod ideal, de comportament al grupului țintă. Până în prezent, majoritatea activităților de sensibilizare desfășurate de ONG-uri au vizat în principal informarea populației cu privire la aspecte legate de resursele de apă și adaptarea la schimbările climatice, fără a-i implica activ și fără a urmări/monitoriza schimbări în atitudinea și comportamentul comunităților vizate.

2. Activitățile de sensibilizare rareori au un grup țintă specific, astfel încât ONG-urile să folosească cele mai eficiente instrumente de comunicare pentru a atinge rezultatul dorit în rândul comunității vizate.

3. Activitățile de conștientizare și sensibilizare realizate de ONG-uri au adesea o abordare de sus în jos, și mult mai rar se axează pe colectarea informației, pe identificarea și analiza potențialelor bariere și oportunități legate de problemele-cheie din rândul comunității vizate.

4. O altă lacună este în utilizarea informațiilor sprijinite de știință de către ONG-uri, în special, informații cu privire la cazul specific al Moldovei. Există încă mult loc pentru întărirea cooperării, fluxul de informații și acțiuni comune între ONG-uri și sectorul academic în acest domeniu.

5. Un număr mare de populație și factori de decizie la nivel local din zone mai îndepărtate/izolate rămân în punctul orb al ONG-urilor când vine vorba de activități de conștientizare.

6. În cadrul activităților de conștientizare, nu se face deloc sau se face prea puțină referire explicită și specifică cu privire la consecințele pentru sănătatea publică a impacturilor schimbărilor climatice asupra resurselor de apă. Chiar dacă această informație este disponibilă în Centrul Național de Sănătate Publică și centrele din teritoriu, există lacune în cooperarea dintre acestea și ONG-uri. În general angajații Centrelor de Sănptate sunt cei care fac astfel de campanii de educație cu publicul.

7. Doar o mână de activități de sensibilizare se concentrează în profunzime pe o chestiune foarte specifică. Cele mai multe activități sunt generale și nu oferă publicului o înțelegere clară cu privire la modul în care se pot implica în elaborarea, punerea în aplicare și monitorizare a politicilor.

Pentru a acoperi aceste lacune, membrii rețelei naționale din Moldova a CFE II, care sunt implicați sau doresc să se implice și să consolideze activitățile de contientizare, ar putea acționa în primul rând prin:

• Regândirea campaniilor de conștientizare, și să lucreze îndeaproape cu practicieni de educație non-formală, cu scopul de a concentra campaniile pe schimbarea atitudinii, nu doar pe informare;

• Utilizarea în mod constant și consecvent a argumentelor pe baza rezultatelor cercetărilor privind sănătatea și efectele chimbărilor climatice asupra sănătății publice;

• Consolidarea cooperării cu instituțiile academice și de cercetare în activitățile de sensibilizare, și utilizarea datelor și informațiilor corecte din punct de vedere stiintific;

• Dezvoltarea abilității de a comunica informații științifice într-un mod atractiv și ușor de înțeles pentru diferite categorii de populație;

• Urmărirea eficacității și a impactului real al activităților de sensibilizare;

• Advocacy pentru transparența datelor, inclusiv metodologia de generare a datelor, pentru a verifica acuratețea și credibilitatea acestora.

U n e x e m p l u d e c a m p a n i e d e conștientizare realizată de OSC e prezentat în Studiul de caz internațional Nr.1.

�29

Studiul de caz internațional Nr.1: Creșterea gradului de conștientizare

Titlul ALTERNATIBA

Inițiativa pe scurtA este un festival alternativ anual, care este conceput ca un Sat al alternativelor la schimbările climatice pentru cetățeni. În cadru acestuia sunt promovate inițiative alternative la schimbările climatice și la criza energetică, care pot fi implementate la nivel individual, colectiv, local și sistemic.

Inițitiva a fost… Inițiativă internațională

Org. coordonatoare Grup informal

Partneri -

Locația Bayonne (Franța)

Statutul proiectului În desfășurare

Provocarea abordată legată de schimbările climatice

Resemnarea populației în ceea ce privește soluțiile de adaptare la schimbările climatice

Scopul inițiativei

1.Răspândirea mesajului privind urgența problemelor climatice, și sensibilizarea publicului general și a politicienilor aleși.2. Combaterea sentimentul de resemnare, de neputință, demoralizare și pasivitate care ar putea fi declanșat de gravitatea provocărilor climatice.3. Apel la adresa tuturor să pună în aplicare fără întârziere tranzițiile necesare în domeniul social, energetic și ecologic, pentru a se evita consecințele profunde și ireversibile ale schimbărilor climatice.

Grupul țintă Publicul general și politicienii aleși prin vot

Cum are loc implementarea

Campania este concepută ca un festival urban, având atmosfera unei conferințe în aer liber, o expoziție de alternative concrete, viabile. Pe scurt - un sat prietenos, festiv și instructiv pentru a fi vizitat cu familia sau cu prietenii. Festivalul este complementat de conferințe, expoziții, standuri, ateliere și demonstrații practice, precum și mese festive, concerte, numere artistice mobile, cântece și dansuri, Alternatiba este un exemplu nu doar că soluții la perturbarea climei există, dar și că acestea contribuie la crearea unei societăți mai umane, mai echitabile, mai joviale și mai de atractive.

Cele mai relevante rezultate până în prezent

Organizată de un număr de 500 voluntari, Alternatiba a adunat la un loc mai mult de 12 000 persoane în 2013. Este o dovadă că pentru a face față povocărilor puse de schimbările climatic poate fi mobilizată o masă de oameni care include nu doar activiști de mediu.

Sursa suportului financiar (dacă este cazul)

Fiecare ediție Alternatiba este liberă să solicite granturi oferite de către autoritățile locale sau de către diferite instituții, doar cu condiția ca aceste subvenții să nu fie supuse niciunei condiționări de ordin politic față de organizatorii Alternatiba.

Unde pot fi găsite mai multe detalii https://alternatiba.eu/exeter/contact-us/

2. DEFINIREA PROBLEMEI

Așa cum a fost menționat în capitolele anterioare, în această etapă are loc identificarea potențialelor probleme și implicațiile acestora pentru un anumit grup/zonă țintă, fie la nivel național, sau la nivel local. Lacunele în această etapă a ciclului de politici se referă pe de o parte la nivelul de implicare a ONG-urilor și a societății civile de către autoritățile publice în definirea problemei, iar pe de altă parte - la fiabilitatea argumentelor care vin să justifice problemele și opiniile prezentate de către societatea civilă și ONG-urile în sine.

�30

În urma analizei strategiilor, planurilor și programelor existente în domeniul adaptării la schimbările climatice, rezultă clar că – acolo unde este prevăzută, practica predominantă de implicare a ONG-urilor este prin informarea acestora, și doar ocazional prin consultarea lor. Colaborarea și împuternicirea societății civile rămâne înafara radarului autorităților publice, și este contradictorie în rândul ONG-urilor. Unele ONG-uri așteaptă ca mediul academic și instituțiile guvernamentale să ”își facă treaba” și doar să prezinte problemele către societatea civilă pentru consultare și feedback, în timp ce alte ONG-uri pun sub semnul întrebării calitatea studiilor de fundamentare din spatele identificării problemei, criticând implicarea slabă a ONG-urilor în proces.

Aceste probleme sunt strâns legate de al doilea set de lacune: capacitatea ONG-urilor din Moldova de a realiza studii de fond de calitate pentru identificarea problemei. În special, multor ONG-uri – în special celor locale – le lipsește expertiza în metodologii de cercetare, analiza datelor, și formularea propunerilor de politici. În plus, ONG-urile adesea invoca drept impediment accesul limitat, atât național, cât și local, la date de mediu și la cele legate de schimbările climatice. Motivele invocate adesea sunt:

- Cerința de a plăti pentru informațiile respective, ceea ce limitează accesul ONG-urilor având în vedere posibilitățile lor financiare;

- Lipsa dorinței deținătorilor de date - la nivel național și local - de a le pune la dispoziția publicului;

- Lipsa și/sau calitatea îndoielnică și/sau starea depășită a unor date;

- Datele agregate la nivel național sunt dificil de dezagregat pentru nivelul local/comunitar pentru a fi utilizate de unele ONG-uri locale.

În plus, mulți activiști din ONG-urile din Moldova, în special la nivel local, nu știu limba engleză. Aceasta e o competență cheie, lipsa căreia împiedică accesul la reszultatele unor studii internaționale care ar putea și ar trebui să fie utilizate ca referință în etapa de definire a problemelor.

Nu în ultimul rând, aceasta este este etapa ce întrunește activități de advocacy precum: colectarea și analiza informaților legate de problemă, propunerea soluțiilor la problema respectivă, formulare unui set de argumente, comunicarea informației și argumentelor către decidenți, și îndemnarea acestora spre acțiune; oferirea unui plan clar pentru implementarea efectivă a soluțiilor/politicii propuse. Multor ONG-uri active în domeniile de referință le lipsește capacitatea de a planifica și realiza activități de advocacy.

Pentru a acoperi aceste lacune, membrii rețelei CFE II Moldova, care sunt implicați sau vor să se implice în activitățile de definire a problemei, ar putea acționa în primul rând prin:

• Creșterea capacității (număr, expertiză, metodologii de lucru, mecanisme de finanțare) pentru a realiza studii calitative pentru identificarea și fundamentarea problemei, inclusiv utilizarea datelor de cercetare și referirea la literatura științifică națională și internațională de specialitate.

• Creșterea capacității de a realiza activități și campanii de advocacy, precum e descris în capitolul respectiv.

• Implicarea mai activă a comunităților locale în identificarea problemei și verificarea/asigurarea că problemele identificate sunt reale și obiective.

• Pledarea (Advocacy) pentru implicarea semnificativă a ONG-urilor în definirea problemei, în rând cu alți factori interesați, fără a rămâne doar la nivel de grup care este informat și consultat.

Un exemplu de activitate pentru definirea problemei realizată de OSC e prezentat în Studiul de caz internațional Nr.2.

�31

Studiul de caz internațional Nr.2: Definirea Problemei

Titlul WHERE THE RAIN FALLS (Unde cade ploaia)

Inițiativa pe scurtAcesta este un proiect de cercetare-acțiune, care constă într-un program de trei ani de cercetare, advocacy și activități de adaptare privind schimbarea tiparilor vremii, foamea și mobilitatea umană. Este un studiu global care explorează legăturile dintre schimbările climatice, securitatea alimentară și a traiului, și mobilitatea umană.

Inițitiva a fost… Inițiativă internaționalăOrg. coordonatoare Care France

Partneri Universitatea Națiunilor UniteLocația Opt țări din Asia, Africa, și America LatinăStatutul proiectului Finalizat

Provocarea abordată legată de schimbările climatice

Studiul scoate în evidență circumstanțele în care populațiile sărace și vulnerabile utilizează migrația ca strategie de gestionare a riscurilor ca răspuns la amenințările la adresa mijloacelor lor de trai. Acesta dezvăluie condițiile care le pot influența capacitatea de a face o alegere informată și liberă de a rămâne sau de a se mișca.

Scopul inițiativei

Permite unui număr de părți interesate, inclusiv factorii de decizie globali, naționali și locali și organizațiile societății civile din sud, să înțeleagă și să abordeze mai eficient relația dintre schimbările climatice, securitatea alimentară, inegalitățile sociale și mobilitatea umană. Părțile interesate să influențeze politicile, planurile și intervențiile practice la nivel internațional, național și local

Grupul țintă Factorii de decizie la nivel global, național și local, și organizațiile societății civile

Cum are loc implementarea

Studiul a utilizat următoarele metode:- Abordarea participativă a cercetării (12 instrumente PRA utilizate, inclusiv activități de

cartografiere, diagrame, discuții în grup, și alte exerciții de grup);- Studiu privind gospodăriile populației (un total de peste 1.300 de studii realizate în cele

opt țări);- Interviuri cu experți din organizații guvernamentale și neguvernamentale, cercetători și

alți experți, precum și interviuri aprofundate cu experți în probleme legate de variabilitatea precipitațiilor, securitatea alimentară și mijloacele de trai și mobilitate.

- Sisteme de observare la nivel local și global care acoperă variabilitatea precipitațiilor.

Cele mai relevante rezultate până în prezent

CERCETARE: A fost efectuată cercetare în teren in Bangladesh, India, Guatemala, Peru, Ghana, Tanzania, Thailand and Vietnam, pentru a răspunde la întrebarea: În ce condiții gospodăriile folosesc migrația ca strategie de gestionare a riscurilor drept răspuns la creșterea variabilității precipitațiilor și a nesiguranței alimentare? UUNU-EHS a efectuat, de asemenea, modelarea pe bază de agenți, utilizând site-ul de cercetare Tanzania ca un caz de testare pentru a aborda scenariile în care variabilitatea precipitațiilor și securitatea alimentară pot deveni factori semnificativi ai mobilității umane pe termen mediu (2015-2030) și lung (2030-2080). CIESIN de la Universitatea Columbia a elaborat hărți pentrua pune rezultatele cercetării asupra migrației în contextul agro-ecosistemelor locale, al resurselor naturale și al variabilității precipitațiilor. Cele 8 rapoarte de studii de caz pentru fiecare țară și Raportul Global de Politici sunt disponibile pe www.wheretherainfalls.orgADVOCACY: Pe baza diferitor rapoarte, personalul CARE și UNU au întreprins o gamă largă de activități de advocacy pentru a împărtăși rezultatele cercetărilor noastre cu factorii de decizie și practicienii la nivel național și internațional. Rezultatele cercetării au fost lansate public într-un eveniment secundar la negocierile internaționale privind schimbările climatice (COP18, CBA7, COP19, COP20). De asemenea, au avut loc ateliere naționale de advocacy în fiecare țară din cercetare.

Sursa suportului financiar AXA Group and the John D. and Catherine T. MacArthur Foundation

Unde pot fi găsite mai multe detalii

http://careclimatechange.org/wp-content/uploads/2015/05/2015-03_WtRF-Learning-Event-Synthesis-Report-2.pdfhttp://wheretherainfalls.org/

3. IDENTIFICAREA OPȚIUNILOR DE POLITICI

Această etapă a ciclului de politici este strâns legată de cea anterioară . Aceasta implică o evaluare a consecințelor posibilelor opțiuni de politici. Într-un mod normal de acțiune, diferite părți interesate -inclusiv ONG-urile - propun o serie de opțiuni de politică. Mai mult, se formează grupuri de advocacy în jurul fiecăreia dintre aceste opțiuni și efectuează o evaluare a impactului politicilor, ca parte a construirii argumentului pentru o opțiune de politică sau alta.

În cazul ONG-urilor din R. Moldova, implicarea în această etapă a ciclului de politici este foarte slabă și aproape inexistentă. Unele dintre motivele care duc la acest fapt sunt:

�32

1. Lipsa capacităților menționate la punctul anterior (i.e. Definirea Problemei).

2.Identificarea opțiunilor de politică și evaluarea consecințelor este, de obicei, un proces lung și rar obține finanțare din partea donatorilor. Acest lucru conduce la o demotivare a ONG-urilor în ceea ce privește menținea pe termen lung a unui efort consistent, ONG-urile fiind la rândul lor mai mult orientate spre proiectele și finanțările disponibile.

3. Insuficiența de personal a ONG-urilor în comparație cu volumul de muncă necesar pentru această etapă.

4. Există o neînțelegere în cadrul ONG-uri cu privire la procesul de elaborare a politicilor.

5. Există o neînțelegere a factorilor de decizie cu privire la rolul ONG-urilor în această etapă și o anumită reticență față de implicarea ONG-urilor într-un mod mai participativ, altul decât prin simpla informare.

Pentru a acoperi aceste lacune, membrii rețelei naționale din Moldova a CFE II, care sunt implicați sau doresc să se implice și să consolideze activitățile de identificare a opțiunilor de politici, ar putea acționa în primul rând prin:

• Creșterea capacității (număr, expertiză, metodologii de lucru, mecanisme de finanțare) pentru a realiza studii calitative pentru identificarea opțiunilor de politici, inclusiv utilizarea datelor de cercetare și referirea la literatura științifică națională și internațională de specialitate.

• Creșterea capacității de a realiza activități și campanii de advocacy, precum e descris în capitolul respectiv.

• Pledarea (Advocacy) pentru implicarea semnificativă a ONG-urilor în identificarea opțiunilor de politici, în rând cu alți factori interesați, fără a rămâne doar la nivel de grup care este informat și consultat.

Un exemplu de ac t i v i t a te pen t ru identificarea opțiunilor de politici realizată de OSC e prezentat în Studiul de caz internațional Nr.3.

�33

Studiul de caz internațional Nr.3: Identificarea Opțiunilor de Politici

Titlul PLANIFICAREA PARTICIPATIVĂ A SCENARIILOR ÎN KENYA

Inițiativa pe scurt

Planificarea Participativă a Scenariilor (PPS) este un mecanism de partajare și interpretare colectivă a previziunilor climatice. Ea se bazează pe o abordare ce permite comunităților și administrațiilor locale să utilizeze previziunile sezoniere pentru a elabora planuri reziliente la schimbările climatice și recomandări pentru reducerea riscului de dezastre (RRD) și pentru servicii sectoriale. PPS se efectuează când sunt disponibile prognozele climatice sezoniere de la serviciile meteorologice. În cartierul Garissa din Kenya, Programul de adaptare a învățării pentru Africa (ALP) folosește atelierele PSP ca o modalitate inovatoare și incluzivă de comunicare a informațiilor climatice sezoniere către comunități și departamente guvernamentale.

Inițitiva a fost… Inițiativă națională

Org. coordonatoare Grupul de Lucru pentru Schimbările Climatice din Kenya

Parteneri Care International

Locația Kenya

Statutul proiectului În derulare

Provocarea abordată legată de schimbările climatice

Evenimente extreme precum inundațiile și perioadele extinse de secetă

Scopul inițiativei

1. Sprijinirea comunităților și a administrațiilor locale pentru a avea acces la informații climatice sezoniere prin dialog multipartit, inclusiv prin participarea serviciilor meteorologice, ca parte a abordării de adaptare la nivel comunitar.

2. PPS va face parte din procesul de planificare a adaptării, care leagă planurile comunității de răspunsurile și sprijinul administrației locale, precum și de planurile de la nivel superior.

Grupul țintă Comunitățile și administrațiile locale

Cum are loc implementarea

Într-un atelier de lucru de o zi sau două, meteorologii, membrii comunității, departamentele administrației locale și ONG-urile locale își împărtășesc cunoștințele - atât informații locale, cât și informații științifice - despre previziunile climatice. Participanții discută și apreciază valoarea celor două perspective și găsesc în mod colectiv metode de interpretare a informațiilor într-o formă relevantă și utilă la nivel local.În acest proces, participanții iau în considerare probabilitățile climatice (care sunt o expresie a incertitudinii în prognoza climatică), evaluează pericolele, riscurile, oportunitățile și impacturile pe posibile, și dezvoltă scenarii bazate pe această evaluare. Discutarea implicațiilor potențiale ale acestor scenarii asupra mijloacelor de trai duce la un acord privind planurile și contingențele care răspund în mod corespunzător nivelurilor de risc și incertitudine.

Cele mai relevante rezultate până în prezent

Ca urmare a atelierelor de lucru PPS din Garissa, comunitățile au reușit să facă alegeri mai informate cu privire la activitățile lor de trai. De exemplu, un agricultor local, după ce a primit sfaturi la atelierul PPS, a ales să planteze fasole mung în loc de porumb, deoarece se maturizează mai repede și nu are nevoie de irigare suplimentară. Acest lucru a dus la obținerea unor randamente mai bune pentru agricultor, care au satisfăcut nevoile alimentare ale gospodăriei sale, precum și generarea de venituri din vânzările de recolte excedentare.PPS permite, de asemenea, departamentelor guvernamentale districtuale să aibă un acces mai bun la informații climatice sezoniere mai localizate, și să le folosească pentru planificarea colectivă. Acest lucru a dus la sprijinirea în timp util a comunităților, în special în ceea ce privește transmiterea informațiilor, furnizarea de servicii de extensie și avertizarea timpurie pentru inundații. În trecut, serviciile au fost limitate la măsuri de urgență și la furnizarea de programe de ajutorare după evenimente extreme.Evenimentele și informațiile din cadrul PPS au inspirat participanții să afle mai multe despre informațiile despre climă, să acorde atenție comunicațiilor mass-media și să aplice noi cunoștințe atât în ceea ce privește mijloacele de trai, cât și cele legate de RRD. Avertismentele privind inundațiile, care nu au fost ascultate sau au fost ignorate anterior, sunt acum luate în serios, iar fermierii au reușit să reducă la minimum pierderile prin recoltarea timpurie și protejarea bunurilor cum ar fi animalele și echipamentele de irigații.

Unde pot fi găsite mai multe detalii http://www.careclimatechange.org/files/adaptation/ALP_PSP_Brief.pdf

4. SELECTAREA POLITICILOR

În această etapă, odată ce problema și implicațiile acesteia sunt pe deplin înțelese, se alege opțiunea de politică (sau politici) preferată. Interviurile cu părțile interesate și discu ț i i le cu reprezentan ț i i ONG-uri lor participanți la cercetare au dezvăluit că ONG-urile sunt practic absente din această etapă. Ministerele sunt în marea majoritate a cazurilor unicul decident al politicii. Acest lucru se datorează în primul faptului că:

�34

1. Nu există un mecanism funcțional care să facă posibil un mod participativ de a selecta o politică prin implicarea altor sectoare decât cel guvernamental.

2. Există o rată înaltă de fluctuație a persoanelor cu putere de decizie în ministerele competente (miniștri, vice-miniștri), fiecare dintre aceștia având, de regulă, priorități diferite, fapt care afectează continuitatea eforturilor de implicare a ONG-urilor.

3. În rândul major i tăț i i grupur i lor ș i organizațiilor societății civile există o cultură precară de a se angaja în astfel de activități.

Pentru a acoperi aceste lacune, membrii rețelei CFE II Moldova, care sunt implicați sau vor să se implice în activitățile de selectare a politicilor, ar putea acționa în primul rând pledând (Advocacy) pentru implicarea ONG-urilor în selectarea opțiunilor de politici de rând cu alți factori interesați, fără a rămâne doar la nivel de grup care este informat și consultat. Acest lucru presupune și elaborarea unui mecanism (cadru juridic, proceduri, instituții, organizații și persoane responsabile pentru diverse sarcini în acest mecanism, etc.) care ar face acest lucru posibil. În ansamblu, acest lucru ar acorda mai multă legitimitate politicii sau politicilor propuse, ar asigura sprijinul societății civile și ar reduce vulnerabilitatea politicilor alese față de schimbările politice din cadrul ministerelor.

Un exemplu de activitate pentru selectarea politicilor realizată de OSC e prezentat în Studiul de caz internațional Nr.4.

�35

Studiul de caz internațional Nr.4: Selectarea Politicilor

Titlul DE-CLIC

Inițiativa pe scurtDe-clic este prima platformă dedicată pentru petiții și apeluri la acțiune, și a fost creată exclusiv pentru activismul online din România. Acesta este un spațiu virtual în care cetățenii se întâlnesc să dezbată și să discute despre problemele de interes comun, cum ar fi protecția mediului, drepturile omului etc.

Inițitiva a fost… Inițiativă națională

Org. coordonatoare Asociația Efectul Fluture

PartneriDe-clic.ro este parte a rețelei internaționale OPEN (Online Progressive Engaging Network) care include organizații precum: Campact (Germania), 38 Degrees (Marea Britanie) și Moveon (SUA).

Locația România

Statutul proiectului În derulareProvocarea abordată legată de schimbările climatice

Pădurile și schimbările climatice (de exemplu: Codul forestier)

Scopul inițiativeiDe-clic urmărește să coordoneze campaniile împreună cu organizații active și militante, precum și grupuri de inițiativă, pentru a realiza schimbări relevante la nivel național.

Grupul țintă Societatea civilă

Cum are loc implementarea

"Ne gândim la fiecare campanie, la fiecare comunicare, iar întreaga noastră operațiune se desfășoară prin prisma obiectivului de a fi utili membrilor noștri. Serviciul esențial pe care îl oferim este să-i ajutăm să lucreze împreună pentru a schimba lumea prin intermediul campaniilor online. "(Roxana Pencea, De-clic)

Cele mai relevante rezultate până în prezent

De la începuturile sale (Mai 2015), de-clic a derulat mai mult de 20 de campanii care au avut drept rezultat:

• Adoptarea unui Cod Forestier revizuit, fără amendamentele propuse de industria forestieră;

• O contribuție decisivă în atingerea cvorumului național de 24.000 de semnături în cadrul auto-organizatei Inițiative a Cetățenilor Europeni împotriva TTIP și CETA;

• Adoptarea unei noi legi care permite monitorizarea of a law that allows the monitoring of azilurilor pentru persoanele cu dizabilități mintale din România.

Sursa suportului financiar Granturi norvegiene EEAUnde pot fi găsite mai multe detalii http://www.de-clic.ro

5. IMPLEMENTAREA POLITICILOR

Această etapă urmează după adoptarea politicilor prin documentele de politici. În această etapă politica este transpusă în acțiuni concrete. În cazul ONG-urilor din Moldova, aceasta este etapa în care sunt implicate majoritatea ONG-urilor active în domeniul adaptării la schimbările climatice a resurselor de apă ș i a biodiversității. În primul rând, pentru că acolo este nevoie de o gamă largă de activități, iar într-al doilea rând, deoarece astfel de activități sunt cele mai des sprijinite de către instituțiile de finanțare naționale și internaționale.

Cu toate acestea, cercetarea realizată pentru publicarea acestui raport a scos la iveală faptul că cel puțin o parte din ONG-urile din Moldova active în domeniul schimbărilor climatice, resurselor de apă și biodiversității nu sunt familiarizate cu conținutul documentelor de politici din aceste domenii. În plus, foarte puține dintre acestea își asumă sarcina de a lucra în cadrul acțiunilor propuse în planurile de acțiune sau se angajează deschis în implementarea lor.

�36

Astfel, membrii rețelei CFE II Moldova, care sunt implicați sau vor să se implice în activitățile de implementare a politicilor în domeniul adaptării la schimbările climatice a sectoarelor resurse de apă și biodiversitate, ar putea acționa în primul rând prin:

• Familiarizarea cu documentele de politici existente privind adaptarea la schimbările climatice în sectorul lor de activitate și utilizarea acestora ca bază pentru activitatea lor, precum și raportarea rezultatelor activităților către instituția responsabilă de monitorizarea implementării politicilor.

• Identificarea măsurilor din planurile de acțiune în care ONG-ul respectiv ar putea avea o contribuție semnificativă.

• Identificarea, propunerea și asumarea răspunderii pentru contribuții concrete la dezvoltarea unei platforme de resurse și a unei rețele de experți în domeniul schimbărilor climatice, care ar putea oferi servicii de adaptare la schimbările climatice autorităților publice locale. În conformitate cu Planul de acțiune pentru punerea în aplicare a Strategiei naționale de adaptare la schimbările climatice, această măsură trebuie realizată în 2016.

• Identificarea, propunerea și asumarea răspunderii pentru contribuții concrete la dezvoltarea cooperării internaționale cu agențiile donatoare pentru a oferi sprijinul necesar implementării măsurilor de adaptare. În conformitate cu Planul de acțiune pentru punerea în aplicare a Strategiei naționale de adaptare la schimbările climatice, această măsură trebuie realizată până în 2020.

Un exemplu de implementare de politici de către OSC este prezentat în Studiul de caz internațional Nr.5.

�37

Studiu de caz internațional Nr.5: Implementarea Politicilor

Titlul ADAPTAREA PRODUCȚIEI DE OREZ LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN NORD-ESTUL THAILANDEI

Inițiativa pe scurt

În anul 2007, după ce provincia Yasathorn din Nord-Estul Thailandei a trecut prin cea mai secetoasă vară, fără ploi din ultima decadă, Oxfam împreună cu partenerii săi au decis să interprindă unele măsuri de protecție a mijloacelor de existență a fermierilor din regiune. În consultare cu comunitățile de fermieri, Oxfam și ENF au implementat un proiect pilot cu durata de un an de zile privind adaptarea la schimbările climatice.

Inițitiva a fost… Inițiativă naționalăOrg. coordonatoare OxfamPartneri Earth Net Foundation (ENF)Locația Thailanda

Statutul proiectului FinalizatProvocarea abordată legată de schimbările climatice

Adaptarea agriculturii la schimbările climatice

Scopul inițiativei Reducerea impactului negativ al schimbărilor climatice asupra producției de orez de iasomie organică

Grupul țintă Fermierii de orez

Cum are loc implementarea

În cadrul proiectului, bărbații, femeile și copiii au fost educați cu privire la schimbările climatice și impactul lor potențial în Thailanda. Aceștia au beneficiat de împrumuturi pentru proiectarea, construirea și implementarea propriilor sisteme de gestionare a apei, și au împărtășit idei cu alți agricultori despre modul în care își pot adapta practicile agricole pentru a face față schimbărilor climatice.

Cele mai relevante rezultate până în prezent  Scurt rezumat video: https://youtu.be/2IZEJC193yw

Sursa suportului financiar Fondul Global pentru Climă

Unde pot fi găsite mai multe detalii

http://policy-practice.oxfam.org.uk/publications/jasmine-rice-adapting-rice-farming-to-climate-change-in-northeast-thailand-123645 

6. EVALUAREA POLITICILOR

Evaluarea politicilor este etapa în care este evaluat, monitorizat și urmărit progresul politicilor care au fost selectate și puse în aplicare. Această etapă este, probabil, una dintre cele mai importante și, în același timp, una dintre cele mai neglijate din ciclul de politici - nu numai de către ONG-uri, ci și de către autoritățile publice. Acest lucru se datorează în principal:

�38

1. Lipsei unor indicatori adecvați și relevanți ai progresului și succesul punerii în aplicare a politicilor, care este legată în primul rând la lacunele din etapa de definire a problemei.

2. Lipsei unui mecanism practic, funcțional care să permită organizațiilor societății civile să se implice în monitorizarea și evaluarea implementării politicilor.

3. Deficitului de capacitate în cadrul ONG-urilor (oameni , exper t iză , metodo log ie , procese organizașionale, bani) pentru se implica în evaluarea politicilor.

4. Accentului dominant pe care îl pun autoritățile publice și ONG-urilor preponderent pe raportarea succeselor și pe criticarea eșecurilor reale sau percepute în mod subiectiv, în detrimentul interesului de a evalua impactul real al activităților întreprinse și al implementării politicilor.

Membrii rețelei CFE II Moldova, care sunt implicați sau vor să se implice și să consolideze activitățile de evaluare a politicilor, ar putea acționa în primul rând prin:

• Consolidarea capacităților (număr de oameni, expertiză, metodologie, mecanism financiar) pentru a realiza evaluarea politicilor, inclusiv prin utilizarea datelor și referințelor atât din literatura de specialitate națională, cât și cea internațională.

• Pledarea (Advocacy) pentru elaborarea unui mecanism funcțional (cadru juridic, procedură, instituții, organizații și oamenii responsabili de sarcinile prevăzute, mecanisme financiare, etc.) pentru implicarea ONG-urilor în evaluarea politicilor.

• Pentru documentele de politici existente care nu prevăd în vreun fel implicarea ONG-urilor și/sau a OSC-urilor – estimarea impactului și a beneficiilor (ne)-implicării ONG-urilor și prezentarea constatărilor către instituțiile / autoritățile competente.

Un exemplu de impl icare a OSC în monitorizarea și evaluarea politicilor este prezentat în Studiul de caz internațional Nr.6.

�39

Studiu de caz internațional Nr.6: Evaluarea Politicilor

Titlul TAMD: UN CADRU PENTRU EVALUAREA EFECTELOR ADAPTĂRII LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE ȘI A DEZVOLTĂRII

Inițiativa pe scurt

Urmărirea Adaptării și Măsurarea Dezvoltării (TAMD) este un cadru de tip ‘traseu dublu’ care evaluează succesul adaptării ca o combinație dintre: 1) cât de mult și cât de bine țările sau instituțiile gestionează riscurile legate de schimbările climatice (Direcția 1) și 2) cât de mult succes au intervențiile pentru adaptare în reducerea vulnerabilității la schimbările climatice ș în menținerea procesului de dezvoltare (Direcția 2).

Inițitiva a fost… Inițiativă internaționalăOrg. coordonatoare

Institutul Internațional pentru Mediu și Dezvoltare (IIED)

Partneri IDS Nepal, Echnoserve, ISET Pakistan, LTS International, ACCRA, Save the Children Mozambique

Locația La nivel mondialStatutul proiectului În desfășurare

Provocarea abordată legată de schimbările

Eficacitatea inițiativelor de adaptare la schimbările climatice

Scopul inițiativei

Generarea cadrelor specializate pentru fiecare țară și adaptate contextelor specifice ale acestora. TAMD este un cadru conceptual care poate fi utilizat de țări pentru:- A evalua cât de extensiv și cât de bine sunt gestionate riscurile schimbărilor climatice

la scară internațională, națională și sub-națională, și- Utilizarea indicatorilor de vulnerabilitate și dezvoltare pentru a evalua dacă rezultatele

dezvoltării aduc cu ele o reziliență crescută la schimbările climatice, precum și dacă acestea pot fi agregate la scară mai mare pentru a putea contribui la o dezvoltare rezilientă la schimbările climatice.

Grupul țintă Oficiali guvernamentali la nivel local și național, ONG-uri și partenerii de dezvoltare

Cum are loc implementarea

TAMD pleacă de la premisa că gestiunea eficientă a riscurilor climatice (Direcția 1 — variind de la politicile globale până la practicile locale) vor contribui la asigurarea rezultatelor dezvoltării (Track 2 — rezultatele socio-economice, inclusiv îmbunătățirea stării de bine, vulnerabilități reduse, reziliență mai bună și alimentele, apa și energia mai sigure) în fața creșterii riscurilor climatice. TAMD poate evalua procesul și politicile de adaptare la scări multiple, de la inițiative care implică mai multe țări până la proiecte locale. Acest lucru este făcut prin evaluarea rezultatelor unei intervenții și a impactului pe termen mai lung și la nivel mai înalt în cadrul celor două direcții și între acestea. O trecere în revistă pas cu pas a utilizării TAMD:1. Definirea contextului și scopului evaluării2. Elaborarea unei teorii a schimbării privind felul în care activitățile de gestionare a

riscurilor climatice (Dir.1) și rezultatele dezvoltării (Dir. 2) sunt interconectate 3. Identificarea scării relevante (globală,națională, regională, locală)4. Localizarea rezutatelor și impacturilor în cadrul TAMD5. Identificarea tipului de indicatori necesari6. Definirea indicatorilor7. Colectarea datelor și informațiilor8. Analiza indicatorilor la diferite niveluri ale Direcțiilor 1 și 29. Diseminarea lecțiilor învățate din monitorizarea și evaluarea rezultatelor, astfel încât

intervențiile să poată fi modificate acolo unde este necesar și intervențiile viitoare să poată fi ectuate pe baza acestor cunoștințe.

Cele mai relevante rezultate până în prezent

TAMD a fost pilotată în Kenya, Nepal, Pakistan și Mozambique din 2012. Mai recent au început lucrările și în Cambodia, Etiopia, Uganda și Tanzania.

Sursa suportului financiar

Guvernul Marii BritaniiUnde pot fi găsite mai multe detalii http://www.iied.org

Avînd în vedere dificultățile financiare și umane ale ONG-urilor pentru implicarea în ciclul politic total în toate domeniile, un punct cheie ar fi divizarea rolurilor în cadrul rețelei și specializarea pe teme și sectoare de dezvoltare și implementare a politicilor, și consolidarea capacităților lor în funcție de acest rol. În plus, odată asumat un rol, ONGurile trebuie să fie consecvente în direcția aleasă, în loc să "sară" de la un subiect la altul, de la un tip de activitate la alta, evitând să își asume mai multe roluri și responsabilități odată fără a avea experiența și oamenii să facă acest lucru. Lipsa consecvenței și coerenței reprezintă un punct slab pentru majoritatea ONG-urilor din Moldova.

Pentru a câștiga și menține credibilitatea și încredere, pentru membrii rețelei și pentru rețeaua CFE II din Modlova în ansamblul său este imperativ să recurgă la utilizarea știinșei și a informațiilor și argumentelor științifice în orice tip de acțiuni care se dorește să fie inițiate în cadrul rețelei sau de către aceasta.

Un alt punct important de intrare în consolidarea implementării politicilor este legat de atitudinea pro-activă a ONG-urilor. Cercetările din cadrul proiectului de față au arătat că în practica actuală a ONG-urilor această atitudine este mai mult o excepție decât o regulă. Majoritatea ONG-urilor se implică în colaborarea cu alte părți interesate numai în cadrul proiectelor finanțate pe termen scurt sau așteaptă ca alte părți interesate să le abordeze. Este necesar ca

membrii rețelei să aibă un rol mai proactiv, mai deschis, și mai dinamic în ceea ce privește colaborarea cu alte părți interesate, în special cu autoritățile publice locale și cu cetățenii din zone mai îndepărtate/izolate.

De asemenea, este imperativ ca discursul ONG să se schimbe de la un ton critic la unul autentic conciliant, consensual, prietenos și cooperativ.

Deși resursele financiare și umane nu sunt o chestiune ușor de rezolvat, legislația actuală facilitează implicarea voluntarilor în ONG-uri și recunoașterea acestei experiențe ca experiență de lucru. Astfel, ONG-urile care doresc să extindă numărul colaboratorilor lor ar putea să angajeze un coordonator de voluntari și, la rândul său, acesta să atragă și să antreneze voluntari în activități în care sunt necesari mai mulți oameni.

�40

12. CONCLUDING KEY RECOMMENDATIONS FOR THE MOLDOVAN NATIONAL NETWORK OF CFE II

Analiza a urmărit identificarea și listarea domeniilor potențiale de advocacy precum și recomandărilor cheie ce ține de consolidarea implimentării politicilor în domeniul adaptării la schimbări climatice cu un focus asupra sectorului resurselor de apă și biodiversității, aplicabile de către Rețeaua Națională Clima Forum East II Moldova. Pentru realizarea acestui lucru aspecte introductive au fost prezentate pentru inițierea cititorului în unele noțiuni și metodologii de bază, precum și explicarea abordării alese. Ca echipă de cercetători, am ales să facem acest lucru pentru a face ușor de înțeles felul în care am ajuns să propunem aceste recomandări. În nici un caz nu pretindem că acest lucru este o reflectare completă și absolută a realității.

Lacunele și recomandările evidențiate nu reprezintă o listă exhaustivă. Din punctul de vedere al echipei de cercetare, acestea reprezintă domenii prioritare în care rețeaua națională a CFE II din Moldova este încurajată să-și concentreze eforturile în viitorul imediat.

Rezultatele prezentate în acest document se bazează pe o metodologie care a combinat consultarea literaturii de specialitate eistente și metode de cercetare socială. Prin urmare, rezultatele sunt condiționate de opiniile și experiențele ONG-urilor și părților interesate care au convenit să participe la interviuri, focus grupuri și sesiuni de revizuire.

Deși cercetarea a fost realizată în cadrul unui proiect limitat în timp, echipa de cercetare salută și încurajează sugestiile și criticile materialului rezultat. Avem convingerea că aceasta este singura modalitate de îmbunătățire a calității acestui document și a unei eventuale analize viitoare în acest domeniu.

�41

13. CONCLUDING REMARKS

�42

REFERINȚE1. Althaus, C., Bridgman, P., Davis, G. (2013), The Australian policy handbook, Allen & Unwin

Australia

2. Barkenbus, J., (1998), Expertise and the Policy Cycle, Energy, Environment, and Resources Center of the University of Tennessee

3. Climate and Development Knowledge Network (2011), The Policy Cycle Stages in Climate Planning, retrieved from http://www.climateplanning.org/content/policy-cycle-stages on 10 April 2016

4. Climate Forum East and EcoSpectru (2014), National Climate Vulnerability Assessment, Chișinău

5. European Training Foundation (2015), Supporting Public Policy Making Throgh Policy Analysis and Policy Learning, Torino

6. Guvernul R. Moldova (2007), Hotărârea Guvernului Nr. 33 din 11.01.2007, Chișinău

7. Helbig et al., (2015), Stakeholder engagement in policy development: Observations and lessons from international experience, in: M. Janssen, M. A. Wimmer, & A. Deljoo, Policy Practice and Digital Science – Integrating Complex Systems, Social Simulation and Public Administration in Policy Research (Series: Public Administration and Information Technology), Berlin et al: Springer Verlag (to appear)

8. International Association for Public Participation (2015), Core Values Awards Showcase, retrieved from http://c.ymcdn.com/sites/www.iap2.org/resource/resmgr/Core_Values/WEB_1510_IAP2_Core_Value_Awa.pdf?hhSearchTerms=%22stakeholder+and+engagement%22 on 10 April 2016

9. Ministerul Mediului al Republicii Moldova (2014), Strategia de Adaptare la Schimbarea Climei a Republicii Moldova până în anul 2020, Chișinău

10. Ministerul Mediului al Republicii Moldova (2013), A treia comunicare națională a Republicii Moldova în cadrul Convenției-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice, Chișinău: Programul de Mediul al Națiunilor Unite

11. Serbanescu S. (2013), Dicționar explicativ trilingvde termeni în advocacy, ediție preliminară, Academia de Advocacy, Timișoara

12. United Nations (1992): Framework Convention on Climate Change, New York

Site-uri web:

13. Agenția "Apele Moldovei”: www.apelemoldovei.gov.md accesat pe 15 Aprilie 2016

14. Oficiul Schimbarea Climei din cadrul Ministerul Mediului al R.Moldova: www.clima.md accesat pe 15 Aprilie 2016

15. Ministerul Mediului al Republicii Moldova: www.mediu.gov.md accesat pe 15 Aprilie 2016

16. Agenția "Moldsilva": www.moldsilva.gov.md accesat pe 15 Aprilie 2016

17. Registrul de Stat al Documentelor Juridice: www.lex.justice.md accesat pe 20 Aprilie 2016

�43

Conținutul acestei publicații este responsabilitatea exclusivă a Institutului de Instruire și Dezvoltare "MillenniuM" și nu poate fi în nici un fel considerat să reflecte opiniile Uniunii Europene

© Institutul de Instruire în Dezvoltare “MilleniuM” și Climate Forum East II (CFE II)

Chișinău, 2016

www.climateforumeast.org

www.millenium.md