toate bilete dermato aaaa (1)

7/26/2019 Toate Bilete Dermato Aaaa (1)

1/101

Biletul 11 - Tinea corporis, cruris: epidemiologie, etiologie, patogenie, aspecteclinice,diagnosticpozitiv/ diferenial, tratament, prolaxie.Tinea corporis-o dermatotie a pielii glabre(lipsita de par,de pe trunc!i"membre,dar e posibila si afectarea relor depar.Etiopat:T.rubrum,#.canis,T.violaceum,T.g$pseum,dezvoltarea micozei la niv str. %ornos e conditionata de interactiunea dintreartroconidiisi corneocite,spatiul dintre ele e ocupat cu material brilar-&ocular.TC:!erpescircinantlocaliza/diseminat.'laci eritemato-scuamoase,ovale/rotunde,delimitate,margini reliefateactive,cu tendinta de extindere.'eriferic-!alou in&amator,unde suntvezicule,papule,cruste mici.ermatoti antropoli-placarde eritemato-scuamoase active laperiferie.

ermatoti zooli-placi lezionale reliefate,dureroase,inltrate,acoperite cupapule"cruste.Dg:microscopic-lamente miciliene,cultura pemed.)abouraund.DD:dermatita seboreica,eczema numulara,ptiriazisulversicolor,eritem centrifug.Tr:local-alcool iodat,sol.%astellani,ung.miconazol,general-*etoconazil,&uconazol,terbinana.Tineacruris-inf. dermatotica a reg.ing!inale.Etiopat:+pidermop!$ton&occosum,rar T.rubrum,fact.predispozanti:caldura,umidiate,tranpiratie localale"obezitate.aspindita mai

mult la barbati,prin contact direct/indirect.TC:placa eritematoasa,cu conturpoliciclic,margine supradenivelata,activa la extindere progresicaperiferica,acoperita cu mici vezicule"scuame ce ocupa pliurile inginale.'oate depasi plica sup"intern.'ruritulintensaparitiasurilor.Dg:microscopic-lamente miciliene lungi"culturi pemed.)abouraund.DD:integrito bacterian"candidozic,dermatita de contact,eczeme,eritrasma.Tr:local-s.%astellani

alb.metilen 1-,ung.miconazol,general-*etoconazol,itraconazol,grizeofulvina. - 'rincipiile generale de diagnostic al bolilor cutanate.namneza-mod.de viata,activitatea"alimentatia,examenul general-prez.patologii orga-nice/sistemice,examenul clinic altegumentelor"mucoasele"anexele(localizarea,dimen-siunea,nr,caracterul,culoare,reliefulforma,marginile,consistenta,temeratura,textura.0aborator:bacteriologic,bacterioscopic,cultura,!istologia,biopsia,serologic,pro

be biologice,r.intradermale..1. leziunileprimare:inltrative:macula,papula,tuberculul,nodozitatea23exudative-vezicula,bula,pustula,urtica..leziuni secundare-pigmentatiile,eroziunea,ulceratia,sura,


2/101

excoriatia,scuama,crusta,cicatricea,vegetatia,lic!inicarea.4 5 )ilisul teriar: aspecte clinice, diagnostic pozitiv.Tuberculii siflitici-localizarea dermica profunda(dermul reticular alsilisului tertiar,apar la 6 ani de la infectare,este un nodul granulomatos 4-7mm,dur,cul.galbena-rosietica/cianotica,suprafata neteda/stralucitoare.)e localizeaza pe fata,membre,pielecapului. forme:uscata-evolutie cronica fara ulceratie,inltratul seabsoarbecicatrizarecentru depigmentat"margini!iperpigmentate2ulceroasaduc la pierderea de substatnta in limitele epidermului si dermuluiulceratie cronica acuperita de crusta,sub ea-cicatrizarea.Histopat:in centru placilorvascularita obliteranta"tes.necrotizant,in 8urulnecrozei inltrat limfo-plastocitar,dermul"epidermul distrus.Gomele siflitice-localizarea !ipodermica,apar pe piele"tesuturi.ebut-inltratie profunda !ipodermica,rotunda,delimitata,dureroasa.0ocalizare-m.inferioare,pielea cap,

zona retrosternala,oase,articulatii.6)tadii:cruditateramolitieulceratiecicatrizare.9orme:scleroasa,ulceroasa,ennappe(ocupa suprafata mare,tip nodozitate laniv.articulat.iptopatologic:4 zone-centrul cu zona intinsa de necrozazona intermediaracu inltrat celular granulomatos din polinucleare"eozinole"!istocitezonaperiferica cu leziuni vasculare.;omele la nivelul mucoaselor-pe fatadorsala"laterala a limbiiglosita,la nivboltii palatine,valului palatin,luetei,buze,amigdale(forma de pseudotumorala

3ilet

Tuberculoza cutanata: Tuberculidele

Tuberculoza cutanataeste o dermatoza provocata de infectiacu bacilulKoch.

+xista forme de tuberculozacutanatain care bacilul


3/101

ancrul tuberculos este o forma de tuberculoza tipica de infectieprimaracare rezulta din inocularea exogena a bacilului


4/101

'ielea are o suprafata de 1,7msi o grosime de 1-6 mm.%uloarea pielii este data de :- cantitatea de pigment din epiderm2- circulatia sangvina din derm2- stratul de grasime din epiderm.istologic, pielea este alcatuita din trei straturi principale: +pidermul se dezvolta din ectoderm3 ermul se dezvolta din mezoderm% ipodermul se dezvolta din mezoderm'( E)*DE+,$!- stratul cel mai supercial al pielii- prezinta o grosime variabila in diferite regiuni ale pielii2- epiteliu straticat- separat de derm prin membrana bazala- format din 7 straturi:a )tratul bazal sau germinativ: numit asa pentru ca aici iau nasteretoate celulele epidermului.

- asezat pe menbrana bazala- format dintr-un singur rand de celule prismatice inalte cu nucleu apical- aici se a&a si celule care dau culoarea pielii numite melaocite ce secretaun pigment numit melamina.- 0a rasa neagra melanocitele se gasesc in toate cele cinci straturi aleepidermului.b )tratul #alpig!i: alcatuit din >-1 randuri de celule poligonale stranslegate intre ele printr-o retea brinara ce strabate spatiile intercelulare sipatrunde in celulele vecine formand asa zisele pereti inercelulari sau

totobrile. %itoplasma celulelor este bogata in mitocondrii iar nucleul sarac incromatina.c )tratul granulos alcatuit din 4-7 randuri de celule romboidale carecontin in citoplasma, granule de %+TA-=0=B cu nucleu pe cale dedegerescenta.d )tratul lucid apare la microscop clar, alcatuit din celule fusiforme cunucleu degenerat foarte putin vizibile )tratul cornos 5-alcatuit din mai multe randuri de celule plate c!eratinizate, lipsite de nucleu.

=n partea cea mai superciala, celulele se desprind si cad, de aceea senumeste stratul disfunct sau exfoliativ.B*DE+,$! 5 stratul uniform al pielii situat intre epiderm si !ipoderm.- lcatuit din: -dermul supercial (stratul papilar-dermul profund (corionulf )tratul papilar 5 este separat de epiderm printr-o membrana sinuoasacu proeminente cilindro conice numite ''=0+ +#=%+. 'apilele dermice suntseparate intre ele prin prelungiri ale epidermului numite creste interpapilare.'apilele dermice sunt alcatuite din:

1. tesut con8unctivo lax. bre de reticulina elastice si con8unctive4. substanta albuminoasa numita colagen6. celule ca brocite plasmocite


5/101


6/101

-raspandite pe toata suprafata pielii2-au forma de tuburi ce a8ung pana in !ipoderm-au capatul terminal al tubului se infasoara ca un g!em numit glomerul

sudoripar-secretia apoasa se numeste )@A+ cu un miros specic caracteristic ce seelimina la suprafata pielii. %antitatea de sudoare creste direct proportional cuefortul zic si cu cresterea temperaturii mediului%&b& Glandele sudoripare apocrine

-sunt asemanatoare celor ecrine dar mai mici2-se gasesc in axile, perigenital, perianal2-canalul excretor al acestor glande este anexat rului de par

.& Glandele mamare sunt glande sebacee modicate2 evolutia lor estelegata de functia organelor genitale feminine.B& )arul5 este i rmatie epiteliala cornoasa, liforma, cilindrica si &exibila.)e distinge: a o portiune libera numita tulpinab o portiune implantata in tegumente numita radacina a carei extremitate deforma ovoida poarta numele de bulbul parului. 'olul inferior l bulbului prezinta

o depresiune in forma de cupa in care patrunde o prelungire con8unctivo-vasculara a dermului numita papila parului.adacina parului este cuprinsa intr-un fel de sac dermo-epidermic numitfolicul pilos, la care se anexeaza o glanda sebacee si musc!iul erector alparului.0a foliculul pilosebaceu deosebim:

-portiunea superioara in forma de palnie numita A)T=#@0 folicular-punctul de desc!idere al glandei sebacee

B( $nghia 5 lama cornoasa c!eratinizata ce acopera fata dorsala a

extremitatii degetelor- prin radacina sa ung!ia patrunde in cuta supraung!iala, cuta ce seprelungeste si pe fata dorsala a ung!eiei printr-o pliva c!eratinizata- cuta periung!iala se numeste '+=AB=F- portiunea descoperita a un!iei se numeste corpul (0=#3@0 ung!iei- extremitatea libera a ung!iei este separata de pulpa degetului printr-unsant numit sant subung!ial- zona semilunara alba ce se observa prin transparenta ung!iei senumeste 0@B@0 si corespunde partii anterioare a matricii.

#atricea vine in racord cu radacina ung!iei pe seama careia ung!ia seregenereaza.

.& iflidele maculare in/amatoare+ruptia este formata din macule eritematoase, culoarea de la roz-pal 5 rosuaprins, sunt nereliefate, fara descuamatie, nepruriginoase, diparind lavitropresiune. )ediul de electie este toracele, dar eruptia poate generalizata. 'oate persista fara tratament 1- luni, dispare spontan faraurme.

5 eriteme posmedicamentoase, pitiriazis rozat gibert, rubeola, rozeolatica, exematide, pitiriazis verzicolor,


7/101


8/101


9/101


10/101


11/101

cicatricea - este o leziune secundarM unui proces distructiv ce apare prinNnlocuirea esutului cutanat afectat cu esut con8unctiv de neoformaie.%icatricea diferM de tegumentul normal nu numai prin prevalenacon8unctivM, ci Ki prin absena anexelor glandular (sebacee, sudorale Kicornoase (re de pMr, vasele sanguine sunt puine sau absente. Ln funcie deaspectul morfo-clinic: - cicatricea netedM2 - cicatricea atrocM2 - cicatricea!ipertrocM2 - cicatricea c!eloidianM2 - cicatricea cerebriformM, prezintM lasuprafaM mici depresiuni cupuliforme2 - cicatricea vicioasM, este inesteticM,neregulatM, retractilM, durM, dureroasM, deformeazM pielea prin bride saupuni broase aderente2 - cicatricea liniarM, de obicei sunt . %icatricele pot !ipopigmentate sau acromice, de culoare alb-sidee, sunt Ki!iperpigmentate Nn totalitate sau doar la periferie.sura- este un defect liniar al tegumentului ce apare Nn rezultatulin&amaiei sau pierderii elasticitMii pielii, cu dispoziie Nn 8urul oriciilornaturale sau la nivelul pliurilor. in punct de vedere morfo-patologicsurile pot : superciale, cu sediul Nn limita epidermului, care se vindecM fMrMsec!ele2 profunde, care intereseazM Ki dermul, evoluNnd spre cicatrici liniare.

%ele mai frecvente suri sunt: comisurale (bucale, interdigitale, submamare,retroauriculare, ing!inale, perianale.

E. vegetaia - este reprezentatM de excrescene papilomatoase grupatece survin Nn rezultatul proliferMrii papilelor dermice sau prin !iperplaziastartului malpig!ian. +xcrescenele de la nivelul pielii Ki mucoaselor auforme variate - Nn aspect liform, globulos sau conopidiform, cudimensiuni ce variazM de la o gMmMlie de ac pNnM la cNiva centimetri, deculoare rozM sau albicioasM, dure la palpare. in punct de vedereetiopatogenetic vegetaiile pot : - primitive, cele din maladiile transmise

sexual (vegetaii veneriene2 - secundare, apMrute Nn rezultatul unor in&amaiicronice supurative, a unor procese autoimune

1. 0ic!enicaia - este o formaiune cutanatM ce asociazM cNtevamodicMri: NngroKarea tuturor straturilor pielii, pierderea elasticitMii Kiaccentuarea cadrila8ului, !iperpigmentaie, descuamaie Ki uscMciune.Tegumentul lic!enicat de coloraie cenuKie are un aspect pa!idermicasemMnMtor cu pielea de elefant. Ln dependenM de teritoriul cutanatafectat lic!enicarea este circumscrisM sau difuzM. 0ic!enicarea poate primitivM sau secundarM unor maladii pruriginoase.

iflis-epidemiologie4 etiologie4 metode de cercetare si e"aluare&Etiologie. gentul etiologic al silisului este Treponema pallidum, vizualizareaagentului cu microscopie Nn camp Nntunecat.#orfologia. Treponema pallidumprezintM un microorganism spiralat, face parte din ordinul )piroc!etales,familia Treponemataceae, genul Treponema Ki subspecia pallidum.Epidemiologia siflisului.'ielea Ki mucoasele constituie un NnveliKnatural de apMrare prin care treponema nu poate pMtrunde. )ursa deinfecie este bolnavul cu leziuni &oride. )ilisul dobOndit se transmite Nngeneral prin calea sexualM (?D din cazuri. %ontaminarea extrasexualM este

rarM Ki poate directM (sOrut, transfuzii cu sOnge infectat, etc. sauindirectM (prin instrumentar medical contaminat, obiecte de toaletM sauveselM. )ilisul congenital se transmite transplacentar 5 de la mamM la fMt.iagnosticul de laborator al silisului#etodele de laborator pentru diagnosticul silisului se Nmpart Nn douM


12/101


13/101

antitreponeme imobilizai. +i sunt induKi de fraciunea proteicM a corpuluitreponemei. 'entru a pune Nn evidenM imobilizinele se folosesc Nn locde antigene o suspensie de treponeme Bic!ols vii. )e pozitiveazM relativtOrziu, la Nnceputul perioadei secundare. )e utilizeazM ca teste de referinMpentru diderenierea unei reaciei fals-pozitive de una negativM.

Teste treponemice imunoenzimatice (+=. intre acestea este citat testul+0=) (testul anticorpilor marcai cu fosfatazM Ki 'T (testul anticorpilormarcai cu peroxidazM.

Testul Resternn-3lot are deasemeni o mare specicitate, ind considerattestul viitorului. @tilizeazM treponeme izolate prin electroforezM.


14/101


15/101


16/101


17/101


18/101

fectarea )B%:meningita,!idrocefalia,afectarea nervilor cranieni.fectarea organelor interne:!epatosplenomegalia,pneumonii,nefropatii,diaree,miocardita acuta,anemia.iagnostic: ultramicroscopia in campintunecat,imuno&uorescenta,'%.)erodiagnosticul-identicarea cspecici.Teste serologice:proba Rasermann.


19/101

Biletul >1. (14?erucile(epid. +tio. 'at. %linic. iagn. Trat.Gerucile- prezinta niste formatiuni benign proliferative epiteliale provocate de'G+tiopatogenie- in aparitia verucilor vulgare sunt implicate tipurile 1, si 6 ale'apilomavirusurilor umane neoncogene2 contaminarea se realizeaza princontact direct transcutanat de la omul bolnav sau indirect prin intermediuldiferitor obiecte de uz comun, deseori se produce autoinclavarea virusului lamicrotraumatisme perioada de incubatie poate dura de la saptamani lacateva luni, ind in&uentata de imunitatea celulara.%linic - deosebim mai multe forme de veruci: G. Gulgare2 G. 'lane (8uvenile2G.'lantareG. Gulgare 5 apar papule nein&amatorii, bine conturate, cu marimea de la -4mm pana la 1 cm, de forma rotunda sau ovala cu suprafata rugoasa deculoarea pielii sau gri cenusie. e obicei sunt localizate pe dorsul mainii sidegetelor, mai rar in alte regiuni, cum ar regiunea preung!iala sausubung!iala. +volutia este lenta si subiectiv asimptomatica, cu exceptia

verucilor preung!iale si subung!iale. =n mai mult de 8umatate de cazuriverucile regreseaza spontan.Geruci 'lane (8uvenile 5 apar papule epidermice turtite, ferme la palpare deforma rotunda de 1-7 mm de culoare roz-galbuie-cenusie, fera descuamarenetede si lucioase, uneori sunt insotide de prurit, fregvent se localizeaza pefata dorsul mainilor, regiunea cefalica pot localizate liniar de-a lungulexcoriatiilor (pseudo-


20/101


21/101


22/101


23/101


24/101

de 4-6 sMptMmOni, apoi cOte 1 tab. Nn zi, timp de 4-6 luni. upM care urmeazMo pauzM, iar la NnceputulurmMtorului sezon cald (martie, aprilie se face din nou o curM Nn scopprolactic. +fecte adverseposibile: *eratopatii, retinopatii, iatM de ce pacienii vor examinai periodicla oftalmolog.b =B). )e administreazM =B) care in!ibM: %AF-1 (indometacina, naproxenul,ibuprofenul, piroxicamul2 %AF- (meloxicamul, nimesulidul, nabumetona,etodolacul2 %AF-1 Ki%AF- (diclofenacul. #od de administrare (Nn dependenM de gravitateacazului: per os, i/m, perrectum etc.c Gitaminoterapie. )e administreazM (cu scop vazodilatant Ki!ipofotosensibilizant acidnicotinic (sinonime: niacina, vitamina 34, vitamina '', de obicei i/m Nn dozecrescOnde(megasc!emM. e asemenea, se recomandM vitaminele , +, % (cu efect

epidermotrop, antioxidantKi antiapoptozic, grupul 3. )unt binevenite complexele Vmultivitamine (, +,%, 3 " minerale (^n,#g, )eQ.acM remediile menionate mai sus se dovedesc ineciente sau puineciente, se recomandMurmMtoarele grupe de preparate (aKa zisa Vterapie de rezervMQ:a %orticoterapie generalM. 'rednisolon, Nn doze moderate (4E-6E mg/zi, timpde cOteva

sMptMmOni, cu scMderea treptatM a dozei, pOnM la suspendare totalM.b etinoizi. citretine sau isotretinoin, cOte E,4-E,7 mg/*g/ corp/zi. Mrezultate bune laC7 din cazuri, mai ales Nn formele clinice de 0+ cu !iper*eratozM pronunatM(0+ verucos.E1c %itostatice. #etotrexat, cOte 1E-17 mg/sMptMmOnM. +xistM studii carerecomandM interferon_ Nn dozM de 17-4E milioane unitMi i/m sau s/c.

Pentru uz local*%reme fotoprotectoare (salol, !ininM, acid paraaminobenzoic, oxid de zinc 5dimineaa2creme cu steroizi Ki *eratolitice (+locom, dvantan, 3etasal, iprosalic 5seara.#Msuri generale pentru bolnavii cu 0+: dedramatizarea noiunii de lupus,evitareasurmena8ului, evitarea expunerii la soare sau folosirea unor !aine/c!ipiurispeciale, reanga8area Nn

cOmpul muncii, evitarea contraceptivelor orale etc.4. )roflaia siflisului& ,etode de depistare acti"e a bolna"ilor&%ontacte sexuale prote8ate: este recomandat ca numarul de parteneri sexualisanu e mare siatunci cand partenerul este implicat in comportamentesexuale cu risc, sa sefoloseasca prezervativul


25/101

+vitarea contactelor sexuale intamplatoare cu persoane necunoscute (care arputea avea o boalaaplicarea masurilor de prolaxie individuala in timpul sidupa ecare contact sexual: sex prote8 prin folosirea prezervativului, spalareaorganelor genitale cu apa si sapun dupa ecare contact- folosirea corecta aprezervativului: trebuie vericata data expirarii prezervativului inainteafolosirii2 prezervativul se aplica pe penisul in erectieinainte de incepereacontactului sexual si se indeparteaza apasand la baza prezervativului (langalinia de insertie a parului pubian2 prezervativul trebuie indepartat la sfarsitulcontactului sexual, cand penisul se a&a inca in erectie- cumpararea deprezervative care intrunesc standardele de siguranta: acesteatrebuie pastratein ambala8 pana in momentul folosirii=nfectarea prin folosirea unor obiectecontaminate de un bolnav cu silis(prosop, pa!ar, toaleta comuna etc esteexceptionala in doar E,E1 din cazuri.Treponema pallidum este un germene foarte fragil: caldura si uscaciunea ildistrug2la temperatura obisnuita traieste o 8umatate de ora pe obiecte umede(pa!ar, perii de dinti, instr muzicale2 frigul ii permite sa se conserve catevaluni2antisepticele uzuale (sapunul, alcoolul il distrug repede. )roflaia siflisului congenitalprin monitorizare serologic8 pe parcursul sarcinii 6i tratamentul neo-natal proflactic:Ln epublica #oldova sunt recomandate cel puin 4 examinMri demonitorizare serologicM 5 Nnprima 8umMtate (1-16 sMptMmOni, Nn a doua 8umMtate a perioadei de sarcinM(E-6 sMptMmOni,precum Ki nemi8locit la naKtereLn )@ monitorizarea serologicM se recomandM astfel: (a controlul iniial Nn

sarcinM2 (b la DsMptMmOni de gestaie2 (c la naKtere, dacM existM riscul Nnalt pentru silisulcongenital. Ln9ederaia usM aceastM monitorizare se recomandM la: (a controlul iniial NnsarcinM2 (b la 1sMptMmOni de gestaie2 (c la 4> sMptMmOni de gestaie.Toi nou-nMscuii de la mame sero-pozitive trebuie tratai cu o singurM dozMde benzatinpenicilinM de 7E EEE unitMi/*g =#, indiferent dacM mama a fost sau nu tratatM

pe parcursulsarcinii #etoda de depistare active este cea serologica #).


26/101

Bilet @,icrosporia: epidemiologie4etiologie4patogenie4aspectclinice4diagnostic poziti"5di#erential4tratament4proflaie&Etiologia.gentul patogen cel mai des implicat este (icrosporum canis dar pot isolate specii ca (.errugineum, (.audoini, (.nanum) (.gpseum) etc.Epidemiologie.ezervorul de parazii Nl constituie copilul bolnav sau animalele de casM(cOini, pisici. +ste cea mai contagioasM micozM, cu izbucniri epidemice cuprecMdere Nn colectivitMile Nnc!ise (gradinie, Kcoli, internate. %ontaminarease face direct sau indirect prin diferite obiecte: pMlMrii, bonete, pieptene, periiKi mai ales instrumente de frizerie. #a8oritatea bolnavilor se infecteazM princontactul direct cu animalul bolnav. =nfecia se transmite Ki de la un copil laaltul.)atogeniaicrosporum paraziteazM iniial stratul cornos al epidermului Ki de aicifoliculul pilos, penetrOnd rul de pMr Ki traversOnd cuticula. Ln interiorul rului

de pMr sunt numeroaselamente miceliene septate, fapt ce explicM fragilitatea lor. 0a exterior, relede pMr sunt Nnvelite de un manKon de artrospori mici dispuKi Nn mozaic.atoritM intensei parazitari, rul se rupe la 7-D mm de emrgenM.,ani#est8rile clinice&inea capitis provocatM de (.canis (microsporia zooantropolM se prezintMprin 1- focare mari, bine delimitate, eritemato-scuamoase, cu o!iper*eratozM pronunatM. 'erii sunt lipsite de luciu, rupi uniform, la 7-D mmde la emergenM. )uprafaa plMcilor este acoperitM de scuame pitiriaziforme.

fectarea scalpului Nn microsporia antropolM se caracterizeazM prin focaremultiple de dimensiuni mici, cu contur discret, dispuse frecvent la periferiapMrii piloase a capului. 'eri, deasemenea, sunt rupi, dar parial Ki neuniform,la 7-D mm de la emergenM.Diagnostic poziti":examenul cu lampa Rood aratM o &uorescenM verzuie a relor de pMrparazitate2 examenul direct al relor de pMr pune Nn evidenM spori micidispuKi Nn mozaic, aKezai ca un manKon Nn 8urul rului de pMr (ectotri saulamentele miceliene scurte Nn scuame2 cultura pe mediul )abouraud

identicM speciile de microsporum implicate.Diagnosticul di#eren9ialLn microsporia scalpului se efectueazM cu:tricoiaalopeciatri!otilomaniatri!ocriptomaniaLn microsporia pielei glabre se efectueazM cu:tricoia pielei glabre&avusul pielei glabrepsoriasiseczema seboreicM

Tratamentul:Tratament general: ;rizeofulvina 5 17-7mg/corp/zi timp 6-D sMptMmOni2


27/101

Tratament local: NndepMrtarea mecanicM a relor de pMr o datM Nn 1E zile (raspe cap Ki aplicaii zilnice cu unguente/creme sau /Ki cu soluii antifungice(alcool iodat 1-42 ung. sulf-salicilic 72 %lotrimazol2 #iconazol2 =zoconazol23ifonazol2 . examinarea tuturor membrilor familiei pacientuluiC. activitMi de educaie sanitarM, mai cu seamM printe elevi, pMrini KilucrMtoriiinstituiilor de copii.D. controlul strict al frizeriilor:-controlul lucrMtorilor-controlul Nndeplinirii mMsurilor sanitare-dezinfecia instrumentelor cu soluie de formalina 4

- cMlcarea cu er de cMlcat erbinte.?. coordonarea lucrului curativo- prolactic al medicilor dermatologi Kipediatru cu activitatea statiilor sanitaro-epidemiologice Ki instituilorveterinare.1E. dezvoltarea culturii sanitare Nn populaie.Dezinecia n condiii casnice9ierberea Nn soluie de sMpun-sodicM de 1- 17 minute de la momentul cOndsoluia se dM Nn clocot. %oninutulsoluiei-1E g de sMpun " 1E g sodM causticM.e 7 ori cMlcarea lengeriei cu erul de cMlcat.

9olosirea soluiilor dezinfectante-cloraminM 7 4 oreexpoziia, lizol-7 4Eminute expoziia.@tilizarea respiratorului dupM ce partea matericM se aplicM Nnsoluie decloraminM 7 cu expoziia 4 ore.ctivitMile de dezinfecie Nn focarele de infecie, precum Kiprin ardereacMciulelor, broboadelor Ki alte vestimentaiiinfectate de ageni patogeni.%& +eactiile cutanate postmedicamentoase 0toidermiile(4sindromul!Aell: etiologie4 patogenie4 aspect clinice4 diagnostic

poziti"5di#erential4 tratament4 proflaie&

+ste o afeciune cutanatM, foarte gravM, consideratM ca o reacie!iperalergicM de sensibilizare la medicamente sau toxine microbiene, care secaracterizeazM prin apariia pe tegument, mucoase a erupiilor eritematoase


28/101

Nntinse cu bule extensive de dezlipiri epidermice, asemMnMtoare cu niKtearsuri mari superciale.

Etiopatogenie. rept ageni cauzali se prezintM diverse medicamente:sulfamide, anticonvulsivante, barbiturice, antibiotice. )indromul 0$elli sepoate asocia cu infecii bacteriene, virale, vaccinuri (antiru8eolic, antitetanic,antidifteric, infecii parazitare criptogamice, boli limfoproliferative (limfoame,

leucemi, carcinoame.

Tabloul clinic. 'OnM la apariia leziunilor cutanate se constatM manifestMripro-dormale: febra, cefaleea, dureri lombare cutanate difuze, angina cudisfagie. 0a Nnceput erupia se localizeazM pe faM, Nn 8urul oriciilor, parteasuperioarM a trunc!iului, membrele superioare. +rupia este formatM din peteeritematoase, roKii, cu contur policiclic sau din pete roKii-brune, uneoripurpurii, care con&ueazM. )emnul Bicols*$ este pozitiv.^onele afectate sunt

extreme de dureroase. %onstant sunt afectate mucoasele (buzele, cavitateabucalM, faringele, mucoasa genitalM. upM cOteva ore sau zile apar bule maricu plafon subire, plisat, care se rup uKor, lMsOnd suprafee erodate, roKietice,zemuinde. +pidermul decoleazM uKor la a 6-a Ki la a 7-a zi sau cMtre a 1E-a zi,formOnd mari lambouri epidermice. Nn cavitatea bucalM apar eroziuni, ulceraiicu dureri, care NmpiedicM glutiia. )tarea generala se altereaza progresiv0a atreia sMptMmOnM pielea se epitelizeazM.

Eamenul histopatologic

)e constata decolarea epidermica la nivelul 8onctiunii dermoepidermice2epidermal este necrotizat, in special,la nivelul stratului bazal (formamedicamentoasa2 in forma stalococica decolarea are loc la nivelul stratuluigranulos, iar dermul nu prezinta modicari importante.

Tratamentul generalconstM Nn NnlMturarea denitivM a medicamentelor careau fost administrate bolnavului Nn zilele ce au precedat erupia. 'rocesul de

necrolizM epidermicM duce la des!idratare Ki oliguric mai ales cOnd pacientulnu poate consuma lic!idele din cauza leziunilor bucale, ceea ce creeazMcondiii favorabile apariiei unor suprainfecii. 'entru a preveni des!idratarea,se recomandM soluii saline izoto-nice, glucoza izotonicM prin perfuziiintravenoase. )e administreazM anti!istaminice, !iposensibilizante, sedative,cantitMi mari de vitamine din grupul 3 (3,, 3, 3>, 31, antibiotice. )untcontraindicate antibioticele sau alte medicamente la care bolnavul estesensibilizat anterior.

Tratamentul local Ki Nngri8irea bolnavului. 'rocesul de necrolizMepidermicM, NnsoitM de decolMri ale dermului, creeazM condiii favorabileapariiei unor suprainfecii. `inOnd seama de aceasta, Nn spital, bolnavii vor Nngri8ii separat, Nn bune condiii de asepsie, asigurOnduli-se len8erie de pat


29/101


30/101


31/101


32/101


33/101

cronicizeaza, de regula, conducand la deformari evidente ale axilei afectate.=n timp, afectiunea poate deveni bilaterala. Diagnosticul dierentialse face cufuruncul, scrofuloderma, etc.

.& iflide tuberculoase: aspecte clinice4 diagnostic di#erential&)ilidele tuberculoase (tuberculii silitici constituie localizarea dermica asilisului tertiar si apar in medie la 6 ani de la infectare. Tuberculul siliticprezentind un nod, cu diametrul de 4-7 mm, de consistenta dura, de culoaregalbena-rosietica, cianotica, rosie-aramie ce depinde de localizare. )uprafatanodulului este neteda, stralucitoare. )emne subiective lipsesc. )e localizeazamai frecvent la fata, pe membre si in pielea capului, dar orice zona cutanatapoate atinsa. upa aspectul clinic silidele tuberculoase se impart in douaforme: silide tuberculoase uscate si silide tuberculoase ulceroase.iflidele tuberculoase uscateau o evolutie cronica fara a se ulcera. 'emasura ce timpul trece inltratul se resoarbe, se produce o cicatrizareinterstitiala, zona afectata ind usor deprimata, cu centrul depigmentat si cumarginile !iperpigmentare, luand astfel un aspect evocator pentru silis.iflidele tuberculo-ulceroase debuteaza sub forma de tuberculi siliticiobisnuiti, dar care se ulcereaza ducand la aparitia unei pierderi de substantacare intereseaza epidermul si dermul. ezulta o ulceratie cronica acoperita desfaceluri, cu marginile taiate drept. @neori ulceratia se acopera de o crusta,sub care se face cicatrizare. )unt descrise cateva varietati de silidetuberculoase: grupate, serpiginoase, en nappe) pitici 1nana2. iagnosticuldiferenal al silidelor tuberculoase se face cu:lupus tuberculos) lepra.


34/101


35/101


36/101

intraepidermale,imuno&uorescenM (benzi suprabazale.Ln sOngele periferic: anemie, leucocitozM, G) accelerat, proteinurie,!ipoalbuminemie,retenia ionilor de sodiu etc.Diagnosticul di#eren9ialse efectueazM cu pemgoidul bulos 0ever,dermatita !erpetiformMu!ring, pemgusul familial aile$-aile$, sindromul 0$ell, lupusuleritematos, dermatitaseboreicM, piodermita cronicM vegetantM, forma buloasM a maladiei arier,pustuloza subcornianM)neddon-Ril*inson etc.Tratamentul este imunosupresor. #edicaia de bazM reprezintM !ormoniiglucocorticoizi.'OnM Nn prezent preparatul de elecie rMmOne prednisolonul. oza iniialM de laDE pOnM la 1EE mg pezi, de obicei, este sucientM pentru a stopa procesul, dar uneori este nevoie

de doze mai mari (pOnMla EE mg Ki mai mult.)e administreazM dimineaa dupM de8un 7E din doza pe zi Ki cOte 7 Nn8urul orei 11.EE Kirespectiv 16.EE (dupM prOnz. 0a pacieni cu stare deosebit de gravM esteindicatM puls 5 terapia pOnMla 1EEE mg intravenos. 0a o dozM adecvatM, bine calculatM, efectul terapeuticclar este de aKteptatpeste 1E - 16 zile. educerea dozei destul de mare aici se face cu - 1/4 din

cea iniialM, se menineapoi doza respectivM sMptMmOni, apoi o datM Nn 6 5 7 zile se micKoreazM lentcu ,7 5 7 mg.ar la etapa cOnd avem dupM prima reducere o dozM mare reducerea poate mai rapidM cu1E-17 mg odatM la 6-7 zile. 0a atingerea valorilor E-4E mg reducerea de maideparte se face cu omare precauie, pentru a evita recidivM. 0a o astfel de strategie uneori dozade susinere poate de

,7 5 7 mg pe zi. Ln afarM de prednisolon se poate de utilizat triamcinolon,metilprednisolon,dexametason, betametason Nn doze ec!ivalate cu aciunea prednisalonului. Lncaz de ulcer gastric Kiduoden se utilizeazM doze prolongate de glucocorticoizi intramuscular (depo-medrol, solu-medrol Nn1>>doze de 1E 5 4E mg. =n8eciile se fac la un interval de o sMptMmOnM2 odatMcu ameliorarea

procesului morbid doza se micKoreazM, iar intervalele se lungesc. 0atratamentul de susinerein8eciile se fac la 6 5 7 sMptMmOni Nn doza de 6E mg.Tratamentul cu glucocorticoizi, care dureazM, de regulM, timp Nndelungat,uneori ani,


37/101

inevitabil se soldeazM cu multiple complicaii: simptomocomplexul =tzen*o-%us!ing, obezitate,diabetul steroidic, patologia erozivo-ulceroasM a tractului digestiv, boala!ipertonicM, tromboza,tromboembolie, osteoporoza, care poate duce la fracturi spontane a coloaneivertibrale, pancreatita!emoragicM, insomnie, euforie, stMri depresive, psi!oze acute, infarctulmiocardului, insult cerebralKi asocierea multiplelor infecii..(4 Tricoftia&upM tabloul clinic tricoiile se deosebesc Nn trei forme clinice: supercialM,cronicM KisupurativM. )e afecteazM pielea scalpului (inea capitis, pielea glabrM (ineacorporis Ki, mai rar(formele cronice lamele ung!iale (inea unguium. desea la bolnavi seconstatM afectareaconcomitentM atOt pielii scalpului cOt Ki a pielii glabre.

upM aspectul epidemiologic tricoiile se impart Nn douM categorii:antropole, provocate derichophton %iolaceum Ki richophton tonsurans Ki zooantropole, ageniipatogeni indrichophton gpseum Ki richophton %errucosum.Tricofia superfcial !uscat"Etiologia.Tricoia supercialM Ki cea cronicM sunt provocate de richophton%iolaceum Kirichophton tonsurans (fungi antropoli.

Epidemiologia. %ontaminarea se face direct sau indirect prin diferite obiecte:pieptene, pMlMrii,cMciuli, bonete, len8erie de pat, 8ucMrii, pierii Ki mai ales prin instrumente defrizerie. Tricoia uscatMeste o boalM a copilMriei cu frecvenM maximM Nntre C-1E ani. )ingurul rezervorde parazii esteaproape Nn exclusivitate omul, formele uscate de la animalul ind rare(richophton 5uinc&eanum.

Maniestrile clinice.upM tabloul clinic tricoiile se deosebesc Nn trei forme clinice: supercialM,cronicM KisupurativM. )e afecteazM pielea scalpului (inea capitis, pielea glabrM (ineacorporis Ki, mai rar(formele cronice lamele ung!iale (inea unguium. desea la bolnavi seconstatM afectareaconcomitentM atOt pielii scalpului cOt Ki a pielii glabre.upM aspectul epidemiologic tricoiile se impart Nn douM categorii:

antropole, provocate derichophton %iolaceum Ki richophton tonsurans Ki zooantropole, ageniipatogeni indrichophton gpseum Ki richophton %errucosum.


38/101


39/101

palme Ki pe antebrae,mai rar pe faM Ki trunc!i. 'lMcile au un aspect de pete roKietice-violacee cecon&ueazM Nn placardemari, cu imagini neregulate, fMrM tendinM de vindecare spontanM Nn zonacentralM. )uprafaa plMciloreste acoperitM de scuame asemMnMtoare cu eczema cronicM. )emnelesubiective practic lipsesc.Tricoia ung!iilor (inea unguium se caracterizeazM prin afectarea lameiung!iale (maiales ale mOinilor de la marginea liberM, mai rar de la partea proximalM, Ki serOspOndeKte Nn cOtevasMptMmOni pe toatM suprafaa lamei, care devine neregulatM, rugoasM, friabilMKi are o culoarea

cenuKie. )e constatM o !iper*eratozM subung!ialM. e obicei sunt afectatecMteva lame ung!iale. )eobservM tricoia ung!iilor la 1/4 din pacienii ce suferM de tricoie cronicM.Tricof9ia supurat84 in/amatorie0Kerion celsi4 sicozis parazitar(Etiologia. )peciile de dermatoi care provoacM cel mai adesea pilomicozesupurative sunt speciizoole endo-ectotri ce se dezvoltM Nntr-o mare mMsurM Nn exteriorul ti8ei ruluide pMr, decOt Nninteriorul ei. 'Mrul rMmOne robust, putOnd intact pe o lungime de cOteva mmdeasupra oriciuluifolicular. 'e prim plan Nn .#oldova Nn ultimii ani ca incidenM apare

richophton gpseum(prezintM artrospori mici 5 ectotri microides.Epidemiologie.Ln mod obiKnuit, Nn tricoia supuratM contaminarea se facede la animal la om(transmiterea directM. Ln infeciile cu richophton %errucosum) sursa deinfecie este invariabil denaturM bovinM (vieii, mai rar vacile, caii.. Ariginile infeciei cu richophtongpseum sunt Nnma8oritatea cazurilor dicil de stabilit, dar se considerM cM rezervorul acestor

infeciei sunt Koareci,Kobolani, Koarecii de cOmp Ki cobaii. Transmiterea infeciei este posibilMNndeosebi Nn mediulfamilial, totuKi este rarM (transmiterea indirectM, ea fMcOndu-se prin obiectefolosite Nn comun(prosoape, obiecte de bMrberit etc.. )e NntOlneKte maladia la pacienii dinmediul rural, la copii, maides la bMiei Ki la bMrbaii ce se ocupM cu creKterea vitelor sau vin Nn contactcu animalele purtMtoare

de leziuni dermatotice.Maniestrile clinice.Tricoia supuratM a scalpului (inea capitisevolueazM Nn 4 stadii:eritematos, inltrativ Ki de absces folicular (tumoral. Ln stadiul avansat seprezintM cu un placard


40/101


41/101

5 4 sMptMmOni.Tratament local: NndepMrtarea mecanicM a relor de pMr o datM Nn 1E zile (raspe cap Ki aplicaiizilnice cu unguente/creme sau /Ki cu soluii antifungice (alcool iodat 1-42ung. sulf-salicilic 72%lotrimazol2 #iconazol2 =zoconazol2 3ifonazol2


42/101


43/101


44/101


45/101


46/101


47/101

este de prezum0ie: teste de apreciere a degranulMrii bazolului2determinarea eozinoliei2 determinarea complexelor imune circulante2determinarea !istaminemiei serice2 determinarea !istaminuriei266. 6n %i%o* determinarea capacitMii de !istaminopexie sericM2 teste epicutane(patc! test (diagnosticul afeciunilor produse prin mecanism de!ipersensibilitate tip =G2 teste prin scaricare (pric* test (diagnosticulafeciunilor produse prin mecanism de !ipersensibilitate tip=2intradermoreacii (reacii de !ipersensibilitate tardivM mediatM celular."lte in%estiga0ii* examenul micologic direct sau culturi pe medii speciale2explorarea fotobiologicM2 examenul bacteriologic2 examenul coprologic2examenul parazitologic2 broscopia2 citodiagnosticul Tzanc2 radiograa,ultrasonograa, etcDiagnostic di#erentialToxidermiaermatita atopicaermatita seboreica

'soriazis'rurigo@rticaria+czemele(toate tipurile.Tratamentul eczemelor+ste individualizat funcie de etiologie, stadiul evolutiv (acut, subacut, cronic,localizare.ratamentul general vizeazM Nndepartarea cauzei (alergen de contact, agentinfecios,micotic, sau bacterian. stfel, dacM este implicat un agent

microbian/fungic se indicM antibioticul (topic sau general. 'ruritul diminuiazMsub tratamentul patogenic Ki sub anti!istaminice (loratadina,desloratadina, terfenadina, cetirizinM.9ormele severe, extinse de eczemMnecesitM corticoterapie sistemicM (prednison Nn curM scurtM.ratamentul local: reducerea reaciei in&amatorii, calmarea pruritului,reparaia epidermului (depinde de stadiu, tip Ki sediu.+czema acut3) stadiul de zemuire* loiuni apoase antiseptice sub formM decomprese umede (TaninM, 9uracilinM, ivanol, acid boric sau spra$-uri cudermatocorticoizi ('olcortolon, Axicort cu efect antiin&amator, dezinfectant Ki

de calmare a pruritului.#tadiul de crustifcare* soluii apoase de colorani anilinici (albastru demetilen, violet de genianM, eozinM cu efecte sicative, atipruriginoase Ki deprevenire a infeciilor secundare2 paste moi (oxid de zinc Ki creme cudermatocorticoizi de potenM micM sau medie (idrocortizon, dvantan,+locom, 0ocoid, etc.#tadiul de descuamare ,i lichenifcare* pomezi cu dermatocorticoizi depotenM mare, la necesitate sub pansamente ocluzive (ermovate, %utivate,%elestoderm, etc.2 *eratoplastice,reductoare Ki *eratolitice (Baftalan, =c!tiol,

;udron, )ulf-salicilic.%& Tinea capitis: epidemiologie4etiologie4patogenie4aspectclinice4diagnostic poziti"5di#erential4tratament4proflaie&'ilomicozele sunt dermatoze ce intereseazM predominant rul de pMr. )eclasicM Nn felul urmMtor: pilomicoze tondante (microsporia, tricoia uscatM Ki


48/101


49/101

scalpului,aspectul de tondantM apare mai puin net, plMcile sunt mai mici (1/-cm, sunt mai numeroase,de formM neregulatM, pe alocuri con&uate.'lacardele sunt acoperite de scuame furfuracee,relativ aderente. 'lMcile nuprezint fenomene pronunate de in&amaie (eritem discret,prezentOndmargini neregulate. 'erii parazitai sunt rupi la 1-4 mm de emergenM KirMsucii,avOnd uneori aspectul unor litere Ki Nnglobai Nn grosimea scuamelor.lteori, perii sunt atOt de fragili, NncOt se rup c!iar la oriciul extern alfoliculului pilos Ki atunci apar ca niKte puncte negre. )enzaii subiectivelipsesc.Diagnostic poziti% se bazeazM pe tabloul clinic Ki datele de laborator.'arazitarea perilor cu richophton %iolaceum Ki richophton tonsurans estestrict endotrix, ceea ce denotM o NndelungatM adaptarea la om. 0anurile deartrospori a8ung sM umple aproape complet rul de pMr, comparat cu un sacplin cu nuci. 'arazitarea intensM a rului de pMr ne explicM fragilitatea saextremM. epistarea lamentelor miceliene septate scutre Nn scuame Kisporilor Nn rile de pMr de tip endotrix conrmMdiagnostic tricoiei superciale (uscate. 'entru aprecierea speciei se fac

NnsMmOnMri pe mediul )abouraund.Diagnostic dieren0ial se face Nn primul rOnd cu microsporia Ki favusul (formapitiriaziformM,eczema seboreicM Ki seboreea pielii capului, psoriazis scalpului.'lMcile de pe pielea glabrM 5 pitiriazisul rozat, psoriazis, pseudopelada.+%olu0ia. BetratatM, tricoia uscatM evulueazM cronic Ki se vindecM Nnma8oritatea cazurilor la pubertate. 0a femei (circM DE poate persista untimp Nndelungat, trecOnd Nn tricoie cronicM, sau se autotrateazM (maifrecvent, la bMiei. 0a bMrbaii adulti este posibilM apariia tricoiei supercialNn regiunea mustMilor, maladia avOnd un tablou clinic identic.

Tricof9ia cronic8 a adultuluiTricoia cronicM a scalpului (inea capitis se localizeazM mai des pe ceafM KitOmple Ki se manifestM prin puncte negre Ki plMcue atrofo-cicatriciale.'unctele negre prezint peri parazitai, rupi de la nivelul tegumentului saufoarte puin deasupra lui. +i pot izolai Nntre perii sMnMtoKi sau grupai Nn miciplMci rotunde, uKor inltrate, eritemato-scuamoase, care pot masca periparazitai. )e observ adesea plMcue atrofo-cicatriciale albicioase, la nivelulcMrora foliculi piloKi sunt distruKi(stadiul mai avansat al bolii. @neori boala se manifestM numai prin prezena

cOtorva puncte negre, depistarea cMrora, mai ales la femeile cu pMr des,prezintM dicultMi eseniale.+%olu0ie.Tricoia cronicM a adultului are o evoluie trenantM. desea la aceKtibolnavi s-a invocat existena unor perturbMri funcionale endocrine,!ipovitaminozei, modicMri a sistemului nervos central, etc. Tricoia cronicMpoate sM rMmOnO neidentilicatM, deKi pacienii prezintM un mare pericolepidemiologic, infectOnd copiii (la4 ei se instaleazM tricoia supercialM. =nacest context,la orice depistare a bolii la copil este necesar a examinaminuios Ki alte persoane care au contactat

cu el (mama, bunica, dMdaca, vecinii etc.. Ln ultimii decenii Nn .#oldovatricoia cronicM se depisteazM excepional.Tricof9ia supurat84 in/amatorie+tiologia. )peciile de dermatoi care provoacM cel mai adesea pilomicozesupurative sunt specii zoole endo-ectotri ce se dezvoltM Nntr-o mare mMsurM


50/101


51/101

presupune administrarea de: antimicotice ( mg/l.urata concentraiei treponemicide de antibiotic ar trebui sM e cel puin deC-1E zile ca sM cuprindM un numMr de cicluri de diviziune a treponemelor (4E-44 ore Nn silisul precoce cu un interval subtreponemicid de nu mai maredecOt 6-4E ore. 3enzatin-benzilpenicilina -benzilpenicilinM cu aciune

prelungitM Nn doza de ,6 mln unitMi asigurM penicilinemia treponemicidM peparcurs a 4-6 sMptMmOni (1-4 de zile. 'rin tratamentul parenteral zilnic cuprocain penicilinM un V!otar de siguranMQ se obine administrOndu-se cure cudurata de 1E-16 de zile Nn silisul precoce Ki 1E-1 de zile Nn silisul tardiv.'enicilino-terapia parenteralM comparativ cu administrarea oralM Nn generaleste tratamentul de elecie, deoarece tratamentul parenteral oferM obiodisponibilitate garantatM.ntibioticele non-penicilinice care au fost evaluate sunt tetraciclinele,inclusive doxiciclina, ind cea mai preferabilM tetraciclina datoritM penetraiei

Nn 0%, Ki eritromicina, toate administrate oral.%c&eme de tratament recomandate n siflisul precoce !primar'secundar #i latent recent dob(ndit 9 ) ani precedeni"Apiuni terapeutice de elecie:3enzatin benzilpenicilina (etarpenh, +xtencillineh Nn doze sMptMmOnalea cOte ,6 mln unitMi, intramuscular (=#, (cOte 1, mln unitMi Nn ecarefesM, ind efectuate Nn ziua 1-a Ki a D-a. *n +&idul European tratamentulsiflisului precoce se reduce la o singur doz de )', mln uniti debenzatin penicilina !$enidural". 9olosirea soluiei de lidocainM ca solvent

va reduce disconfortul produs la in8ectare'rocain penicilina >EE EEE unitMi =#, dozM zilnicM, pe parcurs a 1E-16 zile.@nii medici recomandM o dozM ma8oratM de procain penicilinM (1, mln unitMi,la sigur pentru pacienii mai obezi (ex.: DE-1EE *g3enzilpenicilina 1 mln unitMi, =#, 6 ori/zi, pe parcurs a 1E-16 zile.cheme de tratament recomandate n siflisul latent tardi" 0dobnditI% ani preceden9i sau de durat8 neprecizat8(4 cardio"ascular 6isiflisul gomosApiuni terapeutice de elecie:

3enzatin benzilpenicilina (etarpenh, +xtencillineh Nn 4 doze sMptMmOnalea cOte ,6 mlnunitMi, =#, (cOte 1, mln unitMi Nn ecare fesM, efectuate Nn zilele a 1-a, a D-aKi a 17-a.Terapia de elec9ie:


52/101

'rocain penicilina 1,-,6 mln unitMi, =#, zilnic, plus probenecid 7EE mg,per os, de 6 ori pe zi, ambele timp de 1E-1 zile.iflisul congenital:p0iuni terapeutice3enzilpenicilina 17E EEE unitMi/*g, =G zilnic (administratM Nn > doze, ecare6 ore timp de 1E-16 zile'rocain penicilina 7E EEE unitMi/*g =# zilnic timp de 1E-16 zileacM 0% este normal: benzatin penicilina 7E EEE unitMi/*g =# (dozMunicM.


53/101

Biletul nr&1=1&)soriazisul "ulgarJetiologie4patogenie4tabloulclinic4diagnostic4diagnostic di#erential4tratament%ea mai usoara si cea mai frecventa forma de psoriaz. +ste o dermatozacronica recidivanta,genetic determinate,indusa de numerosi factorideclansatori,caracterizata prin !iperproliferare si perturbare de diferentiere a*eratinocitelor,reactive in&amatorie dermala si modicari imune.Etiopatogenie: cresterea nr de mitoze al *eratinocitelor de ?-1ori,acceleraraea turn-overului celular la C-D zile in loc de 7-D zile,care aparpe un teren predispus genetic,ind induse de factoriexogeni:traumatisme,infectii,stres,fumat,alcool,unele medicamente.'atogenia este explicata prin teorii: *eratinocitara si imuna. TC: papulemiliare,lenticulare,placarde eritematoase de culoare roza,acoperite descuame albe-sidei,straticate. 0eziunele au forma ovala sau rotunda cumargini bine-delimitate,insotide de prurit moderat. =n functie de aspectul sidimensiunile eruptiilor,se clasica in psoriazispunctat,gutat,lenticular,numular,in placi,in placarde.leziunile de obicei sunt

simetrice,multiple,preferential pe scalp,coate,genunc!i,reg.sacrala.Diagnostic:triada psoriazica:pata de spermantet2pelicula terminala2semnuluspitz. +x.de laborator:testul!istopatologic(!iper*eratoza,para*eratoza,acantoza. Di#erential: lic!enplan,silis secundar(silide psoriaziforme,pitiriazis rozat ;ilbert. Tratament:topic:dermatocorticoizi(metilprednizolon aceponat unguent E,12&uticazonpropionat ung.E,E7.


54/101


55/101


56/101

caror veriga de baza este in&amatia nespecica a vaselor dermului si!ipodermului de calibru diferit. Cauze:depuneri de %=% in peretii vasculari cudistructia lor (reactive de !ipersensibil. tip ===2 focare cronice de infectie deorigine diversa2 intoxicatiile cronice2 endocrinopatiile, deregl.nutritionale,!ipotermii repetate, stresuri, fotosensibilizare, T, insuf.venoasa etc.istopatologic 5 alterarea pereti vasculari : tumefactia celulelor endoteliale,degenerescenta brinoida si necroza, inltrate in&amator perivascular2 informe necrotice/ulceroase 5 tromboza"proliferarea endoteliului pina laobliterare totala a lumenului.Clinic:evolutie cronica recidivanta, caracterizateprin simptomatica polimorfa2 debuteaza pe gambe, mai rar pe mucosae2 aparurtici, macule !emoragice, noduli si placi in&amatoare, nodozitatisuperciale,eruptii papulonecrotice,vezicule, bule, pustule, eroziuni, necroze superciale, ulceratii, cicatrici.@neori febra, astenie, artralgii, cefalee. 'ersista timp indelungat.2orma polimor#o-dermala urticariana(boala ;ougerot-uitter: aspecturticariei cronice recidivante2 manifesta prin 5 urtici de dimensiuni diferite,apar pe diferite reg2 sunt persistente (1-4zile sau mai mult2 arsuri sau

senzatie de excitare a pielii2 insotite de artralgii, dureri abdominale2 semne deafectare sistemica2 la examen se poate depista glomerulonefrita, G) crescut,!ipocomplementaria, cresterea 0, probe in&amatorii ", g in bazaexamenului !istopatologic (aspectul vasculitei leucocitoclazice.2orma hemoragica(purpura enic!-)c!onlein- cea mai tipica2 'etesii sipurpura aparute acut dupa o infectie respiratorie sau tonzilite, asociate cufebra, cefalee, artralgii pronuntate, dureri abdominale 5 tabloul clinic depurpura enoc!-)c!onlein. #ai des la copii si adolescent. x: clinic(purpura"durere abd, !ematurie sau proteinurie, artralgii, depozite de c la

nivelul pielii2 biopsie tegumentara (depozite de =g. Dg di# cu:vasculitaRegener, poliangeita microscopica2 vasculita de !ipersensibilitate.Tratament:s$stemic cu =B) (diclofenac, nimesulid2 antibiotic (eritromicin,cipro&oxacina2 antipaludice albe de sinteza (cloroc!ina, !idroxicloroc!ina2sulfone (dapsona2 antiagregante (aspirina, anti!istaminice2 vitamin % sirutina. 0ocal 5 unguente cu dermatocorticoizi de potenta medie si inalta,coloranti anilinici, dimexid, venotonice, zioterapie (caldura uscata,laseroterapie.. &iflisul secundar:diagnostic poziti"&

0ues 5 infectie contagioasa treponemica, sistemica, cu transmitere sexualama8ora, care se manifesta prin afectare cutaneo-mucoasa si poliorganica.'erioasa secundara a lues dureaza -4 ani si corespunde generalizariiinfectiei, depasind bariera tisulara si ganglionara, produce septicemiespiroc!etica. 0eziunile sunt generalizate, variate, multiple, simetrice,asimptomatice, superciale, spontan rezolutive. +ruptia apare in pusee, cuevolutie lunga si in valuri. )ilisul secundar se divide in: recent2 latent sirecidivant.0eziunile cutaneo mucosae in lues secundar: silide eritematoase (rozeola

silitica2 silide papuloase (miliare, numulare, !ipertroce, condiloame late2silide pustuloase (superciale si profunde2 alopecia silitica sileucomelanodermia.ozeola siflitica5 cel mai precoce semn2 macule eritematoase, rotund-ovalare, roz-pale pina la rosu aprins, diametrul 7-17mm2 nereliefate, fara


57/101


58/101


59/101


60/101


61/101


62/101


63/101

B*!ET %11( pemfgus superfcial 0#oliaceu4 eritematos( etiologie4 patogenie4clinica4 diagn poziti"5di#er&4 complicatii4 tratament.Garietatea europeanM a pemgusului foliaceu e descrisM de %azaneve.+ste o maladie asemMnMtoare pemgusului vulgar, dar Nn care acantoliza muse produce suprabazal, ci mai supercial 5 Nn straturile spinos sau granulos.%onsecina acestui fapt este ca acoperiK bulelor este foarte subire Ki se rupuKor.3oala debuteazM prin leziuni eruptive localizate tipic pe tegumentele feei,scalpului, toracelui, dar care se pot lesne generaliza.)e manifestM prin veziculo-bule &asce, care se erodeazM uKor Ki formeazMscuamo-cruste pluristraticate cu aspect de Pfoieta8Q. +rupiile uneori suntNnsoite de prurit intens. atoritM bacteriilor care descompun secreiile poateapMrea un miros neplMcut, comparat cu cel al urinei de Koareci. areorimucoasa oralM prezintM leziuni superciale. e obicei mucoasele rMmOnintacte.tingerea fanerelor este adesea accentuatM ind exprimatM prin alopecie,

onicolizM, perionixis. )tarea generalM se menine mult timp bunM. 3oala poateevolua spre eritrodermie secundarM, cu scuamo-cruste umede pe fond deeritem generalizat.DiagnosticulHistologic*cliva8ul acantolitic se produce Nn malpig!ianul superior, adesea Nnstratul granulos. #odicMrile epidermice secundare constau din: acantozM,!iper*eratozM, *eratinocite dis*eratotice. =nltratul in&amator dermic coninenumeroase eozinole.6muno;uorescen0a 16!D2din pielea lezatM aratM prezena anticorpilor

antiepiteliali (ma8oritatea de tip =g;. nticorpi pemgus acut-antidesmogleina =.+%olu0ia este cronicM, la copii boala are uneori tendina la vindecare spontanM,iar la aduli este de obicei cronicM, recurentM.'rognosticul este mai bun decOt Nn cazul pemgusului vulgar dacM boaladebuteazM Nn adolescenM Ki mai sever dacM debutul are loc dupM 7E ani.Tratament:sistemic se utilizeazM corticosteroizi, singuri sau asociai cuimunosupresoare. 0ocal se indicM bMi cu soluii dezinfectante, aplicaii ocluzivede dermatocorticoizi poteni.

5 esteendemicM Nn 8urul lui )ao 'aolo, unde survin aproape 1EEE de cazuri pe an, cuvarietatea europeanM, avOnd NnsM o mortalitate ridicatM (1 caz din 7.=ncidena crescutM Ki endemicitatea Nn anumite regiuni braziliene sugereazMrolul posibil al unui agent infecios transmis prin NnepMturile de artropode.Tratament: corticoizi Ki antiinfecios.)emfgusul eritematos 0pemfgus seboreic4 sindromul enear -$sher(+ste considerat de autorii americani ca o varietate mai puin severM KilocalizatM de pemgus foliaceu.

$atogenie. %orespunde cu cea a pemgusului foliaceu. 'e lOngM anticorpiiantiepidermici au fost detectai anticorpi antinucleari, ceea ce a fMcut caboala sM e consideratM o combinaie de pemgus cu lupus eritematos (deobicei la aceKti bolnavi lupusul nu produce afectare visceralM severM. 'oate indus de lumina solarM sau de traumatisme.


64/101


65/101

abdomen,la radacina membrelor,realizind un aspect caracteristic de Ppom decraciunQ2fata,pielea capului,antebrate,gambele,mainile si picioarele,de regulanu sunt respectate(nu se afecteaza,#emne subiecti%e-leziunile de obicei suntasimptomatice sau insotite de prurit discret,care dupa bai calde si la excitaremecanica se poate exarceba.DG:istopatologic(necesar doar in cazuriexceptionale:in epiderm-para*eratoza discreta,spongioza moderata,careuneori duce la formarea de mici vezicule microscopice2degenerescenta*eratinocitelor adiacente celulelor 0anger!ans2in derm-edem si vasodilatatie astratului papilar,inltrat limfocitar si monocitar in 8urul vaselordilatate.Dg&di#:rozeola silitica,eczemele circinate pitiriaziforme,tineacorporis,psoriazis gutat,unele exanteme virale,eruptiipostmedicamentoase,parapsoriazis acut in picaturi,lic!en plan acut.Trat:serecomanda bolnavilor sa astepte vindecarea spontana2!iposenzibilizante sianti!istaminice in caz de prurit intens2sedative si tranc!ilizante la persoaneleagitate si nelinistite2aciclovir DEEmgF7/zi timp de 7zile in faza incipienta abolii2corticoterapie2dapsona 1EEmgF/zi-in formele veziculoase [email protected] aplica creme cu corticosteroizi de potenta

medie sau mica(metilprednisolon aceponat,&uticazonpropionat,prednisolon,!idrocortizon,mixturi i!tiolate..( siflomul primar0sancru dur( - aspecte clinice4 diagn& di#erential.)ancrul silitic este prima manifestare clinica a silisului si apare intotdeaunanumai la locul de inoculare si este complet asimptomatica2prezinta o eroziunesau mai rar,exulceratie rotunda,adica se disting forme tipice-eroziva siulceroasa.)ancrul eroziv este indolor,bine delimitat,de culoare rosie aramiesau galbuie,cu suprafata neteda,acoperita de o serozitate clara,usorstralucitoare,de dimensiuni diverse(E.7-cm,cu marginile usor ridicate,se

vindeca fara urme.)ancrul ulceros se caracterizeaza prin pierdere desubstanta cutanata profunda si se resorba formind cicatrice.0ocalizareasilomului-regiunea genitala(teaca penisului,santul balano-preputial,labiile,inclusiv,perigenitala(perianal,rectal,anal,mult mai rar in altezone ale corpului-sancre extragenitale(buze,amigdalii,limba,gingiiDg&di#:!erpesul genital,ectima scabioasa,eroziuni si ulceratiibanale(balanite,balanopostite,sancrul moale,aftenele genitale,epiteliomulgenital2sancrul buco-faringian se diferentiaza cu aftenelebucale,lupusul,leucoplazia,lic!enul plan bucal ulcerat,leziuni bucale din

eritemul polimorf,!erpesul labial,pemgusul vulgar2sancrul anal-cu suraanala,tromboza !emoroidala,boala 3oHen.


66/101


67/101


68/101


69/101


70/101


71/101


72/101


73/101


74/101

Diagnosticul bacterioscopic se face Nn douM variante: examenul direct Kiexamenul pe frotiuri colorate. 0a bMrbat se recolteazM secre]ia uretralM sausecretul prostatic dupM masa8ul acesteia. 0a femei secreia patologicM serecolteazM cu o ansM bacteriologicM sau cu o microc!iuretM din fundul de sacposterior sau lateral, din uretrM, glandele )*ene Ki glandele 3art!olin, sau dincolul uterin +xamenul direct al secreiei se petrece amestecOnd o picMturM dinprodusul patologic colectat cu ser ziologic la 4C. 9lagelul se indenticM usordintre leucocite Wi celulele epiteliale prin miKcMrile sale intermitente.+xamenul frotiului colorat se face de obicei dupM coloraia acestuia cualbastru de metilen (citoplasma apare coloratM Nn albastru-verzui iar nucleul Nnviolet Nnc!is, numai rareori cu acridinM oran8 (parazitul aratM colorat Nn roKucu nucleul galben. Diagnosticul prin culturi: metoda culturilor este foarteecientM prin faptul cM parazitul creWte bine pe medii selective, Nn aWa modsunt diagnosticate aproximativ ?7 din cazurile infestate. Timpul minim dedezvoltare a parazitului este de 6 ore, timpul mediu optim ind de 6D-C ore.Diagnosticul prin reac?ia de amplifcare a acizilor nucleici 5 '% este o metodMmai recentM, avNnd limite de sensibilitate CE-?7 Wi specicitate ?C-??.

sociaia examenului direct Ki a celui prin culturi conrmM diagnosticul la1EE din cazuri.Tratamentul: introducerea Nn 1?7? a derivailor de 7-Bitroimidazol (metronidazolul a condus la o adevMratM revoluie Nntratamentul acestei infec]ii.#cheme de tratament: metronidazol g Nn dozM unicM, ori 7EE mg x ori/zi Czile2 nimorazol(Baxog$n Nn dozM unicM 1g2 tinidazol (9as$gin dozM unicM cu6 comprimate de 7EE mg2ornidazol (Tiberal oc!e Nn dozM unicM D tab. de 7E mg2 secnidazol Nn dozMunicM g2 nifuratel prize a D tab. de EE mg2 etc.+cacitatea

tratamentului se conrmM prin efectuarea aWa numitor teste de control alevindecMrii, care se petrec peste C-1E zile, apoi peste 1 Wi luni 5 la bMrbai Witimp de 4 cicluri menstruale 5 la femei, utilizOnd examenul bacterioscopic Wibacteriologic, efectuat dupM o provocare alimentarM Wi/sau medicamentoasM.'acientul se socoate tratat dacM simptomele clinice lipsesc Wi testele delaborator nu conrmM prezen]a tric!omonadelor, la expirarea timpului desupraveg!ere.

Bilet:%31& *chtioza "ugaraD#:ermatoza congenitala reprezentata prin tulburari !iper*eratozice deretentie-caracterizate prin dezvoltarea la nivelul pielii a unor scuame,mar*erulmolecular modicat ind lagrina.Clinic:-)emnele bolii apar intre 1-6 ani- )e manifesta printr-o !iper*eratoza dispusa simetric pe aproape intreagasuprafata cutanata- #ai pronuntata pe zonele de extensie(exceptie palme,plante,marile pliuri

- )cuamele frecvent de dimensiuni mici,cu contur neregulat,uscate,- ;rupate in placi mici ,aderente central si cu margini mai ridicate- ealizeaza aspectul de solzi de peste- %uloarea scuamelor variaza de la alb la gri-negru- #ai abundente in regiunea toraco-dorsala si membrele inferoare


75/101


76/101


77/101

Tratamentul

Tratamentul medicamentos general este esential si consta in utilizareac!imioterapicelor si antibioticelor antituberculoase. cestea au fost clasicatein:

- antituberculoase esentiale: =zoniazida, ifampicina si +tambutolul2

- antituberculoase de rezerva: 'irozinamida, +tionamida, )treptomicina,


78/101


79/101


80/101

cipro!eptadina si moderne: cetirizina este folosita cu cel mai mare succes intratamentul urticariei colinergice, datorita efectului sau combinatanti!istaminic si antimuscarinic (7-1E mg/zi, sau loratadina (1E mg/zi si /saudesloratadina (7 mg /zi, etc.2in!ibitori ai degranularii mastocitare: cromoglicat de sodiu, efedrina2glucocorticoizi in doze medii si cure scurte2epinefrina2

betablocantele (propranolol si


81/101


82/101

asemanatoare cu varicella, formand un cicatriciu in parcursul rezorbtiei.Diagnostic dierenfalse face cu varicella.8mpetigo s6p&ilitica(impetiginoase - prezint formatiuni care peste 4-7 zilein centrul puruiaza formand o pustula centrala situata pe un fond inltrativlipsita de semne in&amatorii. =n timp scurt se formeaza crusta care devinepluristraticata si poate de dimensiuni mari. 'ustula eliberata de crusta areun aspect vegetant, de culoare rosie, asemanatoare cu zmeura (s$p!ilisframboesiformis, localizandu-se pe scalp. Bu este caracteristic cicatrizareaelementelor. )ilidele impetiginoase se diferen8iaza cu impetigo vulgar.iflidele pustuloase pro#unde:Ect&6ma s6p&iliticum - apare in fazele tardive ale silisului secundar sieste intilnita mai ales la persoanele ce prezinta scaderea capacitatii imune.0eziunile ulcerative sunt in numar redus (ca in silisul tertiar. )e localizeazacel mai frecvent la nivelul membrelor. Clinic.+ct!$ma s$p!iliticum debuteazain forme tardive a silisului secundar dupa > luni si mai tarziu de la debutulbolii la pacientii imunodepresati. )e acopera de o crusta rotunda, groasa,bruna, presata in profunzime si aderenta care masc!eaza ulceratia. )ub

crusta se observa o ulceratie rotunda, cu marginile taiate drept. =n unelecazuri crusta nu acopera toata suprafata ulceratiei, ramanand un !alouperiferic ulcerativ. ezorbtia elementelor se face incet cu formarea cicatriciu.+ctime ca deobicei sunt in cantitati mici, localizandu-se pe extremitati, maiales pe gambe. Diagnosticul dierentialse face cu ectime banale.3upia s6p&iliticum - are un aspect pustulo-ulcerativ, asemanatoare cuectima, diferentiindu-se de forma crustei. +le debuteaza ca papulo-pustuleraspandite ce necrotizeaza in partea centrala, dand ulceratii acoperite decruste concentrice, pluristraticata. re o evolutie lenta si se rezorba prin

formarea de cicatriciu. pare peste un an si mai tarziu de la infectare. )elocalizeaza la nivelul extremitatilor. 'ot aparea la indivizii =G pozitivi, si maides la cei care nu pot atinge un anumit prag imunitar. Diagnosticul dierentialse face cu piodermie rupioida, rar intalnita.


83/101


84/101


85/101


86/101


87/101

B*!ET %--1.)clerodermia .erpes simplex. 4. )ilide papuloase1&clerodermiaeniie. )clerodermia este o boalM de origine necunoscutM, produsM probabilprin mecanisme autoimune, cu evoluie progresivM sau lentM, caracterizatMprintr-o brozM pronunatM a dermului Ki atroe epidermicM, asociatM sau nucu atingeri viscerale. A caracteristicM importantM a bolii este combinaiaVmodicMri imune " alterMri vasculare " perturbMri Nn metabolismulcolagenuluiQ.+tiopatogenie. 'e un teren genetic predispozant (0-3-D, 0-?, 0-1--4-7, 0%6a Ki 0-- , sub in&uena unor factori declanKatori(triggeri: infecii microbiene (3orrelia burgdorferi Ki virale2 dereglMrimetabolice Ki !ormonale2 agresiuni c!imice, traumatisme zice Ki psi!ice2factori medicamentoKi, profesionali Ki de mediu etc.Tabloul clinic.1. )clerodermia sistemicM.a 0ocalizatM: incidena 5 >E din formele sistemice:mai frecventM la femei2

anamnezM NndelungatM de sindrom a$naud 5 coloraie albastrM ategumentelor acrale, degeteedemaiate, tumefacie Ki redoare articularM interfalangianM2sindromul %+)T 5 calcicMri, s. a$naud, esofagitM, sclerodactilie,telangiectazii2capilare dilatate periung!ial2 ung!ii NngroKate cu aspect de ViglMromanMQ2 cicatrici stelate NnVmuKcMturM de KobolanQ la nivelul pulpelor digitale2sclerozM tegumentarM (eritem, induraie, atroe2

c anti-centromer Nn CE din cazuri.b ifuzM: incidena 5 6E din formele sistemice:crize de tip a$naud cu sclerodactilie pronunatM2generalizarea leziunilor de la distal spre proximal2dispariia mimicii faciale, buze subiri Ki rigide, striuri radiare peribucale VNnpungM de tutunQ, nassubiat VNn cioc de pasMreQ, pleoape retractate, faM cu aspect de VicoanMbizantinMQ2piele uscatM, sidee, lucitoare cu secreie sudoralM Ki lacrimalM diminuatM2

manifestMri osteo-articulare 5 sinovitM poliarticularM, tenosinovitM2afectarea viscerelor:fibrozM subepitelialM a esofagului esofagul devine aton Ki rigid, aproape

rectiliniu, cu severe tulburMri de deglutiie, aspect cunoscut ca esofag VNn tubde sticlMQ2

alveolitM inflamatorie brozM alveolarM pulmonarM cu aspect radiologicde plMmOn Nn Vfagure de miereQ2

fibroza Ki atrofia miocardului miocardiosclerozM difuzM (uneoripericarditM, mai rar endocarditM, brozarea pereilor aortei2

NngroKarea intimei renale necrozM brinoidM a membranei bazale avaselor glomerulare !ialinizare glomerularM Ki brozM interstiialM nefroangiosclerozM cu !ipertensiune etc.2. )clerodermia circumscrisM (morfeea.a 0ocalizatM:


88/101


89/101


90/101

X )clerodermia inelarM are o dispoziie circularMind localizatMNndeosebi lanivelul membrelor. 0ocalizarea la nivelul degetelor conduce la strangulareacirculaiei urmatMde amputaie spontanM(ain!um.X Ln sclerodermia Nn picMturileziunile sunt mici, de dimensiunile unei gMmMliide ac.X Ln morfeea generalizatMplMcile sunt multiple, diseminate, dar fMrMafectareastMriigenerale.TratamentulTratamentul general se face cu penicilinMcristalinMNn dozMde 4E-6E milioaneu.i, griseofulvinMtimp de >-1 luni care acioneazMprin efect antiin&amatorsau vitamina +. Ln formele cu tendinMla extindere se poate utilizacorticoterapia generalMNn doze moderate de 4E mg/zi Nn cure prelungite timpde cOteva luni. 0ocal se pot utiliza inltraii cu !idrocortizon acetat sautriamcinolon o datMla 4-6 sMptMmOni. Tratamentul se completeazMcu ionizaiide !ialuronidazM(o KedinMla zile, Nn total 17 Kedine sau cu iodurMdepotasiu. @ltrasunetele sunt precedate de aplicaii de unguent cu

!idrocortizon acetat 1E Kedine. GindecMrile se obin lent, dupMluni sau aniavOnd deseori tendina la recidive%&Herpes simple&Amul reprezintM singurul rezervor al virusului !erpes simplex ()G. cestaeste un virus cu B dublucatenar, avOnd o capsulMicosaedricM Kidimensiuni de 1E-14E n. Girusul se NnmuleKte Nn celula gazdMcu formareade incluzii !erpetice Ki distrugerea acesteia. u fost identicate douMtipuri de)G: tipul 1 ()G-1 Ki tipul ()G-.+pidemiologie

)G-1 produce de obicei !erpesul labial Ki !erpesul cu alte localizMri cutanate.)G- produce !erpesul genital. ctualmente NnsM)G-1 este responsabil de6E-7E din totalitatea primoinfeciilor genitale Ki E din recidivele genitale.'rimoinfecia cu )G-1 apare de obicei la copilul cu vOrsta Nntre > luni Ki 6 ani,cOnd anticorpii materni au dispMrut. 'rimoinfecia cu )G- este uneorineonatalM, dar cel mai adesea apare la adolescent sau adultul tOnMr odatMcuNnceperea vieii sexuale.9iziopatologie)G se transmite prin contact direct mucos sau cutaneo-mucos cu un pacient

care excretMvirusul cu ocazia unei primoinfecii, a unei recidive clinice sau aunei excreii virale asimptomatice. Girusul pMtrunde printr-o surM cutaneo-mucoasM, multiplicOndu-se Nn celulele epiteliale, migrOnd apoi pe nervulsenzitiv pOnMla ganglionul nervos unde rMmOne Nn stare latentM. e aici, Nnanumite situaii, starea de latenM este NntreruptM, virusul migreazM pe caleaxonalM recolonizOnd teritoriul cutaneo-mucos unde a avut loc primo infeciaKi dOnd naKtere la leziuni mult mai puin extinse.'rimoinfecia !erpeticM bucalM;ingivo-stomatita acutMeste forma clasicMde primoinfecie !erpeticMavOnd

poartM de intrare A0. pare la copiii mici dupMvOrsta de > luni. upMoincubaie de 4-7 zile =nfeciile virale cutanate apare disfagie, !ipersialoree,Nntr-un context al afectMrii stMrii generale cu astenie, febrM4?. #ucoasabucalM Ki gingiile sunt in&amate, uneori !emoragice, cu prezena de veziculecare dau naKtere la eroziuni cu contur policiclic, acoperite de un strat


91/101

albicios. )unt asociate vezicule Ki cruste localizate peribucal. alena estefetidM Ki alimentaia imposibilM. )unt prezente adenopatii cervicale,submaxilare Ki submandibulare. +voluia este favorabilM, durerile dispardupMo sMptMmOnM, iar leziunile se cicatrizeazMNn -4 sMptMmOni.'rimoinfecia !erpeticMgenitalM'erioada de incubaie dureazMNntre Ki E zile, Nn medie > zile. 3Mrbatul Kifemeia sunt afectai Nn mod egal. 'rimoinfecia !erpeticMcu )G-1 Ki respectiv)G- prezintM aceleaKi manifestMri clinice. =nfecia simptomaticM este maifrecventM Ki adesea mai severMla femei. 0a femeie vulvovaginita reprezintMmanifestarea cea mai frecventM. 'useul este adesea precedat de astenie,durere,prurit, parestezie sau senzaie de arsurM, disurie. 0abiile mari Ki micireprezintMsediul unui edem in&amator bilateral, cu prezena de vezicule carerapid se sparg dOnd naKtere unor eroziuni aftoide, con&uente, foartedureroase. +xaminarea cu speculul, cOnd este posibilM, evideniazMun edemin&amator, eroziuni Ki ulceraii localizate pe peretele vaginal Ki colul uterin.desea este prezentMo leucoree gMlbuie cu posibilitatea unei infeciibacteriene. @lceraiile se pot extinde pe tegumentul regiunii pubiene,

ing!inale, coapse, fese, perianal. urerile la miciune sunt constante putOndapMrea c!iar o retenie acutMde urinM. 0eziunile se pot extinde timp de osMptMmOnMurmate de cicatrizarea spontanMNn -4 sMptMmOni. 'oate prezentMadenopatia loco-regionalM Nndeosebi ing!inalM. 0a bMrbatsimptomatologia este identicMcu cea de la femeie dar mai puinzgomotoasMputOnd confundatMcu un !erpes recidivant. %linic este prezentun buc!et format din veziculo-pustule pefond eritematos care evolueazMrapidspre ulceraii con&uente Nncon8urate de un !alou in&amator. 0eziunile suntlocalizate pe gland, prepu Ki teaca penisului. 0eziunilelocalizate pe meat Ki

intrauretral pot cauza unei uretrite nepurulente. denopatiaing!inalMbilateralMeste mai puin frecventM Ki mai puin dureroasM decOt lafemeie. fectarea rectalM Ki analMpot sediul manifestMrilor primoinfeciei laambele sexe. urerile ano-rectale, cu tenesme Ki secreie uneori sOngerOndM,pot asociate cu parestezii sacrate, retenie de urinM Ki impotenMsexualMNnurma afectMrii plexului sacrat. 0a rectoscopie mucoasa este edemaiatM KiulceratM. 'rimoinfecia rectalMeste observatMcel mai frecvent la !omosexuali.lte forme simptomatice:- cutanate2

- la deget !erpesul este adesea confundat cu un panariiu bacterian2- ocular se manifestMprin *erato-con8unctivitMunilateralM, cu cOteva veziculepe pleoapa edemaiatM, Ki adenopatie pretragianM.


92/101

nivelul ganglionilor nervoKi NnsoitMde o simptomatologie clinicM. ecidivelesunt favorizate de diferii factori: infecii febrile, stress, emoii, modicMriziologice (menstruaie, lumina solarM, traumatisme, raporturi sexuale(!erpes genital. Tabloul clinic este mai puin zgomotos decOt Nn cadrulprimoinfeciei Ki cu duratMmai scurtM. A senzaie localMde piKcMturM, prurit,arsurM, mai rar durere, precum Ki prezena unei plMci eritematoase preced cucOteva ore apariia veziculelor Nn gMmMlie de ac, grupate Nn buc!et, careuneori pot con&ua formOnd o bulM Ki care se rup dOnd naKtere la eroziuni,ulterior acoperite de o crustMcare va cMdea Nn cOteva zile. GindecareaspontanMapare Nn 1- sMptMmOni. )emnele generale sunt absente sau minime(subfebrilitate, mici adenopatii.%omplicaii9oarte rar pot apMrea meningo-encefalite, esofagite, !epatite, afectarebron!opulmonarM. @neori leziunile !erpetice se pot piodermiza. +ritemulpolimorf poate sMaparMla 1E-16 zile dupMo recidivM!erpeticM. cesta poatesMaparMla ecare puseu !erpetic. erpesul este cea mai frecventMcauzMdeeritem polimorf recidivant.

erpesul genital Ki sarcinaerpesul neonatal este foarte grav putOnd conduce la moarte sau sec!eleneuropsi!ice. =nfecia eonatalMeste datMNn douMtreimi din cazuri de )G-.atoritM gravitMii !erpesului neonatal diagnosticul virusologic al contaminMriimamei sau afectMrii copilului se bazeazMpe evidenierea directMa virusului prinizolare pe culturi. 'rematuritatea creKte riscul contaminMrii fetale Kineonatale. Bou-nMscutul se poate contamina Nn trei moduri:- in uterope cale !ematogenMtransplacentarMNn cursul unei primoinfecii cuviremie la mamMsau mai rar pe cale transmembranarM2

- la naKtere prin contact direct cu secreiile cervico-vaginale ale mameiinfectate. cest risc creKte Nn caz de rupere prematurMa membranelor cu maimult de > ore Nnaintea naKterii. iscul de transmitere la fMt este foarte crescutNn cazul unei primoinfecii a mamei Nn lunile care preced naKterea.- Nn timpul perioadei postnatale de la mamMsau de la alt membru din antura8purtMtor al unei recidive sau a unei secreii orofaciale asimptomatice.Ln privina aplicMrii tratamentului la nou-nMscut se pot NntOlni patru situaii:a Ln cazul unei primoinfecii !erpetice genitale la o femeie gravidMse impunenaKterea prin cesarianM. Tratamentul cu aciclovir intravenos trebuie efectuat

nou-nMscutului Ki de asemenea mamei dacMexistMpericolul !epatitei!erpetice la aceasta.b +xistMdin pMcate primoinfecii !erpetice asimptomatice ale mamei caresunt cauza a /4 din !erpesurile neonatale actuale, fMcOnd imposibilMoriceposibilitate de prevenire. 0a =nfeciile virale cutanate nou-nMscutdiagnosticul este evocat de prezena semnelor de septicemie neonatalM Ki aafectMrii multiviscerale. )e impune tratamentul cu aciclovir intravenos.c Ln alte cazuri de contaminare situaia nu este atOt de gravM. A recidivMde!erpes genital Nn sMptMmOna care precede naKterea impune de asemenea

cesariana, dar prescrierea aciclovirului rMmOne de discutat.d %azul cel mai frecvent este cel al femeii gravide (sau al partenerului careare antecedente de !erpes genital. BaKterea pe cale naturalMeste permisM. Lnaceste situaii trebuie cMutatMexistena unei excreii virale asimptomatice amamei (labiile mari Ki mici, endocol Ki efectuarea unei dezinfecii (cu


93/101

polividon iodat a cMilor genitale Nnaintea naKterii precum Ki a tegumentuluinou-nMscutului.iagnostica iagnosticul direct cuprinde:- %ulturile virale care reprezintM principala te!nicMde evideniere a )G.%olectarea maximului de celule infectate care sunt NnsMmOnate pe culturi decelule.- %Mutarea antigenelor se poate face e prin imuno&uorescenM, e prin testul+0=). cestea sunt metode rapide dar cu sensibilitate mediocrMpentruleziunile avansate (cruste.- etectarea genomului prin '% este o te!nicMfoarte sensibilMdar la oraactual nu existM*ituri comerciale.- %itodiagnosticul Tzan* este un examen simplu care poate conrma Nntr-uninterval de cOteva ore infecia produsMde un virus din grupa !erpes. )eNntinde un frotiu din planKeul unei ulceraii sau mai bine dintr-oveziculMdupMNndepMrtarea plafonului. cesta se coloreazM#a$-;runHald-;iemsa cu evidenierea la microscopul optic a unor celule balonizate de talie

mare Ki multinucleate.b iagnosticul indirect. ceasta permite diagnosticul de primoinfecie pedouM seruri prelevate la douM intervale diferite (cel puin 1E zile, evideniindseroconversia.Tratament=. Tratamentul antiviral pe cale generalM1 nalogii nucleotidicivor aciona prin competiie cu nucleotidele naturale,NmpiedicOnd Nncorporarea lor Nn B viral. nalogii nucleotidici au o aciunevirustaticM, ind ecieni doar pe virusul complet sau Nn caz de replicare.

'oate utilizat pe cale generalMper os Ki intravenos. 3iodisponibilitateaaciclovirului administrat per os este redusM(1E-E. Tolerana la aciclovireste foarte bunM. 0a imunocompeteni rezistena viralM la aciclovir esteexcepionalM. ozele eciente per os sunt de 7 x EE mg/zi timp de 1E zile Kiintravenos 7 mg/*gc la D ore timp de7 la 1E zile Nn formele severe. Ln cazulpuseelor de recidivMecacitatea aciclovirului este indiscutabilMdar mai slabMdecOt Nn tratamentul primului episod. oza administratMeste de 7 x EE mg/zitimp de 7 zile. Tratamentul preventiv al recidivelor se impune la pacienii cumai mult de > recidive pe an (Nndeosebi Nn !erpesul genital sau sunt sub >

pe an Nn afectarea ocularM. ozele utilizate sunt de DEE mg/zi Nntr-una darmai ales Nn douMsau patru prize. %el mai frecvent este utilizatMdoza de x6EE mg/zi timp de 1 an sau mai mult. Tratamentul continuu cu aciclovir nunumai cM reduce numMrul de pusee dar amelioreazMde asemenea stareapsi!ologicMa pacientului, diminuOnd anxietatea Ki depresia. Ln primoinfecievalaciclovirul se administreazMNn dozMde x 7EE mg/zi timp de 1E zile. Lnrecidive valaciclovirul este administrat Nn dozMde x 7EE mg/zi timp de 7 zile.'entru prevenirea recidivelor valaciclovirul este administrat Nn dozMde 7EEmg/zi Nn una sau douMprize. Ln primoinfecie famciclovirul este administrat Nn

dozMde 4 x 7E mg/zi timp de7 zile. Ln recidive famciclovirul este administratNn dozMde x 17 mg/zi timp de 7 zile. 'entru prevenirea recidivelor!erpetice famciclovirul se poate utiliza Nn dozMunicMde 17 mg, 7E mg sau7EE mg/zi. 9oscarnetuleste un analog al pirofosfailor care nu necesitMo fosforilare


94/101


95/101

de culoare roKie, roKie-pal sau roKie-cianoticM. %a deobicei, papule miliaresunt grupate, ceia ce este caracteristic pentru silisul secundar recidivantKi sunt localizate pe trunc!i Ki extremitMi, la nivelul foliculilor piloKi. ezorbialor duce la formarea cicatricelor atroce, mai ales la pacieni cu oimunitate deminuatM. iagnosticul diferenial se face cu lic!enscrofulozorum.'apule silitice numulare- sunt de dimensiuni pOnM la 1- cm, de culoareroKie-inc!isM, ovolarrotundM, Nn cantitMi mici. 'ot NntOlnite Ki silidelenumulare de tip corimbiform sau de tip cocardM. tOt papule miliare cOt Kisilidele numulare prezint o raritate Nn ultimii 6E-7E ani.)ilidele papuloase ale mucoaselor - Nnsoesc sau nu silidele cutanate KiintereseazM mucoasa bucalM, genitalM, analM, faringianM, laringianM.+rupia, ind Nn ma8oritatea cazurilor eroziv-ulceroasM KizemuindM esteextrem de contagioasM. in cele mai multe ori intereseazM mucoasa genitalMKi bucalM. 9iind complet nedureroase sunt deseori ignorate de cMtre bolnavi Kisunt descoperite dupM un examenclinic atent. 'ot NmbrMca mai multeaspecte clinice: angina papuloasM specicM (diagnosticul diferenial se face

cu angina banalM, tuberculoza ulceroasM,2 papule pot situate pe laringeprezentOnd vocia rMguKitM ducMnd la o disfonie 5 raucedo (diagnosticuldiferenial se face cu laringita banalM2 suri adOnci (silide ragadiformesituate de regulM la comisura gurii sau pe limbM2 pe limbM unele plMci suntdepapilate iar altele prezintM depozite aderente, limba luOnd aspect deplMci Nn livadM cositM (diagnosticul diferenial se face cu o leucopla*ie2silide erozive cu suprafaa acoperitM de un depozit pseudomembranossituate pe limbM, mucoasa 8ugalM, amigdale sunt leziuni rotunde, ovolare,supercial (diagnosticul diferenial se face diferenierea cu candidoza2

silidele papulo-!ipertroce au mai frecvent douM localizMri: pe limbM Kiorganele genitale. Ln diagnosticul diferenial al silidelor mucoaselor trebuiese luMm Nn consideraie Ki alte tipuri de leziuni, ca !erpesul, aftele bucale,pemgus vulgar, lic!en plan bucal, leucoplazia.


96/101


97/101


98/101

Biletul .1&Dermatita herpeti#orma Duhring-BroM- este o afec]iune a pielii, necontagioasM dar ereditarM, care apare ca urmarea intoleran]ei corpului la glutenEtiologie-autoimuna.Clinic:manifestarile cutanate pot precedate defebra,astenie,intepaturi,mai des prurit.)e caracterizeaza prin polimorsmveridic-combinatie de pete eritematoase,urtici,papule,vezicule,apoi bule sipustule.%el veridic se completeaza cu un polimorsm fals.'eteleeritematoase-mici,rotunde cu contur clar,acoperite cu excoriatii,crusteserosae sau !emoragice.'etele eritematoase devin efemere,se transforma inurtici,papule.'apulele si urticile pot aparea si fara stadiul de pete.Geziculelepot aparea atit pe pielea afectata cit sip e cea apparent sanatoasa,la inceputcontinutul lor clar devine purulent.=n urma ruperii veziculelor se formeazaeroziuni.'ustulele se intilnesc mai rar.eosebim variantele clinice dermatitei!erpetiforme:veziculoasa.papuloasa,urticariana,buloasa.0eziunile cutanatesunt simetrice,se localizeaza pe suprafetele extensorii ale membrelor,la coategenunc!i,in reg.sacrala,pe scalp si fata.@neori dermatita !erpetiforma poate

combinata cu pemgoidul.upa rezolvarea leziunilor ramin!ipo-/!iperpigmentatii rar cicatrici.'acientii acuza pruritintens,dureri,arsuri.)tarea generala in perioada de acutizare poate dereglata.)araclinic:eozinolie-in single periferic,=g,=g;,c anti-endomisium=g,=g;2c anti-gliadini =g;2=92+x.!istopatologic2testulepicutan.D&Di#:pemgoidul bulos,pemgoidul vulgar,eritemulpolimorf,toxidermia buloasa.Tratament-excluderea preparatelor ce contingluten si !alogene2#edicatia de prima linie-diamdifenilsulfona 7E-1EEmg/zi-7-> zile.pauze1-4 zile.in caz de rsp inadecvat-prednisolon doze mici.Topic-bai

antiseptic fara !alogeni(betadinapoi leziunile se badi8oneaa cucolor.anilinici,crjme,spra$.%&)ediculozele'ediculozele sunt produse de o insectM, pediculus !ominis cu variantele'.capitis, '.vestimenti Ki '!tirius pubis.cestea sunt insecte !ematofage, caretrMiesc agMate de rele de pMr sau Nn veKminte Ki coboarM pe corp, NnepOndpielea pentru !rMnire, ocazie cu care apare Ki pruritul.ceste insecte au circa1- mm lungime Ki 1 mm lMime, culoare galben 5 cenuKie Ki laprima vederepar a bucMi de mMtreaM, dar care sunt agitate de miKcMri active, proprii.

Ln cazul pediculozei capului localizarea de elecie este zona occipitalM.'etegument seobservM papulo-vezicule eritematoase Ki leziuni de grata8, uneoriimpetiginizMri. Auale acestora se c!eamM lindini, au un aspect ovalar,dimensiuni de circa E,7 mm Ki sunt xate de rele de pMr printr-un cleibiologic produs de femelM.'ractic lindinii imitM o mMtreaM banalM, dar careeste aderentM la rele depMr.Transmiterea se face prin contact direct cu pMrulparazitat sau indirect prin piepteni, cMciulie, etc.ceastM formM de pediculozMeste frecvent NntOlnitM Nn colectivitMile de copii ( grMdini-e, KcoalM toamna,adusM de copii care au fost Nn diverse tabere.'ediculoza corpului apare mai

frecvent la aduli, Nn general marginalizai sociali sau Nncondiii de catastrofenaturale, rMzboi, refugiai.0eziunile papulo-veziculose Ki pruriginoase selocalizeazM preferenial pe gMt,umeri Ki toracele posterior Ki Nn timpseimpetiginizeazM. 'arazitul poate transmite tifosul exantematic, febrarecurentM Ki febra de tranKee.eoarece persistM Nn veKminte, este preferabil
http://ro.wikipedia.org/wiki/Glutenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gluten


99/101


100/101


101/101

toate bilete dermato aaaa (1)

Documents