7/26/2019 Titus Livius.doc

1/3

TITUS LIVIUS

S-a nascut la Patavium, Padova de astazi, oras cu traditii republicane, intr-o familie de

cavaleri. La Roma se va remarca in cercul literatilor, fiind cu timpul apreciat de Auustus.

care in luma il numea pompeianul pentru ca era un admirator al lui Pompeius si

!icer.!u toate ecestea a inteles sensul istoric al evenimentelor di epoca sa , bucurandu-se

de binefacerile pacii instaurate de Auustus. "u a ocupat functii politice si-a dobanditloria consacrandu-si toata viata unei lucrari monumentale, istoria Romei de la oriini

pana la principatul lui Auustus, Ab Urbe condita. In cele #$% de carti realizeaza o vasta

fresca si totodata o epopee a trcutului romanilor. &idel conceptiilor lui !icero privitoare

la scrierea istoriei, Titus Livius a afirmat virtutea moralizatoare, educativa a istoriei-

'istoria maistra vitae est.A recunoscut si a eloiat unele merite ale dusmanilor, a

lorificat faptele de seama, conferindu-le aura leendara.!aracterul educativ al operei

sale reiese din spiritul patriotic, descrierea obiceiurilor, prezentarea valorilor

fundamentale ale poporului roman , fides si pietas.Aunt prezentati eroi care au luptat si s-

au (ertfit pentru patria lor) Aeneas, *ucius Scaevola, !amillus etc.In prefata operei

afirma ca sinurul criteriu al actiunii trebuie sa fie 'onestum iar sinurul bine este binele

moral.+ impotriva ideii conform careia divinitatea ar interveni in viata oamenilor, reliia,asa cum o intelee el, diferita de superstitii, se intemeiaza pe morala si mai ales pe

respectarea (uramantului. Scopul precis al acestei opere este de a ealta Roma si poporul

roman, principalul persona( al epopeei.

Titlul posibil-Romulus et Remus sau Mors Remi; textul prezinta inceputurile legendareale Romei, intrecerea dintre cei doi frati, gemeni pentru a da numele cetatii si hotarareazeilor de a-l desemna pe Romulus conditor Romae.O legenda spune ca in incaierareRemus a cazut lovit de fratele sau intr-o incaierare. O alta legenda spune ca Remus asosit la ziduirile noii cetati iar fratele sau l-a ucis rostind un avertisment pentru oricine s-ar fi incumetat sa repete gestul.Deci sursa folosita de autor se refera la doua legende,fertur-se spune, si fama est-s-a mai raspandit, iar atitudinea lui este oarecum ironica fata

de legende dar retine consecinta gestului lui Romulus peste veacuri toti cei care vorataca Roma vor fi invinsi.O cauza a evenimentului relatat este fatum, o forta ce stadeasupra oamenilor si zeilor. !uvinte cheie se refera la moenia-ce se refera la Roma siconditor-Romulus."pitetele novos muros, irata Romulus, aliteratii condita urbs conditorisetc.Piori Remo augurium venisse fertur, sex vultures; iamque nuntiato augurio cumduplexnumerus Romulo se ostendisset, utrumque regem sua multitudo consalutaverat;tempore illipraecepto, at hi numero avium regnum trahebant. Inde cum altercatione congressicertamineirarum ad caedem vertuntur; ibi in turba ictus Remus cecidit.

Vulgatior fama est ludibrio fratris Remum novos transiluisse muros; inde ab iratoRomulo,cum verbis quoque increpitans adiecisset, Sic deinde, quicumque alius transilietmoenia mea,"interfectum. Ita solus potitus imperio Romulus; condita urbs conditoris nomineappellata.Ab Urbe condita, I, !Se spune c mai nti lui Remus i s-au artat semnele prevestitoare i anume asevulturi;dar, numai ce s-a anunat aceast prevestire, c lui Romulus i se artar de douori mai mulivulturi, astfel nct amndoi au fost aclamai ca rei, fiecare de tabra sa, uniiinvocnd faptul c

7/26/2019 Titus Livius.doc

2/3

Remus v!use mai nti vulturii, iar ceilali c Romulus a v!ut un numr maimare" #in aceastpricin s-a iscat mare vra$b, care s-a transformat ntr-o ncierare sneroas; nnvlmeal,rav lovit de fratele su, Remus a c!ut fr suflare"

S-a mai rspndit i o alt leend i anume c Remus a srit peste noile !iduriridicate deRomulus, cu intenia de a-i bate $oc, iar Romulus l-a ucis rostind aceste cuvinte%&Aa s piar deaici nainte toi cei care vor ndr!ni s sar peste !idurile ridicate de mine'( Astfela a$unsRomulus sinurul stpn pe putere, iar cetatea ntemeiat a luat numelefondatorului su, Roma"...................................................................................................................................#rx Romae $apitoliumque in ingenti periculo fuit. %alli &...' tanto silentio insummumevasere ut non custodes solum fallerent, sed ne canes quidem, sollicitum animal

ad nocturnosstrepitus, excitarent. #nseres non fefellere, quibus sacris Iunonis, in summainopia cibi tamenabstinebatur. (uae res saluti fuit; namque clangore eorum alarumque crepituexcitus ). )anlius,qui triennio ante consul fuerat, vir bello egregius, armis arreptis, simul ad armaceteros ciens, vaditet, dum ceteri trepidant, %allum, qui iam in summo constiterat, umbone ictumdeturbat.Ab Urbe condita, V, *!)etatea Romei i )apitoliul au fost ntr-un uria pericol" *alii &...' au i!butit sa$un n

vrful stncii, ntr-o tcere att de desvrit, nct au nelat nu numai viilenastr$ilor, caren-au simit nimic, dar n-au tre!it nici mcar cinii, care se tie c n timpul nopiilatr la cel mai mic!omot" +umai pe te n-au i!butit alii s le nele" )u toat marea lips deprovi!ii, acestepsri r!ite unonei fuseser cruate" .ntr-adevr, aceast ntmplare a adussalvarearomanilor, cci i itul telor, i btaia lor din aripi l-au tre!it din somn pe /"/anlius, carefusese consul cu trei ani mai nainte i era un erou cu mare faim n r!boi" Acestapune mna

repede pe arme i pornete s-i ceme i pe ceilali tovari de lupt; dar, n timpce ai si alearla ntmplare, /anlius, lovindu-l cu vrful ascuit al scutului pe alul a$uns tocmain vrful stncii, ld peste cap"Titlul posibil- #nseres-gastele- un alt episod din istoria Romei atacata de gali in timpulnoptii cetatea ar fi fost cucerita daca nu ar fi fost gastele , pasari sacre ale $unonei,crutata desi Roma era in mare lipsa de provizii. %eita va rasplati pe romani salvandu-i.#pare imaginea unui erou cu mare faima in razboi, vir bello egregius, ce va ucide galula&uns in varful stancii, dand astfel timp alor sai sa se organizeze.!uvinte cheie summainopia cib, anseres, clangore , crepitu etc. #ctiunea de salvare a lui M. este prezentatacu verbe de miscare alerta arreptis armis, simul ciens, ceteri trepidant, deturbatetc.tanta silentio 'evidentiaza o calitate a dusmanului iscusit in a se strecura si a insela

7/26/2019 Titus Livius.doc

3/3

chiar vigilenta sta&ilor ,ingenti pericuol, -eptetet hiperbolice care sugeraza atmosferatensionata,pericolul iminent in care se afla Roma.