C.Z: «M.Wr"«J

REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA

CONSILIUL N A Ţ I O N A L PENTRU ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIE INSTITUTUL R O M Â N

DE

S T A N D A R D I Z A R E

S T A N D A R D D E S T A T

EDIŢIE OFICIALA

ACŢllNI IN CONSTRUCŢII

ÎNCĂRCĂRI DATE DE TEMPERATURA EXTERIOARĂ ÎJV CONSTRUCŢII CIVILE

SI INDUSTRIALE

STAS101Q1/23A-78

înlocuieşte : STAS 10101I23A-75

Clasificarea alfanumerică G 1 1

Actions upon structures LOADS DUE TO THE E X T E R N A L

TEMPERATURE UPON NON-INDUSTRIAL AND

INDUSTRIAL STRUCTURES

Actions dans les constructions CHARGES DUES A LA TEMPERA­

TURE E X T E R I E U R E SUR LES CONSTRUCTIONS CIVILES ET

INDUSTRIELLES

B03«eftCTBHH B CTpOHTeJIBCTBe HArPY3KH OT BHEII1HEH

TEMIIEPATyPbl B TPA>KflAH-CKHX H nPOMblfflJIEHHblX

COOPyjKEHHfl

1 G E N E R A L I T Ă Ţ I

Prezentul standard stabileşte : — modul de evaluare a efectelor acţiunii temperaturii exterioare în calculul construcţiilor

civile, industriale şi agrozootehnice; — valorile normate şi de calcul ale temperaturii exterioare, considerate în stabilirea

variaţiilor de temperatură din interiorul elementelor de construcţie.

2 E V A L U A R E A E F E C T E L O R T E M P E R A T U R I I E X T E R I O A R E

2.1 Variaţia temperaturilor medii ale secţiunilor Ai+,A*_ şi a diferenţelor de temperatură

la feţele secţiunilor 8t+, St- în sezonul călduros luna iulie (indicele -f), respectiv în cel friguros

luna ianuarie (indicele — ) , se determină, pentru elemente de construcţie alcătuite dintr-un singur

strat, conform tabelului 1.

Tabelul 1

Tipul de construcţie Elemente de construcţie Al+, At_ 8'+, St_

— Toate construcţiile în stadiul de execuţie, sau

— Construcţii neîncălzite în stadiul de exploatare

elemente de construcţie în con­tact exclusiv cu aerul încăperilor At+ = t + - <0_

At- = - '„+ $1+ = 0 8/_ = 0

— Toate construcţiile în stadiul de execuţie, sau

— Construcţii neîncălzite în stadiul de exploatare elemente de construcţie în con­

tact cu ^erul atît interior cît şi exterior Al+ = (t+ + 2\) - V

At- = - V

8t+ = T2

8L = 0

— Construcţii încălzite în stadiu de exploatare

elemente de construcţie în con­tact exclusiv cu aerul încă­perilor A/+ = t+- /„_

dar nu mai puţin decît

At- = tt_ - t0+

8<+ = 0

8/_ = 0 — Construcţii încălzite în

stadiu de exploatare elemente de construcţie in con­tact cu aerul atît interior cît şi exterior

dar nu mai puţin decît [0.5(<++ - /„_ At- = 0,5(/_ + /,_) - / 0 +

8t+ = r2

dar nu mai puţin decît /+ - ti+ + T2

Sl_ = t_- U-

OBSERVAŢII: 1. Indicele 0 se referă la temperatura iniţială, corespunzătoare momentului închiderii elementelor de construeţie

într-un sistem realizat, în sezonul cald, respectiv rece. 2. Indicele i se referă la temperatura aerului din interior. 3. Valoarea Tx reprezintă amplitudinea diurnă a variaţiei de temperatură a aerului exterior. 4. Valoarea T2 reprezintă efectul radiaţiei solare.

în calculul valorilor variaţiilor de temperatură At şi 8t se utilizează valorile normate

şi de calcul al parametrilor care intervin în relaţiile din tabelul 1.

Aprobat de : I N S T I T U T U L R O M Â N D E S T A N D A R D I Z A R E

Str. Roma nr. 32—34 B U C U R E Ş T I Telex 11312 CNST R

Elaborat iniţial în 1950

Revizuit în : 1056, 1974 şi 1977

Data intrării în vigoare :

1978-04-01

S T A S 10101/23A-78 — 2 —

2.2 Pentru elemente de construcţie alcătuite din mai multe strate, valorile Ai şi §t se vor determina pe baza unor indicaţii speciale.

Elementele de construcţie, alcătuite din mai multe strate cu proprietăţi termo-tehnice apropiate pot fi privite ca elemente alcătuite dintr-un singur strat.

3 V A L O E I N O R M A T E

3.1 Valorile normate ale temperaturii aerului exterior în sezonul cald t\ şi în sezonul rece ti se determină cu relaţia : ' . , '

tn+ = tvu -f" A VII

= h - A z

în care : *vn şi ti reprezintă temperaturile medii ale lunilor iulie şi respectiv ianuarie,

obţinute pe baza observaţiilor multianuale, care pot fi luate conform Atlasului Climatologic al R. S. România;

A V I i Şi &i reprezintă abaterile faţă de medie, a zilelor cele mai calde şi res­pectiv cele mai reci; în absenţa acestor date se pot lua valorile

A T O = 10°C şi Aj = 15°C. 3.2 Valorile normate ale temperaturii aerului interior din încăperi în sezonul cald tn

(+ şi în sezonul rece se determină conform prescripţiilor de proiectare de specialitate sau conform temei de proiectare tehnologică.

3.3 Valorile normate Tx şi T2, care reprezintă amplitudinile diurne ale temperaturii aerului exterior şi respectiv efectul radiaţiei solare, sînt funcţie de materialul din care este alcătuit elementul de construcţie şi se vor lua conform tabelului 2.

Tabelul 2

Elemente de construcţie din: 2\

Metal 20°C 0

Beton armat, beton şi zidărie, cu grosimea : — sub 15 cm 15°C 15°C — între 15 şi 39 cm 10°C 15°C — peste 40 cm 5°C 15°C

3.4 Temperaturile iniţiale corespunzătoare momentului realizării construcţiei în sezonul cald, respectiv în sezonul rece, se vor lua :

to+~ 0,8 <vn ~f" 0)2 ti .

« „ _ = 0,2 tyU + 0,8 tj

în cazurile cînd este necesar şi dacă există date asupra termenului calendaristic al realizării construcţiei, asupra ordinii de efectuare a lucrării etc., temperatura iniţială poate să fie precizată în conformitate cu aceste date.

3.5 Eforturile datorite acţiunii temperaturii climatice trebuie să fie determinate cu consi­derarea comportării neelastice a materialelor de construcţie (deformaţii plastice, fluaj, relaxare) şi cu considerarea deformării terenului de fundaţie.

în acest sens, se va considera că variaţiile de temperatură sînt alcătuite dintr-o parte de lungă durată şi o parte de scurtă durată.

Se va considera drept valoare de lungă durată partea din variaţiile de temperatură care exceptează termenii A V i u A r , Tx şi T%. Se va considera drept parte de scurtă durată partea alcătuită din termenii AVn, &i , Tt şi T2.

3.6 în calculul eforturilor se admite considerarea influenţei comportării imperfect elastice (pct. 3.5), în vederea corectării rezultatelor unui calcul efectuat ca pentru structuri ideal elas­tice, prin înmulţirea eforturilor provenind din partea de variaţie de temperatură care constituie o valoare de lungă durată, cu coeficienţii : ,

nt = 0,7 pentru elemente metalice; n t — 0,5 pentru elemente de beton armat, beton şi zidărie. Aceste corecţii nu vor afecta deplasările sau deformaţiile calculate.

3.7 în cazurile în care efectul acţiunii temperaturii exterioare nu are o importanţă deosebită pentru dimensionarea construcţiilor, se admite adoptarea unor simplificări în metoda de calcul.

în aceste cazuri, temperaturile exterioare normate (presupuse a coincide cu temperaturi uniform distribuite dezvoltate în elementele de construcţie) se vor lua conform tabelului 3.

Tabelul 3

Tipul de construcţie Temperatura

maximă t\

Temperatura minimă

Construcţii metalice neînglobate în elemente masive + 40°C - 3 0 ° C Construcţii de zidărie, beton şi beton armat + 30°C - 2 0 ° C

Temperaturile iniţiale şi t0_ se vor stabili conform datelor privind condiţiile de temperatură în perioada încheierii construcţiei.

— 3 — S T A S 10101/23A-78

Variaţiile de temperaturi normate :

At"_ = f _ - 10+

nu vor depăşi valorile : ± 40°C, pentru construcţii metalice neînglobate în elemente masive, ± 30°C, pentru construcţii de zidărie, beton şi beton armat. în aceste cazuri se admite neglijarea deformaţiilor de temperatură 8t+ şi St_.

4 C O E F I C I E N Ţ I I Î N C A K C A K I L O K Ş I V A L O B I D E C A L C U L

4.1 în cazul efectuării unui calcul detaliat pentru determinarea valorilor normate conform pct. 3 . 1 . . . 3.4, valorile de calcul se vor determina conform prevederilor din tabelul 4.

Tabelul 4

Valori de calcul

Starea limită considerată respectiv

£_ respectiv

ti-respectiv

A V I I respectiv

Ai

Observaţii

toate stările limită în care se consideră acţiunea tempera­turii, cu excepţia stării limită de obo­

>

seală ' + = ' + + 4 ° C Ti A V U S A N

10"C valorile A< + şi A<_care repre­zintă abaterile temperaturii aerului interior faţă de valo­

/ _ = / B _ - 6 " C Aj sau 15°C

rile normate se iau egale cu : 5°C pentru clădiri de locuit şi social culturale; conform procesului tehnologic pentru alte clădiri. Semnele ± se iau astfel încît

Stări Urnită ultime

să se obţină valorile cele mai defavorabile A/+, At_, S/+, 8<_

Starea limită de oboseală nu se consideră acţiunea tem­

peraturii în verificarea la această stare limită

Stări Urnită

verificări sub efec­tul încărcărilor to­tale de exploatare t_ = tn_

'•+ n-

Ti

ra

A v n sau 10°C

Aisau 15°C ale exploa­tării normale

verificări sub efec­tul fracţiunilor de lungă durată ale încărcărilor t-=h

h+

f -

0

0

0

0

4.2 în cazul efectuării unui calcul simplificat prin determinarea valorilor normate conform pct. 3.7, valorile de calcul se vor determina prin înmulţire cu coeficienţii încărcării din S T A S 1 0 1 0 1 / 0 A 7 7 .

Coeficienţii încărcărilor se aplică diferenţelor de temperaturi A f±

S T A S 10101/23A-78 4 —

o o 07

T3 w 00

o*

o.

Elaborat de : INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE ŞI DIRECTIVARE IN CONSTRUCŢII Institutul de cercetări în construcţii şi economia construcţiilor

Responsabilul proiectului: dr. ing. Horea Sandi Redactat final: — Institutul român de standardizare Serviciul construcţii şi materiale de construcţii

ing. Magdalena Ionescu

Colaboratori: — Institutul de construcţii — Bucureşti — Institutul pentru proiectări de secţii şi uzine meta­

lurgice — Institutul pentru proiectări de secţii şi uzine de

laminare

T3