Investiţiile realizate în economie au însumat 5,2miliarde dolari

j g f e r mâepmdmt{ ltttp ://w w w .dn tc j.ro /adevarW \ ■ ^

ANUL XIV NR. 3453 ISSN 1220-3203

LUNI, - 18 MARTIE 2002

16 PAGINI 3.500 LEI

Vasile Puşcaş solicită

administaţiei alinierea legislajiei locale la normele

europene

PNL încă nu e o alternativă la guvernare

ILIE C Ă L IA N

u:n recent sondaj al opiniei publice, realizat de CSOP, arăta, că atît PSD, cît şi Adrian Năstase au

pierdut din încrederea publicului (ca şi, de altfel, Corneliu Vădim Tudor), în timp ce Ion Iliescu se menţine cam la aceeaşi cotă de încredere. Rezultatul era de aşteptat, aşa că nici nu este de mirare faptul că majoritatea ziarelor au considerat că nu merită să se dea atenţie acestor rezultate. Era de aşteptat ca, după o iarnă care a topit toate economiile populaţiei, iar pe mulţi i-au pus în situaţia fie de a împrumuta, fie de a rămîne datori la "întreţinere”, oamenii Să nu fie tocmai mulţumiţi de guvernarea Năstase - PSD, mai ales că se anunţaseră alte viitoare majorări de preţuri la servicii - de la electricitate la telefonie şi tarife poştale. .

Există încă oameni care se întreabă dacă PSD face bine ceea ce face, dacă nu poate altfel decît să urmeze a se supune presiunilor FMI, Bl şi UE - adică se întreabă dacă mai pot avea încredere în PSD. Dar mulţi alţi oameni nici nu-şi mai pun această întrebare, pentru că au alta, mai gravă: ce alternativă există?

PSD,anunţase că nu ar fi speriat de alegeri anticipate - tocmai pentru că ştie că, la această oră, nu există alternativă la guvernarea sa. Şi chiar aşa este.

Din partea fostei CDR - vă mai amintiţi cumva ce partide şi organizaţii cuprindea după plecarea PNL? - nu există nici un semnal că ar putea realiza ceva. Dimpotrivă, fracţionarea PNŢCD şi, acum, deruta formaţiunilor “civile”, după lovitura primită de Grupul de Dialog Social, care a

. avut printre membrii fondatori un "turnător”, a aruncat în neant speranţa unora, mai ales intelectuali, că se vor putea realiza regrupări semnificative în acest eşalon electoral.

Singura speranţă ar fi rămas în PNL, pe de o parte, şi PD, pe de alta. însă nici unul dintre aceste două partide nu se dovedeşte a fi o alternativă credibilă pentru electorat.

PNL, o dată cu ieşirea din CDR şi cîştigarea unui procent rezonabil pentru Parlament, nu are un lider veritabil. Valeriu Stoica n-a depăşit pragul de hărţuire avocăţească a puterii şi nici n-o va putea face. Am toată stima faţă de capacitatea unui avocat de a penetra prin ochiurile plasei legilor şi a-şi apăra un client, chiar de a-1 scoate basma curată dintr-o murdărie - dar politica unui partid înseamnă cu totul altceva. Mai exact, Valeriu Stoica nu poate gîndi doctrinar şi nici nu are capacitate de organizare, iar vicepreşedinţii săi nu prea au timp de partid, ocupaţi fiind cu afacerile (de unde şi ideea sănătoasă că politicienii trebuie să se profesionalizeze, iar oamenii de afaceri să se ocupe de bani). Acum, apatia din partid Valeriu Stoica vrea s-o elimine prin alcătuirea de liste cu persoane. care ar trebui lansate în faţă pînă la alegerile din 2004. Nu e rău. Numai că, şi de această dată, pare a fi vorba mai degrabă de un act de voinţă al preşedintelui şi nu de o veritabilă voinţă politică a membrilor partidului său. Iar dacă PNL se pregăteşte pentru alegerile din 2004 căutînd oameni - semn că nu-i are! -, este clar că PNL nu este o alternativă la actuala guvernare şi cine ştie dacă îşi va găsi oamenii doriţi pînă la alegerile din 2004, ceea ce înseamnă că nici atunci nu ar putea fi luat în serios.-

Vă mai amintiţi cu ce slogan electoral dorea PNL să-l facă preşedinte pe Theodor Stolojan? Pe versoul unei cărţi poştale cu “Stolo preşedinte” se scria, între altele: “De zece ani sîntem în poziţia «Fiţi gata». E momentul să dăm' startul”, lată că acum PNL a ajuns la concluzia că nu este “gata” şi că mai are multe de făcut.

Cît despre alternativa Băsescu-PD - în ziarul de mîine.

Parlamentarul democrat luliu Păcurariu acuză Puterea că se pregăteşte să fure

S e n a to ru l P D C lu j lu l iu ’ P ăcurariu a declara t, în cadrul

conferinţei de p resă de ieri, că PSD se pregăteşte să fure banii publici. Senatorul democrat este de părere că atît Guvernul, c ît şi P S D p ro m o v ează leg i care le favorizează clientela politică. In acest fel, lu liu Păcurariu crede că se in s ta le a z ă c o ru p ţiain s t i tu ţ io n a l iz a tă . D e a ltfe l ,

parlam entarul clujean a prezentat o se rie de exem ple: fa c ilită ţi neanunţate înainte de privatizare, r e fu z u l d e a re tra g e d re p tu l consilierilor de a face parte din co n siliile de ad m in istra ţie ale regiilor subordonate prim ăriilor, precum şi alocarea preferenţială de fonduri de la bugetul stat - a cotei de 16 la sută din impozitul pe venit - şi din Fondul special al

D ru m u rilo r . T re b u ie p re c iz a t fa p tu l că se n a to ru l c lu je a n a adresat prem ierului o interpelare pe acesta temă, dar răspunsul nu a fo s t p e m ăsu ra a ş tep tă rilo r , susţine lu liu Păcurariu.

M .L .

în opinia iui Gheorghe Funar,

în tr-u n co m u n ica t p r im it la red ac ţie prim arul G heorghe Funar face apel la toţi ţiganii cu dom iciliul pe raza m unicipiului C lu j-N apoca şi la o rg an iza ţiile care le rep rez in tă d rep tu rile să d e c la re co rec t recenzorilor datele care îi privesc. Prim arul Funar este de părere că m ulţi ţigan i au fost „ajutaţi” de către U D M R să se declare m em bri ai aceste i m inorităţi. G heorghe Funar consideră că dacă ţigan ii îşi declară adevărata identitate vor dovedi că ei, şi nu ro m ân ii de e tn ie m ag h ia ră , re p re z in tă prim a m inoritate etnică a R om âniei.

M .L

Corespondentă din Bruxelles, în exclusivitate pentru Adevărul de Cluj

Parlamentul European critică guvernul comunist de ia Chişinău si declaraţiile moscovei

într-un moment în care, datorită candidaturii la admiterea în NATO, România trebuie să dea dovadă de reţinere în ceea ce priveşte situaţia din Republica M oldova, Parlamentul European preia ştafeta şi se adresează p re şe d in te lu i V o ro n in s c e rîn d respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

O rezoluţie iniţiată printre alţii de baroana Nicholson o f Winterboume şi Astrid Thors (preşedinta delegaţiei Parlam entare România-UE), critică acţiunile provocatoare ale guvernului d in repub lică şi cere acestuia sâ

“respec te regulile dem ocratice de b a ză şi sâ g a ran tez e re sp ec tu l drepturilor fundamentale ale omului şi S ta tu l de D re p t” . T o to d a tă P a r la m e n tu l E u ro p ean ch eam ă C om isia E uropenă sâ se im plice financiar în susţinerea societăţii civile şi insistă ca Rusia sâ nu intervină în criza politică din Moldova. Contactat te le fo n ic la S tra sb o u rg , T itu s Poienariu, asistent parlamentar, ne-a precizat câ în cursul dezbaterii care a p re c e d a t ad o p ta rea re z o lu ţie i, depu taţii europeni (din F inlanda, Germania, Olanda) s-au arătat chiar

mai fermi în a condamna intenţia de a introduce Hmba rusă ca lim bă o fic ia lă , 'in te rz ice rea M itro p o lie i B a sa rab ie i p recu m şi ta c tic a preşedintelui Voronin de a arunca vina în stingă şi în dreapta, mai ales asupra României. Astrid Thors a mers c h ia r m ai d e p a rte c a l if ic în d ca “eronate şi îngrijorătoare” afirmaţiile Dumei Ruse referitoare la implicarea R om âniei în afacerile in terne ale M oldovei/D eputaţii europeni şi-au arătat dc asemenea îngrijorarea faţă de sărăcia în care trăiesc cetăţenii moldoveni, dar nu au uitat sâ remarce

“b o g ă ţia c u ltu ra l i d in acest p lai minunat situat la m arginea Europei”. Iată câ după Legea Statutului şi în a ceas tă s i tu a ţ ie in te rn a ţio n a lă sensibilă, instituţiile europene se arată a fi - nu neapărat de “partea noastră” - ci de partea adevărului istoric şi politic. Acesta este un lucru care ne p o a te da sp e ra n ţe cu p r iv ire la admiterea în Uniunea Europeană, de altfel deputaţii europeni vorbind deja de M oldova ca dc “ viitorul nostruvecin

D a n L U C A

UFD Cluj acuză PSD de demagogie şi duplicitate

Com itetul Judeţean şi Comitetul M unicipal Cluj al UFD au analizat situaţia conflictuală din învăţămîntul preuniversitar şi din cel academic. A s tfe l, U F D C lu j c o n s id e ră justificate cererile sindicaliştilor şi se d ec la ră in te g ra l de acord cu a c ţiu n ile de p ro te s t in iţia te de personalul din învăţăm înt. în acelaşi tim p , re p re z e n ta n ţi i U FD C lu j regretă pasivitatea reprezentanţilor

învăţăm întului universitar clujean. L iderii UFD Cluj sînt de părere că în a ce s t m od a fo st co n firm ată „dem agogia găunoasă şi duplicitatea com portam entului politic al PSD ca partid de guvernăm int”, deoarece nu a încercat să rezolve, dem ocratic, p ro b le m e le s in d ic a l iş t i lo r d in învăţăm înt.

în a c e s te co n d iţii, U FD C lu j consideră necesar un sprijin politic mai eficient şi ferm în .chestiunea d re p tu r i lo r le g it im e a le protestatarilor din partea Opoziţiei, parlam entare si neparlamentare.

M .L .

Premierul libanez, Rafia Răriri, a sosit la Bucureşti

Prem ierul libanez, R afie H ariri, a sosit, ieri, la B ucureşti, pen tru o vizită oficială de trei zile în care va analiza cu autorităţile româme m odalităţile de dezvoltare a relaţiilor econom ice bilaterale.

Oficialul libanez a fost în tîm pinat la aeroportul in ternaţional O topeni, cu un ceremonial m ilitar, de prim -m inistrul A drian N ăstase şi o parte din m em brii Guvernului. E l a declarat că speră ca discuţiile pe care le v a avea în această săptăm înă la B ucureşti să perm ită re lansarea re la ţiilo r com erciale dintre Rom ânia şi Liban. “E xistă m ulte oportunităţi pen tru dezvoltarea afacerilor în cele două ţâri şi trebuie să oferim investito rilo r rom âni şi libanezi posibilitatea de a e labora no i proiecte econom ice com une” , a spus Hariri. Prim -m inistrul A drian N ăstase a precizat câ în cadrul d iscu ţiilo r cu om ologul său libanez, care se v o r defaşura astăzi la Palatu l V ictoria, vor fi analizate şi evoluţiile po litice d in B alcani şi d in O rie n tu l M ijlociu.

Copil accidentat grav de maşina Poliţiei Rutierer r * A u to r u l a c c i d e n t u l u i e s t e ş o f e r u f ş e f u l u i S P R C lu j* ' ": • C o n s t a n t i n B a r o n , d in T u r d a a f o s t i n t e r n a t în s t a r e g r a v ă la C l in ic a d e N e u r o c h i r u r g ie .«.M e d ic ii s u s ţ i n c ă j m ic u ţ u l a r e ş a n s e m in im e d e s u p r a v i e ţ u i r e «

Un copil din m unicipiul Turda a ajuns în s ta re . pe direcţia T urda-C luj-N apoca şi era condus de de com ă la spital, după ce a fost accidentat, plutonierul m ajor Precup Sorin, şoferul şefuluivineri seara, d e o m aşină aparţinînd Serviciului Serviciului Poliţiei R utiere Cluj.Poliţiei Rutiere Cluj. M artorii susţin că, în m om entu l producerii

Constantin Baron, în vîrstă de zece ani, se accidentului, m icuţu l se a f la .p e tro tuar şi că juca, în juru l orei 18, alături de alţi copii p e m aşina avea viteză foarte m are. trotuarul din zona Fabricii “Ceram ica” Turda. “M aşina poliţiei a venit cu viteză şi a intrat peLa un m om ent dat, tînărul a trecut strada p e trotuar. Eu am văzut câ a lov it pe cineva si amtrecerea de pietoni să-şi cumpere dulciuri de la fugit să văd ce s-a întîm plat. A m luat copilul în un m agazin din apropiere. Cînd s-a reîntors la braţe, iar cînd am văzut câ-i curge sînge din cap locul de joacă, copilul a fost surprins şi accidentat C o s m i n P U R ISgrav de un autoturism .al poliţiei, ce se. îndrepta “ . continuare în pagina a 16-a “

■ - - - - t C J . • - - - .- - - c GLUj-NAFOC/i- .

Furnizorii de servicii vor fi obligaţi să încheie contracte individuale

•; D eputatu l PR M C luj D am ian B rudaşcu , alături de a lţi parlam entari ai acestu i partid , a in iţiat un p ro iec t "de lege potrivit căru ia p roprietarii d intr-o clădire colectivă care şi-au m ontat contoare pentru apă rece şi apă caldă, căldură şi g az m etan sînt obligaţi să încheie cu furnizorii acesto r servicii con tracte individuale. în acelaşi tim p, în p roiectu l de ac t norm ativ iniţiat de către p arlam entarii PR M va m ai fi precizat faptul că p en tru proprietarii care au 'd o a r venitul m in im g aran ta t, ob liga ţia m o n tă rii con toru lu i rev in e fu rn izo ru lu i, ia r la ieşirea d in uz a con toru lu i, to t fu rn izo ru l îl va în locu i p e propria cheltu ia lă .

M .L

• orto£f° * ; S f. C h irii, patriarhul Ierusalim ului (începutul P o stu lu i M are ).j y u n a r u ‘ g r e c o -c a t o t i c : S . C h irii, a e p . ( t 3 8 7 ). în ce pu tul P o s tu lu i Mare. P o s t ş i

PREFECTURA. CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIM ARIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIM ĂRIA DEJ: 21-17-90• PRIM ARIA TURDA: 31-31-60 -• PRIM ĂRIA CÎMPIA T lk z i[ :3 6 - 8 0 - 0 I '• PRIM ĂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIM ĂRIA GHERLA: 24-19-26• PO LIŢIA CLUJ-NAPOCA:

. 955 şi 43-27-27• PO LIŢIA FEROVIARĂ '

CLUJ-NAPOCA: ' 13-49-76• PO LIŢIA DEJ: 21-21-21• PO LIŢIA TU R D A : ' 31-21-21• PO LIŢIA CÎM PIA TURZII: 36-82-22 •P O L I Ţ I A HUEDIN: 25-15-38• PO LITIA GHERLA: 24-14-14• POM PIERII: 981•P R O T E C Ţ IA CIVILĂ: '9 8 2 -• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70. int. 158• D IR E C Ţ IA GENERALĂ A M U N C II SI

PROTECŢIEI SOCIALE: 197125•S A L V A R E A : 961• SA LVA REA CFR: 19-85-91 *• INTERNAŢIONAL: 971• INTERURBAN: 991•IN F O R M A Ţ II: 931• DERANJAM ENTE: 921•O R A E X A C T Ă : 958 '» R A . TERMOFICARE: 19-8748• R A APĂ CANAL: 19-14-44• R A . a Dom eniului Public: 19-40-55• R A .T .U .C . 43-09-17• S.C. "SALPREST" SA .: 19-55-22• SC PRISAL: ' 19-56-32 ‘► DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII OAZE 928; 433424

• JANDARMI: 956• GARA Cluj-Napoca: ' 952(A G EN ŢIA CFR: 43-20-01;

T u rd a -31-17-62; D e j-21-20-22 ■( A U A N TA ANTISUICID: 19-16-47l DIRECŢIA GEN. JUD. PENTRU PROTECŢIA

DREPTURILOR COPILULUI 983,42-01-46 »AGENŢIA JUD. DE OCUPARE A FORŢEI DE

MUNCĂ a u j 19-54-15’ CASA DE PENSII CLUJ: 43-10-10, 19-08-62 'IN SPECTORATU L TERÎTORIAL d e MUNCĂ: 19-84-07; SESIZĂRI MUNCĂ LA NEGRU: 19-73-77 .

. R E P U B L IC A - V a n i l i a S k y - d e s c h i d e o c h i i , S U A , p re m ie ră (1 3 ; 1 5 , 3 0 ; 1 8 , 2 0 , 3 0 ; 2 3 ) . Z i l n i c s p e c ta c o le d e n o a p te c u tarif re d u s d e la o r a 2 3 * A R T A -E U R IM A G E S - F r ă ţ i a l u p i l o r . Franţa (12; 17); In t im it a t e , F ra n ţa - p re m ie ră (1 4 ,3 0 ; 1 9 ,3 0 ); v in e ri, s îm b â tă , d u m in ic ă - s p e c ta c o le c u tarif re d u s d e la o ra 2 2 * V IC T O R IA - 4 film e d e O s c a r : 15-17 m a r t i e - A . l . I n t e l i g e n t a a r t i f i c i a l ă , S U A (1 3 ; 1 6 ) ; P e a r l H a r b o r . S U A (1 9 ) ; 1 8 -1 9 m a rtie : Z ) d e i n s t r u c ţ i e , S U A (1 3 ; 1 6 ); P e a r l H a r b o r , S U A (1 9 ) ; 2 0 m a rtie : S h r e k , S U A (1 1 ; 1 3 ; 1 5 ; 1 7 ); P e a r l H a r b o r , S U A (1 9 ) ; 2 1 m a rtie : P e a r l H a r b o r , S U A (1 2 ; 1 5 ;3 0 : 1 9 ) * F A V O R IT - S ă r u t u l d r a g o n u l u i , F ra n ţa - S U A (1 3 ; 1 5 , 1 7 ; 1 9 ) * M Ă R Ă Ş T I - C o r b u l- M in t u l r e a , S U A (1 3 ; 1 5 ; 1 7 ; 1 9 ); lu n i - în c h is .

T U R D A : F O X - U n ic u l , S U A (1 3 ; 1 5 : 1 7 ; 1 9 ); v in e ri, s îm b â tă , d u m in ic ă- s p e c ta c o le c u tarif re d u s d e la o ra 21

D E J : A R T A - B a n d iţ i i , S U A (1 5 ; 1 7 ; 1 9 ,3 0 ) ; v in e ri, s îm b â tă . d u m in ic ă- s p e c ta c o le c u tarif re d u s d e la o ra 22 .

G H E R L A : P A C E A - V i s u l A l b , S U A (1 5 ; 1 7 ; 1 9 ); v in e ri, s îm b ă tă , d u m in ic ă - s p e c ta c o le c u tarif re d u s d e la o r a 2 1 . J o i - în c h is .

E X i M T U RA G E N ŢIE D E TURISM Şl BILETE DE AVION

v ă o f e r f i :

CURSE AERIENEO R A R U L C U R S E L O R IN T E R N E

luniCluj -> Otopeni 4 19 ,00 _ ‘Cluj j-> Otopeni " 07 ,0 0 şi 16 ,35

' m arţi , " ,Cluj -> Otopeni 07 ,0 0 şi 15 ,15

m iercuriCluj 4 Otopeni 19 ,00 .C luj 4 Otopeni 0 7 ,0 0 şi 16 ,35

joiCluj -4 O topeni 07 ,0 0Cluj -4 Otopeni. 15 ,15 ,

vineriCluj -4 Otopeni 07 ,0 0 şi 20 ,1 0Cluj -4 Otopeni 20 ,3 5

sîm bătă Cluj -4 Otopeni 07 ,00

• dum inică Cluj -4 O to p en i: 07 ,0 0 şi 15 ,15

O R A R U L C U R S E LO R E X T E R N ECluj -4 FrankfurtDuminică, marţi şi joi ' 9,40Frankfurt -4 ClujDum inică, marţi şi Joi 11,50C lu j-4 Viena 'luni, m iercuri - 9,45, vineri -1 5 ,1 0 Viena -4 Clujluni, m iercuri -1*1,15, vineri 17,00 Cluj -4 Bologna -luni, m iercuri - 9,15, vineri -1 3 ,1 5 Bologna -4 Clujtuni, m iercuri -12,10, vineri 16,10.

B I B L I O T E C I

Rezervări prin telefon ş i e-mail sau ia sediul firm ei;

EXIMTUR, str. A. Şaguna 34-35 te l/fax: 064-433.569; 193.442 jţ

e-m ail: travel@ eximtur.ro

T E L E 7 a b cMr UuruW t A i»

1(14 1* Ml 1MIII

Astăzi, 18,00: TELE 7 ACTUAL; 18,30: VITRINA;

22,00: TELE 7 ACTUAL

i F A R M A C I I iFarmacii cu serviciu permanent.

' Farm a cia " C Y N A R A ” , C a le a Floreşti nr.75, tel.42.62.72, txar non-stop, Farm ada “R E M E D IU M F A R M ", b-dul 21 Decembrie nr. 131, tel. 41 -29-01, orar non-stop.

F a rm a c ii c u se rviciu pre lu n g ii. F arm a da "D A P H N E ", str. Plopilor nr. 50,

te lefo n 4 2 9 .4 0 5 , orar 8 -2 0 , F a rm a c ia ’T N T E R P H A R M ” , str. P rim ăverii nr. 5,

telefon 4 2 -7 1 -9 5 , orar 8 -2 2 , Farm acia

" C L E M A T IS F A R M " , Piaţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22.

G a rda d e noapteF a rm a d a nr. 1, P-ţa Ubertâţii nr. 31, tel.

19-46-06, orar 20-8.

■ Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOGA”: Sala de lectură (str. M. Kogâlniccanu nr. 7, tel. 430.434): luni - vineri: 9,00 - 20,00, sîmbâtă: 9,00 - 14,00; Mediatecă (str. Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784): luni, miercuri,joi: 14,00- 19,45, marţi, vineri:9.00 - I4,45; Centrul de Informare Comunitară (str. Sf. Kogălniceanu nr. 7, tel. 195.620): Iuni-vineri: 10,00 - 17,00; Colecţii speciale (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409); luni - vineri: 8;00 - 15,00; Filialele: Mănăştur (str. Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784), Mărăşti - activitate suspendată, Zorilor (str. Observatorului nr.l, tel. 438.409): luni, miercuri, joi: 14,00 -19,45, marţi, vineri:9.00 - 14,45; Filiala Bibliosan (Spitalul de Recuperare, tel. 123.066 int. 177): luni - vineri: 9,00 - 16,00. N o t ă : Activitatea Secţiilor de împrumut pentru adulţi ş i a celor pentru copii din Piaţa Ştefan cel Marenr. 1 este suspendată provizoriu, in vederea mutării în sediul nou. Rugăm restanţierii secţiilor respective să restituie publicaţiile împrumutate Ia filialele de cartier.

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri - 10-16.

■ Biblioteca Centrului Cultural Fraqcez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni; 14-19, marţi-vincri: 10-19, sîmbâtă: 10-13.

■ Biblioteca Centrului Cultural German "Hermann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

D i s p e n s a r u l

P o l i c l i n i c c u P ia ta _ ^. V . . * • O l

■ „ "t ••• • ' Co

. : institu ţie cu vechi %

renum e în as igurarea^

consu lta ţiilo r medicale,

angajează m ed ic i de

toate specialităţile. A dresa: Ştefan Ludivîg Rofh (fosta M âloasa) n r . 19.Tel.: 130.330 sau 432.557.

POLICLINICA FARA PLATĂ "FAMILIA SFÎNTA"• 18 -2 2 m a r t ie •

Medicină generală. Dr. I. BoSă - 20,22 (11-13), 18 (15-17), dr. V. Bodo - 20 (15-17), dr. R. Colâită - 20 (10-127), dr. M. Diaconu - 21 (10-12), dr. D. Oltean -1 8 (14-16), dr. A.F. Oros - 21 (14-16), dr. D. Platan -1 8 (911), 21 (16-18). dr. L Raşa -1 8 (15-17), dr. M. Sudu - 21 (1912), dr. V. Tătara - 22 (19 12), dr. C . Ţonea - 21 (911), dr. A Varga -1 8 , 22 (911), dr, C. Vlaicu -1 8 (11-13); Homeopatie. Dr. L Barbâalbâ - 20, 22 (1912); Cardiologie. Dr. A Iancu - 21 (1912), dr. I. Ivanduc - 21 (12-13), dr. I. Pajiu - 20 (11.3913), dr. T. Popescu - 20 (911). dr. N. Prişcă - 20 (1918), dr. Gh. Uza -1 8 (12-13); Interne. Dr. 0 . Ghkjrai - 21 (17-18), dr. N. Pop - 21 (14-16); Ginecologie. Dr. C. Fodor - 21 (10-12), dr. M. Alajmi -1 8 (15-17), dr. S. Standu - 20 (15-17); Chirurgie. Dr. D. Chitită - 21 (17-18), dr. C. Cosma - 20 (11-13), dr. P. Pitea • 21 (911), dr. M. Simu - 22 (11-12); Chirurgie plastică. Dr. Saeid Nassiri - 18 (17-18); Pediatrie. Dr. M. Fritea - 20 (12-13). dr. L. Toma - 22 (11-13); Endocrinologie. Dr. E Popescu - 20 (911), dr. G. Triponescu -1 8 (12-13): Dermatologie. Dr. 0. Roşea -1 8 (16-17); O .R .L Dr. E. Plăian - 21 (911); Neurologie. Dr. M. Atxudan - 21 (12-13), dr. M. Divin -1 8 (910); Ecografie. Dr. E. Fazakas -1 8 (12-13), dr. L. Negru - 20 (1917), dr. 1.1. Usinevidu - 22 (1912); Balneologie. Dr. C. Becea -1 8 (1516); Reumatologie. Dr. C. Nedelcuţ - 21 (1518); Ortopedie. Dr. Z Popa -1 8 , 21 (12-13); Urologie. Dr. R.C. Giurgiu -1 8 (17-18), dr. Z Popa -1 8 ,2 1 (12-13); Oftalmologie. Dr. M. C. Gavriş -1 8 (1517), dr. M. Nassiri - 21 (15,3917,30), prof, dr. R Pop -1 8 (11-13); Neuro-psihlatrie infantilă. Dr. E. Vâtean -1 8 (14-15); Gine-onco-colposcopie. M. Risca - 20 (911); Laborator. Ch. pr. Ş. Moşoigo - 18,20, 21, 22 (911).

In cadrai policlinica se fac (ratamente precum şi analize de laborator. Laboratorul de analize medicale are profil de biochimie şi hematologie. Recoltările se fac de luni pînâ vineri, între orele 911. Rezultatele se eliberează în aceeaşi zi, după ora 14. Trimiterile sînt valabile şi de la medicii din afara policlinicii. Pentru chirurgie plastică şl reparatorie, radiologie planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii pe bază de bilet de trimitere. Planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii, s t Moţilor nr. 32 şi la tel. 43-00-01, Intre orele 1517, de luni pînâ vineri. Planificarea bolnavilor la ecograf şi EKG. se face numai pe bazâ de trimitere de la medicii noştri. Donaţiile se fac la sediul Policlinicii, la secretariat, şi în contul nr. 25.11.01.03.09208 CEC Filiala Cluj-Napoca.

C • t e l e s p e c t a t o r

Luni, 18 martiej E K S l 7 ,0 0 J u r n a lu l : . d e A j d im in e a ţă ; 7 ,3 0 S t r ic t , t4u»Ă«S n e c e s a r ; 8 ,3 0 B ra v o , . B ravissim o! (r ); 1 0 ,0 0 S u rp riz e , S u r p r iz e . . . ( r ) ; 1 2 ,3 0T e le e n c ic lo p e d ia ( r ) ; 1 3 ,3 0S pectaco lu l lum ii v ă z u t d e loan Grigorescu (r); 1 4 ,0 0 Jurnalu l de prînz; 14 ,30 Istorie polem ică; 15 ,0 0 Pro P atria; 1 6 ,0 0 K ro n ika (m a g . socia l-politic în lim ba m ag h ia ră );17 .30 Interes-general: P iaţa şi banii;18 .30 Corect!; 1 8 ,3 5 C areu l d e aur; 19 ,1 5 A v a n p re m ie ră Ş tiri. S po rt; 19 ,3 5 G lum e, b o a c ă n e , aven tu ri;2 0 .0 0 Jurnal. M e teo . Sport; :2 0 ,4 5 C u ra t C a r a g ia le ! P a ro li; 2 0 ,5 0 Âlartă-m ă!; 2 1 ,5 0 , O raşul îngerilo r (s ) ; 2 2 ,4 5 F a ţă în fa ţă ; 2 3 ,4 5 Jurnalul de noapte; 0 ,0 0 T rag ed ia de la O cnele M ari (do); 0 ,4 5 M a re le . Jazz; 1 ,45 Jurnal. M eteo . S p o rt (r);2 .3 0 Interes gen era l (r).

f m / j j ' 7 ,0 0 A rca lui N o e (r); 1 * 1 ” 7 ,3 0 M a g ic ia n u l s /r ) ;8 .0 0 Fete ve s e le (s); 8 ,3 0 C a fe a u a de dim ineaţă; 9 ,3 0 P iaţa m ag ică (s i- r); 10 ,00 G ata cu fum urile!; 10 ,0 0 U n bărbat de su cces (s /r); 1 0 ,3 5 - T a tă , am în c u rc a t-o ! (s ); 1 1 ,1 5 A le e a cu g h im p i (r ) ; 1 1 ,3 5 S p len d o rile n a tu rii (d o /r ); 1 2 ,3 0 Avocaţi şi asociaţi (s /r); 1 3 ,2 5 Ştiri; 1 3 ,3 0 . C ro n ic i v o t iv e (r ); 1 4 ,0 0 D e s e n e a n im a te ; 1 5 ,1 5 T o ţ i , împreună; 16 ,0 5 O prirea obligatorie;16 .3 0 M edalion d e interpret; 17 ,0 0 Destine (do); 1 7 ,2 5 Răscruci; 17 ,5 5 Ştiri; 18 ,00 T a tă , am încurcat-o ! (şl r); 18 ,30 B ande lo ro (d .a .); 1 9 ,0 5 In m ijlocul fu rtu n ii (s ); 1 9 ,5 5 F e ţe ;2 0 .0 0 P a le te (d o ); 2 1 ,0 0 R efo rm a la bani m ărunţi; 2 1 ,3 0 Tele ju rna l;2 2 .0 0 Puls 2 0 0 2 ; 2 2 ,3 0 T e a tru TV ; 0 ,0 0 Corpul um an la m icroscop (do/ .r>- ' , .

7 ,0 0 7 z ile (r); 8 ,0 0 O bservator; 8 ,5 0 Sport;

9 .0 0 îm brăţişări p ătim aşe (s); 10 ,3 0 M untele G rizz ly (f/r); 1 2 ,0 0 R osw ell (s /r); 1 3 ,0 0 Ş tir ile a'm iezii; 1 3 ,1 5 ' M a c G y v e r (s ); 1 4 ,0 0 A c a d e m ia - ve d e te lo r (r); 1 6 ,0 0 A m a zo n (s);17 .0 0 Ştiri; 1 7 ,2 0 Ispita (s ); 19 ,0 0 O bserva to r; 1 9 ,5 0 S p o rt. M e te o ;2 0 .0 0 T e ro a re n e v ă z u tă ( f .S U A 1 9 9 7 ); 2 2 ,0 0 O b s e rv a to r ; 2 2 ,3 0 S po ri; 2 2 ,3 5 M ariu s T u c ă S how ;2 3 .3 0 Afaceri d e fam ilie (thriller S U A 1990 ); 1 ,3 0 O b s e rv a to r (r); 2 ,3 0 D ragoste sau ban i (c o .S U A ’90 );4 .0 0 A m azo n (s /r); 5 ,0 0 M ac G y v e r (s /r); 6,00 îm brăţişări pă tim a şe (s / r). :

limite (s); 2 2 ,0 0 Ştirile P ro TV ; 22 ,3 0 Fam ilia B undy (s); 2 2 ,5 5 .ro; 23 ,0 0 Sub sem nu l în treb ării; 1 ,0 0 X şi Z e ro ; 1 ,0 5 Ş tir ile P ro T V ; 1 ,3 0 M arcă în reg is tra tă (r); 2 ,0 0 Singur printre fem ei (c o .S U A ’92 ).

ţp*r}i$kfS 7 ,0 0 R a m b o (d .a .) ; « Î 7 l t t ) « i 7 ,3 0 E d d ie M cD ow d (s / ******" r ); 8 ,0 0 Z id - e m .m uzicală 1 2 ,0 0 H i t4 0 (r); 1 2 ,5 5 C lip Art; 1 3 ,0 0 w w w . p rim atv (r); 13 ,30 C am era d e rîs (se l.); 1 4 ,3 0 R am bo;1 5 .0 0 E d d ie M c D o w d (s ); 1 5 ,3 0 L u n a s ă lb a t ic ă (s ) ; 1 6 ,3 0 N em uritoru l (s ); 1 7 ,3 0 M .A .S .H . (s);1 8 .0 0 Focus; 1 9 ,0 0 Fo cus special; 19 ,1 5 C a m e ra de rîs; 2 0 ,0 0 V rei să fii m ilia rd ar? ; 2 1 ,0 0 K ickb o xer 3 (f .S U A 1 9 92 ); 2 3 ,0 0 Focus; 2 3 ,3 0 M .A .S .H . (s /r); 0 ,0 0 N em uritoru l (s / r); 0 ,5 5 C lip A rt (r); 1 ,0 0 C am era de rîs (r).

TELty 7 3 5 ş t ir i (r); 7 ,5 0 V id e o c lip u r i; 1 0 ,0 0

^ T e n ta ţ i i ( r ) ; 1 1 ,0 0D ocum entar D W ; 1 2 ,0 0 A pel: Crim ă (s ) ; 1 3 ,0 0 V id e o c l ip u r i ; 1 4 ,0 0 C on cert (f/r); 1 6 ,3 0 R ep orta j 7 ab c (r); 1 7 ,0 0 G e rm a n ia a s tă z i (d o); 1 7 ,3 0 A p e l : . C r im ă (s ) ; 1 8 ,3 0 Tele jurnal; 1 9 ,0 0 A u to M oto r Sport (do); 1 9 ,2 5 P ronosport; 2 0 ,3 0 Film a r t is t ic ; 2 2 ,0 0 C o n c e r t ; 2 3 ,0 0 D o cu m e n tar D W ; 2 3 ,3 0 Ştiri; 23 ,4 5 Videoclipuri.

,,,, 7 ,0 0 P ro fe ţii d es p ref â i u S * trecut (r); 8 ,0 0 Ş tirile Pro

T V ; 9 ,0 0 T în ă r şi n elin iş tit (s /r ); 1 0 ,0 0 M a g . L iga C am pion ilor; 1 1 ,0 0 P ro M o to r (r); 11 ,3 0 G aşca, d in M alib u (s); 12 ,00 Total R ecall (s ); 1 3 ,0 0 Jocul puterii (s); 14 ,00 Prin ce n u şa im periului (f/ r); 16 ,10 T în ă r şi neliniştit (s); 17 ,0 0 Ş tirile Pro T V ; 1 7 ,4 5 T e o (d iv .); 19 ,0 0 Ştirile P ro T V ; 2 0 ,0 0 Lanţul ' slăbiciunilor; 2 1 ,0 0 R ăzb u n are fără

7 ,0 0 P o v e ş t ir i a d e v ă r a te ( r ) ; 7 ,3 0

C ăsu ţa poveştilo r (r); 8 ,0 0 A m or de căţel (s /r); 9 ,0 0 P rim a dragoste (sl r); 1 0 ,1 5 V e i fi a m e a , P alom a! (s l r); 1 1 ,0 5 In tr u s a ( s / r ) ; . 1 2 ,4 0 P e tre c e r e a (r ) ; 1 5 ,0 0 R ă z b o iu l p a s iu n ilo r (s ) ; 1 5 ,5 0 C ă s u ţa poveştilor; 1 6 ,0 0 F iore lla (s ); 17 ,3 0 Am or d e căţel (s); 1 8 ,3 0 Ştirile de A casă; 19 ,0 0 M aria B ellen (s); 20 ,0 0 Vei fi a. m e a , P a lo m a! (s ); '2 0 ,5 0 De 3 x fem eie ; 2 2 ,0 0 S a lo m e (s); 2 2 ,5 5

• D ragoste şi putere (s ); 2 3 ,2 5 Ştirile de A casă (r); 0 ,0 0 S în g e din sîngele m eu (s); 0 ,3 5 Războiu l pasiunilor (s l r); 1 ,3 0 D e 3 x fe m e ie (r); 2 ,4 0 M u zica d e ac a s ă ; 3 ,3 0 A casă la

.rom âni (r).

N C N : 9 ,0 0 0 9 d im in eaţa ; 10 ,00 Faţă în fa ţă cu re fo rm a (r); 11 ,00 A udienţe (r); 1 8 ,3 0 E xpress; 18 ,40 S p o r t; 1 8 ,4 5 A le ş i i n o ş tri - p a r la m e n ta r ii (r ); 1 9 ,0 0 E te rn a ro m a n ţă ; 2 0 ,0 0 E x p re s s ; 2 0 ,1 0 Sport; 2 0 ,1 5 A leşii noştri - primarul; 2 1 ,3 0 S p o r t C lu b N C N - cu D e m o s te n e Ş o fro n ; 2 1 ,4 5 A leşii noştri - p rim aru l; 2 2 ,0 0 Express; 2 2 ,1 0 S p o rt.

!«Eowno$a 1 8 .0 0 -1 9 .0 0 A lternative - . muâsocA re a liz a to r N ico leta Ţăranu;

1 9 .0 0 -1 9 .1 5 Spoturi & docum entare; 1 9 .1 5 -2 0 .0 0 C lubul d e vineri seara - rea lizato r C orina Popescu!

Redacţia nu îş i asumă responsabilitatea pentm schimbările intervenite în programele • p ostu rilo r de televiziune.

1 1 , 1 * 2 1

: :« S î J I ) i : j

M e d s x S SC e n tru l Medical Str. Mehedinţi nr. 1-3

(lîngă “ BIG” Mănăştur) Oferă servicii medicale i;

specialităţile:- dermatoveneroîogie s alergologie '- obstetrică - ginecologie s ecografie- medicină internă

ortopedieecografie, EKG, prob»

funcţionale ventilatorii laborator clinic computer®: Recoltări - zilnic .7.30 • 11,oţ Informaţii şi programări I,

telefon: 17.11.84. :

O CABINET MEDICAL [: i i i STOMATOLOGIE

Calea Moţilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Geiu - medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primii

tratamente stomatologia complexe:

• terapie • protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţîi, implante) Programări zilnic ia tsL: 430.P

Orar:Juni - vineri: 9-19,

sîmbâtă: 10-13.

CABINET M E D IC A L ONCOLOG CCL UJ-NA RO CA,

str.PROFCIORTEA nr.9 (cartier Grigorescu)

C O N S U L T A Ţ I I :

Prof.dr. LU C IA N LAZĂR( G i n e c o l o g i e , C h i r u r g i e , O nco loge

L, Mi: 15-18; Ma, J : 16“-18’

Dr. VA LEN TIN POPESCU( C h i r u r g ie . O n c o lo g ie )

M a. J : 14” -1 6 ; V : 15-17S : 9 - 1 Î

Dr. DAN-SORIN POPESCL(U r o lo g ie )

L, M i:1 8 -2 d ; Ma, J : 18”-2Î V: 16-20

P R O G R A M A R E : tel/fax (0 6 4 ) 18.76.04

în timpul orelor de funcţionare a cabinetului

MEDIPRAXC e n tru m e d ic a l

Prof. Dr. HUŢANU loan Cluj-Napoca, str. Ion Meşter 2'2'

CONSULTAŢII, TRATAMENTE, URGENTE: CHIRURGIE' PEDIATRICA; ORTOPEDIE; MALFORMAŢII : CONGENITALE; UROLOGIE PEDIATRICĂ; PEDIATRIE;MEDICINĂ GENERALĂ; DERMATOLOGIE; HOMEOPATIE; BIOENERGIE; ECOGRAFIE. /Informaţii, programări la teld"- (064) 421806; 094-605935.

Linia telefonică de intervenţie în cri

şi prevenţie a suicidului iniţiată fi

LIBOIUTORU, l)H S M m IIUTALl (li­stă la dispoziţia dvs. de luni pînâ virr intre o re le 8 , - 22. Vă aştept a p elu rile la n u m ă ru l 186864.

v2-6''" Luni, 18 m artie06:00 - 07:00 Prima oră (Program informativ BBC - 6:00;

raoxo Date meteo - 6:20; Informaţii utilitare - 6:30; Informaţii culturale - 6:40); 07:00 -10:00 Primul salut - cu Ştefan Coroian (07:00 Ştiri; 07:20 Revista presei locale,07:Ă0 Revista presei centrale,07:50,08,50 Horoscop; 08:00 Ştiri, 08:20 CD S port cu Mihai Petruşcă, 09:00 Ştiri, 09:20 'C e mai crede lumea", 9:40 Spune-ţipăsul); 10:00-13:00 Zona liberă - cu Emil Blotor (10:00 Ştiri. Program de însoţire, informaţii, concursuri; 11:00 Program informativ BBC); 13:00 -1 5 :00 Scurtpe doi- cu Marius Marchiş (13:00 Ştiri* Meteo. Emisiune interactivă, 14:00 Ştiri); 15:00 -18:00 Conspiraţia - cu TudorRuncanu (1 5 :00 ,16 ,00 ,17:00Ş f/ri,meteo,sport,Telefoane surpriză în direct pentru sărbătoriţii zilei) 18:00 - 18:30 Program informativ BBC, 19:00-21:00 Cuiul lui Pepelea-cu TudorRuncanu; 2 1 :30-23:00 Sufletul oraş ului - cu Marius Marchiş.

Luni, 18 martie: ( ( ( T ) ) } i Ş T IR I: 09.00 ,10 .00 ,12.00,15 .00 ,16 .00; BBC-06.00, ' ‘ .11.00, 14.00, 18.00; 6.30-9.00 - SUPER MATINAL:Ştirile locale, interviuri, horoscop (6.40,7.20, 8.20), Punctul de

vedere (7.45), Liniuţa de dialog (8.30), Buletin rutier (8.55); 9.00-12.00-PATRULA DE SERVICIU: 9.30-Revista presei, Punctul de yede"re(10.15): -Concursuri (1 0 :3 0 ,12 .30 );12 .45 -S p o rt pe mapafnond; 13.20 - Sfatul Bătrînilor-BBC; 17.00-18.00 - Show pe. ei - Cornelia Pahtea, ionel Ignat, 19.30 - P.ower Play 12.00- 18.QO-CALEIDOSCOP fm : 20.00-SNergia, 24.00-01.00 Nopţile Criminale - Nicu Alexandrescu, 01.00-6.00 Unde Magice,

P W f P t l jS _B g ţ f fo Program informativ BBC: 6,00-6,30:8,00-8 .20.11.00-12,00,14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30, 23,00. :6,30-10,00 Uniplus de dimineaţa, 06,35, 8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45, 9,45 Horoscop. 9,00 Ştiri locale. 9,20 Programul cinema. 9,55 Informaţii culturale. 10 ,00 ,'12 ,00 ,13,00, 15,00,16,00,. 17,00 Ştiri naţionale şi locale. 10,00-14,00 Punct., şi de la Zece; 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30-21,00 Trei ceasuri bune. 19,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naţionale 21 -30-6,00; Uniplus nocturn.

Luni, 18 m artie 'IQ'jfdrMdS 6,00 Bună dimineaţa. O emisiune cu informaţii,

s l t i b «Ă*st actualităţi şiTnuzică, prezentată de Dan Horea; 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00-11,00 De zece ori România; 11,05 Exclusiv magazin. Prezintă Vasile Luca; 12;00 Radiojurnal transilvan;

12,45 Microfonul ascultătorului; 12,45 Emisiunea in limba ucra/neari13.00 Radiojurnal Bucureşti,15,00 Emisiunea fn limba maghiară. 18,î Radiofax - Actualitatea în 30 de minute. Prezintă Anca Băltan; 18,î Atheneu - revistă radiofonică de cultură, artă şi ştiinţă, prezintă Oana CrisB

.Grigorescu; 20,00 Ştiri. 20,05 Serata muzicală - cu Ciprian Rusu; 21,'_ Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului pe 909 şi 1593 kHr, 22,0-24.00 Pe 95,6 MHz Paralele muzicale.

M B n a n * » * Luni, 18 martie.RADIO FIR 96,2 FM BEJ l i n ia d e s t a r t 6.0010.00. horoscop, sport, power play, reţeta zilei, ştiri, muzică FIRU’N ZECE PAIŞPE, 10.00 - 14.00, muzică, dedica»

•divertisment, power play, ştiri, revista presei; 96,2 FM/ZI, 14.®- 18.00, muzică, dedicaţii,.divertisment, power play, ştiri, arfe» zilei; FIRUL ROŞU, 17.00 - 18.00, dedicaţii muzicale în direrf JURNALUL BBC - 7.00, 8.00, 11.00, 14.00, 18.00; ŞTIRILf RADIO FIR 9.30, 12.30, 13.30, 15.30, 16.30 ŞTIRI SPORTIVE 16.45; DE LA O SĂPTĂM ÎNĂ LĂ ALTA,' 12.00 - 12-15 RETROSPECTIVA SPORTIVĂ, 18.30 - 19.00, cu Florin Gros, SEARA CU CIPRIAN, 18.30 - 21.00, dedicaţii muzicale diren din stradă, divertisment, muzică; TOP BEST OF DANCE 21.0- 24.00, cu Ciprian Muncelean.

(M e d ia fa x )

iulie 2001 - Parlamentul de la Chişinău adoptă- Legea privind drepturile ^persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale, care prevede

' că limba rusă trebuie folosită în toate domeniile de interes public. •

8 august 2001 - M in istru l învâţămîntului, Ilie Vancea, emite un ordin privind introducerea limbii ruse

■' ca obiect de studiu obligatoriu în şcoli, începînd din clasa a ll-a primară şi pînă în clasa a X-a.

18 decembrie 2001 - Ministerul român de Externe a dat publicităţii un comunicat prin care s-a a ră ta t îngrijorat de decizia autorităţilor de la Chişinău de a introduce studierea obligatorie a limbii ruse în clasele

. primare.26 decembrie 2001 - Grupul

parlamentar al Partidului Comuniştilor depune la Curtea Constituţională o iniţiativă legislativă pentru modificarea şi completarea Constituţiei. Potrivit proiectului, limba rusă în Republica Moldova este limba oficială alături de limba moldovenească.

27 decembrie 2001 - Parlamentul Moldovei ratifică Tratatul cu Rusia, care printre altele prevede “instruirea în limba rusă în cadrul sistemului de învăţămînt al Republicii Moldova”.

9 ianuarie 2002 - încep o serie de manifestaţii în centrul Chişinăuluî, organizate de grupul parlamentar a| Partidului Popular Creştin Democrat (fPCD).

13 ianuarie 2002 - C ontinuă protestele’ organizate la Chişinău de către P P C D , manifestaţii similare organizîndu-se şi în a lte oraşe (Soroca, Căuşeni, Leova). Au fost strinse circa 15 mii de semnături de protest.• 17 ianuarie 2002 - Preşedintele în exerciţiu al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, lordul Russel Johnston, a fla t în vizită de documentare la Chişinău, condamnă intenţia de a scoate în afara legii PPCD, câ fiind un semn al abaterii de la obiectivul societăţii pluraliste, promovat de CE. în schimb, lordul Johnston a criticat România pentru că are în continuare revendicări vizavi de Republica Moldova, considerînd că Bucureştiui ar trebui să semneze cu Chişinâul , u n - acord privind demarcarea frontierelor.

- Preşedintele Ion lliescu apreciază drept motivată mişcarea de protest de ja Chişinău. lliescu a afirm at că impunerea obligativităţii limbii unei minorităţi pentru toată populaţia ţării este un lucru nefiresc şi nedemocratic.

22 ianuarie 2002 - M inistrul Justiţiei, Ion Morei, semnează decizia privind s u s p e n d area activ ităţii Partidului Popular Creştin Democrat (PPCD) pe timp de o lună, în această Perioadă P P C D fiind ob ligat să înceteze orice activitate. (

• Premierul român, Adrian Năstase, declară că s u sp en d area P P C D confirmă “derapajul autorităţilor de la Chişinău de la normele şi standardele epropene, de la valorile democratice si> îndeosebi, de la respectarea drepturilor omului”.

23 ianuarie 2002 - Deputaţii PP.CD Teiau mitingul de protest din Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău,, încălcînd astfel ’ decizia ministrului tr'oldovean a l Justiţie i privind suspendarea activităţii Partidului p°pular Creştin Democrat.

' Delegaţia parlamentară română la Consiliul Europei depune o moţiune referitoare la decizia autorităţilor de la Chişinău de a in troduce °oiigativitatea limbii ruse în şcoli.

24 ianuarie 2002 - Liderii Partidului Popular C re ş tin -D e m o cra t din Moldova au contestat, la Curtea s bpremă de Justiţie , d e c iz ia Ministrului Justiţiei de suspendare a aotivităţii acestui partid.P 25 ianuarie 2002 - Parlamentul fOpublicii Moldova a votat ridicarea JMunităţii deputaţilor creştin-democraţi ^he Roşea, Ştefan Secăreanu şi Vlad Cobreacov.p ' Liderul facţiunii comuniste din

odamentul m oldovean , V ic to r . ‘6Paniuc, a declarat că situaţia ensionată de la C hişinău este

: t 1 i u l uj i U J iiJ L ix L llt l

J s **___________ -

condiţionată si de sprijinul acordat de România.

- Preşedintele Ion lliescu a declarat că a firm aţiile lideru lu i grupului parlam en tar al com uniştilo r din Parlam entul Republic ii Moldova, potrivit cărora România ar fi implicată în manifestaţiile de protest de Ta Chişinău, reprezin tă “o atingere nefondată, neamicală şi regretabilă” la adresa ţării noastre.

28 ianuarie 2002 - Prem ierul moldovean, Vasile Tarlev, a acuzat autorităţile române de amestec în treburile jn te rn e a le R epublic ii Moldova. în replică, prim-ministrul român Adrian Năstase a declarat că R epublica M oldova şi locuitorii acesteia reprezintă o preocupare a Guvernului român care nu poate fi eliminată, în condiţiile în care două treimi dintre cetăţenii acestui stat sînt de orgine română'.

29 ianuarie 2002 - Curtea Supremă a R. M oldova' a respins cererea Partidului Popular Creştin Democrat de anulare a deciziei Ministerului de Justiţie privind suspendarea PPCD. Instanţa supremă a apreciat că nu este de‘ competenţa sa să judece această cauză. ' -

30 ianuarie 2002 - Conducerea Partidului Popular Creştin Democrat a solicitat guvernului de la Chişinău sâ anuleze decizia ministrului Justiţiei, Ion Morei, referitoare la suspendarea, pentru o lună, a PPCD. •

- Uniunea Europeană a adresat o scrisoare autorităţilor moldovene, în care îşi exprimă îngrijorarea faţă de decizia de a suspenda, pe o perioadă de o lună, a c tiv ita tea P P C D şi îndeam nă C h iş inău l să anu leze decizia respectivă.

31 ianuarie 2002 - Premierul R. Moldova, Vasile Tarlev, a interzis folosirea term enului de “limbă şi literatura română” ca .disciplină de studiu în instituţiile de învăţăm înt moldovene.

3 februarie 2002 - Protestatarii participanţi la manifestaţiile din Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău au adoptat o declaraţie în care au formulat mai multe revendicări politice.

4 februarie 2002 - Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Peter Schieder, a. criticat evoluţia situaţiei din Republica M oldova, ca u rm a re a ridicării imunităţii parlamentare a celor trei deputaţi ai opoziţiei şi a datelor furnizate de misiunea de raportori a Consiliului Europei.

- Preşedintele Ion lliescu a declarat, la întîlnirea cu corespondenţii în România ai instituţiilor de presă străine, că România nu abordează situaţia din Republica Moldova din prisma rusofobiei, ci condam nă încălcarea democraţiei şi a valorilor europene.

5 februarie 2002 - Secretarul General al Consiliului Europei, Walter Schimmer, a cerut explicaţii Republicii Moldova asupra modului în care autorităţile de la Chişinău asigură ap licarea e fec tiv ă a C onvenţie i Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale.

6 februarie 2002 - D eputaţii Partidului Popular Creştin Democrat (PPCD), lurie.Roşea, Vlad Cubreacov şi Ştefan Secăreanu, au contestat la Curtea Constituţională hotărirea prin care le-a fost suspendată imunitatea parlamentară.

8 februarie 2002 -. M inistrul Justiţiei, Ion Morei, a anulat decizia de suspendare a PPCD

13 februarie 2002 - Guvernul R e p u b lic ii, M oldova a decis să excludă, cu în c e p e re de la 1 septembrie 2002, din instituţiile de în vă ţăm în t, cursul de “Istorie a rom ânilor”. M an ifesta ţiile anticom uniste din C hişinău, org an izate de P P C D , au " lu a t amploare.

14 februarie 2002 - Liderii creştin- democraţi au fost primiţi, pentru prima dată de la începerea manifestaţiilor de protest, de conducerea Parlam entului m oldovean pentru negocieri. Preşedintele Partidului Popular C reş tin -D em o crat, lurie Roşea, a cerut în numele zecilor de mii de protestatari care se adună în

centrul Chişinăului. d izo lva rea Legislativul şi organizarea alegerilor parlamentare anticipate.

- Guvernul român a alocat suma' de 112,813 miliarde de lei, din fondul' aflat la dispoziţia Guvernului, pentru finanţarea unor proiecte de integrare economică şi culturală derulate de România şi Republica Moldova. .

19 fe b r u a r ie 2002 - Ministerul rus de Externe a calificat protestele de la; Chişinău drept un potenţial focar de - tensiuni în Sud-Estul Europei.

- D eputaţii PPC D au respfns propunerea făcută de preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, de a se aduna 200.000 de semnături pentru iniţierea* unui referendum privind studierea limbii ruse şi a Istoriei Moldovei.

20 februarie 2002 - La Chişinău a fost constituit Comitetul studenţesc general de grevă al instituţiilor de învăţăm înt superior din Republica Moldova. Studenţii cer derusificarea şcolii şi modificarea articolului 13 din Constituţie, potrivit căruia limba de stat în Republica Moldova este “limba moldovenească".

21 februarie 2002 - Judecătoria (sectorului Buiucani a municipiuluiC hişinău a aplicat am enzi contravenţionale deputaţilor lurie Roşea, Ştefan Secăreanu şi Vlad Cubreacov, în valoare de 450 de lei (34,6 USD), pentru desfăşurarea de mitinguri de protest neautorizate.

- Guvernul de la Chişinău a anunţat un moratoriu asupra deciziilor de studiere obligatorie a limbii ruse în şcolile cu predare în limba româna şi asupra înlocuirii cursului de “Istorie a , Românilor” cu “Istoria Moldovei”.

- “Autorităţile de la Bucureşti nu doresc să -a cred iteze id e e a că in teresele Rom âniei şi Rusiei se confruntă în Republica Moldova", a d e c la ra t A drian N ăs ta se , după în trev ed e re a cu v icepreşedintele Dumei de Stat, Vladimir Lukin, în cadrul vizitei sale de lucru la Mosco\/a.

- Liderul fracţiunii parlam entare m ajoritare de la Chişinău, Victor Stepaniuc, a declarat că Partidul C o m uniştilo r nu va accepta retractarea atitudinii faţă de studierea limbii ruse şi a obiectului "Istoria Moldovei". Stepaniuc a spus că acestea au fost promisiunile electorale a le com uniştilo r şi nu pot fi reconsiderate.

22 februarie 2002 - Preşedintele R. M oldova, V lad im ir V oronin , consideră că acţiunile de protest din centrul capitalei ţării sînt o tentativă de lovitură de stat. Şeful statului j-a numit pe organizatorii protestelor, în special pe liderul Partidului Popular C reş tin -D e m o cra t, lurie R oşea, “terorişti”.

- Deputaţii ruşi din Duma de Stat au adoptat o rezoluţie prin care denunţă "amestecul inadmisibil al României în afacerile interne ale Republicii Moldova”, referindu-se la învâţâmîntul obligatoriu în limba nisă

.în această ţară, fosta componentă a Uniunii Sovietice.

23 februarie 2002 - Casa “Limbii rom âne” din C hişinău a fost incend ia tă , în cursul nopţii de 22/23 februarie, de persoane rămase

.neidentificate.24 februarie 2002 -. Protestele

zilnice din centrul capitalei Republicii M oldova cu mitingul de protest organizat în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, la care au participat peste 70.000 de persoane din mai multe judeţe ale ţării.

25 februarie 2002 - Preşedintele Comisiei pentru relaţii internaţionale a Consiliului Federaţiei Ruse, Mihail Marghelov, a declarat că în .spatele protestelor de la Chişinău se află “fo'rţe politice care au ca scop să scoată Republica Moldova din CSI, să rupă poporul .moldovenesc din • contextul acelei moşteniri culturale a cărei parte integrantă este”. -. - M inistrul In vă ţăm în tu lu i din Republica Moldova, Ilie Vancea, a declarat, în fa'ţa celor patru mii de protestări adunaţi în fa ţa clădirii Guvernului, că regretă decizia sa privind introducerea limbii ruse ca disciplină obligatorie în şcoală.

2 6 februarie 2002 - M in istru l Învâţămîntului, Ilie Vancea, a anulat ordinul diri-8 august 2001 privind studierea obligatorie a limbii ruse în clasa a ll-a. Preşedintele Vladim ir V oronin l-a dem is pe m inistru l Învâţămîntului Ilie Vancea. în urma a ce ste i m ăsuri, la C h iş in ă u au reînceput demonstraţiile de protest.

- Te leviziunea naţională de la Chişinău a prezentat, într-o ediţie s p ec ia lă a ' bu letinu lu i de ştiri, declaraţia semnată de peste 150 de a n g a ja ţi ai .c o m p a n ie i de s tat Teleradio-Moldova, care au acuzat autorităţile comuniste de la Chişinău de exercitare a cenzurii.

27 februarie 2002 - Prem ierul Vasile Tarlev a calificat alocarea â3,5 milioane de dolari, de către Guvernul de la Bucureşti, pentru finanţarea unor proiecte de integrare economică şi culturală a la României în Republica’ Moldova, drept "amestec în treburile interne ale ţării”.

28 februarie 2002 - Procuratura G enerală a Republicii M oldova a solicitat Parlamentului suspendarea im unităţii deputaţilor P P C D lurie Roşea, Ştefan Secăreanu şi Vlad Cubreacov, urmînd ca aceştia să fie cercetaţi, în continuare, în stare de arest, pentm organizarea repetâtă de m anifestaţii şi pentru a tra g e re a minorilor la comiterea de ilegalităţi, circulaţiei.

- Procuratura Generală a început cercetarea penală a cadrelor didactice suspectate de implicarea minorilor în acţiunile de protest din Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău.

- Peste trei mii dd persoane au reluat acţiunile de protest -din Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău.

- Dmitri R ogozin, preşed in te le comisiei pentru relaţii externe a Dumei de Stat, a declarat că "manifestaţiile gălăgioase ale opoziţiei şovine de la Chişinău şi susţinerea din afară pe care aceasta o are pot fi calificate drept opţiune împotriva suveranităţii Republicii Moldova şi o încercare de românizare".

1 martie 2002 - Preşedintele rus, Vladimir Puţin, i-a mulţumit omologului’ său moldovean, Vladim ir Voronin, pentru “soluţionarea problem elor legate de limba rusă”, care le permite vorbitorilor de rusă din Republica M oldova “să fo lo s e as că lim ba m ate rn ă ”. Puţin i-a s u g e ra t preşedintelui moldovean "să ţină cont de părerea c e lo r din o p o z iţie " , m enţionînd că Rusia va sp rijin i' Republica Moldova în rezo lvarea problemelor sale economice.

2 martie 2002 - Delegaţia rusă la O S C E a făcut, la re u n iu n e a ConsiliuluLPemanent de la Viena, o d ec la ra ţie prin c are e xp rim ă în g rijo ra rea fa ţă de e vo lu ţia evenimentelor din Republica Moldova. Declaraţia a fost difuzată “în legătură cu acţiunile forţelor de opoziţie ce în ce a rcă în mod c o n ştien t să destabilizeze situaţia”.

4 martie 2002 - -Peste 2.000 de perso an e , în s p ec ia l v en ite din pro vinc ie , au p a rtic ip a t la m an ifes ta ţiile a n tico m u n is te organizate în P iaţa Marii Adunări N aţionale din Chişinău, de către grupul p arlam entar al P artidu lu i Popular Creştin Democrat .

- Curtea Constituţională a Republicii Moldova a respins-proiectul de lege privind o fic ia liza re a lim bii ruse, înaintat de 37 de deputaţi comunişti.

- Preşedintele Republicii Moldova, V lad im ir Voronin , a d e c la ra t că manifestanţii din Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău ar fi finanţaţi din fondurile secrete ale preşedintelui a u to p ro c la m ate i R ep u b lic i Transnistrene, Igor Smirnov.

5 martie 2002 - Z ia ru lguvernamental “Moldova suverană” a susţinut că două sute de milioane de d o la ri au fost a lo c a te p e n tru distrugerea Republicii M oldova ca staî. Potrivit editorialistului Ion Gonţa, “această sumă fabuloasă nu are nimic în comun cu România, pentru că nu de la Bucureşti vin aceşti bani. Ei vin' de peste Nistru”.

- Liderul Partidului Comuniştilor din Ucraina, Petro Simonenko, a declarat că în spatele acţiunilor de protest din

Republica Moldova se află SUA, care doresc re d u c e re a in fluenţe i autorităţilor comuniste.

6 martie 2002 - Partidul Socialiştilor (P S ) din R ep u b lic a M o ld o va a c o n d a m n at a c ţiu n ile , de protest organizate de deputaţii Partidului Popular Creştin Dem ocrat (PPCD) şi a c o n s id e ra t că a ce s te a destabilizează situaţia social-politică din ţară şi pun în pericol securitatea naţionala a Republicii Moldova.

- Premierul Vasile Tarlev a declarat că autorităţile de la Chişinău doresc să stabilească o relaţie “privilegiată şi specială" cu România. Premierul-a afirmat că, în prezent, relaţiile dintre Bucureşti şi Chişinău s-au răcit din cauza unor persoane interesate să provoace conflicte şi să destabilizeze raporturile dintre cele două state.',' 7 m a r t ie 2002 - O fic ia liitransnistreni au refuzat să dezmintă declaraţiile preşedintelui Republicii Moldova, Vladim ir Voronin, privind f in a n ţa re a m a n ife s ta ţiilo r .anticomuniste de la Chişinău dintr-un fond de 200 de milioane de dolari pus la dispoziţia liderilor P P C D pentru distrugerea ţării.

- Parlamentul de la Chişinău a făcut publică c e re re a în a in ta tă de Procuratura Generală de ridicare a imunităţii parlamentare a deputaţilor. PPCD lurie Roşea, Vlad Cubreacov şi Ştefarv Secăreanu, aceştia urmînd să fie c e rc e ta ţi p e n a l pentru organizarea manifestaţiilor din Piaţa Marii Adunări Naţionale.

9 m artie 2002 - P re şe d in te le m oldovean, V lad im ir V oronin , a acuzat România că se implică în a fac e rile jn te rn e a le R epub lic ii Moldova şi organismele internaţionale câ aplică standarde duble. Voronin a afirmat că tensionarea relaţiilor cu România se datorează parteneriatului s tra teg ic s tab ilit de com uniştii moldoveni cu Rusia.

11 m artie 2002 - A m b as ad a S ta te lo r U nite a le A m eric ii în R ep u b lica M o ld o va dezminte categoric in form aţiile apăru te în mediile de la Chişinău, care citează d e c la ra ţiile lid eru lu i P artidu lu i C om uniştilo r din U c ra in a , Petro Simonenko.

12 martie 2002 - Preşedinte le moldovean, Vladimir Voronin, a reluat acuzaţiile privind implicarea României în manifestaţiile anticomuniste de la Chişinău. Voronin a declarat câ “în spatele lor, în afară de interesele mafiote şi ale structurilor corupte, se află in terese le unei ţâri vecine - România”.

13 martie 2002 - Preşedintele Ion lliescu a d e c la ra t că a firm aţiile om ologu lu i său din R ep u b lic a Moldova, Vladimir Voronin, referitoare la im plicaVea R o m â n ie i în m anifestaţiile de la C hişinău sînt “incorecte, nereale, nedrepte şi nu foloses.c n im ăn u i, n ici m ăcar Republicii Moldova".

- Preşedintele Vladimir Voronin l-a , acuzat, pe preşedintele României, Ion: lliescu , că este re s p o n s a b il de deteriorarea relaţiilor moldo-române. Voronin a subliniat că Moldova nu are nevoie de asistenţa pe care i-o acordă România în 1 ceea ce priveşte editarea de cărţi şi ziare şi care, de fapt, este în d re p ta tă îm p o tr iv a statu lu i moldovean.*• - Premierul Vasile Tarlev a declarat că în şcolile şi liceele din Chişinău ar trebui să patruleze echipe de poliţişti pentru a îm p ie d ic a accesu l persoanelor care le cer elevilor să participe la acţiunile de protest din Piaţa Marii Adunări Naţionale

13 martie 2002 - Ataşatul militar al României la Chişinău a fost declarat persona non grata de către autorităţile moldovene. In urma acestei decizii, ROmânia a decis ca lacob Popovici, m in is tru -c o n s ifie r la a m b a s a d a Republicii Moldova din Bucureşti, să fie declarat persona non grata.

- G u ve rn u l nu p o a te a c c e p ta agresivitatea politicianistă rudim entară. pe care actualii oficiali din Republica M oldova în c e a rc ă sâ o propage a n ac ro n ic şi ira ţio n a l îm p o triv a României şi a spiritualităţii româneşti pentm a-şi motiva propriile limite şi eşecuri, a declarat premierul Adrian Năstase.

Aici a r putea f i vreclama dumneavoastră A i ;

1

a1788 - La Londra, a

apărut primul număr al ziarului “The Times".

A c t u a l i t a t e a c u l t u r a lă

C î n t e c e ş i d a n s u r i

t r a d i ţ i o n a l e

Acesta este genericul spectacolului folcloric care va avea loc în această seară, cu începere de la ora 18, la C asa de Cultură a Studenţilor: un s p ec taco l susţinut de celebrul Ansam blu folcloric Someşul-Napoca, al Şcolii de Arte din C luj-Napoca, împreună cu invitaţii săi: Taraful lui Lia din Frata şi Gaciu Şi Nonu din Soporu de Cîmple, împreună cu un grup de dansatori din Frata; Taraful lui loan Gîpgă, din Comeşti; Taraful lui Mihai Băle din Mărişel şi un grup de dansatori

. din M ăguri-R ăcătău; dansatori din Băgara şi Inuc, jud. Cluj; grupul folcloric “Felegeana” din Rupea, Braşov. îşi vor mai da concursul cîntăreţii: Achim Nica şi Zam fira Pampa; momente speciale cu Vasile Brustur Gădălin şi Augustin Rusu; coregrafia Spectacolului este semnată de Lucian Marian; director artistic şi mediator dr. Zam fir Dejeu.

C o n c e r t e l e ş i r e c i t a l u r i l e

F i l a r m o n i c i i ____________

M iercu ri, 20 m artie, ora 19, la Biserica Evanghelică, recitalul Cvartetului Transilvan, cu un program Haydn va fi interpretată lucrarea “ U lt im e le şap te c u v in te a le Mîntuitorului* pe cruce”.

în aceeaşi seară, tot la ora 19, la C asa U niversitarilor, C o n c e rt tradiţional cu Orchestra de muzică populară a Filarmonicii “Transilvania".

L a U n i v e r s i t a t e a P o p u l a r ă

A s tă z i, la ora 18, expunerea P ro fe s o ru l D .V . Io n e s c u m atem atic ian; prezintă: prof. univ. Gheorghe Micuţa; mîine; 19 martie, la ora 17, expunerea Infracţiunea ca fapt concret; prezintă: col. magistrat(r) Ion G hercioiu; la ora 18 expunerea Concepţia lui Albert Einstein despre Dumnezeu; prezintă cu proiecţii: conf. univ. Stanca Silaghi.

D a n s ş i m u z i c ă î n S a l a

F r a n c o f o n ă

Sub genericul “Tinerii gherleni şi Europa” . la sfîrşitul săptămînii trecute, în Sala Francofonă a Muzeului de istorie din municipiul G h erla s-a desfăşurat o interesantă activitate cultural-educativă cu participarea unui număr mare de elevi din oraşul de pe Someş. Cu această ocazie au fost subliniate tradiţiile, obiceiurile şi datinile populare ale locuitorilor celor patru oraşe înfrăţite cu Gherla: Y zeu re (Franţa), Forcheim (Germania), Aba (Ungaria) şi Nendaz (Elveţia). Au fost prezentate istoricul municipiului Gherla, dar şi principalele date demografice, sociale şi economice ale,localităţilor străine cil care este înfrăţit oraşul transilvan. în cadrul programului bogat şi divers al acţiunii iniţiate de Asociaţia de p r ie te n ie G h e rla -Y z e u re (preşedinte prof. Ovidiu Todea) au evoluat elevii Liceului Teoretic “Petru Maior", care au recitat şi au cîntat în limbile franceză, germană, maghiară şi engleză. De un mare succes s-au bucurat m em brii grupului folcloric “ C o lin d iţa ” şi ai Ansam blului de dansuri populare /A rdea lu l” al C asei' m unic ipa le de cultură. U ltim ii au prezentat un dans popular din regiunea Bourbon, mult aplaudat de numerosul public aflat în sală. De asem enea, ropote de aplauze cu cules copiii de la Clubul de dans de societate “Latino A ngels” (îndrumător prof. Alexandru M ih e ş te a n ) cuplurile R u x a n d ra Dum irescu - Răzvan Lazăr şi Roxana Căm ărăşan - Tudor Oşorhean.

La manifestarea organizată la Muzeul de istorie al municipiului Gherla a participat şi doamna Ioana Rotund din partea Centrului Cultural Francez Cluj- Napoca. Acţiunea iniţiată de Asociaţia de prietenie Gherla - Yzeure a fost onorată şi de prezenţa primarului şi viceprim arului municipiului Gherla, Nicolae Pop si loan Pintea.-

SZ. Cs.

Rubrică realizată de M. BOCU

i i l i

Centenar VIRGIL VĂTĂŞIANUîn z ile le de la - fin e le a ce s te i

săptămîni, Clujul academic şi cultural va cunoaşte e fe rv e sc en ţa m arilo r evenimente care-i conferă statutul de citadelă a spiritualităţii româneşti. De a c e a s tă da tă , ne a flăm în p rag u l C entenarulu i V IR G IL VĂTĂŞIANU. în fiecare an, .la 21 martie, îl omagiem, prin bucuria întrunirii în “Symposion”,- pe ace la care a fo s t si ră m în e P R O F E S O R U L V IR G ILV Ă T Ă ŞIA N U (1 9 0 2 -1 9 9 3 ); şi to t astfel, discipoli, emuli, admiratori se reunesc cu ocazia zilei de naştere a Profesorului sub zodia istoriei artelor, lâ echinox de primvară, pentru a aduce un omagiu savantului a cărui Operă monumentală dăinuie - ca fundament, r e p e r şi îndem n - c o n tin u în d u -se într-o şcoală de mare forţă. Programul m anifestărilor centenare, a lcătu it pe ■ măsura importanţei evenimentului, va debuta joi, 21 m artie , cu un m oment - comemorativ, depuneri de coroane şi je r b e la m o rm în tu l sav an tu lu i, în Cimititul Central; în aceeaşi seară, la

. Catedrala Ortodoxă din Piaţa Avram lancu, va avea loc o slu jbă de pom enire pen tru acad . V irg il

. Vătăşianu şi pentru toţi istoricii de artă d in R om ân ia , trecuţi în lum ea um b re lo r; va urma un concert de m uzică r e l i g i o a s ă . .V in e r i , 22 m a r t ie , cu începere de la ora 9,30, în generosul tem plu a l a rte lo r , care e s te M u zeu l N aţional de A rtă din C luj-N apoca, vor avea loc lucrările S im pozionului “ A c a d . V IR G ILV Ă T Ă Ş IA N U ” , în cad ru l c ă ru ia reprezentanţi ai culturii române, la cel mai înalt nivel, vor susţine discursuri, ev o că ri, co m u n ică ri ş tiin ţif ic e cu

contribuţii noi în dom eniul istoriei artelor, dedicate,

ca o f ra n d ă p u b lic ă , m em o rie i m a re lu i

înaintem ergător. Şi-au dat m îna la

o r g a n i z a r e a m a n i f e s t ă r i l o r c e n t e n a r u l u i A c a d e m i a R o m â n ă , In s t i tu tu l de A rh e o lo g ie şi Is to r ia ' A rte i,

F u n d a ţia “ V irg il Vătăşianu”, M uzeul

N a ţio n a l d e A rtă ' Cluj, A socia ţia “A rs

T ra 'n ss ilv a n iae ” România şi D irecţia pentru

Cultură, Culte şi Patrim oniu C ultural N aţional C luj. D upă

deschiderea festivă şi com unicări în plen, la o ra 12 va avea loc vernisajul e x p o z iţie i A C A D . V IR G IL V A T Ă Ş IA N U , s a v a n t Şi d a s c ă l , .

fo n d a to r de şcoală, urmat de lansarea volumelor: V irgil Vătăşianu: Isto ria a rte i feu d ale în Ţ ările Române; A r tă r o m â n e a s c ă , a r t ă e u ro p e a n ă - C e n te n a r V irg il V ătăşianu, precum şi A r tă şi id e n ti ta te na ţională în opera lu i V irg il .V ătăşianu de C o rin a S im o n . S esiunea, de co m unicări ş t i in ţ i f ic e v a co n tin u a , în c u rsu l după-am iezii, la M uzeul Naţional de A rtă. L u c ră r ile sim pozionului v o r continua şi sîmbătă, 23 m artie, începînd cu o ra 9, cu comunicări. Tot cu ocazia simpozionului va fi lansaţ şi cel m ai recent num ăr al revistei de istoria artei

.m edievale “ A rs T ranssilvan iae” . în leg ă tu ră cu re p e re le orale a le manifestărilor vom reveni.

A şad a r, d isc ip o lii îş i o m ag ia ză m ag is tru l, sp ir i tu l re n asc e n tis t şi m odelu l um an ex em p lar, care i-a învăţat şi i-a îndreptat către un anum e tip de cercetare animat de "nevoia de p e rfe c ţiu n e . S a v a n tu l V I R G I L VĂ TĂ ŞIAN U a gîndit istoria artei p rin probitatea desăvîrşită a formaţiei sa le enciclopedice, care l-a caracterizat, înnobilîndu-i opera de-a lungul întregii vieţi.

M ic h a e la B O C U

Paşi spre succesPentru mulţi, termenul de muzică

modernă implică mai mult decît muzica timpurilor noastre. înseamnă o muzică fără un tipar prestabilit sau supus vreunei reguli, unde întreaga desfăşurare este. la libera alegere a compozitorului, care nu mai este constrîns, în elaborarea lucrării, de nici un factor extern. Adesea, el caută însă o îmbinare cît mai reuşită între tradiţie şi ceea ce este nou, între tehnicile proprii de compoziţie şi cele dezvoltate de predecesori. Recitalurile claselor de compoziţie sînt, de fiecare dată, un prilej de a observa atît drumul urmat de muzica contemporană românească, cît şi cel urmat de tinerii compozitori în conturarea stilurilor lor personale.

Vineri, 15 martie, a avut loc, în Studioul de concerte al Academiei de Muzică “Gheorghe Dima", recita lu l clasei de compoziţie a prof.unlv.dr. Hans Peter Tiirk. Lucrările audiate au aparţinut studenţilor Cristian Bence- Muk şi Răzvan Metea din anul V.

Recitalul a d ebuta t-cu o piesă electronică, Kaleida, semnată Adrian- Alin Ungur (memoriei căruia a fost dedicat recitalul). Piesa a fost una de atmosferă, respirînd calm şi linişte şi folosind diverse timbre, printre care şi

timbre imitînd sunetele naturii.Lucrările lui Cristian Bence-Muk au

avut în comun folosirea unui limbaj modal-cromatic cu incursiuni aleatorice şi ritmuri variabile. Suita Amintiri din lumea basmelor pentru violoncel solo (interpretată de Kinga Pâlffy) are ca suport literar trei poveşti ale Fraţilor Grimm, Scufiţa Roşie, Muzicanţii din Bremen şi Croitoraşul cel Viteaz. Sînt piese pline de exuberanţă, comic şi yivacitate. Trio-ul pentru coarde (Cristian Bence-Muk - vioară, Istvân Orbân - violă, Is tvân K ovâts - violoncel), ancorat în lumea modal- cromaticului, fo loseşte elem ente specifice armoniei secolului XX (cum ar fi suprapuneri de acorduri gravitaţionale şi geometrice), ritmuri binare combinate cu ritmuri ternare, ostinato-uri, precum şi intervenţii ale aleatorismului, toate acestea dublate de momente cantabile şi expresive (în special în partea a doua; Adagio). Cvartetul pentru suflători de lemn (£va Kovâcs - flaut, Zalân Major - oboi, Mircea Borzoş - clarinet, Horaţiu Miron - fagot) se înscrie pe linia lucrărilor avînd ca sursă de inspiraţie universul sonor al creaţiei lui Olivier Messiaen. Lucrarea pentru cvartet de

coarde, intitulată în mod sugestiv Suspine (Angela Năstasă - vioara I, Ionuţ Cataramă - vioara a ll-a, Marcel Carrdoi - violă, A lexie Câm pan - violoncel), combină improvizaţia cu aleatorismul şi cu modurile de atac neconvenţionale. U ltim a piesă prezentată de Cristian Bence-Muk, numită Psalmi (M ircea Borzoş - clarinet, Mihaela Vana - vibrafon, Cristian Szekely - marimbâ, Claudia Mătieş - violoncel), are-ca program literar doi psalmi ai lui David şi este construită pe principiul tezâ-antiteză (prima parte redă sentim entul

' zbuciumat al căutării lui Dumnezeu, iar a doua miracolul dezvăluirii divine).

Lucrările lui Răzvan Metea îmbină tehnicile de compoziţie tradiţionale, abordate însă într-o viziune personală. Trio-ul pentru suflători (Evâ Kovâcs

— flaut, Zalân Major - oboi, V ictor Guţu - fagot) esta.o lucrare concepută ca un experiment componistic. Patru bagatele pentru cvartet de coarde, interpretate admirabil de cvartetu l Tiberius (T ibo r M o ln â r, Zsolt Leitmann, Jozsef Molnâr, Peter Kozma) sînt piese dinamice, alternînd tehnica serială cu moduri de interpretare neconvenţionale (bătăi din

palme şi picioare, sunete vorbite).. Cvartetul pentru suflători de lemn are ca punct de plecare m an iera componistică a lui Olivier Messiaen, concretizată prin tehnici ca modurile cu transpoziţie lim itată, heterofonia , ritmurile cu valori adăugate, mixturile etc. Ultima lucrare din concert, Sonata pentru flaut, cvartet de coarde şi percuţie (Evâ K ovâcs - fla u t, D om okos C serg o - percuţie şi cvartetul Tiberius ) are ca.suport de formă tiparul sonatei clasice, d a r prelucrarea muzicală se face în b aza tehnicilor de compoziţie deja specifice stilului propriu al compozitorului.

Talent, im aginaţie, c rea tiv ita te , interpretare la înălţime: sînt doar cîteva din cuvintele ce ar putea caracteriza recitalul de vineri seara. El a venit' ca o confirmare a faptului că cei care consideră viitorul muzicii ca fiind dominat în totalitate de computere greşesc extrem de mult. Atîta timp cît vor exista şcoli de compoziţie cu tradiţie, cum este-cea de la Cluj, vor exista şi compoziţii de valoare şi, m ai mult de atît, vor exista compozitori care vor duce destinul muzicii către locuri mereu noi. La urma urmei, C ristian B ence-M uk şi R ăzvan M etea au dovedit atît de bine lucrul acesta!

Oana PARASCHIV, anul III Muzicologie

V a l e n t i n T a ş c u : R i t m v e r t i c a lCartea lui Valentin Taşcu - Ritm

vertical, Univers enciclopedic, Bucureşti, 2001, 240 pag. - este, în fond, o încercare de a ieşi, teafăr şi îmbogăţit, dintr-o obsesie a teoriei versului: aceea a versificaţiei, prozodiei şi metricii academice (academizante). Punctul de p lecare îl constituie convingerea că acestea sînt instrumente moarte din perspectiva lim bilor moderne; a rom ânei, cu precădere. „Demolareaî-propusă, e de precizat, e una constructivă, urmată fiind d e . identificarea unor ritmuri mai expresive, mai vii, mai adecvate comentariului poetic: Aici încape şi doza de noutate, de inedit a cercetării. Deşi porneşte de la o axiomă acceptată de un Roman Jakobson - „Nu limba este stăpîna poetului, ci poetul este stăpînul limbii” - , Valentin Taşcu dem onstrează, de fapt, contrariul, aliniindu-se mai degrabă enunţului eminescian: „Nu noi sîntem stă’pînii limbii, ci limba e stăpîna noastră". Căci analiza pe care o aplică ritmurilor din poezia populară rom ânească argumentează tocmai existenţa unei miraculoase autonomii a ritmului, acesta comandînd fiinţei lim bii/ poemului. Lucrînd sub ritm, poezia, populară şi-a asigurat dăinuirea. Toate devierile sînt-imediat vizibile, inovaţiile avînd a se supune schemei arhetipale. „E se n ţia l, s u b lin ia ză a u to ru l, e accentul forte, cel dublat sau triplat' de continut şi sens”. Complexitatea organica a ritmului e de o bogăţie care relativizează interpretarea, lasă loc subiectivităţii în abordare, e alunecoasă

fiindcă e vie şi, deci, cu rest. Valentin Taşcu îşi pregăteşte căutarea „ritmului oracular” cu o trecere în revistă a bibliografiei ternei principale. La noi şi aiurea, au fost scrise tomuri întregi despre versificaţie, iar rezumatele autorului reuşesc să sugereze diversitatea abordărilor, dar şi cuminţenia cu care preiau „axioma” metricii antice. Demersul său, extrem de interesant, nu este însă atît de nou pe cît pare să creadă autorul. Ideea unei linii melodice a poemului, nu doar a versului ori .silabelor, a persistat dintotdeauna alături de măsurătorile

. tradiţionale şi, e adevărat, în general, cenuşii. Frazarea ritmată e recunoscută ca posibilă marcă şi în comentarii nepretenţioase. Să spui că o strofă „sună a Bacovia” înseamnă să recunoşti tocmai constituirea, la nivelul

• poemelor unui autor, a unui corp ritmic, a unei „fiinţe1’ cadenţate recognoscibile.. Tot a ş a ,’ sînt de menţionat aici experienţe legate de existenţa unui curent subteran, a unei înlănţuiri oculte pe care le impune realizarea’unei limbi anume (cu toate rădăcinile ei istorice, legate de mentalităţi, perspective,

•idealuri) la un 'mînuitor exemplar al ei, unul bun conducător de zvonuri şi potenţialităţi. Eminescu ascultînd „cîntarea veche” avea în minte o asemenea stăpînire a poetului de către limbă! Cînd Saussure umplea zecf de caiete (prin ' 1 9 0 6 ). cu anagrame identificate în poezia latină, dar şi în cea modernă, el credea în legătura dintre" sonorităţi şi „gîndul ascuns” al limbii. Saussure intuia existenta unui

.text sub text, a unui inainte-text - scop difuz şi implacabil, liber şi impus, deopotrivă. Hypograma va fi cuvîntul- temă care ordonează, leagă textul. Care „hipnotizează" fraza, o conduce, o m odelează. Nu altfel se petrec lucrurile cu ritmurile desenate de Valentin Taşcu după ce aparenţele au fost lăsate deoparte. I. A. Richards definea ritmul şi efectele sale prin aşteptare: „Textura de aşteptări, satisfacţii, dezamăgiri, surprize produse de lanţul silabic este ritmul”. V. Taşcu identifică textura cu pricina şi-i denumeşte variantele, în funcţie de conţinut şi sens, de „filosofia” pe care o conţin ( „Aş înlocui orice filosofie cu o cercetare a limbajului”, mărturisea Paul Valery). Aş mai putea propune o apropiere cu versura definită de un Laurent Jenny ca „parte ocultă a versului”, fascinată de virtualităţile sale arhitecturale. Fiindcă exact asemenea ■- „virtualităţi arhitecturale” descoperă ritmurile verticale numite de V. T. Tehnica de lucru este pe cît de ingenioasă pe atît de pîndită de subiectivism, dar, lucru important, curios' de convingătoare. Etapele de lucru au mereu un „ce” personal, inefabil, aş zice. Accederea la etapa următoare e condiţionată de acceptarea ipotezei autorului. El numără accentele, le. notează după un sistem inventat , ad-hoc, stabileşte silabele susceptibile de a primi accente în virtutea unui „ritm secund", ascuns după faţada poemului. Constată care cuvinte au şi accente de conţinut şi idee, identifică „nuclee accentuale”, le uneşte prin linii şi obţine .

„geometria ritmică”. în fine, delimitînd părţile, stabileşte „secţiunea de aur” prin deja identificatul număr de aur (1,618). Cum se vede lesne, tot atîtea prilejuri de apelat la intuiţie, ureche muzicală, enciclopedie personală. Trecînd peste întrebarea „De unde ştie autorul că e aşa sau altm interi?”, în trebare presimţită de V. T. şi lăsată să-şi consume dilemele, rămîne importantă o alta: poate funcţiona ca instrument de interpretare ritm ul vertical cu variantele sale? Lucrarea reuşeşte să convingă. Ritmul mioritic, cu hexagoanele sale decurgînd clepsidric unul din celălalt, ritmul brâncuşian, numit astfel graţie romburilor suprapuse care-l construiesc, ritmul manolic, cu „cărămizile” sale ziditoare, ritm ul gabrielesc, al cîntecelor de vitejie, cavalereşti, toate ritmuri verticale, par să funcţioneze rem arcabil. Demonstraţiile, deşi în pragul metaforei, fantasmînd’ în marginea formei şi-ideii < deopotrivă, au virtuţi hipnotice. La sfîrşitul „spectacolului” - cartea lui V. Ţ. are şi calităţi dramatice, înscenările sale reţinînd atenţia eşti de acord că tocmai au fost dezvăluite (nu inventate, subliniază autorul!) patru tipuri de structuri ritmice interioare în temeiul cărora poate fi tentantă rescrierea biografiei poeziei populare româneşti. Simplitatea dezvăluirii e cuceritoare şi incitantă. Valentin Taşcu aruncă o provocare. Ritmurile poeziei noastre merită re-gîndite şi re-numite fără prejudecăţi academice. O primă încercare a fost, iată, rotunjită.

I r in a P E T R A S

Aici ar putea fireclama dumneavoastră M i f e

m mmmIsdlsS» ... ... ......

p a r t i c u l a r a s i m b i o z a î n t r e a r h a i c ş i m o d e r n

P l C T ^ R - U L .

G Q IO M I ăPO STU - a s

1483 - S-a născut pictorul renascentist Raphaelo

Sanzio.

T recînd pragul unei vîrste care-l situează în s p a ţiu l u n e i o n o ra n te c o n sa c ră r i, m a e s tru l G h . A postu poate privi cu satisfacţie la împlinirile din planul creaţiei originale şi al activităţii didactice (activînd peste 40 de ani în învăţăm întul academic de artă) care-i motivează la cota înaltei exigenţe strădaniile, arderile, sacrificiile conştient asumate şi depăşite. E com portam entul celor hărăziţi să determ ine statutul spiritual al unei profesii şi etape istorice, înfruntînd dilem e şi nu puţin potrivnicii. Toate, s-au stins însă în anecdotica faptului diurn, tim pul obiectiv consemnînd trium ful unui particular şi substanţial mod de a concepe inexorabila noastră trecere.

A flat într-o permanentă dispută cu extravaganţele . de to t felul, Gh. Apostu s-a com portat curat şi ’ sincer ca un continuator al tradiţiilor moştenite, esenţiale într-o reală dispută a valorilor. Miracolul p r im e lo r im p re s ii, d e s c o p e r ir i şi r e v e la ţ i i , consum ate în copilăria şi adolescenţa petrecute în con tact cu fabuloasa lum e a rusticului moldav, păstrător de datini şi obiceiuri ancestrale, îi va hrăni retina, gîndul şi sensibilitatea cu date de o perenă vibraţie şi frumuseţe. Am prenta distinctă a operei va fi dete rm inată înain te de toate de factu ra com poziţiilo r com plexe în care erau eternizate pagini de istorie naţională, fapte de muncă, serbări cîm peneşti, chipuri şi trăiri care definesc adecvat

psihologia unui popor. Cu un rem arcabil simţ al com punerii, grupează m otivele în frize succesive, acţiunea desfăşurindu-se pe diagonale prelungi sau e ta jă r i p e v e r tic a lă , d e g a jîn d im pre 'sia unei m onum entale creşteri şi înălţări. Prin modalităţi strict plastice erau desăvîrşite imagini din care transpare sentim entul de dăinuire, cutezanţă, jertfă, demnitate, m ăreţie, frum useţe fizică şi morală, dulci reverii ori

'd u re r i surdinizate. . -Un suflu de perenitate, de atm osferă străbătută de

sonorităţile unei materii calcinate, patinate de vreme, care dau farm ec şi gravă rezonanţă argumentelor unor vech i c iv iliz a ţii, inundă şi p e isa je le p icta te , de Gh. Apostu. Dezinteresat de provocările survenite, din zona realului va dezvolta im aginativ subiectul. Obîrşia sa m oldavă şi-a păstrat nealterată amprenta chiar dacă s-a statornicit efectiv, de mai bine de patru decenii, în sol transilvan. Respirările obîrşiei le intuim în obstinata cultivare a lum inilor blînde de care se p re f iră d is c re t a su p ra p la iu r i lo r . O p ţiu n ea şi consecvenţa pentru un tim bru al evocării marcat de duioase clam ări lirice vor supune suprafeţele picturale ~ la catifelări şi surdinizări, subordonînd ritmului şi v ibraţiei sentim entului trecerii neîntinate de la un a n o tim p • la a ltu l . E m o ţia s in c e ră şi c a lita te a substratului pictural alcătuiau raţiunea primă a oricărei iniţiative creatoare, desăvîrşind cu dezinvoltură şi p ro s p e ţ im e ie rn i p e t im p de v a ră şi in v ers ,

f v i i > i . j ; f A

î;-w ‘ f <j ' i^ q f v c - f f

f " H r - * - <

i £;.■> HlA-ţu'? îj

SPRE CASA

r e c o n s titu in d cu ra fin a m e n t su n e tu l e le g iilo r au tu m n a le la m ijlo c de f lo ra r . A fla t în fa ţa şevaletului, trăia o detaşare totală faţă de contingent, savurînd m iresm ele unei atm osfere din resurse şi cu finalitate spirituală. Probe ale unei fantezii m ereu proaspete, inepuizabile, aii devenit şi arm onizările ce reconstitu ie universul arh itectural rom ânesc, armoniile clim atului italic, asociere de peren, m is te r , şi pitoresc sau spaţiul mirific al D eltei, unde are loc poetica interferenţă dintre vegetal, acvatic şi ce lest. A rtă de . evocare şi a tm o sfe ră , p ro b în d actualita tea şi viabilitatea inspiraţiei h răn ită cu ardoare din ceea ce este definitoriu pentru un popor şi civ ilizaţie, p ictu ra lui Gh. A postu bucură şi înnobilează. E sunetul vital şi rafinat al unui aport spiritual m enit duratei.

Negoiţă LĂPTOIU

Festival internaţional păpuşăresc la CIuj-Napoca " P C I C K - A N I M A F E S T " 2 0 0 2

Chiar dacă pînă la 'd eb u tu l primei ediţii P u ck - A nim afest au mai rămas trei -sâptămîni, mi se pare firesc să vă supun atenţiei datele esenţiale ale unui festival ce se anunţă dc excepţie.. Şi nu este nici o exagerare...

P U C K - A N IM A F E S T - organizator T ea tru l de păpuşi “ Pu ck ” C Iuj-N apoca, sub înaltul patronaj al- C onsiliului Ju d e ţean C lu j, UNIM A, Prim ăria murîicipiului CIuj-Napoca - reuneşte tim p de trei zile, 5-7 aprilie , zece teatre, dintre care şapte din ţară - “Ţ ă n d ă r ic ă ” B ucureşti, “ G u lliv e r” G a la ţi, “ A r ie i” din T îrg u M u reş, M ario n ete Arad, T ea tru l p e n tru copii P lo ieşti, “ V asilach e” d in B otoşani, “ P u ck ” CIuj-Napoca - şi trei de peste h o ta re , “ L ic u r ic i” ’ d in C h iş in ă u / M oldova, B obita - Pecs şi H a rlek in - Eger, ultim ele două din Ungaria. Cele zece teatre urm înd să prezinte nu mai

puţin de 18 spectacole! M ulte dintre ele extrem de cunoscute şi solicitate, cum s în t P ă c a lă a T e a tru lu i “Ţ ăn d ărică” , M o ta n u l în c ă l ţa t to t “Ţ ăn d ărică” , P in o c c h io a teatru lu i- “Gulliver” din Galaţi, Iv a n T u rb in că a Teatrului “A riei” din T îrgu Mureş, A m narul* fe rm eca t a Teatrului pentru co p ii -d in P lo ie ş t i , A m o d e e sa u D ia v o lu l ş c h io p a T e a t r u l u i , “Vasilache” din B otoşani. La care se adaugă spectacolele Teatrului “Puck”, V a s ila c h e şi M ă r i o a r a , Iv a n T u rb in c ă şi In e lu l fe rm e c a t, două dintre ele, V asilache şi M ă rio a ra şi Inelu l fe rm eca t în p rem ieră absolută.

Puck - A n im afest are o difuziune importanţă în judeţ, fiind program ate spectacole în Turda, C îm pia Turzii, Gherla, Izvorul C rişului, D ej, Baciu, S ic , F lo re ş t i , P o ie n i, H u e d in şi Săvâdisla. în plus, festivalul presupune' m u lte şi in te r e s a n te m a n ife s tă r i adiacente, cu m sîn t conferin ţe le de presă, atelierele de lucru conduse.de

□n p W J Ş i

a k k

J\li-Baba şi cei 40 de hoţi/ '‘Ţăndărică"

Cristian si Cristina Pepiiio, întîlnirile UN IM A .'

Nu ar fi exclus ca Puck - A nim afest să devină festival - concurs, aşa cum a fost gîndit şi proiectat iniţial.

Preţul biletelor este accesibil: 30.000 lei biletul individual, 20.000/ persoană în cazul g rupurilo r, două tipuri de

a b o n a m ■ n t e (R O Ş U - 5sp e c ta c o le1 0 0 .0 0 0 le i; V E R D E - to a te s p e c ta c o le le200.000 lei).

M ai t re b u iere ţ in u t fa p tu l că s p e c ta c o le le v o r avea loc pe scena Casei de C ultură a S tu d e n ţi lo r , la

sed iu l T ea tru lu i “ P u c k ” , în să lile liceelor clujene “Bathori” şi “A pacsai”, în funcţie de anvergura, specificul ş i- n e c e s i tâ ţ i le te h n ic e a le f ie c ă ru i spectacol în parte. în fine, selecţia a fo s t fă cu tă în fu n c ţie d e p ro f i lu l festivalului, com edia.

Demostene SOFRON

“A n o t i m p u r i l e ” Ş e h e r e z a « S e iProgramul propus de*O rchestra simfonică a

Filarmonicii “Transilvania” şi dirijorul Emil Simon, vineri 15 martie, s-a numărat printre-.cele care aduc publicul în sala de concert încărcat de forţa bucuriei manifeste. “Anotimpurile” lui A. Vivaldi şi.Suita simfonică “Şeherezada” aparţinînd lui Rimski- Korsakov s-au. regăsit într-un regal muzical “gustat" deopotrivă de seniorii melomani - însoţiţi de nepoţi aflaţi la vîrsta primelor senzaţii sonore - , dar şi de liceeni sau studenţi atît de dornici şi darnici în a-şi manifesta trăirile muzicale în ton cu anotimpul vîrstei lor. Există în complexul univers al artei muzicale culţe lucrări emblematice admirate şi respectate de cunoscători prin valoarea demonstrată în urma unor analize detaliate la nivel formal, structural sau stilistic. 0 categorie privilegiată a valorilor muzicale ce ies.de sub incidenţa analizelor stereotipe o constituie creaţiile charismatice. Ele plac pur şi simplu, trăind dincolo de sala de concert ca valori înscrise în codul muzical genetic al generaţiilor. Din acest “club" select fac parte şi lucrările din programul serii de vineri.

Diferite ca aparenţă exterioară (zonă culturală, limbaj stilistic, proiecţie orchestrală etc), cele două creaţii converg perfect prin caracterul programatic şi forţa sugestiei. Dacă în “Anotimpurile" compozitorului baroc A. Vivaldi programatismul îşi are precedentul în genul madrigalesc al Renaşterii tîrzii, suita simfonică Şeherezada" a romanticului rus Rimski-Korsakov

proiectează sonor mirajul celor “o mie şi una de nopţi’’.

“Le Quattro Stagione”(Anotimpurile), op.8, sînt patru lucrări concertante pentru vioară, coarde şi basso continuo publicate în anul 1725 sub titulatura “II Cimento dell’ Armonia e deU’Inventione” (întrecerea dintre Armonie şi Invenţie). “Anotimpurile” se constituie într-o ipostază de creaţie aparte în epocă, prin faptul că fiecare concert este precedat de un “sonet demonstrativ” inspirat .de’ anotimpul “pregătit” de compozitor. . '

Invitatul serii de vineri ca susţinător al partiturii solistice în “Anotimpurile" yivaldiene a fost tînărul violonist Daniel Szasz. Începîndu-şi pregătirea muzicală în cadrul Liceului de Muzică “S. Toduţă", continuîndu-şi formarea sub îndrumarea profesorilor Andrei Agoston şi Victoria Nicolae în cadrul Academiei de Muzică clujene, Daniel Szasz a avut şansa unei burse de perfecţionare la prestigioasa “International Menuhin Music Academy" din Gstaad, Elveţia. Deţinător al mai multor distincţii şi premii, tînărul muzician este în prezent concert-maistru la Ala^ama Symphony Orchestra (S.U.A). în creaţia lui V ■ 'di, solistul s-a relevat ca un valoros cunoscător al rig<_ -r violonistice proprii Barocului, fără a cădea însă ;n păcatul “preţiozităţii” de ordin tehnic în detrimentul laturii expresive. Remarcabilă în mod deosebit a fost realizarea părţilor lente şi acurateţea atacurilor pe contrastele succesive de nuanţe.

 doua lucrare din program, Suita simfonică “Şeherezada- a adus cu sine mirajul şi exotismul

peisaje lor şi basm elor orienta le. C rea ţie a compozitorului romantic rus Nikolai. Rimski-Korsakov, lucrarea a fost concepută în anul 1888, avînd ca fundament culegerea de basme arabe “O mie şi una de nopţi”’. Cele patru părţi ale Suitei sînt tot atîtea ipostaze ale poveştilor care le dau titlul, evocînd personaje şi imagini fascinante.

Introducerea şi Epilogul constituie momentele de sinteză ale lucrării, aici regăsindu-se portretele cu valoare lait-motivică a celor două personaje-pretext. Astfel, întunecatul sultan Şahrir, cel care din răzbunare pentru infidelitatea soţiei îşi alegea în fiecare noapte o altă mireasă -: sortită morţii în zori după noaptea nunţii -, este conturatîn dimensiunea sa ameninţătoare şi arogantă prin sugestivul unison al başilor. La polul opus al expresivităţii se profilează prinţesa Şeherezada într-un memorabil solo de violină, însoţit doar de acordurile diafane ale harpei. întregul discurs poartă amprenta poveştii, ritmica şi desfăşurarea melodică pâstrînd ceva din parfumul din baladele menestrelilor. O dată cu Epilogul, compozitorul rezolvă în mod fericit tensiunea basmului, transfigurînd într-o simbolică îmbrăţişare armonică cele două teme principale:-a Şeherezadei şi a Sultanului.

O seară de concert specială, îp care tinerii ascultători au avut revelaţia unor basme muzicale ţesute pentru anotimpul vîrstei lor, iar cei mari au redescoperit vîrsta inocenţei.

. Anca-Mona MARJAS

: î & H i '" .* :

I i i W 1

I n v i t a ţ i e l a o p e r ă

B Ă R B I E R U L D IN

S E V I L L A

de G. R o s s in iD in n o u p e s c e n a c lu je a n ă

capodopera rossin iană B ă rb ie ru l d in S e v i l la , d e a c e a s tă d a tă m ie rcu ri, 20 m a rtie , la o ra 18,30, într-o d istribu ţie care se anunţă a tr a c t iv ă : s o p ra n a S v e t la n a S in c e c o v a în ro lu l “ R o s in e i, p u p i la lu i B a r to lo ” ; I u r i e C io b a n u - C o n te le A lm av iv a ; T itu s P a u l iu c - D o n B arto lo , d o c to r în m e d ic in ă ; G e o rg e P e te a n - F ig a ro , b ă r b ie r d in Sevilla; M a r iu s C h io re a n u - Don Basilio, m aestru de m uzică; G eani B ra d - F io re llo , se rv ito ru l lui A lm av iv a ; A n a O ro s - B erta , cam eristă; M irc e a I s t r a te - Un ofiţer; S im ion P o p - Am brozio. La p u p itru se va a fla m aestru l A d r i a n M o r a r ; r e g ia : E m il S t r u g a r u ; scen o g ra fia : A n d re i Şch iopu; m aestru d e co n T ib e riu P o p a ; a c o m p a n ia m e n tu l r e c i ta t iv e lo r : E v a C u ş m ir - O roşanu.

P l a s t i c ă ş i p o e z i e

C e n m T l ’intuFal ÎFra7i’ceX din C J uj - N a p oca^rirw i t ă 'ţp ub 1 ţ c i ţ i la ■Vernisajul ’ejţpozijuei in titu la te O riz o n t vertica’ L cardsv £ a v W lo t astăzi^ 18 jn a ţţ tj ţ j -J7£ încurtea M uzeului de Artă C luj; în aceeaşi după-am iază, cu începere dc la o ra 1 7 3 0 , în tr-una din sălile de expoziţii ale M uzeului (demisol s tîn g a) va avea loc S e ra ta de p o e z ie b e lg ia n ă f r a n c o f o n ă o fe r i tă dc p o e ţii J e a n - P i e r r e V crhcggen şi W e rn c r L am b ersv cu concursul actriţei Ileana N egru de la T e a tru l N a ţ io n a l C Iu j- Napoca.

P r e m i u l D W S d e

P r o m o v a r e a A r t e i

D upă cum 5m m ai a n u n ţa t, C l u b u l E c o n o m ic G e r m a n T r a n s i l v a n i a , (D e u ts c h e r W ittsc h a ftsc lu b S ieben b iirg en ), constituit în anul 1998, în cadrul c ă ru ia se în tî ln e s c in v e s tito r i germ ani în vederea realizării unui şchim b de experienţă şi pentru a u rm ă ri in te r e s e e c o n o m ic e co m u n e , a d e c is c a , d u p ă încheierea fazei de consolidare a activităţii sale d in prim ii ani, sâ se im p lice m ai activ în acţiuni sociale şi culturale ale com unităţii transilvănene . D in acest m otiv , DW S publică, în p rem ieră în acest an, acordarea P re m iu lu i de A rtă p e n tru p ro m o v a re a g e n e ra ţie i tinere d in T ransilvan ia (judeţele A lb a , B is tr iţa -N ă să u d , B raşo v , C lu j, C o v a s n a , H a rg h i ta , H u n ed o ara , M aram u reş, M ureş, S ă la j şi S ib iu ) în d o m e n iu l p ic tu r ii. C oncursu l este deschis artiştilor şi studen ţilo r academ iilor şi lic e e lo r de a rtă d in reg iune, participanţii trebuind să aibă vîrsta între 18 şi 35 de ani. L ucrările vor fi realizate în u le i sau a c rilic şi se vor încadra în anum ite dim ensiuni m inim e şi m axim e. T e rm e n u l de p re d a re încep e la 10 a p r il ie şi se înch e ie Ia 30 m ai. A m ănunte s u p l im e n ta re r e f e r i to a r e la condiţiile de participare, precum şi fo rm ulare d e în sc rie re p o t fi solicitate de la b irou l D W S, str. L ivezii n r , 55, 2 4 0 0 S ib iu ; tel: 069/206-357; fax: 069/206-358.

Rubrică realizată de M.. BOCU

T

am air tPJffteffl OB [itkcMiibs.l ’ u l i j H ' i u n ' c

♦ - v * i *> ' \ ' j- \ \ f- * - I ^ ' 1 &?. * ( ”>1* ♦ «•**•*. .*, •< \s V * ' >■........................ .....

tel/fax 19-73-04'SU B R ED A C ŢIA T U R D A : lun i-v ineri 8-14; tel/fax 3I-43-23-

SUBREDACŢIA DEJ: luni, m iercuri, joi 8-16,_■_______________________ m arţi, v ineri 8-11; tel/fax 21-60-75!

C L U J -N A P O C A : lu n i- v in e r i 8 -16; sîmbâtâ 9-14-

„* *„* ' " i , • ' ;* *

0 e * c u r s i e la n i ° r e

te invita să îp deschizi un depozit specialPe 6 luni.

c u 1 milion de lei s a u m a i m u l! ş i

dobânda de 30% D aLa începutul lunit iunie, vei intra automat

în cursa pentru una -din cele

trei excursii extraordinareoferite drepl premiu de Vbltebank România, în plus, cu acest prilej, loji deponenţii

vor pnmi g ra tu it uncatd v is a El e c t r o n

ce oferă posesorului un C r e d i t

i S c w n ; d o u ă o r i m a imare cas u m o d e p u s a .

p r e m iu l Hfe

q excursie la munt^

Banca nu P&cePe conf ,on de constituire şide retragere aferent depozitului.

Trag e r e a l a s o r t i v a a v e a l o c p e d Q ta d e 5 i u n i e

CLUJ-NÂPOCA, Bd. Regele Ferdinand 18 Tel.: 450104, Fax: 450105

—^ VO LK S B A N Ky R o m a n ia

î n c r e d e r e a D v s . n e o b f t g ă

(F .P .02 8 6)

- ti » * “*ţi ,

i l

CĂUTĂMaccount manager şi account executive... adică p e rso an e cu ab ilitau în com unicare,

dc p referin ţa b ă rbaţi ce vorbesc engleza fluent si cu experienţă de minimum 3 ani în m arketing/publicitale/vâuzări.

Trimite CV+foto pe ad resa str.B aritiu . ur.24. Cluj-Napoca sau e-mail:clleut.service@ .vitrina.ro, până la 29 m artie 2002.

4 'v i t r i n a

a d v e r t i s t n g

(F .P .0 3 0 0 )

. -.'o -' - •

B A N K C O O P p r in c o - lic h id a to r i ' . * *S C P r ic e w a te rh o u s e C o o p e rs M a n a g e m e n ts C o n s u lta n ts S R L şi S C R eco n v e rs ie şi V a lo r if ic a re A c tiv e SAAnunţă vânzarea prin licitaţie publică, a următorului sediu BANKCOOP: ’ '

-Sediul din Mun, Zalău, Str. Crişan nr. 36, Jud. Sălaj. Este un spaţiu bancar, situat la parterul şi etajul 1 al unui bloc cu regim de înălţime P+4E şi are suprafaţa utilă de 363,07 mp. Spaţiul bancar are următoarele caracteristici:-Parter suprafaţă utilă de 222.67 mp.:-Etaj suprafaţă utilă de 140,40 mp.; '-Teren suprafaţătotalăde 118.00mp.(cotăindivizăpărţi comune).

Preţul de pornire a licitaţiei este de 80.000 USD (inclusiv T.V.A.j.Preţul este plătibil în lei, la cursul B.N.R. din data efectuării plăţii.-Garanţia pentru participarea la licitaţie este de 10% din preţul de pornire, plătibilăîn lei, la cursul B.N.R. din data efectuării plăţii. Caietul de sarcini pentru imobilul oferit spre vânzare se poate ridica după achitarea taxei de 500.000 lei, de la sediile BANKCOOP din Mun. Zalău,-Str. Crişan nr.36, Jud. Sălaj şi dm Mun. Cluj, Str. Republicii nr. 109, Jud. Cluj.Licitaţia va avea loc în data de 19 martie 2002, la ora 11.00, la sediul BANKCOOP din Mim. Zalău. Str. Crişan nr. 36, Jud’. Sălaj. în caz de neadjudecare, licitaţia se va repeta în zilele de 02.04.2002 şi respectiv 16.04.2002.Informaţii suplimentare puteţi obţine de la:-AgenţiaCluj -Dnul.Cotoară Nicolae (Tel. 064/194.299);-AgentiaZalău -Dnul. Cordoş Ioan (Tel. 060/617.303).

P R IC E W A T e R H O U s ^ O P B K S §SC Reconversie şi

Valorificare Active SA

căutăm AR

>7:

Director

C \ ~ *' - r ■ uva y ■ ’p - i ...........

Nu ai Spaţiu sa te manifeştiFă-ţi portretu l în câteva cuvinte (adică într-un CV)-' şi câteva tră să tu ri de Photoshop, Corel D raw sati Illnstrator şi o sâ ai to t tim pul să-fi m anifeşti creativ itatea.

Trimite CV+foto pe adresa str.B aritiu . nr.24, Cluj-Napoca san e-mail:creatie@ vitrina.ro, până la 29 m artie 2002.

V .

r >

v i t r i n aa d v t r t i s i n g

(F.P.0300)

Pentru a vâ asigura în continuare un abonament la ziarulvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.l6.

mA Bd a C l u j

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tei/fax 19-

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43 SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.:

I 1 1 1.)

S C D E R M A T IN A S AC a l e a S a g u l u i n r . Î O O T e l : 0 5 6 - 1 5 5 3 1 4 , 1 5 5 4 8 6 , 1 5 3 4 0 21 9 0 0 - T i m i s o a r a F a x : 0 5 6 - 2 1 7 9 9 2 , 1 5 5 4 8 6

E m a i l : d e r m a t i n a @ w e s t . r o W e b s i t e : h t t p : / / w w w . d e r m a t i n a . w e s t . r o

E C H I P A M E N T D E P R O T E C Ţ IE

C izm eM an u si • • • . • ■ * . .

P e le r in e ■S o rtu ri

F IL M B O P P

E T IC H E T E A U T O C O L A N T E

l/hîe pttdue<*1n ih Rem aniA dc"u m i m z m p t n p n t b o p ?

-fîm p le f i p e>ffha (teate

C O V O R P V C ( L I N O L E U M ] " i f "

M A T E R IA L P E N T R U P R E L A T E ... . ^ ! -

A R T IC O L E T E H N I C E D I N C A U C I U C N O U !D i s c o u n t p i n a l a d a t a d e 3 0 . 0 4 . 2 0 0 2

S N T R S .A . B U C U R E Ş T I T e l . /F a x : 0 5 8 -8 7 1 .1 3 1 -f

FABRICA DE FERMENTARE “ A TUTUNULUI OCNA MUREŞ

Str. M. Eminescu nr. 21, Ocna Mureş, jud. Alba

A în c e p u t c a m p a n ia d e c o n tra c ta re a tu tu n u lu i în ju d e ţe le A L B A , C L U J , M U R E Ş , B IS T R IŢ A şi H U N E D O A R A , la p re ţu r i fo a r te a v a n ta jo a se . .

Tutun BURLEYc ls .l - 34.800 Iei/kgcls. II - 27.100 Iei/kg cls.III - 13.200 lei/kg

■ pentru fiecare hectar, se acordă GRATUIT:* S â m în ţâ* F o lie p ro te c to a re şi p e s t ic id e p e n tru ră s a d* 200 kg de îngrăşămînt* A s is te n ţă te h n ic ă -

Se acordă SPOR de 10% din valoarea tutunului predat suplimentar faţă de contract, cu condiţia să fie minim 15% din clasă I.Cu un cîştig brut de 40-50 milioane lei/ha, tutunul este o sursă sigură de cîştig.

N U E Z IT A Ţ I , încheiaţi din timp contracte cu noi prin agenţii din zonă’.!!

X R a if fe is e n B A N C A A G R I C O L Ă

C O N T U LB O N U S

SC IC.CONSULTING SRL -firmă de consultanţă Vă oferă: întocm irea dosarelor de pensionare C o n su lta n ţă p en tru în to cm ire a

actelor adiţionale, statute de societăţi comerciale ■ ' : - ;■ * .

C o n s u lta n tă p e n tru p ro g ra m e PHARe P ;■

R e d a c ta re a p la n u r i lo r de reorganizare jud ic iară sau fa lim ent a soc ie tă ţilo r com erciale. ;

In fo rm a ţ i i la te le fo n : 0 9 3 /7 6 8 0 6 7 ; 199 .558 .

- ^ C R E D I T HOUSE. 1 0 -5 0 m i! . / 3 A N I 1 0 0 -3 0 0 m i l . / 7 A N I

D O B Î N D Ă 0 %T A X Ă DE M A N D A T A R E 5%

P -ŢA Ş T E F A N cel M A R E Nr. 5, A p . 44\ (în spatele Teatrului National)

Tel. 06 4 -19 1 .9 63 sau 091-879 .970 .

C a # - K M ® ] '

S.C. M A G L IA S .R .L ., a n g a je a z ă -

u r m ă t o r u l p e r s o n a l:1. P rogram ato ri maşini de

tricotat SHIM A; ;2. T e h n lt je n i ' - in g in e ri

specialişti în calcu la toare şi tricotaje; •

3. M aistru cohtrolor;4.- Tricotori.Se asigură condiţii de muncă'

foarte bune, salariu atractiv şi tichete de m asă.; . •

Informaţii la telefon 437.158, 430.143, 095-613.575. (5057115)

S .C .”Centru] de Inform atică M in ieră” S.A .- Cluj-Napoca

; organizează următoarele cursuri . . j

U t i l i z a r e c a l c u l a t o a r e p e r s o n a l e - 6 0 o r e

D a ta începerii: 11 .03 .2002 ,'respectiv lj5.03.2002

R e a l i z a r e p a g i n i W E B - 6 0 o r e . ij

D a ta începerii: 18.03.2002.D iplom e avizate de M inisterul Educaţiei şi C ercetării]/ " Inform aţii, înscrieri se fac lă telefon: 064/414123, 414117. sau la sediul’ firmei, Cluj-Napoca, B-diil N .Titulescu, nr. 4.

'O N U

S.C. TRICOTAJ SERENAS.A., angajează

CONFECŢIONERI ÎMBRĂCĂMINTE

pentru a deservi următoarele echipamente tehnice:

- triplock; v ■ - ovi;-kett; ■ -punctat

MAISTRU CONFECŢII ÎMBRĂCĂMINTE

d in m a te r ia le tr ic o ta te ]Se asigură condiţii de muncă foarte

bune, salariu atractiv şi tichcte de masă.Informaţii la telefon 437.158;

430.143; 095-613.575.. "(S05711S)

' _ Firmă particulară angajeazăH îg p f ţP J n n R î t c r i a b so lve n t al F a c u ltă ţii de

Electrotehnică pentru postul:

- In g in e r în; dom en iu l E fic ien ţe i E nergeticeCerinţe minirtfe: • ' V •,- pregătire profesională foarte bună;- cunoştinţe operare PC (Word, Excel, PowerPoint);- cunoştinţe de limba engleză la nivel satisfăcător;- permis de canducerş categoria B; .. .- dinamism, perseverenţă, spirit de echipă.

Cei interesaţi sînt rugaţi să depună un CV şi scrisoare de intenţie la sediul firmei: str. Donath nr. 182, Cluj-Napoca pînă în data de 22.03.2002. V. ' ' (sosw)

Oralii

„Te gândeşti să-fi depui banii la o bancă şi vrei să te bucuri de cât mai multe avantaje?

Contul BONUS, creat de Raiffeisen - Banca Agricolă, îfi oferă: > ■ .

• Siguranţa de a lucra Cu un partener solid;

• Uâa dintre cele mai avantajoase dobânzi.• Reînnoirea depozitului va aduce pentru , fiecare a treia lună o dobândă mărită cu 2%;

•Accesul uşor la in fo rm aţie : Raiffeisen -- banca Agricolă * este prima bancă din- România care îfi oferă posibilitatea de a ana

gratu it, ia telefonul 0 8 0 0 -0 2 0 2 0 2 , detalii I., despre produsele şi serviciile sale. {]]

V ei fi plăcut impresionat de amabilitatea ş i' 6 ]profesionalismul echipei noastre. ' p

U n p r o d u s

R a i f f e i s e n - B a n c a A g r ic o lă

B a n c a t a d e în c r e d e r e

. - l a s

s.'

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; «* tel/fax 19-73-04:* 6 SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;

? SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-6(1.75’

g l i i W ES T B A N K SA - Sucursala CLUJ-NAPOCA CARDINE BANKING GROUP

C lu j - N a p o c a , P ia ţa C ip a r iu n r . 9 , T e le fo n : 4 3 0 1 8 0 , 4 3 0 0 0 8

OFERĂ D E P O Z IT U L IE P U R A Şîntre 15 martie - 30 aprilie 2002 ’

- suma minimă 5.000.000 lei- termen 3 luni

‘ -dobîndă fermă 33% pe an• F Ă R Ă CO M ISIO N L A -R ID IC A R E A SUMEI DUPĂ

E X P IR A R E A D EPO ZITULU I• M A R E A SURPRIZĂ: TOM BO LĂ CU 100 DE P R EM II

ÎN O B IE C T E ŞI BANI, ÎN DATA DE 3 MAI 2002.

ÎN ATENŢIA PUBLICULUI CĂLĂTOR!

U r m a re v a c a n ţe i ş c o la re a e le v ilo r , în p e rio a d a 1 8 .03 .- 2 2 .0 3 .2 0 0 2 , p e l in ia 4 3 d e a u to b u z e , în tre o re le 13 ,00 - 2 0 ,0 0 v o r c irc u la 2 a u to b u z e , d u p ă u rm ă to ru l p ro g ram :

P l e c ă r i d in G r ig o r e s c u : 12 ,45 - 13 ,15 - 13,50 - 14 ,15 - 1 4 ,4 5 - 1 5 ,1 5 - 15,35 - 1 6 ,1 0 - 16 ,35 - 17 ,00 -1 7 ,2 5 - 17 ,50- 1 8 ,1 0 - 1 8 ,4 0 - 19 ,05 - 1 9 ,3 0 - 1 9 ,5 5 -2 0 ,2 0 .

P l e c ă r i d in Z o r i lo r : 1 3 ,1 5 - 1 3 ,4 5 - 1 4 ,1 5 - 1 4 ,4 5 - 1 5 ,1 0- 1 5 ,4 0 - 1 6 ,0 0 - 1 6 ,3 5 - 1 7 ,0 0 - 1 7 ,2 5 - 1 7 ,5 0 - 1 8 ,1 5 - 1 8 ,3 5 - 1 9 ,0 5 - 1 9 ,3 0 - 1 9 ,5 5 - 2 0 ,2 0 .

P e n tru c e le la lte in te rv a le d e e x p lo a ta re şi p e n tru s îm b ă tă- d u m in ic a , p ro g ra m u l r ă m în e n e m o d if ic a t.

V ă m u lţu m im .

B A N C A C O M E R C I A L Ă

W C A R P A T IC A

P uteţi obţine in fo rm a ţii su p lim en tare la sucursala B .C .C . C luj N apoca,

B -dul M areşa l I. A n to n c sc u , Bl. B l P iaţa M ihai V itcn zu , nr.8, T el.42 .55.62-

A T E N Ţ IE ! ! !S .C . V IN D E C H IO Ş C U R I Ş l T O N E T E

S T R A D A L E D E E X C E P Ţ IE ! A M P L A S A M E N T E B U N E ,

C U V A D M A R E !INF. L A T E L . 0 6 4 -1 9 4 .98 1 .

T E L .: 1 9 6 .8 58 .

I O F E R T A D E O S E B IT AI Societate comercială vinde urgentI Apartament 2 camere, situat în Turda, str. Nuferilor,

modern finisat, la un confort şi calitate superioare.Dotările sînt pe măsura aşteptărilor D-voastră.

Preţ negociabil!Pentru informaţii suplimentare sunaţi latei: 090-070.740 sau 093-53.88.53, (5057135)^

In atenţia publicului călător din comuna Baciul

R . A .T .U .C . C luj-N apoca face un apel insistent către locuitorii co m unei B aciu care fo losesc linia 42 de autobuze, pentru a uza de călă to ria pe bază de abonam ent, aceasta oferindu-Ie un num ăr n e lim ita t de călătorii la ju m ă ta te de p reţ în comparaţie cu călătoria

p e b ază d e b i le tP en tru cei care călăto resc ocazional, recom andăm să o facă pe

b ază de b ile t, elim inîndu-se în acest fel călătoriile frauduloase.F acem acest apel, d a to rită scăderii considerabile a în casărilo rp e

aceas tă lin ie începm d cu anu l 2001, generind mari pierderi pentru R .A .T .U .C . în caz contrar, din considerente econom ice, voiri fi o b liga ţi sâ reducem num ăru l cu rselo r efectuate sau chiar să su spendăm în totalitate transportu l pe linia 42.

Vă mulţumim pentru înţelegere.

30 de ani de expenenţd ■ 21.000 de absolvenţi

G o fip îia da [nterniaflcă A p MQuj-Napoca A Repubici nr. 107

Cursuri d c INFORMATICĂ

Programare JAVA 4 apr

Formare PîOgiamalOîi 7 mai

Ţ M . A I A î i . U A T 1 J ,

tel: 194411,195477 www.cianetro

[REPARAŢII(APARATURĂ fotografică

I ' Zeno RF.INHARDT

C alea M ănăştur, inr. 8, Cluj-N.| Tel: 092/460-169; 064/42-50-961

M A T R IM O N IA L E

S.C. ECCOCASA S.R.L.Str, Plopilor nr. 25 t

‘ Tel. 429.674, 091-207.645 | L _ . . . 095-235.668. , . . f .

•- V inde apartam ent 4 camere

+ dependinţe, balcon, terasă în

casă tip vilă, e t.-Ţ , s in g u r 'p e ' palier, poziţie sudică,* nefinisat,

s u p ra fa ţă 117 m 2,- p e n tru

p re te n ţio ş i, str . C rişa n . T el.

4 2 9 .6 A (Ag.i.) . . v

• V inde apartam ent 2 cam ere

îri Grigorescu, fin isat, conf. I,

decomandat, poziţie foarte bună,

la p re ţ bun, n e g o c iab il. T el.

429.674. (Ag.i.)

• Vinde casă pe str. Enescu

(cart: Grigorescu), 2. cam ere +

d ep en d in ţe , te ra să aco p e rită , garaj cărămidă, g răd ină 400 mp,

p reţ 42.000 USD negociabil. Tel.

4 29 .674 , (Ag.i.) . Ă

• Vinde apartam ent 4 cam ere, Plopilor noi, et. 1, orientare SV, ocupabil. Preţ 28.000 USD. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Vinde garsonieră str. Pasteur,

p a r te r în a lt , o c u p a b ilă . P re t 12 .000 U S D . T e l. 4 2 9 .6 7 4 ! (Ag.i.) -• Vinde teren pe Calea Turzii

v is;a-vis de OM V, 10.000 mp, în parcele de 1.000 mp,’ ideal p e n tru c o n s tru ire lo c u in ţe , m ic ro cartie r re z id en ţia l. P re t 2 5 l)S D /m p . T e l. 4 2 9 .6 7 4 ! (Ag-i.)

• Aveţi un apartam ent sau o c a să de v în z a re ? A g e n ţia ECCOCASA vă stă la dispoziţie: publicitate gratuită în ziare locale şi naţionale, pe internet, asistenţa notarială gratuită, întocm ire acte g ra tu ită . N u e x ita ţi să ne . contactaţi. Tel. 429.674. (Ag.i.)

• închiriază spaţiu comercial 90 mp, cu grup sanitar propriu, f in isa je , p a r te r , lîn g ă P o d u l C alvaria. P re t 400 USD/lună. T e l , 429.674. (Ag.i.)

• în c h ir ia z ă a p a rtam e n t 2 încăperi + dependinţe, m obilat, tel., fax, ideal pt. birouri, sediu f irm ă , în P - ţa U n ir ii. P re ţ . 350U S D /lună (g a ran ţie p e 3 luni). Tel. 429.674. (Ag.i.). • . Vinde apartam ent în Zorilor, poziţie excelentă, la preţul pieţei, negociabil. Tel. 429.674. (Ag.i.)

• Tînără simpatică, ofer companie, masaj, numai dom nilor civilizaţi, manieraţi. Tel. 16-62-48, orele 8,00-22,00. (1615188)

V IN Z Ă R I

C U M P Ă R Ă R I

• Vînd casă particulară 5 camere, baie, 2 holuri, beci, toate facilităţile, între Pata şi Dorobanţilor, 450 mp. Preţ 54.000 USD. Tel. 095- 94-98-83. (1615561)

• Vînd garsonieră confort I, pe str. Dîmboviţei nr. 85, ap. 81, etaj 1/4, semifmisată, contorizată, balcon închis. Preţ negociabil. Tel: 090-04- 67-86. (1613438)

• Vînd fără intermediari casă cu etaj, 4 camere, bucătărie, 3 holuri, 2 băi, terasă, grădină 650mp- Dîmbul Rotund. Tel. 43-04- 91 orele 10,00-17,00 sau 093-35-27-53. (1615531)

• Vînd urgent Mazda i minibus pe benzină (4 uşi). i Tel. 064-44-23-72.(1615569)!

• Societate cumpăr piei miel en gros. Tel. 092-25-4 0- 86. (1615494) • ' . I

• Vînd tablou ulei pe• pînză dimensiuni 1,60 x 1,70 j m semnat Mircea Ciobanu.; Tel: 44-56-16, după ora 20.00. (1612562)

• Vînd livadă mare cu casă veche vis-a-vis de Aeroport. Tel. 064-41-63-75. (1615570) ’

D I V E R S E

• Autorizat execut construcţii de morminte, capace, plăci marmoră, cavouri. Tel:. 44*25-47; 090-1 20-96-85. (1613430)

• V înd garsonieră confort I situată în cartierul Grigorescu str. Haţeg nr. 28, bl. K2, ap. 41. Preţ 12.500 U SD n eg ociab il. Tel: 094-56-32-40. (1612614) ;

• P e rso an ă f iz ic ă cum păr urgent în zonă bună 'apartament una sau d o u ă . c a m e re , fă ră in te rm e d ia r i . A ş te p t , o f e r t e . serioase. Tel. 092-69-16-73 sau 19-18-74: (1615575)

• V în d g a rs o n ie ră în Gheorgheni. Tel:-092-77-99-62.

(1612492) ... :■!/'!,. ă ! ... ’ •

• Compania Conex S. A., producătoare de grunduri, lacuri şi vopsele, membră a Grupului Industrial Conex. Ia şi, ' angajează |reprezentanţi zonali de vînzări/ agenţi de vînzări cu dom iciliul stabil în zona Cluj-N apoca. Cerinţe: posesori carnet de conducere categoria B, studii superioare/medii, experienţa constituie un avantaj. Solicitanţii vor trimite CV detaliat Ja fax: 064-44-18-41, e-mail: conex@mail. dntis. ro pînă cel tîrziu 22.03.2002. (1615548)

l •r .

4 . U niversita tea de A rtă şi D esing Cluj-Napoca, P-ţa Unirii nr. 31, organizează în data de2 5 .0 3 .2 0 0 2 c o n cu rs p e n tru ocuparea următoarelor posturi:' a) m odel; b ) îngrijitori; c) portar. In fo rm aţii ' la Direcţia Personal. S a lariza re , sau tel. 19-28-83. (1615563)

• S. C. MP Apuseana S. A. Huedin, convoacă Adunarea Generală a Acţionarilor care va avea Ioc’ la data de 27.03.2002, ora 13,00 Ia sediul societăţii: Huedin, str. Avram lancu nr. 49, cu următoarea ordine de zi: 1. Prezentarea şi aprobarea bilanţului contabil la 31.1^.2001; 2. Aprobarea BVC pe anul 2002; 3. Diverse. In cazul neîndeplinirii cvorumulyi, AGA va avea Ioc a doua zi, în acelaşi loc şi la aceeaşi oră. (1615547) ■

• Num iţii: Sălciuari Susana, Sălciuan M aria, Sălciuan Ana, Sălciuan Mihăilă, Conţ Ana cu dom iciliu necunoscut, sînt citaţi la Judecătoria Turda, în dosar civil nr. 5574/2001, cu term en la data de 19.03.2002, în proces cu Focşan Ioana. (4578863)

*. Numiţii Pădurean Domnica, Pădurean Vasile, Pădurean loan,

'toţi cu domiciliu necunoscut, sînt citaţi la Tribunalul Cluj-Napoca, pe data ije 27.03.2002, în dosar civil nr, 64/2002 avînd ca obiect succesiune. (4578862)

P I E R D E R I

• Pierdut Ma'stino gri, pe str. Brâncoveanu. Necesită urgent tratament. Ofer recompensă. Tel. 44-11-05. (1615485) .

. •- D o riţ i p rog ram e p en tru combaterea celulitei? Tel: 064- 1 8 -1 5 -9 0 ; 0 9 4 -5 8 -3 6 -2 2 .161-3471)

• Selecţionăm operatori video (filmare şi editare profesională, casete şi program e video) pentru vase de ,croazieră în SUA. Vîrstă lim ită 40 de ani, engleza fluent, experienţa profesională (de preferat TV-Media). Relaţii la e-mail protos@rdslink.ro, tel. 068- 411.773, luni - vineri, între orele 10,00-16,00. (5057153)

, • P ie rd u t le g i t im a ţie de serviciu pe numele B aciu Ana, eliberată de Spitalul Clinic de C o p ii C lu j. O d e c la r n u lă . (1613421)

D E C E S E C O M E M O R Ă R I

• In conform itate cu Legea nr. 137/1995; S C .T ig e r S o m eş Impex SA an u n ţă în ce p e re a dem ersurilor pentru obţinerea aco rd u lu i de m ed iu p e n tru obiectivul “ Spaţiu p ro d u c ţie , depozitare şi a d m in is tra tiv ă” situat în D ej, str. V îlcele f.n. Eventualele sugestii şi sesizări numai pentru factorii de m ediu se vor depune la sediul IPM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.

.(2316950) ■

\ Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a tatălui nostru drag, BAYAI VASILE.Înmormîntarea va avea loc în data de 18 martie 2002, ora 12,00 la Cim itirul Central. Familia îndurerată. (1615573)

• Cu inimile sfâşiate de durere anunţăm încetarea din viaţă a celui care a fost scumpul nostim soţ, tată, socru şi bunic MÂRCUŢ VASILE. Înmormîntarea va avea loc luni, 18 martie 2002, orele 14,00 Ia Cim itirul Crişan. Soţia Rozalia, fiica Rodica, Crina, ginerele Neluţu şi nepoţelul Darius. (1615574)

J \ Dragă Cristi, sîntem alături de tine în aceste clipe grele/ CoIegii de la APEX Ray. (1615571)

• Azi se împlinesc 10 ani de cînd un groaznic accident I-a răpit de lîngă noi pentru totdeauna pe scumpul nostru frate, fiu şi unchi BUFNEA VASILE din Tăuţi. Durerea a rămas aceeaşi iar noi vom rămîne pe veci riemîngăiaţi. Surorile Viorica, Olimpia şi Gabriela cu fam iliile. (1615538) .

• Mulţumim tuturor celor care au fost alături de noi prin prezenţă,-telegrame, flori ,şi gînduri de recunoştinţă, la dispariţia celui care a fost distinsul inginer silv ic EMIL CRISTIAN. Familia îndureratăi (1612595)

•: Mulţumim din tot sufletul tututror acelora care au fost alături de noi în marea durere pricinuită de decesul mult iubitului nostru ARGHIR BOGDAN. Familia . îndurerată. (1615572)

• Au trecut şase luni de cînd s-a stins din viaţă scumpul nostru soţ, tată, bunic, frate, profesor emerit ISE GHEORGHE din Dej. Dragul nostru, ai fost un om deosebit şi ai plecat prea devreme. Cît ai trăit te-am iubit şi preţuit, cît vom trăi vei rămîne mereu în inimile noastre. Soţia Firuţa, fiica Daniela, nepoţelul Ionuţ, ginerele Fane şi fratele Ise Ion cu familia. (4578951)

A G E N Ţ I A D E P U B L I C I T A T ECE

oferă tuturor persoanelor juridiceservicii de publicitate şi campanii promoţionale

. în presa locală şi centrală m ai . Ts im p lum i s e p o a t e !

^ A D E V Ă R U L d e C lu j ,str.Napoca nr.l 6, tel/fax: 064/ 19-73-04

■ S t a t e l e U E a u a j u n s

l a u n a c o r d î n p r i v i n ţ a

l i b e r a l i z ă r i i p i e ţ e i

e n e r g i e i

P re m ie ru l s p a n io l, Jo se M a ria A z n a r , . p reşed in tele în exerc iţiu al UE, a ca lificat, sîmbătă, acordul referitor Ia liberalizarea pieţei energiei ,în UE începînd din 2004, ca un “pas fundamental” , transm ite AFP.

Reprezentanţii c e lo r -15 state mem bre U E au convenit, la sum m itul de la Barcelona, * ca în • 2004 piaţa de gaze naturale şi electricitate a UE. să fie liberalizată într-un procent între 60 şi 70.

A znar a precizat că Consiliul European a m andatat C om isia pen tm a găsi. soluţii pentm ca acest acord sâ poată fi aplicabil şi “anum itor pieţe” , înainte de sum m itul. din prim ăvara lui2003. “Este clar că acest acord va antrena o reducere de preţuri şi o creştere a concurenţei”, a declara t Rom ano Prodi, preşedintele Com isiei E u ro p en e , în c u rsu l c o n fe r in ţe i d e p re să susţinute alături de Jose M aria Aznar şi de Javier Solana. “Garanţiile în privinţa serviciului public sînt o concesie făcută Franţei” , a declarat Prodi, subliniind că UE a făcut deja propuneri în acest sens.

“Procesul reform elor econom ice în Europa este ireversibil, aceasta este o veste bună pentm ţările noastre şi pentm econom iile noastre”, a afirm at şefu l guvernului spaniol, ch iar dacă iniţial poziţiile liberale nu au fost acceptate de Consiliul European şi m ai ales de Franţa.

■ C l f i a a v e r t i z a t

a u t o r i t ă ţ i l e g e r m a n e

î n l e g a t a r a c u

p r o d u c e r e a u n u i a t e n t a t

Serviciile de inform aţii americane au prevenit autorităţile germane în legătură cu posibilitatea producerii unor a tentate teroriste islam ice în G erm ania, se a ra tă în săptăm înalul germ an “Focus”, citat de AFP.

Potrivit CIA, doi m em bri ai reţelei A l-Qaida au avut o întîlnire secretă cu arabi în Pakistan şi au declarat câ “vor fi veşti bune” în ceea ce p riveşte G erm an ia şi M area B ritanie, scrie “Focus”. Unul din oam enii supravegheaţi este, potrivit C IA , responsabil de organizarea unor

atentate sinucigaşe nespecificate în străinătate”, adaugă “Focus”, care citează o notă confidenţială a poliţiei crim inale .federale (BKA) din data de 8 martie 2002, trim isă tuturor serviciilor de securitate germane.

BKA a calificat ca “ vagi’’ avertizările CIA, care nu dispune de. nici o informaţie în ceea ce . priveşte ora, obiectivul şi m etoda care va fi folosită în cazul acestu i v iito r atentat, scrie săptămînalul.

■ O p r i m â b o m b a

n e e x p l o d a t â l a n s a t ă

d e N f î T O a f o s t s c o a s a /

d i n D u n ă r e

Experţii sîrbi au scos, sîm bătă dimineaţa, din ' Dunăre o prim ă bom bă neexplodată lansată d e ' NATO în cursul atacurilor asupra podurilor de la N o v i S a d (n o rd u l S e rb ie i) , în c a d ru l bom bardam entelor îm p o triv a Iugoslaviei, în prim ăvara anului 1999, transm ite AFP,

P ro iectilu l N A TO , ca re con ţinea 200 de k ilo g ra m e .d e e x p l o z i b i l a fo st r id ic a t d in apropierea podului Sloboda (Libertatea) de la Novi Sad, înainte de a fi dezam orsat într-o bază m il i ta ră iu g o s la v ă , a d e c la ra t D ra g o m ir Gavrilovici, directorul program ului de curăţare a D unării d e b om bele N A TO . D ouă firm e iu g o s la v e a u la n s a t a c e s t p ro g ra m la 27 februarie. în decursul a 70 .d e zile, cele două firm e treb u ie să e x p lo re ze D u n ărea p e un tronson de cinci kilom etri pe care au fost distruse trei poduri de către NA TO .

Cel puţin op t bom be neexplodate se află în Dunăre în dreptul localităţii N ovi Sad, potriv it firmei ungaro-daneze Cowi-Utiber.

După ce bom bele vo r fi dezam orsate, alte firme vor curăţa D unărea de resturile podurilor, pînă la sfîrşitul anului. -

P o d u l S lo b o d a va fi p r im u l care v a fi reconstruit de către com pania M ostogradnja.

Curăţarea de resturi a D unării, care îm piedică navigaţia pe cel m ai lung fluviu al Europei, şi reconstrucţia podurilo r de la N ovi Sad vor fi

finanţaie în proporţie de 85 la su tă de către C om isia Europeană, ceea ce reprez in tă 22 de m ilioane de euro d intr-un cost to ta l estim at la 26 de m ilioane de euro:

, Cele unsprezece ţări riv eran e D unării vor finanţa restul operaţiunii cu aju torul C anadei şi E lveţiei. B om bardam entele N A T O îm potriva Iugoslaviei, în 1999, au cauzat avarii estim ate la peste 30 de m iliarde de dolari şi s-au soldat cu m oartea a peste 1.500 d e c iv ili, potriv it preşedintelui iugoslav,- V oislav K oştuniţa.

■ L i d e r i i s a u d i ţ i a u

a n u n ţ a t c â ţ a r a l o r n u v a

f i u t i l i z a t a î n t r - u n a t a c

î m p o t r i v a I r a k u l u i

.L iderii saudiţi l-au anunţat p e vicepreşedintele am erican Dick Cheney că ţara lo r nu va putea servi drept bază pentru o operaţiune am ericană îm potriva Irakului, a re la ta t, ieri, co tid ianu l “A l-W atan”, preluat de AFP.

R egele Fahd al A rab ie i S a u d ite şi p rin ţu l m o ş te n ito r A b d a llah B en A b d e l A z iz i-au reco m an d a t lui C h en ey , care a fost p rim it, sîm bătă, la Jeddah, câ W ashingtonul ar trebui să-şi “desfăşoare eforturile p e p lan internaţional p e n tru a o b lig a I ra k u l să se c o n fo rm e z e rezolu ţiilor internaţionale” , a adăugat cotidianul “A l-W atan”, care a citat “surse saud ite dem ne de^ încredere”.

în tim pu l războ iu lu i d in G o lf, d in 1991, A ra b ia S au d ită , s ta t în v e c in a t I ra k u lu i, a rep rezen ta t cen tru l d e com an d ă al coa liţie i in ternaţionale care, sub co n d u cerea S ta te lo r U n i te /a eliberat K uw aitul după şapte luni de ocupaţie irakiană.

■ M o s c o v a n u v a f a c e

c o n c e s i i

u n i l a t e r a l e î n p r i v i n ţ a

d e z a r m ă r i i |

M oscova doreşte sâ încheie cu W ashingtonul un acord privind dezarm area, însă nu va face “concesii unilaterale” care să dău n eze intereselor sa le , a av ertiza t, s îm b ătă , m in is tru l ru s al A facerilor Externe, Ig o r Ivanov, c ita t de AFP.

“Noi negociem şi încercăm să încheiem un acord de dezarm are”, a declarat m inistrul rus. într-un interviu acordat unui post d e radio rus.

“Nu se vor face concesii unilaterale care ar dăuna intereselor naţionale ale R usiei" , a spus el în interviul acordat postu lu i d e radio M aiak.

A cordul de dezarm are pe care Statele Unite şi R usia speră sâ îl sem neze în cursul sum m itului B ush-Putin-de la M oscova, în perioada 23-26 mai,- va reduce arsenalurile celor două ţâri de la circa 6 .000 de ogive nucleare la un num ăr între 1.700- 2 .200 de ogive.

Principalul punct de d ivergen ţă se referă la soarta og ivelor nucleare re trase d in arsenal, W ashing tonul dorind să păstreze o pa rte de rezervă în cazul unei c r iz e . .

■ M oscova s-a pronunţat în schim b în favoarea unei reduceri “ireversibile”.

■ f i m b a s a d a S t a t e l o r

U n i t e a c o n f i r m a t

m o a r t e a a d o i a m e r i c a n i

l a I s l a m a b a d

■ A m b asad a S ta te lo r U n ite la Is la m a b ad a confirm at faptul câ do i cetăţen i am erican i şi-au p ie rd u t v ia ţa , d u m in ic ă , în a te n ta tu l d e la B iserica protestantă in ternaţională d in capitala Pakistanului, relatează A FP.

“P o t confirm a că doi am erican i a u fost ucişi", a declara t purtătorul d e cuvînt al am basadei, M ark W entworth. El nu a accepta t să com enteze in f o r m a ţ i i l e fu rn iz a te d e u n r e s p o n s a b i l p a k is ta n e z , p o tr iv it c ă ro ra c e i d o i ce tă ţen i am erican i ucişi ar fi so ţia şi fiica u nu i diplom at.

A ten ta tu l s-a produs cu puţin înain te de ora lo c a lă 1 1 :0 0 (6 :0 0 G M T ) la o b i s e r ic ă p ro tes tan tă d in Islam abad, frecventată de m ulţi c e tă ţe n i s tră in i , p r in tr e c a re ş i d ip lo m a ţi acred ita ţi în Pakistan:

“ S lu jba era în curs de o ficiere c în d u n o m a in tra t în biserică, a a runcat g renadele , apo i a fugit” , a declarat pen tru A F P şefu l po liţiei d in Islam abad, N asir D urrani. - - U n cetăţean străin, m arto r al a te n ta tu lu i, a d e c la ra t p e n tru A F P c â g re n a d e le au fo s t a runcate de “un tînăr îm brăcat în tr-o căm aşă m aronie” .

Aici a r putea f ig reclam a dumneavoastră

Redatcgrât M T d : W . M 3 4 ? \

it ie r 2 0

Divizia? A d e fotbal - 1 7 ;S lM B f îT f i CE 0 f iU IN G IT t f

• Şase orexcu furtună de “galbeine” şi “roşii” •P r im a p a rtid ă a etapei a doua a re tu ru lu i a şi revanşei pentru înfrîngerea suferită în toam nă

în c e p u t la o r e le -15 ( în t îln ire a de la C ra io v a). de alb-negri sub T îm p a . Cele două combatanteA l t e d o u ă au fost p ro g ra m a te la o re le 15 ,30 au încheiat disputa în cîte zece oameni: de Ia(p a r t id e le de la T im işo a ra şi cea d in R e g ie ). L a braşoveni C ris ti V ase a prim it direct un “ roşu” ,o re le J 8 .0 0 , în nocturnă, d isputa de la B acău , iar - iar de la âlb-negri Secăreânu al do ilea “galben” ,u l t im e le d o u ă , to t la lu m in a re f le c to a re lo r , transform at autom at în “ roşu” . . ;în tâ ln ir ile d e la C onstanţa ş i P lo ieşti (dec i şase p a rtid e p e lung im ea a şase o re ). Z iu a de sîmbătă. a fost înso ţită de furtuna “ ga lbene lo r” şi “ roşiilo r’f lu t u r a t e d e a r b i t r i i in d is c ip lin a tilo r .

d e c e n tru în fa ta

Stadion arhiplin UNIVERSITATEA CRAIOVA ■ STEAUA 2-0

; C a p e v re m ea C ra io ve i M a x im a spectatorii din B ă n ie a u u m p lu t p în ă la r e fu z t r ib u n e le S ta d io n u lu i “ Io n O b lem en c o ” fiin d m a rto rii unei v ic to r ii pe dep lin m erita te a gazdelor. în masa c e lo r a p ro x im a tiv 3 5 .0 0 0 de spectatori, grupul c e lo r ap ro x im a ţi v - 1 .5 0 0 de suporteri stelişti a fost o insu jă redusă la tăcere. Partid a a purtat am p ren te le jo c u lu i aspru, cu o serie de durităţi

După o repriză albă r F.C.M. BACĂU - F.C. ARGEŞ 2-0

R ev en it pe stadion după o lungă absenţă, de aproape trei an i după accidentarea suferită în Ghencea în tr-o partidă cu Steaua, A rdeleanu (4 9 ) a m arcat p rim u l g o l a l băcăuanilor, cel de al doilea fiin d semnat de Cursaru care a transform at un penalty. _ '

în derbyul pioieştean v ’ ' ASTRA-PETROLUL 2-0 -

A fla te în m are suferinţă de puncte; am bele angrenate în lu p ta pentru evadarea d in zona retrogradantă , ce le două fo rm aţii s-au duelat pentru v ic to rie , am îndurora fiin d u -le Utile doar

F.C. “ U ” - U .T .A . 0 -1 (0 -1 )Stad ion: • “Ion M oina”;!.' : . Spectatori: 'aproxiţnativ ^

6.000. (intrarea liberă), - teren: bun;-timp: rece. “U”: Pîglişan - M. iRus, Bujiţâ (67 , lurişniţi), Szilagy, Boerean, Văsîie ’

• - Păcurar, Giurgiu, Cociş : (46, Purcar) - Căpuşan , (74, C o stea ), Prodan. U.T.A.: Huţan - Zaha, Demian, Bie’r, Paniri - R. Mărginean (61, Chitescu);' Todea, ‘ C. Uuca, Ciubăncan (90, Piţ) - kanut

ţ V. Miculescg (53, Buhuş); â A marcat: -lanu (16). Au - arbitrat: Gh. Moise!- D. :<

'A lexandrescu,' : i; D. Bîrcouan..: Avertismente: M. Rus, Pîglişan. ’ • .

U.T.A. a venit la Cluj să nu piardă şi a plecat cu toate cele trei puncte, adoptînd un 1-4-4-2 pentru ca în partea a doua a meciului să treacă de la jocul în zonă la uri marcaj om la om în jum ătatea proprie, iar prin schimbarea lui M iculescu cu Buhuş sarcinile ofensive s â - i ' revină în exclusivitate lui lanu, sprijinit sporadic jde Ciprian

-LOca. La “U” am regăsit clasicul 1-5-3-2,•; cu ,Boerean libero în absenţa lui Matei, Szilagy şi Bujiţă la'marcaj şi Cociş titular în premieră pe banda lateral

.stînga. “Totul pe atac!”, aşa a sunat ultima ind icaţie a directorului tehnic Dan Anca şi în minutul 2 Păcurar şuteazâ de

ce i trei fundaşi centrali interceptează, îl driblează de-a latul pe Pîglişan şi înscrie în

, poarta goală. A construit U.T.A. atacul? Nu!, a degajat Huţan şi...0-1. Deruta muşcă adine din felia de timp şi abia în ultimele 10 minute ale primei reprize studenţii clujeni devin periculoşi: Mircea Rus, voie din opt metri “peste” şi Prodan, lovitură de cap, din plonjon, în bara lateral stîn g a . în dispută intră ca m usca-n lapte şi “centralul" Gh. Moise a cărui prestaţie ar trebui .'să dea de gîndit conducătorilor clujeni. Moise a arbitrat cu rveşte , asistenţii A lexandrescu şi Bîrcouan

ce l-au de te rm ina t pe arbitrul V io re l Anghelinei !re‘ P uncfe> rem iza f iin d utilă doar ca o ffecţie. . I o u n « i o i o i * n r% l a t f t v t r i t t n l i ; i n t/ t 1-1 o o 1*01 l o i t l î

să a ra te d e d o u ă o r i “ r o ş u l” c r a io v e n ilo r C răciunescu şi A le x a ) şi o dată ste liş tilo r (C I. R ăducanu ). G o lu rile c ra io v e n ilo r au fost m arcate de Frâs ineanu (1 9 , b a lonu l şutat d in “ lib e ră” a ricoşat de sub transversală d in c o lo de lin ia porţii, u n ii v â z în d u -I - asta da acu ita te - ch iar pe “ lin ia cu va r” , d a r "lin io ru l" G h eb a a sem nalat gol, va lid a t de A n g h e lin e i) şi C o sm in B ărcăoan (45 , şut senzaţional de la 23 m în co lţu l lung, la v inclu în stingă lu i M a rtin T u d o r p lo n ja t în zadar).

L a omul sărac nici boii nu- .. . trag... . ;

U.M. TIMIŞOARA - 0JELUL 0-1Pentru tim işoren i partida reprezenta ca un fel

d e “ u lt im a tu m ” pentru declanşarea lu p te i de evitare a retrogradării, dar ca în zicala cu “om ul sărac”, truda form aţiei d in oraşul R ipens ie i de altădată este una fară v la g ă .-în c e p u tu l fast al

g ă lâ ţe n i/o r în p rim a etapă a re tu ru lu i a continuat s u b c o n d u c e re a lu i M a r iu s L ă c ă tu ş ş i la T im iş o a ra , unde om ul de g o l a l O ţe lu lu i, M ih a i G u riţă (5 7 ) a punctat decis iv . T im iş o re n ii n-au re u ş it n ic i m ă c a r g o lu l e g a liz a to r (p o r ta ru l gâlăţean C ris ti M u nteanu fiin d im b atab il).

Victorie şi revanşă SPORTUL STUDENJESC - F.C. BRAŞOV 1-0

O a c ţiu n e c o le c tiv ă C iu b ă n c a n - B u c u r - P ăd u reţ (2 8 ) s-a în c h e ia t cu g o lu l înscris de u lt im u l, care p înă în fina l s-a doved it a l v ic to rie i

la un p ic io r de lem n ” . în final v ic toria a revenit “as tra lilo r” graţie g o lu rilo r m arcate de M a rin D ună (11) şi M ih a r t (5 9 ). în u ltim u l m inut de jo c “gă zarii” au redus d in diferenţă prin golul marcat de Paşcovici. în urma acestei v ic to rii, “astralii” au făcut “schim b de locuri” pe scara clasam entului cu p iteştenii.

Nemţenii lui Pinalti au "scufundat” Farul F.C. FARUL • CEAHLĂUL 1-2

M e c i aspru pe m a lu l m ă rii, judecat la sînge de “ flu ieraşu l” T . T a jo s a scos de 15 ori “ galbenul” şi de tre i o r i '“ roşul” ) . N em ţen ii lu i P in a lti, cu m ora lu l făcut fe rfe n iţă după acuze le de “ non com bat” din partida cu “c îin ii roşii” s-au răzbunat pe”m a rin arii ’ lu i P etre Grigoraş, “scufundînd” F a ru l.-G o lu r ile nem ţen ilo r au fost m arcate de B ru jan şi A x in ia I I (am bele în p rim a repriză) sancţionate fiin d grave inexactităţi a le defensivei constânţene. Pentru Faru l a m arcat N e g ru cu 5 m inute înain tea flu ie ru lu i final.

în partidele de duminică D IN A M O - R A P ID 3 -2 .

F.C. NAŢIONAL - GLORIA 2-0în num ărul de n ja r ţ i adnotări la partidele de

d u m in ic ă şi de la c e le d is p u ta te s îm b ă tă , clasam entul “ la z i” .

R o m e o V. CIRTAN

Omul m eciu lu i: Huţan internaţionalul de tineret a

. avut trei intervenţii providenţiale şi foarte mult ; noroc. “U” a trimis de trei

• ori balonul în bară!

S top cadru: La m eci au asistat prefectul judeţului, Vasile Soporan, ministrul

: Informaţiilor P ub lice ,v Vasile D încu.-şi Ş tefan? Dimitriu, - iniţiatorul ; campaniet.de refacere a imaginii clubului ş i” o r g a n-i z a t o r u I * campionatului inter-şcoli,-. care a debutat sîmbătă p e . - gazonul, Stadionului ."Ion ? Moina"!. La fin e le ?partidelor, micilor fotbalişti -;

‘ li s-au înmînat 500 fulare .• şi 500 căciu liţe “alb- ; negru"., . . . _ , i

Vl i .

. r - .

C • 7**-

“Principalul" arădenilor, lonuţ Popa, recunoştea la conferinţa de presă superioritatea în joc a formaţiei clujene şi logodna “Bătrînei Doamne" cu... norocul; “am jucat slab, barele ne-au sa lvat, clujenii m eritau un rezultat mult mai bun”. D e - consolările lui P opa a v ea u nevoie Păcurar & co sau de cele trei puncte? . R ezultatul de sîmbătă, coroborat cu victoria, tîrgu-mure'şenilor la Petroşani, aruncă (din nou) Universitatea în hora formaţiilor care s e bat" pentru sa lv a rea d e ' la retrogradare şi cum în fotbalul românesc preţurile nu. ţin ,cont nici măcar de inflaţie...; s e anunţă zile grele! •

'■ - >i „ - iî"!. . .

i . . . . . . . - v . . . . . . . ■ 1 X 3 4 , , ,

s . « . v ~

la 25 metri peste transversală.. Arădenii îi lipesc de tuşă pe Ciubăncan şi Luca, pătrunderile în atac ale lateralilor clujeni Văsîie şi Rus necunoscînd astfel un grad mare de periculozitate. Blocaţi pe laterale studenţii clujeni a ltern ea ză acţiunile ofensive de la angajarea cu mingi lungi a vîrfurilor Căpuşan şi Prodan la pătrunderile solitare ale Iui Cociş şi Păcurar. Un balon c îş tig a t la mijlocul terenului d e Răzvan C ociş surprinde defensiva arădeană, Prodan dejoacă pasul la ofside şi îl pune pe Căpuşan în situaţia de “unu la unu" cu Huţan şi, cu toate că avea în dreapta sa două ajutoare (!).

“Bobo" preferă şutul şi nu g ă s e ş te d ec ît • şpagatul întîmplător al internaţionalului de tineret. Era minutul 10! După şase minute, la cealaltă.poartă, . Bujiţă trimite balonul cu capul spre Pîglişan şi lanu dintre toţi

secondîndu-l bine, dar nedeasiv.După pauză .“U" a continus:

acelaşi joc ofensiy, însă s-a Iov: de marcajul la sînge practica; de fotbaliştii arădeni. Purcar ha luat locul lui Cociş, de ce? lurişniţi a fost aruncat în joc r minutul 67 cînd Dan Anca ş Gh. V asile au hotărî: declanşarea ofensivei generale. Din păcate, lurişniţi rămîne îr continuare 'o mare enigrnâ Prodan va trimite a doua oare balonul în bară, şut din 12 metr poziţie .centrală, singur cu Huţan egalul depărtîndu-se tot mai mu de trupa clujeană. îşi va lua "Ls revedere!; în . ultimul minut cb joc, minutul patru al prelungirilor Păcurar ţintind transversala d? libera dictată şi executată dupâ trei minute de îmbrînceli. U.T.A rămîne lider şi nu confirmă, TT coboară în clasament şi rateaza incredibil.

C o d in S A M O IM

O ETfiPfl FOARTES E C E T O H S â

Cea de a doua etapă a returului a fost una foarte secetoasă cu doar 22 de goluri marcate în 15 partide (rezultatul de 3-0 “din oficiu" primit de Electromagnetica n-a intrat în calcul). Etapa s-a încheiat cu 7 victorii a le gazdelor, 5 aje oaspeţilor, .3 întîlniri încheindu-se la egalitate. Gazdele au punctat de 12 ori, oaspeţii d e 10 ori. Rezultatele etapei, clasam entele şi programele etapei cu numărul 18. .

4. ARO C-lung M uscel -5. Electrom agnetica6. Mjdia Năvodari

•*7. Metalul Plopeni*: 8. Foresta Suceava

9. Petrolul Moineşti ! 10. F.C. Oneşti

11. Diplomatic F ocşani ' 12. Laminorul Roman '13. Poiana Cîmpina* :

■ 14. Tractorul Braşov 'j 15. Dacia Unirea Brăila . 16. Rocar Bucureşti*'

17171717171717

•17- 1 7

17171717

1 10 4 7 6 8 3 1 0 2 1 0

21-1831-2521.-1922-1625-2019-211 6 -2517-2121-2722-2111-1712-26 12 -22

27 (0); 26 (+2) : 26 (-1).: 25 (+4)‘ 23 (*4)( 2 2 (-2 ) 2 2 (-2 ) 20 (-7) 19 (-5) 16 (-2) 15(-12) 15 (-9) 11 (-7)

S eria l: R E V A N Ş A P E N TR U INFRING EREA DIN TO A M N Ă

în tur, actualul lider al seriei, A.E.K. Bucureşti (purtînd denumirea de Fulgerul Bragadiru) a pierdut, a ca să disputa , cu “pădurarii” suceveni. Sîmbătă liderul şi-a luat- revanşa, cîştigînd la Suceava. Victorie în deplasare a obţinut şi marea revelaţie a ediţiei, echipa din Reni. ,

R ezultatele:• Inter G az Bucureşti - Diplomatic Focşani 2-0 ..- ,• Foresta Suceava - A.E.K. Bucureşti 0-1. ARO C-lung Muscel - Midia Năvodari 2-0• Tractorul Braşov - Cimentul Fieni 0-1 .• F.C. Oneşti - Poiana Cîmpina-1-0• Dacia Unirea Brăila - Laminorul Roman 1-0 '• Petrolul Moineşti - Metalul Plopeni 1r1 -• Electromagnetica Bucureşti - a stat, dara cîştigat cu 3-0 partida

cu-R ocar Bucureşti retrasă din competiţie.CLASAMENT

1. A.E.K. B ucureşti .1 7 11 2 42 . Cim entul Fieni 17 8 6 33. Inter G az Bucureşti 17 8 4 5

Metalul, Plopeni-şi Poiana Cîmpina sînt penalizate cu cîte 6 puncte.

** Rocar Bucureşti este penalizată cu 6 puncte şi s-a retras din campionat. : . . ' ? , '

ETAPA A XVIII-A (sîm bătă, 23 martie): Metalul Plopeni - Diplomatic (2-1). A.E.K. - Inter Gaz (0-0), Midia -. Foresta (1-0), Cimentul - ARO (1-1), Poiana - Tractorul (1-3), Laminorul - F.C. Oneşti (2-1), Petrolul Moineşti - Electromagnetica (1-2). Dacia Unirea Brăila stă. x - : . : .

Seria a ll-a: “B Ă TR ÎN A DO AM NĂ”

31-20 35 (+8) 19-10 30 (+6) 22-14 28 (+1)

CU GOLUL, A LB -N EG R II CU... BARELE• “U” - U.T. Arad 0-1 (0-1). Amănunte în cronică. Din păcate

înfrîngerea situează echipa ălb-negriior la “graniţa” cu zona retrogradantă şi un alarmant -10! ia adevăr. ,

• Minaur Zlatna - Pandurii Tg. Jiu 0-0. “Remiza” pandurilor gorjeni a însemnat marea şansă a lui “U” de-a nu face “schimb de" locuri" cu Minaur şi de-a.coborî în subsolul retrogradant.

• Jiul Petroşani - ASA T g..M ureş 0-2 (0-1). Cu această înfrîngere ortacii sînt şi retrogradaţi în C. Ambele goluri ale mureşenilor au fost semnate de Asztalos (35 şi 57) din două “libere”.

• Gaz Metan M ediaş - F.C. Baia Mare 0-0. Medieşenii au fost blocaţi de frica unor contraatacuri băimărene şi au pierdut două puncte.

• Internaţional Piteşti - C.S.M. Reşiţa 2-0 (1-0). Stoica (23) şi

1. U.T. Arad2. F.C. Baia Mare3. Extensiv Craiova ...4. F.C. Oradâa5. C.S.M. Reşiţa6. Pandurii Tg. Jiu7. Industria. Sîrmei C. Turzii8. Âpullum A. luiia9. Gaz Metan Mediaş*10. Internaţional Piteşti !11. ASA Tg. Mureş j12. “U” Cluj-Napoca ;13. Minaur Zlatna14. Olimpia Satu Mare \15. Jiul Petroşani ‘ ;16. Poli Timişoara*

17171717171717171717171717171717

13 11 10

8 ; 8

67 68 6 6

.445?1 .

3 28-13 40 (+13) 3 35-13 36 (+12)3 29-11 3 26-12 30

18'19 2811-11.25 22-19 24 26-23 24 26-12 22 24-24 22 17-28 20 22-20 17 14-24 17 24-35 1612-36 9 11-45 ,1

34 (+10) (+3)(+4)

■ (0) (0)

(+2) (-2) K)

(-10) (-10) (-8)

(-18) (-18)

Gaz Metan este penalizată cu 7 puncte. ;* Poli Timişoara este penalizată cu 5 puncte.

ETAPA A XVIll-A (23 'martie); F.C. Bihor ; U.T. Arad (3^

Florin llie (89) autorii celor două goluri. Piteştenii au stat “la cutie", lăsîndu-i pe reşiţeni să se zbată în van, contraatacînd periculos.

• Olimpia Satu Mare - Apullum Alba lulia 2-1 (1-1). Albaiulier? , c au deschis scorul prin Bordean (8). Golurile sătmărenilor au fâs p p semnate de Fabian (17) şi Gorga (72).

• Industria Sîrmei C. Turzii - Extensiv Craiova 1-0 (0-0). Victorie meritată a “sîrmarilor”, reuşită după pauză prin golul marcat di Neguţ (55). Imediat după gol, Oncică a ratat o mare ocazie de desprindere.' ‘

. • Poli Timişoara - F.C. Oradea 0-3 (0-0). Scor alb la pauzeAtîta a ţinut’ "benzina” echipei de juniori aliniată de Poli. La reluare ex-timişoreanul losif Rotariu â deschis scorul pentru bihorem, = fost coautor la golul doi arbihorenilor, marcat de Csehi (65), ca,: a semnat şi golul trei transformînd un penalty (90).

CLASAMENT

\

Ccid

; ţ ţJ c

d -

Pandurii Tg. Jiu - “U" (0-0)j A.S.A. - Minaur (0-2), F.C. Baia Ma«Jiul (2-1), C.S.M. Reşiţa" - Gaz Metan (0-5), Apullum - lntema|o!|

(1-1), Extensiv - Olimpia (2-1) şi Poli - Industria Sîrmei (2-2) paranteze rezultatele din tur. ■ - -

V ic to r E. ROMA^

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră

CFR nu are statie la BecleanC ea de a doua etapă a retu ru lu i a fu rn iza t o singură' surpriză,

O aşul N egreşti reuşind a doua v ictorie în cam pionat tocm ai în faţa U n ir ii D e j, care şi-a făcut un obicei să piardă puncte' num ai în - fa ţa ech ip e lo r m ai slab clasate. în rest, rezultate norm ale. C F R -u l a bătu t la Beclean o echipă cum inte şi ascultătoare, A rieşu l s-a im pus la S ighet dem onstrînd că se poate juca şi pe p rom isiun i, ia r C rişu l A leşd a făcut spectacol îm p o triva Someşului.

C r iş u l A le ş d - Som eşul S a tu M a r e 4 -3 Som eşul a “ în g h iţit” c îţiva jucători de la Şoim ii şi cu toate

acestea a p ierdut. Ia z (1 1 ), Fogoroşi (5 8 , 72 - am bele d in penalty, 8 1 ), respectiv N egrea (8 ), Ig n a t (3 9 ) şi B o tin (6 5 ) autorii go lu rilo r.

Someş G a z Beclean - C F R C lu j 0 -2 Spectatorii d in Beclean aii avut im presia că urmăresc reluarea

partidei C eah lău l - D inam o.O aş u l N e g re ş ti - U n ire a D e j 1-0U m ilin ţă totală. D . G abrie l & m arcat în m inutul 35.L ib e r H u m a n a Ş om cuta M a r e - O lim p ia G h e r la 2 -0 A m ănunte în cronică.M a r m a ţ ia S ig h et - A r ie ş u l T u rd a 0-1 T u rd en ii jo a că pe prom isiun i, dar se pare că o fac foarte bine

şi sînt n e în v in ş i, lam bor (7 4 ) autorul go lu lu i. - M in e r u l S ă rm ăşa g şi A r m ă tu r a Z a lă u au stat, ia r partida

Lâpusul T g . Lăpus - Şo im ii Satu M a re nu v a f i luată în considerare.Mihai HOSSU

(J SINGURĂ ECHIPA, DOUA GOLURI, TREI PUNCTE!• Som eş Gaz Beclean - GFR Cluj 0-2 (0-1) •

- S tad ion: Som eşul, S pectatori: 25 0 , T e re n : acceptabil, T im p : închis. - ■ .

■; C F R : N âdâban - Cazan. V e lţan , La zăr - B enke, P. A lin (8 4 K o rm o ş ), S. D a v id , G hiorm a - Petrescu, Bartoş (54 M arian ),.-. M irc e a (82 T urcu ). Som eş G a z B ec leanu nu contează.

O m u l m eciu lu i: F iind un concurs (tru c a t, b in e în ţe le s că a c îş tig a t M a rc e l Pavel şi M o n ica A n g h e l. Pe locul d o i,N ă d ăb an , care şi-a c îş tiga t/

(p o s tu l de t itu la r după o d ispu tă l tensionată şi 'în fr-un meci care a foşti

aşa cum a fost, a scos două m ingi senzaţionale! . . /

S top c a d ru : C a sâ nu-ş i rid ice p u b licu l în ; cap, gazdele au luat o

; m ăsură în p rem ieră la Beclean: spectatorii au avut intrarea liberă. L a flu ie ru l final în tribună m a i erau v re o z e c e oam eni!

ş L a B eclean.se num ără de ob icei, pe lîn g ă X X goluri, şi oasele ; ru p te . G azdele au reputaţia unei echipe ce, pe propriu l teren; urcă ’ a d v e rs a r ii pe g a rd u ri, p u b lic u l e rău (a m a u z it că , nevasta < p reşed in te lu i tocm ai a p lă tit o am endă pentru că Ia un m eci, a

a ru n ca t pe teren cu un borcan cu sm în tînă!) şi oaspeţii îş i cam ; la s ă speranţele în vestiare. S îm bătă, ba lauru lu i din B eclean nu : i - a u rămas decît două capete. L a care se z ice că a şi ju c a t cu | m ă ie s tr ie ! Pe teren, C F R -u l a în v in s -le je r, dar în unele m om ente j desfăşurarea m eciu lu i a născut dub ii m ai în tîi în tribună, ia r m ai j a p o i, cu lm ea, în rîndul ferov iarilo r!

r i P rim a repriză a fost ca un parfum ie ftin . M iro sea de la distanţă, y d a r neplăcut. G h io rm a a m arcat în m in u tu l 2 9 într-o fază în care ' p o r ta ru l gazdelor a p lon jat pe lîn gă m inge. ■

M u lt m ai interesantă a fost partea a doua. A p a tic ii ju c ă to ri din B e c le a n s-au apropiat cu interes de poarta lu i Nădăban, părerea în tr ib u n ă fiin d că “ am u egalăm şi după aia or da iară ăştialalţi gol” . G re ş ită prev iz iune. Nădăban a in terven it de două ori inc red ib il şi a . rămas 1-0 p în ă în m inutul 82 c înd Petrescu a rezolvat d e fin itivs itu aţia (sp lend id gol, şut de la 20 de m e tr i, portarul a strigat“ aut! ’, dar m ingea s-a oprit în v in c iu l). P en tm C F R urm ează o d o u ă deplasare,-la Sărmăşag. S i o nouă v ictorie .

* Mihai HOSSU

Liber Hum ana Somcuta M are - C lim p ia 2 -0 (1 -0 )

Fiind obligată în u ltim ul m om ent să se deplaseze pentm întîln irea *, C u Liber H u m an a tocm ai la S ighetu M a rm a ţie i, form aţia antrenată •: <3e M ih a i P o p a res im ţit din p lin oboseala d rum ulu i lung, fotbaliştii | ' l e pe Someş evo lu înd m ai slab ca altădată. A devăru l este că şi j ţe re n u l umed a influenţat com portarea ju c ă to rilo r gherleni (înaintea ;J o c u lu i a m ai avut loc o partidă, M a rm a ţia - A rieşu l T u rd a ), dar | 'Yebuie să recunoaştem câ fără G iu rg iu şi Bartoş nic i O lim p ia nu j *M a i este cea d in toam nă. “Jun io rii” nu ating n iv e lu l foştilor titu la ri

poate n ic i m o t iv a ţ ia n u m a i este cea de la în c e p u tu l j C am piona tu lu i. N ic i gazdele nu au evoluat m a i b ine; dar fo tba liş tii ■j 'M aram ureşeni au explorat greşelile de apărare ale oaspeţilor. Pe A s t f e l de greşeli au reuşit să şi m archeze cele două goluri p rin Ia tu

Ardelean, u ltim u l din penalty. Portaru l Pădure a atins cu m îna ^«J/bnul, dar care, totuşi, a in trat în plasă. G herlen ii au avut şi ei

( 'C 'p u â ocazii bune de a înscrie, însă B o c o ş .ţîn p rim a repriză) şi L uPŞa (în cea de a doua parte a m e c iu lu i) nu au fost atenţi în faţa

' - P o r ţ i i adverse. - ’N SZEKELY Csaba

Armătura “U” - HC Constanta 29-28 (17-12)S ala “Horia D em ian’’,

dum inică 17 m artie, etapa a 24-a.

Arm ătura “ U” : Florean(C ucuiet - 7 . intervenţiiaplaudate) - Tudor 2 goluri, (Vîjiac 1), Jurcă 5 (Burcă 4), Balint 5,: Dăncilă 1 (Ştef 5), Hossu 3, Marian 2 (Pankler 1).

HC Constanţa: S tă n escu (Moise, Vasile) - Toma 4, Cazan 3, Murtaza 3, Hairi 1 (Marian), Nicolae 10 (Aii 1), Stavrositu 5 (Buricea 1).

Au arbitrat: Val. Călina, C. Săndulescu - Piteşti.

“Cauzele” unei victorii la lim ită

Cine parcurge caseta meciului de ieri d e sc o p e r ă că din distribuţia afişată de-studenţi la

^ultima ior reprezentaţie acasă (3 noiembrie 2001, penultima etapă,a turului) lipsesc 3 piese cu greutate: Horaţiu Gal - plecat (?!) la Timişoara, Lucian Baciu, obligat - la ultimul turneu de sală - să spună stop activităţii sportive din cauza unei recidive la coloană şi Virgil B oancă, împrumutat în campionatul grec. Adică jumătate din “cîmp". De unde- şi tem erile (fanilor şi condeierilor) faţă de calibrul prestaţiei unei formaţii în care s-a promovat (înlocuit) masiv. (Să amintim că în vară echipa s-a despărţit şi de Iulian Rocas, '’stînea din apărare”). Temeri, care s-au dovedit justificate, absenţa unui (unor) liderţi) care să c o a g u le z e acţiunile determ inînd foarte multă pripeală în atac şi brambureală în apărare. Precum şi redusa ştiinţă (putere) de a conserva avantajul. Fiindcă aşa s-a ajuns de la 4-0 la 4-4 şi de la 17-12 la pauză (şi 19-13 cinci minute mai

tîrziu) la finalul p e muchie de cuţit: 28-28 în min. 58. Moment de’unde s e putea întîmpla orice. Adică (şi) foarte posibila victorie a percutanţilor constănţeni. Sau măcar, egalul. Care, fie vorba

(între noi, a şi “planat” asupra terenului. Din fericire în să studenţii ău izbutit finalmente, victorie’ la limită: 29-28.

Spunînd cele mai de su s să nu se înţeleagă cumva că frînăm elanul tinerilor (altfel cu totul lăudabil), ci ţinem să amintim un

, adevăr verificat de multe echipe şi-n multe discipline: pentru .a nu-ţi tulbura sistemul şi a da tinerilor posibilitatea să aibă lîngă cine creşte şi de la cine învăţa, nu te dispensa prea uşor de veteranii care ţi-au făcut gloria teamului. Fiindcă altfel ş-ar putea să te coste!

în celelalte întîlniri ale rundei cu nr. 23: Uztel Ploieşti Steaua 25-1.7, Dinam o Bv. -F ib r e x Săvineşti 17-23, Poli Tm ş. - Dinamo UTI 19-25, Minaur Baia Mare - Ulpimex Galaţi 32-24, Lignitul Pinoasa - Dacia Piteşti. 31-22. Clasam ent: 1. Fibrex 48 p., 2. Dinamo UTI 36 p, 3. HC C-ţa. 31 p, 4 .. Minaur 30 p .,. 5. Steaua 28 p., 6. Lignitul 25

p .,'7 . Armătura “U" 20 p., 8.Uztel 20 p„ 9. Poli 17 p., 10.Dinamo Bv. 14-p., 11. Ulpimex12 p., 12. Dada 5 p.

***

Liga fem in in ă - un nou început

Sîmbătă, 16 martie, s-a reluat campionatul feminin cu prima etapă a returului în oara s-au înregistrat rezultatele: Silcotub - Ciserom 30-23, Oltchim;- Univ. Bc. 5 8 -13 (!}, Hidrotehnica - Otelul 24-23. In devans: Rapid - “U" U R SU S 3 0 ,2 8 . Partida Remin - Selmont a fost amînată, iar Rulmentul a staLD ublu su cces în C hallenge Cup

Cele două reprezentante ale noastre în Challenge Cup, Rapid şi Remin, au obţinut, sîmbătă, victorii clare în prima m anşă a “sferturilor", g iu le ş te n c e le întrecînd cu 35-26 pe DJK/MJK Trier (locul 3 în Bundesliga), iar d ev en cele cu 30-18 pe Start Elblag - P o lo n ia . Returul, sîmbătă, 23 martie.

Nuşa DEMIAN

3. BC ICIM Arad 16 12 4 1163:733 284. Rapid Bucureşti 16 12 4 1125:917 285. “U” B.V. ACSA Cluj-Napoca 16 8 8 . 1082:988 246. CET Govora- 15 7 8 967:997 227. Olimpia Bucureşti 15 5 10 985:1035 208. L.P.S. Galaţi 16 3 13 852:1197 199. Someşul Dej10. Universitatea Oradea

16 2 14 836:1180 1816 2 14 786:1227 18

ECHIPELE CLUJENE, ÎNVINSE IN DEPLASAREF: CET G ovora - “U ” Bogdan V o dă A C S A 81-75

M: W est Petrom A rad - B.U. Politehnica C arboch im 83-62Cu cît ne apropiem de faza finală a competiţiei, play-off-ul şi

play-out-ul, apele se agită în Campionatele naţionale, proţagonistele căutînd să termine sezonul regulat pe poziţii cît mai avantajoase.Este şi ceea ce s-a întîmplat în etapele a XVI-a la feminin şi a XXII-a la masculin, derulate sîmbătă în nouă oraşe din ţară, exemplificînd cu victoria arădencelor (Laura Niţulescu a înscris 29 de puncte) de la BC ICIM (72-51) în faţa liderului autoritar Livas Tîrgovişte, echipă care suferă prima înfrîngere îri acest campionat.Pentru titlu se anunţă de pe acum un duel pe viaţă şi pe moarte între cele două, cu avans teoretic pentru tîrgoviştence, care în play-off vor juca “decisivul" pe teren propriu, graţie primei poziţii din Clasament, dar cu avantaj practic de partea elevelor lui Zoran Visici, cara prin revenirea Laurei Niţulescu şi Anca Stoenescu, cel mai bun pivot, respectiv conducător de joc din ţară, sînt net superioare valoric. Trecînd la Rîmnicu Vîlcea, unde CET Govora s-a chinuit şi a reuşit (doar cu sprijinul substanţial al arbitrilor) sâ învingă pe fetele lui Magda Jerebie, trebuie menţionat că acestea au reuşit o prestaţie rem arcabilă, dar rea voinţa arbitrilor (Ondreicovici/min. 23, Istrătescu/min. 32, Kulcsar/min. 33 fiind descalificate pentru 5 greşeli personale), lipsa de concentrare la executarea aruncărilor libere (din 37 de încercări, au reuşit 25!), care transformate şi într-un procent de 80% le-ar fi asigurat victoria, precum lipsa unui moral de învingătoare, le-au privat de un succes meritat. Cele mai eficiente dintre clujence au fost: Vescan 24,Istrătescu 17 şi Chiş 12. în întrecerea băieţilor, conform previziunilor, după cele văzute cu trei zile înainte în meciul cu Vega SOCED nimeni nu s-a aşteptat la minuni în jocul clujenilor de la Arad, aşa că Dragan Petricevici, nici măcar condescendent cu prietenul şi fostul său secund Horea Rotaru, le-a administrat acestora o bătaie la 21 de puncte diferenţe (83-62), nu de alta, dar pentru a nu exista discuţii. In rest, favoritele au cîştigat în bloc. Dar lată în continuare rezultatele complete, clasamentele la zi şi programul etapei următoare în cele două divizii. •

FEMININ: L.P.S. Galaţi - Sportul Studenţesc 31-53, BC ICIM Arad - Livas Tîrgovişte 72-51, Universitatea Oradea - Rapid 47-86,CET Govora - “U" B.V. ACSA 81-75, Olimpia Bucureşti - Someşul Dej 71-50.

CLASAMENT1. Livas Tîrgovişte 16 15 1 1153:857 312. Sportul Studenţesc 16 13 3 1096:914 29

Etapa a XVII-a (23 martie): Someşul Dej - L.P.S. Galaţi, “U” B.V. ACSA - Olimpia Bucureşti, Rapid - CET Govora, Livas Tîrgovişta - Universitatea Oradea, Sportul Studenţesc - BC ICIM Arad.

MASCULIN: Steaua - Dinamo 92-115, Vega SOCED Ploieşti - CSU Sibiu 89-73, W est Petrom Arad - B.U. Politehnica Carbochim 83-62, Sportul Studenţesc - CSU ISA Piteşti 64-68, ELBA Timişoara - Politehnica laşi 69-54, Cimentul Fieni - Rapid 82-68, Herlitz Tg. Mureş - Romradiatoare Braşov 92-73.

CLASAMENT1. West Petrom Arad 21 21 0 1905:1284 422. Dinamo Bucureşti 22 20 2 2049:1414 423. Vega SOCED Ploieşti 22 18 4 2005:1555 404. CSU ISA Piteşti 22 15 7 1549:1601 375. CSU Sibiu 22 15 7 1726:1500 376. B.U. Politehnica Carbochim 22 12 10 1732:1612 347. ELBA Timişoara 22 9 13 1589:1798 318. Cimentul Fieni 22 9 13 1618:1873 319. Romradiatoare Braşov 22 7 . 15 1603:1807 2910. Herlitz Tg. Mureş 22 7 15 1575:1786 2911. Politehnica laşi 22 7 15 1574:1776 2912. Rapid Bucureşti 22 6 16 1499:1819 2813. Sportul Studenţesc 22 5 17 1575:1730 2714. Steaua Bucureşti 21 2 19 1488:1932 23

Etapa XXIII-a(23 martie): Romradiatoare Braşov - Steaua, Rapid - Heriitz, Politehnica laşi - Cimentul Fieni, CSU ISA Piteşti - ELBA Timişoara, B.U. Politehnica Carbochim - Sportul Studenţesc, CSU Sibiu - W est Petrom Arad, Dinamo - Vega SOCED Ploieşti.

Mircea Ionşti.RADU

Clasament

îDivizia§Al|22

O i i C o n s t a n ţ a - “ L I ” C l u j

i n p l a y - o u t - u l f e m i n i n

• se joacă după sistem ul 3 din 5 •Sîmbătă, 16 martie, s-au disputat ultimele întîlniri âle returului,

etapa a 22-a stabilind şi cele două ierarhii, play-off, respectiv play- out.

S-au înregistrat următoarele rezultate: Oii Constanţa - CSS Sibiu 3:0, CSU Tîrgu Mureş - CSU Galaţi 0:3, Rapid - Dinamo 1:3; RATB - “U” Bacău 2:3, VCM Neamţ - Penicilina laşi 3:0 şi “U” Cluj - Dacia Piteşti 0:3 (-14, -21, -17).

Cîteva cuvinte s e impun. Universitarele - Ana Popescu, Mihaela Sasu Voivod, Georgiana Gilovean, Claudia Mărgineanţu, Cristina Pintilie, Cristina Rusnac, Ramona Frîncu, Cecilia Pop, Noemi Pop, antrenori Alexandru Mureşan şi Marcel Popa - practică un volei fără vlagă, lipsit de nerv şi forţă.

Momentele bune sînt puţine. Ele atestă existenţa posibilităţilor tehnice şi tactice şi întăresc afirmaţia că echipa poate, dar’ că lipseşte ceva.

Lipseşte mentajitatea de învingător, dorinţa de depăşire, acea forţă psihică şi fizică care te ridică. Şi de care fetele noastre au atîta nevoie. Mai ales că întîinirile din play-out cu Oii Constanta, nu s e anunţă deloc uşoare, în ciuda optimismului afişat de unii sau alţii.

Teoretic putem, totul este să materializăm şi în teren.

l . V C M N e a m ţ 2 2 2 0 ' 2 ' 6 0 :2 1 4 22. G ala ţi 2 2 17 5 • 5 6 :2 3 3 93. “U ” B acău 2 $ 17 5 5 8 :2 8 3 94. D in a m o 2 2 16 6 5 5 :2 7 '3 85. R A T B 2 2 15 - 7 4 9 :2 8 3 7

'6 . T g . M u re ş 2 2 14 - 8 4 8 :3 2 ' 3 67. D ac ia P iteşti 2 2 9 13 3 8 :4 4 318. Iaşi 2 2 8 14 3 4 :4 5 3 09. R ap id 2 2 . 8 14 ' 3 2 :4 6 3 010. O ii Constanţa 2 2 6 16 2 7 :5 0 2 811. “ U ” C lu j 2 2 2 2 0 1 2 :6 0 2 412. C S S S ib iu 2 2 0 2 2 ’ 1 :6 6 2 1 *• - pierdut punct prin neprezentare• Play-off-ul programează întîinirile: VCM Neamţ - Penicilina

laşi, CSU Galaţi - Dacia Piteşti, “U ” Bacău - CSU Tg. Mureş. Dinamo - RATB -

• în Play-out, sistemul 3 din 5: Oii Constanta - *‘U” Cluj şi Rapid - CSS Sibiu .

Miercuri - 20 martie, joi - 21 martie... 1

“ I I ” C l u j - “ L I ” B a i a M a r ePlay-out-ul masculin programează primele două întîlniri. La Cluj-

Napoca, în Sala sporturilor “Horia Damian", are loc colocviul studenţesc “U” Cluj - “U” Baia Mare, oficiat de cuplul Dan NegroiuI Timişoara - Constantin Oprea/ Bucureşti. Miercuri, 20 martie, partida începe la ora 16, joi, 21 martie, ora de începere este 16.30.

Demostene SOFRON

/!fci

: 1 Dolar SUA = 32.720 lei : 1 Lira sterlină = 46.533 lei

1 E U R O = 28.910 Iei 1 g A U R = 306.123 lei

*•«** : m - : v : ....................... •- . . v

In v e s t iţ iile r e a liz a te in e c o n o m ie a u în s u m a t 5 , 2 m ilia r d e dolari '

- p e r s o a n e f i z i c e - %

* dobimfa se capitalizează; ” cu plata dobinzii la expirare. Notă: Modificarea dobinzilor se comun ici redacţiei, pini la ora IZ* prin fac 19.74.18.

V A L U T A- p e r s o a n e f i z i c e - %

BANCA Valuta Vedere J 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luniB C R CUR 0.75 i ‘ 2.75 3 3.5

USD 0.75 1 2,75 3 3.5B R D - G S G CUR 0.5 ! 1.65 2,2 2.3 2.4 , 2,5

USO 0,5 I 1 4 2.55 2,9 3 3,1B a n c P o s t EUR 1,5 j 2.3 2,7 3 3,2 3,7

USD 0,75 i 1.75 2.5 2,8 3 3,5B . A g r ic o lă DEM 1 I 3.25 3,25 3,25 3,10 3

USD 1 I 2 J. 2.25 2.25 2,25 2,25to n Ţ lr ia c EUR 1 i 2.5 3 3,5 3,75 4.5

USD 0,5 l 2 2.25 3 3 3,5T ra n s ilv a n ia EUR 1.4 î 2,75 3.3 3,5 3,7 4.5

USD 0.75 I ‘ 2.8 3 3,25 3,5R o m â n e a s c ă EUR 0,5 I 3,25 3,5 3,75 4 4,25

USD 0.5 ! 2,75 3 3,25 3.5 3,75R o m o x to rra DEM - | 3,9 4.2 4.5 4,8 • 5,1

USD . * | 3.9 4,2 4,5 4.8 5,1 *E U R O M B A N K EUR 1 I 3.25 3,5 4 4 4

USD 0,75 3 3,25 3.5 3.5 3.5R o m â n ă DEM 1 3,75 4 4,2 4,35 4,5

d e S c o n t USO 1,5 3,75 3.9 4 4,2 4,5A L P H A B A N K EUR 0.5 3.25 4.25 4.5 4.5 4,5

USD 0,25 2,25 3,£5 3,25 3,25 3,25W E S T B A N K , EURO 2 4,1 4.2 4,3 4,4 4,6

USD 1,5 2.9 3 3,15 3,3 3,5C o m e rc ia lă EUR . 1 . 3,5 3,75 4 * 4,5

C A R P A T IC A USD 1 3 3,25 3,5 4V O L K S B A N K EUR 0.25 2,55 2,5 2,5 2,45 2,4

USD 0,25 1,55 1,5 1.5 1,55 1.6' - p e r s o a n e j u r i d i c e - %

BANCA Valuta V«d«r« 1 funâ 3 tUMt 6 luni - 9 luni' 12 luni

B C R EUR 0,75 - 2.75 3 - 3,5USO 0,75 • 2.7S 3 ' 3,5EUR o.s 1.6S 2.2 . 2,3 , 2,4 2,5USO O.S 1,4 2.5S 2.9 , -3. 3.1 :EUR 1,5 2,3 2.7 3 3.2 3.7B a ib c o s t USO . 0,75 1.75 2,5 2.8 3 ' 3,5

B . A g r ic o lă DEM - 1 . 3.25 : 3.25 3.25 3,10 ... 3 .USO - 1," - 2 2,25 2.25 2,25 '2,25. :

Io n Ţ lr ia c EUR 1 2,5 3 3,5 3.75 4,5USO 0,5 2 ■ 2,25 3 3 3,5EUR 1,4 2.75 - .s-3 "• 3,5 3.7. ;..4.5USO 0,75 2,8 ' 3 •- 3,25 3,5

R o m â n e a s c ă EUR 0,5 3.25 3,5 3,75 4 4,25USD 0.5 2,75 3 3,25 3.5 3,75

R o m e x te r r a DEM 3,9 *L2 4,5 4,8 - 5,1-USD • 3.9 ' '4,2'- •' 4,5 . - 4,8 5,1

E U R O M B A N K EUR 1 3.25 3.5 4 4 . 4USD 0,75 3 3,25 3,5 3.5 3.5

R o m â n ă d e OEM ■ 1 3.75 * 4 4.2 4,35 •; : 4.5 •: :S c o n t USD -1.5 3,75 3,9 .. 4 • •' 4.2 4.5 •

EUR 0.5 3.25 4,25 4.5 4.5 4.5A L P H A B A N K , USD 0,25 2,25 3,25 3,25 3,25 3,25

EURO 2 4 4.1 4,2 4,3 4,4USO - .1,5 2,8 2.9 3,05 .■ 3.2 3.4

C o m e r c ia iă EUR 1 3,5 3,75 4 - - 4,5C A R P A T IC A USD 1 3 3.25 3,5 4

EUR 0,25 2,55 2,5 2,5 2,45 2.4USD 0,25 1..55 i 1,5 1,5 1,55 1,6

NOTĂ: Suma minimă pentru constituirea depozitelor, taxa de deschidere de cont, precum şi comisioanele percepute diferă in funcţie de bancă

Bănci comerciala Ia vedere 1 lună 3 luni 6 Iun 9 Iun 12 luniBCR* 5 28 30 31 32 33

BRD - GSG . : . 5 ■ ■ 27 , 29 : 30 31 32r- '5 . 27 : , 30 32 34 - 36 ii : -

BA (d. i*vtauN>iU)<d. fix») - 5 30 31 32 32 325 30 • 31 - . .Banc PostN -. : • 5 j: 27,5 29 30 30,5 ■31,5"Transilvania 5 27 30 31 32 32Românească** -2 •V 28 ,3 0 31 32 32CEC 5 26 27 28ALIANŢA ... . -. 9 - 30 .. , S1 • -■ 32. 33 • 34ROMEXTERRA

(dob. variabilă) 6 30 31 32 33 33EUROM BANK &. . 30 31 32 33 .• • 33"Ion Ţiriac" 4 27 29 30 30 31

Română de Scont 5 - 31 32 - . 33 33 : 345 .- . 31. , 31 : 31 .. 30ALPHA BANK 3 28 30 30 31 31WEST BANK 5 . 30 32 33 33 33Comercială

CARPATICA 6 29 30 31 31 29VOLKSBANK 2 28 30 30 31 32Bănci populare la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

NAPOCA(dob. *H»ctuimtâ) ‘ 10 36 38 42, : - - 44 /;TREZOR - 40 . 41 43 - 46

- p e r s o a n e j u r i d i c e - %Bănci comerciale (a vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

BCR* 5 28 30 31 32 33BRD*" - GSG 5 25 26 26,5 . 27 27,5

BA(dob. rwtcuifeRi) 5 30 31 32 32 32Banc Post* 5 27 28 29 31 .32 -

Transilvania 5 27 30 31 32 32Românească** 2 28 - 30 . 31 32 32

CEC 26 27 27 28 28ROMEXTERRAidob. 6 30 31 32 " 33 33EUROM BANK 4 30 31 32 33 33

"Ion Ţlriac** •- 4 27 29 30 , . 30 - 31Română de Scont 5 31 32 33 33 34

5 - . 31 31 31 30ALPHA BANK 3 28 30 • 30 31 31WEST BANK | 5 29 31 33 33 33

Comercială.CARPATICA 6 29 30 31 31 29VOLKSBANK 2 28 30 30 31 . 32Bănci populare la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

NAPOCA(dob fluduioil) 10 36 37 38 * 39

In v e s t i ţ i i l e r e a l i z a t e în e c o n o m ie a u în s u m a t , a n u l t r e c u t , 1 5 2 .4 1 2 ,3 m i l ia r d e d e le i (c i r c a 5 ,2 m i l ia r d e d o la r i ) , f i in d în c re ş te re , în t e r m e n i r e a l i , c u 5 ,1 % f a ţ ă d e a n u l 2 0 0 0 , in f o r m e a z ă I n s t i t u t u l N a ţ i o n a l d e S ta t is t ic ă . - -

In v e s t i ţ i i le în lu c r ă r i d e c o n s t r u c ţ i i n o i a u t o t a l i z a t 6 0 .9 6 5 ,3 m i l i a r d e d e le i ( 4 0 % d in t o t a l ) , în c re ş te re c u 4 , 3 % c o m p a r a t i v c u

. a n u l 2 0 0 0 , î n v r e m e c e i n v e s t i ţ i i l e î n u t i l a j e ş i m ij lo a c e d e t r a n s p o r t a u în s u m a t 7 2 .8 9 4 ,2 m i l ia r d e d e le i ( 4 7 , 8 % d in t o t a l ) , s itu în d u -s e c u 7 , 2 % p e s te n iv e lu l a n u lu i 2 0 0 0 .

I n v e s t i ţ i i l e d in s e c to r u l m a j o r i t a r p r i v a t a u în s u m a t 9 7 .2 5 2 ,9 m i l ia r d e d e Ie i , f i in d în c r e ş te r e c u 6 , 1 % f a ţ ă d e a n u l 2 0 0 0 . V a l o a r e a l u c r ă r i l o r d e

c o n s tr u c ţ i i , în a n u l 2 0 0 1 , a fost d e 9 6 .6 7 6 ,1 m i l ia r d e d e le i, în c re ş te re cu 4 , 1 % fa ţă d e a n u l p r e c e d e n t . D i n a c e s te a , 8 8 , 4 % a u r e p r e z e n t a t l u c r ă r i l e d e c o n s t r u c ţ i i r e a l i z a t e în s e c to ru l m a j o r i t a r p r iv a t .

P e t i p u r i d e l u c r ă r i , p o n d e re a c e a m a i m a r e a r e v e n i t l u c r ă r i l o r d e c o n s tr u c ţ i i n o i şi r e p a r a ţ i i c a p i t a l e ( 7 9 , 4 % ) . I n v a lo a r e d £ 6 0 .9 6 5 m i l ia r d e d e l e i , l u c r ă r i l e d e c o n s t r u c ţ i i n o i a u r e p r e z e n t a t 6 3 , 1 % d i n v a lo a re a t o t a lă a lu c r ă r i lo r d e c o n s tr u c ţ i i , i a r în c a d r u l a c e s to ra p o n d e r e a c e a m a i m a r e o d e ţ i n l u c r ă r i l e e x e c u t a t e la c o n s t r u c ţ i i in g in e re ş t i ( 5 5 ,5 % ) , i a r cea m a i r e d u s ă , l u c r ă r i l e e x e c u t a t e l a c l ă d i r i l e n e r e z id e n ţ ia le ( 1 9 , 3 % ) .

L u c r ă r i l e d e r e p a r a ţ i i

c a p i t a l e r e a l i z a t e a u t o t a l i z a t - 1 5 .7 9 1 ,7 m i l ia r d e d e le i , r e p r e z e n t în d 1 6 ,3 % d i n v a l o a r e a t o t a l ă a l u c r ă r i l o r d e c o n s t r u c ţ i i .

î n c u r s u l a n u lu i 2 0 0 1 a u fo s t r e a l i z a t e l u c r ă r i . d e î n t r e ţ i n e r e ş i r e p a r a ţ i i c u r e n t e I a c l ă d i r i ş i c o n s t r u c ţ i i e x is t e n t e , în v a l o a r e d e 1 9 . 9 1 9 , 0m i l i a r d e d e l e i , c e e a ce r e p r e z i n t ă 2 0 , 6 % d i n v a lo a r e a t o t a lă a lu c r ă r i lo r d e c o n s t r u c ţ i i .

N u m ă r u l lo c u in ţe lo r d a te î n f o l o s i n ţ ă a f o s t d e 2 6 .8 1 1 , în c r e ş te r e cu 4 3 5 f a ţ ă d e a n u l 2 0 0 0 . D i n s u b v e n ţ i i b u g e t a r e a u fo s t r e a l iz a t e 1 .4 6 4 lo c u in ţe , cu 3 0 6 lo c u in ţe m a i m u l t f a ţ ă d e a n u l a n t e r io r .

N u m ă r u l l o c u i n ţ e l o r f i n a l i z a t e d i n f o n d u r i l e p o p u la ţ ie i a fo s t m a i m a r e c u 1 2 8 f a ţ ă d e a n u l 2 0 0 0 ,

a c e a s t ă c a te g o r i c o n t i n u î n d să d e ţin p o n d e r e a cea m a i m are 9 2 , 3 % d in to ta l ilo c u in ţe lo r te rm in a te .

L o c u in ţe le re a liz a te di. f o n d u r i le p o p u la ţ ie i a u fb} c o n s t r u ite p re p o n d e re n ţi] r e g ie p r o p r ie ( 9 6 ,7 % di} t o t a l ) , c e le c o n s tr u ite c' î n t r e p r i n d e r i s p e c ia liz a :} î n c o n t r a c t a m !c o n s t r u i r e a ş i v în z a re . lo c u in ţ e lo r c ă tre p o p u la t r e p r e z e n t în d n u m a i 3 .3 ' d i n t o t a l . M a jo r i t a t e : lo c u in ţ e lo r c o n s tr u ite d f p o p u la ţ ie în reg ie proprii- s în t a m p la s a t e în m e d ii r u r a l ( 6 7 ,6 % ) . [

L a s f î r ş i t u l a n u lu i 2 0 '• se a f la u în d iv e rs e s ta d ii c i e x e c u ţ ie , în re g ia agenţilc f e c o n o m ic i şi a p o p u la ţie i] u n n u m ă r d e 7 4 . 19 lo c u in ţe . {■’•

Cin nou sediu pentru BRD - Groape Societe G eneral

î n c a d r u l p r o c e s u lu i d e m o d e r n iz a r e a s t r u c t u r i lo r s a le ş i p e n t r u a re s p e c ta n o i le d is p o z i ţ i i a le r e g le m e n t ă r i lo r a n t is e is m ic e , B R D - G r o u p e S o c ie te G e n e r a le c o n s tr u ie ş te u n n o u s e d iu c e n t r a l în p ia ţ a V ic t o r i e i d in B u c u r e ş t i , s e d iu c a r e î l v a în lo c u i p e c e l o c u p a t în m o d t r a d i ţ i o n a l d e b a n c ă , s i tu a t p e s t r a d a D o a m n e i .

O p e r a ţ iu n e a v a f i d e r u la t ă d e G r u p u l V I N C I ( n r . 1 m o n d ia l în d o m e n iu l c o n s t r u c ţ i i lo r ) , r e p r e z e n t a t în R o m â n ia p r in f i l i a l a sa S O C O N A C , c o n s t r u c to r s e le c ta t p e b a z a u n u i p r o ie c t c a re a în d e p l in i t c o n d iţ i i le p r e z e n t a t e în c a ie tu l d e s a r c in i în t o c m i t d e B R D - G r o u p e S o c ie te G e n e r a le .

C o n t r a c t u l a fo s t s e m n a t în d e c e m b r ie 2 0 0 0 , c o n s tr u c ţ ia a d e m a r a t în m a r t ie 2 0 0 1 , i a r l i v r a r e a v a a v e a lo c în m a r t ie 2 0 0 3 . L u c r ă r i l e se d e s fă ş o a r ă c o n fo r m p la n i f ic ă r i i i n i ţ i a le , s u p r a s t r u c t u r i le u r m î n d a f i t e r m in a t e la s f î r ş i t u l l u n i i a u g u s t a a c e s tu i a n .

A v în d o s u p r a f a ţ ă u t i lă d e 2 1 .5 6 0 m p , im o b i lu l v a a v e a 1 8 e ta je şi t r e i s u b s o lu r i . C u o în ă l ţ im e d e 8 2 d e m e t r i , c lă d i r e a v a f i c e a m a i în a l t ă d in B u c u r e ş t i .

C lă d i r e a v a b e n e f ic ia d c u lt im e le p r o g r e s e te h n o lo g ic e şi v a a d u n a în a c e la ş i loc n u d o a r s t r u c t u r i p în ă în a c e s t m o m e n t d is p e r s a te în d i f e r i t e lo c u r i d in B u c u r e ş t i , d a r şi o a g e n ţ ie b a n c a r ă . N o u l se d iu v a p e r m it e a m e n a ja r e a s p a ţ iu lu i d e o m a n ie r ă m a i fu n c ţ io n a lă şi v a a s ig u r a o m a i b u n ă c o o r d o n a r e în t r e d iv e r s e le a c t iv i t ă ţ i a le B R D - G r o u p e S o c ie te G e n e r a le .

A c e s t p r o ie c t e x p r im ă v o in ţa B R D d e a -ş i a d a p t a s t r u c t u r i le şi d e a im p le m e n ta u n m o d d e o r g a n iz a r e e f ic ie n t , p u s în s lu jb a c l ie n tu lu i .

aquis-ului

in domenii; politicilor sociale-

prin sisteme de resurse umane

banca r.]•ţţXÂNSlLVAv; ’

BANCA TRANSILVANIAacordă credite BERD pentru IM M

D e s t in a ţ i i le ş i d u r a t a c r e d i t u lu i :P e te rm e n m e d iu d e p â n ă la 3 an i c u 6 lu n i g ra t ie inc lusă• e c h ip a m e n te , in s ta la ţ i i , h a le d e p ro d u c ţ ie , s e d iu d e s o c ie ta te , c o n s tru c ţ i i, a m e n a jă r i, m i j lo a c e d e tran s p o rtP e ’ te rm e n sc u rt d e p â n ă la 12 lu n i ■• m a te r ie p r im ă , s to c d e m a r fa , c a p ita l d e lu c ru C o n d i ţ i i d e e l ig ib i l i t a t e p e n t r u î m p r u m u t a t :• m a x im IG ir - u e a n g a ja ţ i c u c a r te d e m u n c ă -• a c ţ io n a r i m a jo r i ta r i r e z id e n ţ i ro m â n i '• f i r m e m a jo r i t a r p r iv a te , c i f ră d e a fa c e r i m a x im ă 4 0 m i l io a n e E u r o sau a c t iv e to ta le în b ilan ţ. 2 7 m ilio a n e E u r oD o b â n z i , ş i c o m is io a n e a v a n ta jo a s e• d o b â n d a m e d ie 8 % p lu s c o m is io a n e le a fe re n te . V a lo a re a d o b â n z ii se c a lc u le a z ă în fu n c ţie d e r e z u lta te le e c o n o m ic o -f in a n c ia re a le f ir m e i. . .V a l o a r e c r e d i t :• m a x im 1 2 5 .0 0 0 - E u r o s a ii e c h iv a le n t în U S D ,• m in im 1 0 .0 0 0 E u r o sau e c h iv a le n t în U S D !A l t e c o n d i ţ i i : |• c o n tr ib u ţia a s o c ia ţ i lo r c e l p u ţin 15% d in c o s tu l p ro ie c tu lu i ,• d a c ă f ir m a es te n o u ă c o n tr ib u ţia a s o c ia ţ i lo r v a fi d e ce l p u ţ in d e 3 0 % d in c o s tu l p ro ie c tu lu i• n e ces aru l d e g a ra n ţie es te eu 2 0 % p e s te v a lo a re a c re d itu lu i şi a d o b â n z ilo r a fe r e n te p r im e lo r 3 lu n i \ - * -

NOI CĂUTAM O CALE-DE A VĂ SPUNE "DA!”

•0.

l i

M î in e , 1 9 m a r t ie a .c . ; v a a v e a lo c , în c a d r u l] P r e f e c t u r i i , C l u j . ) l a n s a r e a p r o ie c t u lu i ţ f i n a n ţ a t d e U n iu n e a ] E u r o p e a n ă , p r i n ţ p r o g r a m u l P H Â R E j A C C E S S , i n t i t u l a t ]„ I m p l e m e n t a r e a ! a q u is - u l u i c o m u n ita r i în d o m e n iu l p o lit ic ilo r | s o c ia le p r in s istem e de r e s u r s e u m a n e " . P r o ie c t u l es te propus d e C e n t r u l de D e z v o l t a r e M a n a g e r i a l ă C lu j - N a p o c a ş i a r e ca scop d e z v o l t a r e a cap ac ită ţii o r g a n i z a ţ i i l o r d e a i n t e g l - a p o l i t ic i le c o m u n i t a r e so cia le în s is te m e ş i p r o c e d u r i de re s u r s e u m a n e . Acesta se a d re s e a z ă echipelor m a n a g e r ia l e d e v îrf. r e p r e z e n t a n ţ i l o ra n g a j a ţ i l o r $'m a n a g e r i lo r de resurse u m a n e d i n c a d ru l o r g a n iz a ţ i i l o r de stat s a u " p r iv a te .

P o t r i v i t ^ c e lo r c o m u n i c a t e de o r g a n iz a t o r i , p ro iectu l se v a d e s fă ş u ra p e o p e r io a d ă d e 9 lu n i şi va c u p r in d e s u s ţin e re a a p a t r u e d i ţ i i de p r o g r a m e d e in s tru ire în v e d e r e a dezvoltării s is te m e lo r d e resurse u m a n e , a u n u i p r o g r a m de ^c o n s u l t a n ţ ă p e n tru s , im p le m e n ta r e a acestor A s is te m e ş i e la b o ra re a u n u i g h i d cu tem aa m in t i t ă . „ ,

A .B L A G fi

s

VI p; ^ M A R Ţ I ;1 9 M A R T IE i

7,00 Jurnalul de dimineaţă; 7,30 Strict n ecesar; 8 ,2 0 Careul ~~de aur (r); 9 ,00 lartă-mă! (r); 10,00 Oraşul îngerilor (s/r);10,50 TVR Timişoara; 13,00 Ghici cine vine la tine? (r); 14,00 Jurnalul de prînz; 14,30 Puncte cardinale; 15,00 Faţă în faţă (r); 16,00 Kronika; 17,00 Feminin; 17,45 Pasiuni (s);18,30 Corect!; 18,35 Careul de aur; 19,15 Avanpremieră Ştiri. Sport; 19,35 Glume, boacăne, aventuri; 20,00 Jurnal. Meteo. Sport; 20,45 Curat Caragiale!. Parol!; 20,50 Puterea gîndului (dramă SUA 1995); 22,25 Amprente; 22,40 Frontal; 23,45 Jurnalul de noapte; 0,00 Lumea dansului; 1,00 Femin (r); 1,45 Jurnal. Meteo.Sport (r).

■ 7,00 în mijlocul furtunii (s/r); 7,50 Dimineţile unui bărbat .cuminte (em isiune matinală interactivă); 8,50 Fete vesele (s); 9,45 Zona crepusculară (s/r); 1 0 ,1 5 Tată, am încurcat-o! (s); 10,40 Lumea lui Chiţ-Chiţ (r); 11,2*5 Televiziunea... (div./r); 12,25 D’ale iu'Mitică; 13,25 Ştiri; 13,30 Afaceri la cheie (r); 1 4 ,0 0 D esen e animate; 15,15 Toţi, împreună; 16 ,0 0 Tribuna partidelor parlamentare; 16,30 Ferma; 17,30 E dreptul tău!; 18,00 Tată, am încurcat-o! (s/r); 18,30 Bandeloro (d.a.);. 19,05 în mijlocul furtunii (s);20,00 Cinematograful, o istorie vie (do); 21,00

, Zona crepusculară (s); 21 ,30 Telejurnal;Ţ22.00 Pentru patrie (f.război România 1977,

p.l); 2 3 ,3 0 Călătorind'prin ţară (r); 0,15 Cinematograful, o istorie vie (do/r).

7,00 Marius Tucă Show (r); 8,00 Observator,8,50 Sport; 9,00 Ispita (s/r); 10,30 îmbrăţişări pătimaşe (s); 11,15Afaceri de familie (f/r); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 MacGyver (s); 14,00 Teroare nevăzută (f/r); 16,00 V.I.P. (s); 17,00 Ştiri; 17,20 Ispita (s); 19,00 Observator; 19,50 Sport. Meteo; 20,00 Din dragoste (div.); 22,00 Observator; 22,30 Sport; 22,35 Marius Tucă Show; 23,30 Păcatele unui tată (dramă SUA 1985); 1,30 Observator (r); 2,30 Capcanele adolescenţei (dramă SUA 1998); 4,00 V.I.P. (s/r); 5,00 MacGyver (s/r); 6,00 îmbrăţişări pătimaşe (s/r).

7,00 Teo. (div./r);. 8,00 Ştirile Pro TV; 9,00 Tînăr şi neliniştit (s/r); 10,15 Parte de carte (r); 11,30 Familia Bundy (s/r); 12,00 Total Recall (s); 13,00 Jocul puterii (s); 14,00 Lanţul slăbiciunilor (r); 15,00 Răzbunare fără limite (s/r); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV; 17,45 Teo; 19,00 Ştirile Pro TV;'19,45 Lanţul slăbiciunilor; 20,45 Urmărire generală; 2 1 ,3 0 Fotbal Meci din Liga Campionilor; 23,40 .ro; 23,45 Gîndeşte liber; 0,30 X şi Zero; 0,40 Fotbal Liga Campionilor;1,30 Ştirile Pro TV; 1,45 Misterul crimei din Manhattan (co.SUA).

.7,00 Rambo; 7,30 Eddie McDowd (s/r);8.00 Zid - em. muzicală; 12,00 Să fii sănătos! (r); 12,55 Clip Art; 13,00 Levintza prezintă (r); 13,30 Real.TV (r); 14,30 Rambo (d.a.)/15.00 Eddie McDowd (s); 15 ,30 Luna sălbatică (s); 16,30 Nemuritorul (s); 17,30. M.A.S.H. (s); 18,00 Focus; .19,00 Focus special; 19,15 Camera de rîs (div.); 20,00 Alomania (div.); 22,00.Providence (s); 23,00 Focus Plus; 23 ,30 M.A.S.H. (s/r); 0 ,00 Nemuritorul (s/r); 0,55 Clip Art (r)î 1,00 Camera de rîs (r); 1,30 Focus (r).

7,35 Ştiri (r); 7,50 Videoclipuri; 10,00 Tentaţii; 11,00 Documentar DW; 12,00 Apel; Crimă (s/r); 13,00 Videoclipuri; 14,00 Film artistic (r); 16,00 As show (r); 17,00 Germania astăzi; 1 7 ,3 0 A pel: Crimă (s); 18 ,3 0

, Telejurnal; 19,00 Documentar DW; 19,30 Concert; 20,30 Film artistic; 22,00 Concert;23,00 Documentar DW; 23,30 Ştiri; 23,45 ^deoclipuri; 1,00. Activ FM 92,7.’

7,00 Ştirile de Acasă (r); 7,30 la-mă acasă r); 8,00 Amor de căţel (s/r); 9,00 Maria Bellen W); 10,15 Vei fi a mea, Paloma! (s/r); 11,05 Ce 3 x femeie (r); 12,15 Dragoste şi putere (s/r); 12,45 Salom e (s/r);* 1 3 ,4 0 -Micuţele doamne (s); 15,00 Războiul pasiunilor (s); T5.50 Căsuţa poveştilor (d.a.); 16,00 FioreHa W -17,30 Amor de căţel s); 18,30 Ştirile de Acasă; 19,00 Maria Beîlen (s); 20,00 Vei fi a

> 'Tea, Paloma! (s); 20,50 De 3 x femeie; 22,00 \ glonte (s); 22,55 Dragoste şi putere (s);

Ş.25 Ştirile de Acasă (r); 0,00 Sînge din [lngele meu (s);. 0,35 Războiul pasiunilor (s/ 7: 1,30 De 3 x femeie (r); 2,40 Muzica de acasă.

|g *M lE R C U R 1.20M A R T IE M

7,00 Jurnalul de dimineaţă; 7,30 Strict necesar; 8,20 Careul de aur (r); 9,00 Puterea gîndului (f/r); 10,35 Amprente (r); 10,50 TVR Cluj; 13,00 Tezaur folcloric (r); 14,00 Jurnalul d e prînz; 14 ,30 Oameni ca noi; 15,00 Bucuriile muzicii; 16,00 Panorama (mag.. în limba germană); 17,00 Mediana pentru toţi;17,45 Pasiuni (s); 18,30 Corect!; 18,35 Careul de aur; 19,15 Avanpremieră Ştiri.,Sport;19,35 Glume, boacăne, aventuri; 20 ,00 Jurnal. Meteo. Sport; 20,45 Curat Caragiale! Paroli; 20,50 Teatrul Naţional de televiziune

- prezintă: „Detectiv fără voie” cu Mircea Rusu;21.50 CU ochii’n 4; 22,50 Recurs la morală;23.50 Jurnalul de noapte; 0,05 Infomania;1,05 Poveste de dragoste (r); 1,50 Jurnal.

' Meteo. Sport (r).

7,00 in mijlocul rurtunii (s/r); 7,50 Dimineţile unul bărbat cuminte; 8,50_Fete vesele (s);9 ,1 5 D e se n e anim ate; 9*45 Zona crepu sculară (s/r); 10,15 Tată; am -încurcat-o! (s); 10,40 Prietenii lui Piticot (r);11,30 Oprirea obligatorie (r); 12,00 Patinaj artistic CM de la Nagano (Japonia); 14,00 D esene animate; 15,15 Toţi, împreună; 16,00 Călătorind prin ţară; 16,30 Sport plus; 17,30 Mit şi istorie; 18,00 Tată, am încurcat-o! (s/ r); 18,30 Bandeloro (d.a.); 19,05 în mijlocul furtunii (s); 19,45 Patinaj artistic CM de la N agan o (r); 2 1 ,3 0 Telejurnal; 2 2 ,0 0 Cinematograful de artă: Luminile nordului (dramă SUA 1978); 23,30 Clepsidra cu imagini (r); 0,00 E dreptul tău (r); 0,30 Mit şi istorie (r); 1,30 Televiziunea... (div./r).

7 ,0 0 ■ Marius Tucă Show (r); 8 ,00 Observator, 8,50 Sport; 9,00 Ispita (s/r); 10,30 îmbrăţişări pătimaşe (s); 11,15 Păcatele unui tată (f/rj; 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 MacGyver (s); 14,00 Din dragoste (r);. 16,00 V.I.P. (s);17.00 Ştiri; 17j20 Ispita (s); 19,00 Observator;19,50 Sport. Meteo; 20,00 Gong Show (div.);22.00 Observator; 22,30 Sport; 22,35 Marius Tucă Show; 23,30 în umbra lupului (f.Canâda/ Franţa '92); 1,30 Observator (r); 2,30 Atracţia Broadway-ului (dramă SUA 1992); 4,00 V.I.P. (s/r); 5,00 MacGyver (s/r); 6,00 îmbrăţişări pătimaşe (s/r).

7,00 Teo (div./r); 8,00 Ştirile Pro TV; 9,00 Tînăr şi neliniştit (s/r); 10,15 Gîndeşte liber,(r);12,00 Total Recall (s); 13,00 Jocul puterii (s); 14,00 Lanţul slăbiciunilor (r); 15,00 Urmărire generală (r); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro'TV;. 17,45 Teo; 19,00 Ştirild Pro TV;

.19,45 Commando (f. SUA ’85); 21,30 Fotbal Meci din Liga Campionilor (d); 23,45 .ro; 0,00 Fotbal Liga Campionilor (rez.); 0,45 Ştirile Pro TV; 1 ,00 Domnii preferă blondele (co.romantică SUA ’53).

7,00 Rambo (d.a.); 7,30 Eddie McDowd (s/r); 8,00 Zid - efn.muzicală; 12,00 Copiii' spun lucruri trăsnite (r); 12,55 Clip Art; 13,00 Motor (r); 13,30 Providence (s/r); 14,30 Rambo (d.a.); 15,00 Eddie McDowd (s);15,30 Lună sălbatică (s); 16,30 Nemuritorul (s); 17,30 M.A.S.H. (s); 18,00 Focus; 19,00 Focus s"pecial;_19,15 Camera de rîs; 20,00 Cronica cîrcotaşilor, 21,00 în căutarea familiei (co.SUA 1993); 23,00 Focus Plus - em.de ştiri; 23,30 M.A.S.H. (s/r); 0,00 Nemuritorul (s/r); 0,55 Clip Art (r).

, 7 ,35 Ştiri (r); 7 ,50 Videoclipuri; 10,00 Tentaţii (r); 11,00 Documentar DW; 12,00 Apel: Crimă (s/r); 13,00 Videoclipuri; 14,00 FiTm artistic (r); 17,00 Germania astăzi; 17,30 . Apel; Crimă (s); 18,30 Telejurnal; 19,00 Destinaţia Germania; 19,30 Concert; 20,30 Film artistic; 23,00 Documentar DW; 23,30 Ştiri; 23,45 Videoclipuri; 1,00 Activ FM 92,7

7,00 Ştirile de Acasă (r); 7,30 Doctorul * casei (r); 8,00 Amor de căţel (s/r); 9,00 Maria Bellen (s/r); 10,15 Vei fi a mea, Paloma! {sl r); 11,05 De 3 x femeie (r);-12,15 Dragoste şi putere (s/r); 12,45 Salome (s/r); 13,40 M icuţele doam ne (s); 15,00 Războiul pasiunilor (s); 15,50 Căsuţa poveştilor (d.a.);16,00 Fiorelia (s); 17,30 Amor de căţel (s);18,30 Ştirile d e Acasă; 19,00 Maria Belien (s); 20,00 _Vei fi a mea, Paloma! (s); 20,50 De 3 x femeie; 22,00 Salome (s); 22,55 Dragoste şi putere (s); 23,30 Ştirile de Acasă (r); 0,00 Sînge“ diri Sîngele meu (s); 0,30 Războiul pasiunilor (s/r); 1,20 De 3 x femeie (r); 2,30 Muzica de acasă.

7,00 Jurnalul de dimineaţă; 7,30 Strict necesar; 8,20 Careul de aur (r); 9,00 Detectiv fără voie (s/r); 10,00 Cu ochii'n 4 (r); 11,00 TVR laşi; 13,00 Muzica e viaţa mea! (r);

, 14,00 Jurnalul de prînz; 14,30 Tragedia de.- ’ la Ocnele Mari (do/r); 15,15 Eveniment; 16,00 Convieţuiri (mag.); 16,30 Panorama; 17,00 Vino să vezi!; 17,45 Pasiuni (s); 18 ,30 Corect!; 1 8 ,3 5 C areul de aur; 1 9 ,1 5 Avanpremieră Ştiri. Sport; 19,35 Glume, boacăne...; 20,00 Jurnal. Meteo. Sport; 20,45 Curat Caragiale! Paroli; 20,50 Luisa (dramă romantică Italia 2001, p.l); 22,30 Reflecţii rutiere; 22,45 Euroatlantica; 23,45 Jurnalul de noapte; 0,00 Profesioniştii; 1,00 Vino să vezi! (r); 1,45 Jurnal. Meteo. Sport (r)

7,00 în mijlocul furtunii (s/r); 7,50 Dimineţile unui bărbat cuminte; 8,50 Fete vesele (s);9 ,1 5 D e se n e anim ate; 9 ,45 Zona crepusculară (s/r); 1 0 ,1 5 Tată, am încurcat-o! (s); 1 1 ,1 0 Expediţie înnecunoscut; 11,50 Videoclipuri; 12,00 Patinaj artistic CM de la Nagano (Japonia); 14,00 Desene animate; 15,15 Toţi, împreună; 16,00 Tribuna partidelor parlamentare; 16,30 Din coasta Evei (em.pentru femei); 17,30 Afaceri Ja cheie; 18,00 Tată, am încurcat-o! (s/r);18.30 Bandeloro (d.a.); 1 9 ,0 0 Gata cu fumurile!; 19,05 în mijlocul furtunii (s); 19,45 Patinaj artistic CM de la Nagano (Japonia);21.30 Telejurnal; 22,00 Timpul trecut (do);23,00 Cortina neagră (thriller Italia 1995); 0,30 Sport Plus (r).

7 ,00 M arius Tucă Show (r); 8 ,0 0 Observator; 8 ,50 Sport; 9,00 Ispita.(s/r);10.30 îmbrăţişări pătim aşe (s); 11,15 în umbra lupului (f/r); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Mac Gyver (s); 14,00 Gong show (div./r);16.00 V.I.P. (s); 17,00 Ştiri; 17,20 Ispita (s);19.00 Observator; 19,50 Sport. Meteo; 20,00 Vecinii (div.); 21,30 Brigada mobilă; 22,00 Observator; 22,30 Sport; 22,35 Marius Tucă Show; 23,30 High Stakes (co. Canada 1986);1.30 Observator (r); 2,30 Viziunea morţii ( f. SUA 1988); 4,00 V.I.P. (s/r); 4,45 Brigada "mobilă (r); 5 ,1 5 M acG yver (s/r); *6,00 îmbrăţişări Dâtimase (s/r).

y i N E R I | ^ 2 f M A R T I E | m

7,00 Teo (div./r): 8,00 Ştirile Pro TV; 9,00 Tînăr şi neliniştit (s/r); 10,15 Profeţii despre trecut (r); 11,15 Fotbal Liga Campionilor;12,00 Total Recall (s); 13,00 Jocul puterii (s); -14,00 Commando (f/l); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV; 17,45 Teo (div.); 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 B.D. la munte şi la mare (co.România ’71); 22,00 Ştirile Pro TV; 22,30 Familia Bundy (s); 22,55 .ro; 23,00 ProVest; 0,00 Ştirile Pro TV; 0,15 X şi Zero; 0,30 Zero (r); 1,00 Pericol în cartier (f. SUA 1996). , .

7,00 Rambo (d.a.); 7,30 Eddie McDowd (s/r); 8,00 Zid - em. muzicală; 12,00 Cronica cîrcotaşilor (r); 12,55 Clip Art; 13,00 Exploziv (r); 13,30 Obiectiv (r); 14,30 Rambo (d.a.);.15 .00 Eddie McDowd (s); 15 ,3 0 Luna sălbatică (s); 16,30 Nemuritorul (s); 17,30 M.A.S.H. (s); 18,00 Focus; 19,00 Focus Special; 1 9 ,1 5 . C am era de’ rîs; 2 0 ,0 0 Reuniunea de clasă (div.); 22,00 în faţa presei; 23,00 Focus Plus; 23,30 M.A.S.H. (s/r); 0,00 Nemuritorul (s/r)'; 0,55 Clip Art (r);1.00 Camera de rîs (r).

T E L E T a b c s

7,35 Ştiri (r); 7,50 Videoclipuri; 10,00 Tentaţii; 11,00 Documentar DW (r); 12,00 Apel: Crimă (s/r); 13,00 Videoclipuri; 14,00 Film artistic; 15,30 Documentar; 16,00 As show (r); 17,00 Jurnal european; 17,30 Apel: Crimă (s); 18,30 Telejurnal; 19,00 Documentar DW; 19,30 Concert; 20,30 Film artistic (f/r);23,15 Loto-Joker-Pariu Trio; 23,30 Ştiri; 23,45 Videoclipuri; 1,00 Activ FM 92,7.

7,00 Ştirile de Acasă (r); 7,30 Din viată (r);8,00 Amor de căţel (s/r); 9,00 folaria' Bellen (s/r); 10,15 Vei fi a mea, Paloma! (s/r); 11,05 De 3 x femeie (r); 12,15 Dragoste şi putere (s/r); 12,45 Salom e (s/r); 13,40 Micuţele doamne (s); 15,00 Războiul pasiunilor (s);15,50 Căsuţa poveştilor (d.a.); 16,00 Fiorelia (s); 17,30 Amor de căţel (s); 18,30 Ştirile de Acasă; 19,00 Maria Bellen (s); 20,00 Vei fi a mea, Paioma! (s); 20,50 De 3 x femeie; 22,00 Salome (s); 22,55 Dragoste şi putere (s); 23,25' Ştirile de Acasă (r); 0,00 Sînge din sîngele meu (s); -0 ,4 0 -Războiul pasiunilor (s/r); 1,30 De 3 x femeie (r); 2,40 Muzica de acasă.

R O M A N I A 1

7,00 Jurnalul de dimineaţă; 7 ,30 Strict necesar; 8,20 Careul de aur (r); 9 ,00 Luisa (f/r); 10,40 Reflecţii rutiere (r); 10,55 TVR Craiova; 13 ,00 Profesioniştii (r); 14 ,00 Jurnalul de prînz; 14,30 Drepturile omului;15,30 Tribuna partidelor pariamentare; 16,00 Convieţuiri; 17,00 Poveste de dragoste; 17,45 Pasiuni (s); 18,30 Corect!; 18,35 Careul de aur; 19,15 Avanpremieră Ştiri.Sport; 19,35 România politică; 20,00 Jurnal. Meteo. Sport;20,45 Curat Caragiale! Paroli; 20 ,50 Ploaia de stele; 22,20 Ştirile de sîmbătă asta; 22,50 Amy (s); 23,45 Jurnalul de noapte; 0 ,00 Invadatorul ( f.SF SUA 1996); 1,35 Jurnal. Meteo. Sport (r).

7,00 în mijlocut furtunii (s/r); 7,50 Dimineţile unui bărbat cuminte; 8,50 Fete v e se le (s);9 ,1 5 D e se n e an im ate; 9 ,4 5 Z ona crep u scu lară (s/r); 1 0 , 1 5 . T ată, am încurcat-o! (s); 11,00 Călătorind prin ţară (r);11,30 Destine (do/r); 12,00 Patinaj artistic CM de la Nagano (Japonia); 14,00 D esene animate; 15,15 Televiziunea, dragostea mea (div.); 16,25 Feţe; 16,30 Camera de gardă;17,00 Primul pas; 17,55 Ştiri; 18,00 Tată, am încurcat-o! (s/r); 18,30 Bandeloro (d.a.);19,05 în mijlocul furtunii (s); 19,45 Patinaj artistic CM de Ja Nagano (Japonia); 21,30 Telejurnal; 22,00 D’aie Iu’ Mitică; 23 ,0 0 Justiţie oarbă (thriller SUA 1995); 0 ,30 Remix.

7 ,0 0 Marius Tucâ Show (r); 8 ,0 0 Observator; 8,50 Sport; 9,00 Ispita (s/r);10,30 îmbrăţişări pătimaşe (s); 11,15 High Stakes (f/r); 13,00 Ştirile amiezii ; 13,15 MacGyver (s); 14,00 Vecinii (div./r); 16,00 V.I.P. (s); 17,00 Ştiri; 17,20 Ispita (s);-19,00 O bservator; 19,50 Sport. M eteo; 2 0 ,0 0 Paparazzi (div.); 22,00 Preţul puterii (dramă SUA 1998); 0,00 întoarcerea în timp (co.SF Canada 1998); 1,30 Observator (r); 2 ,30 V.I.P. (s/r); 3 ,30 M acGywer (s/r); 4 ,3 0 îmbrăţişări pătimaşe (s/r); 5,30 Ispita (s/r).

P R O *

7,00 Teo (div./r); 8,00 Ştirile Pro TV; 9,00 Tînăr şi neliniştit (s); 10,15 ProVest (r); 11,30 Familia Bundy (s/r); 12,00 Total Recall (s);13.00 Jocul puterii (s); 14,00 B.D. la munte şi la mare (f/r); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s);17 .00 Ştirile Pro TV; 17,30 Teo; 18,30 împreună pentru copii; 19,00 Ştirile Pro TV;20.00 Oameni ca noi; 21,30 Ally McBeal (s);22,30 Totul despre sex (s); 23,00 Prietenii tăi (s); 23,30 Zero; 0,00 Alien (thriller SF ’79); 1,30 Halloween 2 ( f.h. SUA '61); 3,45 Crimee imaginare (dramă SUA- '94).

7,00 Rambo (d.a.); 7 ,30 Eddie McDowd (s/r); 8,00 Zid - em. muzicală; 12,00 Tibanu' pescuieşte şi vînează; 12,55 Clip Art; 13,00 Tradiţiile românilor (r); 13 ,3 0 A nim ale sălbatice (do); 14,30 Rambo (d.a.); 15,00 Eddie McDowd (s); 15,30 Luna sălbatică (s);16.30 Nemuritorul (s); 17,30 M.A.S.H. (s);18,00 Focus; 19,00 Focus special; 19,15 Camera de rîs (div.); 20,00 Copiii spun lucruri trăsnite; 21,00 O viaţă ca în filme (dramă romantică SUA 1992); 23 ,00 Focus Plus;23.30 M.A.S.H. (s/r). *

7 ,3 5 Ştiri (r); 7 ,50 Videoclipuri; 10 ,00 Tentaţii; 11,00 Documentar DW; 12,00 Apel: Crimă (s/r); 13,00 Videoclipuri; 14,00 Film artistic (r); 16,00 Reportaj 7 abc (r);" 17,00 Germania astăzi; 17,30 Apel: Crimă (s);18,30 Telejurnal; 19,00 Viitorul azi (do); 19,30 Concert; 20,30 Film artistic;-22,00 Concert;23,00 Documentar DW; 23,30 Ştiri; 23,45

_Videoclipuri; -1,00 Activ FM 92,7.

7,00 Şnnle ae Acasă (r); 7,30 La casa de vis (r); 8 ,00 Amor de căţei (s/r); 9 ,00 Maria Bellen (s/r); 10,15 Vei fi a mea,- Paloma! (s/ r); 11,05 De 3 x femeie (r); 12,15 Dragoste şi putere (s/r); -12,45 Salom e (s/r); 13,40 M icuţele doam n e (s); 1 5 ,0 0 R ăzboiu l pasiunilor (s); 15,50 Căsuţa poveştilor (d.a.);16,00 Fiorelia (s); 17,30 Amor de căţel (s);18,30 Ştirile de Acasă; 19,00 Maria Bellen (s); 20,00 Vei fi a mea, Paloma! (s); 21,00 Anno Domini (s); 22,00 Salom e (s); 22,55 Dragoste şi putere (s); 23,30 Ştirile d e A casă (r); 0 ,00 Chef de chef (r); 1,00 Războiul pasiunilor (s/r); 1,50 Petrecerea (r); 3 ,45 A casă la români (r).

medicilor lacob Stanisjau Cihac şiMih-l Zotta, Societatea de Medici şi Naturalist]

prima societate ştiinţifică din România

1 m m

F L O R I P E N T R U S U F L E T U L N O S T R U{■:m

“e» *

C R Ă I T E L

i:1 , k

:is#-•f-'. '~i.* f r '<6U*- te*-

•W .,

i*-*4, -r-JŞ»~

.-.T-

- A / -

k A

-î t A ’X

Se cultivă mai multe specii, care se deosebesc prin,înălţime, culoare, mărimea florilor şi ramificarea tufelor, după cum urmează:

• TAGETES PATULA sau “garoafa de India” are talie mică (15- 20 cm), inflorescenţe cu diametrul de 3-4 cm, bicolore, galbene- portocalii cu grena., «TAGETES ERECTA, întîlnită

si sub denumirea de “trandafir de

Ti»--*' . ' tî

‘iţgrf..?

v;f ’ -r

, r ' \ - $

i ; ' * -' . £ ' ‘ " " f*• ,

F 1- - - ' t

f '

?. S ţ ? fr

'metode constă în faptul că se asigură decorul la locul definitiv, în luna mai.

Plantarea crăiţelor se realizează la distanţe de 20 pînă la 40 cm, ţinînd.cont de soiul şi specia aleasă. -

De-a lungul perioadei de vegetaţie, se' va avea în vedere înlăturarea buruienilor, se va uda cu atenţie (moderat), după perioadele de secetă. Dacă nu se urmăreşte obţinerea de seminţe, este bine ca după'înflorire,

n / O !&

h & r -

' '“OA c e s t e j - g '.X V -

flori, atît de f r u m o s * " * denumite depoporul nostru, sînt nelipsite din grădinile tradiţionale, alături de busuioc, gălbenele, mentă, nalbă şi conduraşi, strălucind printre acestea ca nişte adevărate crăiese.

Ele se pot cultiva cu uşurinţă şi în ghivece saujardiniere, asigurînd un decor pe balcoane, terase, chiar din momentul plantării la locul definitiv în lunile aprilic-niai.

Originare din Mexic, aparţinînd familieiCOMPOSITAE, speciile genului TAGETES(Tagetes patula, Tagctcs erecta, Tagetes signata) au fost introduse în Europa la sfirşitul secolului al XVl-lea.

Plantele se prezintă sub formă de tufe ramificate cu talie cuprinsă între 20-100 cm. aducînd într-un fel cu ţ garorffele.

Speciile asigură decorul floral toată vara, atît în grădină, cît şi pe balcoane, terase, înflorirea avînd loc de la sfirşitul lunii mai pînă în octombrie, cînd cade bruma.

je#

.-*3}

K

India prezintă plante riguroase, cu talie cu 90 cm, i n f I o -

: s

M %J -

• ' V

.*»■.w * *

'ÎV

\ ' C a

•v « florile trecute 4 să seV J* îndepărteze,

* i m e n ţ i n î n d *î astfel

..'11 V

r i /■

y*k

V > * •

rescenţe mari cu diametrul de 6-10 cm, înalte, de culoare galben- aurie, oranj.

• TAGETES S I G N A T A , c u n o s c u t ă popular şi sub denumirea de “ochieşele”, are o ţalie mică, tufe foarte ram ificate,

( inflorescenţe mici , şi numeroase..

Crăiţele cresc bine în

locuri însorite, dar tolerează şi semiumbra, se mulţumesc cu puţină apă, suportînd chiar şi. perioade scurte de secetă. Preferă solul uşor, afinat, care se încălzeşte repede, uşor alcalin. Trebuie evitate solurile acide, grele.

Crăiţele se înmulţesc uşor prin seminţe. Semănatul are-loc direct la locul definitiv, după trecerea pericolului brumelor tîrzii de primăvară (aprilie-mai).

Pentru obţinerea de . flori mai timpurii se

seamănă în luna martie îi) lădiţe, în sere şi răsadniţe. Ulterior, cînd plantele au două frunze adevărate (la 2-3 săptămîni, de la semănat), se r e p i c ă . Experimentele

efectuate au demonstrat că se pot obţine plante mai bine formate,'

dacă atunci cînd au 8-10 cm înălţime sînt trecute în ghivece sau jardiniere. Avantajul acestei

tF ’ - w - A » , <* ‘

- K y ^ V -

ii.- * •

plantele într-o stare de vegetaţie bună şi cu. multe flori.

Pentru obţinerea de seminţe, se vor r e c o l t a " inflorescenţele, iar după uscare şe vor slarîma şi se vor scutura. .

Crăiţele pot fi plantate în spatii verzi sau alte s p a ţ i i d ecorative.F o a r t e- ~ '

. frumoase sînt r o b 6 t e 1 e k (benzi de flori pe lîngă alei) cu borduri din BUXUS, în interiorul cărora se plantează crăiţe, combinate cu alte.specii" anuale sau bienale. La fel de frumoase sînt şi robotele cu borduri din crăiţe şi interioare din petunii pitice sau cele largi, formate numaî din diferite genuri de crăiţe. Bineînţeles că se pot face şi alte compoziţii floristice în funcţie de gusturile celor care doresc să le cultive.

Speciile cu port mai mic sînt indicate penţru decorarea balcoanelor, teraselor, jardinierelor şi a ferestrelor însorite,-singure sau în diverse asociaţii.-

De efect sînt, în acelaşi timp, speciile cu talie înaltă, folosite ca flori tăiate.Acestea pot dura în vasul cu apă 8-10 zile.

Pe lîngă importanţa decorativă, trebuie amintite proprietăţile medicinale ale acestor flori care le situează pe un loc important în farmacia

verde (conţin o substanţă numită HELENIANA, care se recomandă pentru- îmbunătăţirea vederii,

fiind înrudită cu vitamina A, se ^ 1 * , recomandă la miopii şi

' ‘ "*'% retinită pigmentară.Mai puţin se ştie

. însă că mirosul ; 'X ‘ caracteristic plantei şgfi dat de unele substanţe - y chimice-, numite ^ repelente. are ca efect

înlăturarea dăunătorilor din. culturile horticoje (insecte şi. melci). In acest sens, trebuie" semnalat şi faptul că pînă în prezent nu au fost

f identificate boli şi dăunători specifici crăiţelor.

în final, putem spune că aceste flori sînt frumoase şi utile, pentru că se înmulţesc uşor, au cerinţe reduse faţă de

>■:€*'* factorji de mediu, asigură decorai o perioadă lungă din an şi au proprietăţi medicinale . remarcabile. - i

rl

A s

In g . E x p . D ra g o ş D A M IA N

g M

A, ^ f J* * * n 11 % t & s t ' ^ ^ V X A*

X V ' X . : , - ^ ¥ . k

POLIŢIA CLUJ: 955 şi 43-27-27 JANDARMERIA: 956 POMPIERII: 981

1452 - S -a născut Amerigo Vespucci, descoperitorul

Americă d e Sud

Jandarmii şi pompierii clujeni au depus jurămintui de credinţă faţă de ţară in' prezenţa ministrului de Interne

U n num ăr de 132 de soldaţi în term en, aparţinînd atît de C om andam entul T e rito ria l de Jandarmi “ Som eşul” Cluj-NapoCa, cît şi de B rig a d a Judeţeană, a lătu ri de 72 de m ilita r i în term en ai G ru p u lu i de P om pieri “A v ra m Iancu” au depus, sîmbătă, ju răm în tu l de cred in ţă faţă de ţară. C erem onia lu l depunerii ju răm întu lu i m ilita r s-a desfăşurat în prezenţa m in istru lu i de In terne, lo a n R u s . G en e ra lu l de b rig a d ă C o rn e l O p rea n , co m a n d a n tu l C o m a n d a m e n tu lu i T e r i to r ia l d e J a n d a rm i “Someşul” C lu j-N a p o c a , a declarat că este pentru p rim a dată cînd în ce i 83 de an i de existenţă a i ins titu ţie i, un m inistru de Interne asistă la un astfel de cerem onial. E l a subliniat faptu l că, de fiecare dată, la astfel de evenim ente em o ţiile sînt m a ri, iar prezenţa m in is tru lu i loan Rus le -a am p lific a t şi m ai m u lt.

La rîn d u l şău, m in is tm l de In terne a a firm at că m om entul depunerii ju ră m în tu lu i m ilita r este unul ex trem de im portant în viaţa fiecăru i t în ă r bărbat. loan Rus a precizat câ de fiecare dată cînd p a rtic ip ă la astfel de evenim ente, îş i am inteşte de momentul c în d , la r în d u l său, a ju ra t credinţă patrie i.

D upă încheierea m anifestărilor, cei 2 0 4 soldaţi în term en au avut program de vo ie şi s-au putut în tîln i cu p ă rin ţii sau cu iubitele, sosite la C lu j. *

Trei minori care se pregăteau să dea «spargere intr-un magazin din centrul Clujului au fusl prinşi de jandarmi

T re i m in o ri au fost prinşi în flagrant, în noaptea de v ineri, spre sîm bătă, de ja n d arm i, îft tim p ce încercau să dea o spargere într-un m agazin am plasat în centrul m un ic ip iu lu i C lu j-N ap oca , a declarat, sîm bătă, m aioru l M a rian A lffe d , purtătoru l de cuvîn t al B ata lionu lu i de Jandarm i 89 M o b il C lu j-N ap oca . -

P o triv it o fiţe ru lu i, jandarm ii care patrulau pe B -d u l E ro ilo r au observat, în ju r u l o re i 01 .15 , tre i tineri care intenţionau să intre în tr-un m agazin p rin geamul uşii pe c a r e jl spărseserărLa somaţia m ilita r ilo r , ce i trei au luat-o la fugă. în cele din u rm ă, minorii au fost p rinş i şi predaţi P o liţie i M u n ic ip iu lu i C lu j- Napoca. Este vo rb a despre A n d re i Oros, de 13 an i, Laurenţiu Marincus, de 16 an i, şi Lu m in iţa Rostaş, în vîrstă de 14 ani.

M a ioru l M a r ia n A lfre d a m ai spus ca L u m in iţa Rostaş era urm ărită lo c a l d e B ir o u lu i J u d ic ia r d in c a d ru l P o li ţ ie i M u n ic ip iu lu i C lu j-N a p o c a p e n tru c o m ite re a m a i m u lto r infracţiuni. ", : : '

Grupaj realizat de Cosmin PURIŞ

Judecătoria Dej are un nou preşedinte■ŢT---------1

Înckpînd cu data de 1 martie a.c., Ministerul Justiţiei l-a învestit în funcţia de preşedinte al Judecătoriei din municipiul Dej, pentru un mandat de patru ani, pe magistratul Simion Rusu. Acesta îl înlocuieşte pe judecătorul Octavian Brehar, al cărui mandat, potrivit prevederilor legale în vigoare, a expirat la această dată. Simion Rusu a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, promoţia 1980, iar după ce timp de 13 ani a profesat ca şi consilier juridic s-a decis să intre în magistratură în anul 1993. I ;

-S în te ţ i m a g is tra t d e nouă a n i, p e rio a d ă în care a ţ i fost ju d e c ă to r la in s tan ţa d in D e j, ia r în u lt im ii an i, respectiv d in 19 98 şi p în ă în m a rtie a .c .s a ţ i fo st p reş ed in te le J u d e c ă to rie i d in m u n ic ip iu l G h e r la . C u m a p r e c ia ţ i fa p tu l c ă a ţ i fo s t n u m it , d e c u rîn d , p reş ed in te le - J u d e c ă to r ie i d in D e j?

-P o tr iv it p revederilo r legale în t v ig o a r e , p r e ş e d in ţ i i in s ta n ţe lo r d e ju d e c a tă au drep tu l la u n m andat de p a tm an i, cu posibilitatea unei singure fe în ye s tir i în funcţie, în cazul u n o r re z u lta te d e o s e b ite în a c t iv i ta te . N u m ire a m e a în fu n c ţia de preşedinte a l instaţei d in D e j e s te c a l i f ic a t ă - de m in is te ru l de resort drep t o p rom o vare , în trucît am obţinut

„ rezu lta te bune în postul s im ila r pe care l-a m ocupat în G herla , î n a n u l 1 9 9 8 , c în d a m fo st n u m it preşedintele Judecătoriei • G h e rla , aceasta era co ta tă la n iv e l de ţară ca o instanţă m edie în ceea ce p riv eş te c a lita te a a c t iv i t ă ţ i i , ■ re s p e c t iv o p e r a t iv i t a te a s o lu ţ io n ă r i i cauze lo r a fla te pe ro l. însă, la u ltim u l b ila n ţ efectuat de către ' M in is te ru l Justiţie i, Judecătoria G h e r la se s itua pe lo c u l opt p rin tre cele ap ro x im a tiv 179 de

'J u d e c ă to rii ex istente în acest m o m e n t . în ţa ră , în c e e a ce p r iv e ş te c a lita te a a c t iv i t ă ţ i i deru late în această instanţă.

- î n ce s ta r e a ţ i g ă s it J u d e c ă to r ia D e j în m o m e n tu l

în c a r e v - a ţ i în c e p u t m a n d a tu l?

-A ctiv ita tea instanţei d in D e j a fost bună în ceea ce priveşte operativitatea şi calitatea actuîui de ju s tiţie . C a u z e le , a tît ce le penale, cît şi cele c iv ile sînt însă m a i co m pîexe d e c ît ce le d in G herla . D e asem enea, vo lu m u l de m u n că este m a i m a re la J u d e c ă to r ia D e j , în t r u c ît în . prezent avem pe ro l în ju r de 8 0 0 de cauze, care le rev in spre s o lu ţ io n a re c e lo r n o u ă judecă tori c îţi există în această ins tanţă .. în ceea ce p riv eş te c lă d ire a Ju decătorie i, aceasta este încă în fază d e reparaţie capitală, iar fina lizarea lucrărilor necesită cîteva m ilia rd e de Ie i.

-C e p la n u r i a v e ţi ac u m , Ia în c e p u t de d ru m ?

’ - îm i p ropun ca, a lă tu ri de c o le g i i m e i ju d e c ă t o r i , să m enţin instanţa, lă acelaşi n iv e l c a lita tiv şi, dacă se poa te* ch iar m a i b u n . N e d o r im sâ soluţionăm cît m ai repede şi m ai b ine dosarele a fla te p e ro l, fie e le c iv ile sau penale , pentru ca to t o m u l să ob ţin ă o hotărîre în tr-u n term en rezo n ab il, care să-i perm ită să o v a lo rific e . în ceea ce priveşte cazurile penale, pedeapsa trebuie sâ f ie ju s tă şi p ro m p tă , p e n tru a -ş i g u te a atin g e scopul.

-D e ce n a tu ră s în t cauze le c a r e p r e d o m in ă la J u d e c ă to r ia d in D e j?

-C e le m a i fre c v e n te cauze a fla te în prezent pe ro l sînt cele

c iv ile , în special l it ig ii legate de L e g e a fo n d u lu i fu n c ia r , revendicări de terenuri, tu lb u ră ri' d e p o s e s ie e tc . E x is tă , d e asemenea, m u lte procese legate de d re p tu l f a m i l i e i , d e t ra n s fo rm a re a a m e n z i lo r în închisoare co n travenţiona lă sau o b lig area c o n tra v e n ie n ţilo r la m un că în fo lo su l c o m u n ită ţii, in fracţiun i la L e g ea c irc u la ţie i ru t ie r e , in f r a c ţ iu n i s i lv ic e , p re c u m şi o s u m e d e n ie d e p lîn g e r i c o n tra v e n ţio n a le în diverse d o m en ii de a c tiv ita te . N u lipsesc n ic i in fra c ţ iu n i le îm p o t r iv a p a t r i m o n iu lu i , . a in tegrită ţii persoanei, n ic i cele econom ice, p recum e v a z iu n e a -fiscală, delapidarea înşelăciunea 4 a c t iv ită ţ i?

această instanţă. E ste vo rb a de procesom anii care au o p lă ce re m o rb id ă d e a - i a c ţ io n a în judecată p e u n ii şi p e a l ţ i i , pe d iv e rs e m o t iv e l ip s i t e d e im portanţă . U n i i d in tre e i au în p r e z e n t m a i m u l t d e z e c e . p ro c e s e p e r o h f a p t c e - i ; determ ină să-şi petreacă m are parte a t im p u lu i p r in s ă lile de judecată. A ceste procese n u fac decît să îngreuneze m u n ca unu i ju d e că to r şi s ă -l lip sească de tim p u l pe care l-a r pu tea acorda unor p rob lem e serioase, în s ă nu avem în co tro , trebu ie să ţin e m cont şi de păsurile lo r.

- V ă m a i r ă m în e t im p p e n tru fa m ilie sau p e n tru a lte

etc. . . .-C a re s în t c a z u r ile c a re v ă

d a u m a i m u ltă b ă ta ie d e cap?-Fiecare d intre dosarele aflate

p e ro l au g r a d u l lo r d e dificu lta te . P rac tic , de fiecare dată cîpd ju d e c i o- cauză şi dai o soluţie trebuie sâ te gîndeşti b in e , în trucît în m în a ta se a flă averea sau libertatea unui o m .. Eu am încercat,- şi sper că am reuşit-, să dau sentinţe drepte şi convenabile am belo r părţi. M i

. s-a în tîm p la t sâ m ă oprească pe stradă persoane pe cave le -a m c o n d a m n a t m a i d e m u lt la închisoare şi să -m i spună că m ă apreciază în truc ît le -am dat o pedeapsă m eritată. E xistă însă ş i p e rs o a n e c a re n e fa c p ro b le m e , a t î t m ie , c î t şi c o le g ilo r m e i ju d e c ă to r i d in

-D estu l de p u ţin , însă so ţia şi ce le două f i ic e a le m e le m ă în ţe leg şi n u -m i cer m a i m u lt , decît le p o t o f e r i . -

Deseori se în tîm p lă să m e rg acasă seara tîrz iu , cu c îte o plasă p lin ă de d o s are . P ra c tic îm i petrec şi tim p u l lib e r s tud iind cazurile în care u rm ează sâ m ă pronunţ.

R areo ri se în t îm p lă sâ am ' tim p pentru h o b b y -u rile m e le : pescuitul şi în o tu l.

- în p la n p e rs o n a l, ce v is u r i aveţi?

- Îm i d o re s c o c ă s u ţă cu g ra d in ă şi c u r te cu m u ltă v e rd e a ţă , u n d e să p la n te z trandafiri şi sâ cresc an im a le . Sper sâ le am în tr-o z i.

Viorica GA JI

: Mai marii noştri de ia Centrui 'ii mustră pe poliţişti, făcîndu-le i din deget, că’ .din cauza ; indiferenţei şi pasivităţii lor r cetăţeanul nu s e simte apărat ţ in drepturile lui, că mi are L siguranţa vieţii s a le nici în- f propria casă şi nici pe stradă,

atît ziua cît şi noaptea. Li se impută poliţiştilor că de

p multe ori fac şi ei jocul corupţilor, al mafioţilor, că s e lasă influenţaţi de tot felul de specii de demnitari, că nu-i demască pe cei care fac trafic de influenţă, că se lasă intimidaţi de variate forme de “presiuni" ce se exercită asupra lor etc.

Mutatis, m utandis... să ne uităm un pic şi prin curtea urbei

: noastre.^Pe lîngă aşa-numitu! "război al microcentralelor". a apărut un al doilea front, al. antenelor de em isie-receptje Pentru telefonia m obilă. "în ambele cazuri e s te vorba de Plîngerile unor cetăţeni, şi nu Puţini la număr, care au citit, au aflat, au auzit sau au văzut prin ţnass-media-.sau de aiurea că, m primul caz, gazele de ardere emise de un anum it tip de microcentrale şi în anumite eondiţiuni necorespunzătoare de exploatare sîn t pericu loase Pentru sănătate, iar în al doilea uez, că undele electromagnetice

- ®mise de aceste antene au o frecvenţă considerată , de asemenea, vătăm ătoare sănătăţii -oamenilor. Aceasta este o situaţie de fapt, reală,

. care implică o mulţime de °ameni, fie ei simpli cetăţeni, fie

factori de răspundere, pe ^ Acrite niveluri de decizie fiecare , ■ cu responsabilităţile şi obligaţiile

lor, conferite de’ societate. Pe-’ de altă parte, ex istă o altă

ca teg o r ie de oam eni care con sid eră că reclam aţiile cetăţenilor sînt simple speculaţii, exagerări, poveşti, jocuri de interese etc.

Ce fac autorităţile statului? De la înălţimile lor’ olimpice e le contemplează realitate, nu se implică, public şi cu transparenţă, dau vina una pe alta, pasează ■ în dreapta şi în stînga, s e leapădă de răspundere ca dracu de tămîie,- se ascund în dosul paragrafelor şi al normativelor - da că la convine - trimit cetăţeanul de la Ana la Caiafa, zîmbind cu tîlc în spatele lui, mai iau cîte-un .comision de ici sau ; de colo, mai aplică o amendă, deloc usturătoare, aşteptînd “prescrierea” contravenţiei sau a infracţiunii. Şi aşa, încet, încet se eliberează aprobări, avizări şi autorizaţii, ridicînd cota de deznădejde şi de stres a multor dintre noi.

D e regulă, , autorităţile competente nu răspund nici’ la se s iz ă r ile cetăţenilor,înregistrate conform legii, nici Ia : scrisorile deschise publicate în mass-media. locală, nu gă sesc cu ca le să aducă lămuririle n e c e sa r e , nu-şi dezvălu ie intenţiile şi opiniile, lăsîndu-i pe- cetăţeni să s e înfrunte, să se învrăjbească reciproc şi apoi, în disperare de cauză, să meargă " la “trebonal”, ca ultimă soluţie:.

în cazurile de faţă, fiind vorba de . o problemă de sănătate- boală publică, prima autoritate cu responsabilitate evidentă este Direcţia de Sănătate Publică Cluj, care are în subordine un Inspectorat şi o Poliţie, organe de specialitate.

\ Doi cetă ten i, merribri ai A so c ia ţie i PROES, au adresat

a ceste i instituţii o cerere de aplicare a Ordinului 862/2001 a MSF, cu privire la obligativitatea evacuării gazelor de ardere prin co ş de fum vertical, cu înălţime pînă peste cornişa clădirii cu mai multe niveluri. Ei bine, cu o su sp ec tă grabă, autoritatea respectivă răspunde în felul ce se vede din copia documentului original, adică: numaimicrocentralele instalate după data de 23.01.2001, cînd ordinul MSF a fost publicat în M.O., sînt o b liga te să resp ecte a c e s t ordin!!! Absurditatea,birocratismul şi superficialitatea adunate în această, sui-generis interpretare dezarm ează pe orice om care mai judecă şi care mai are un dram de bun simţ. Vom da un singur exemplu, din multele posibile, care ilustrează acest mod aberant de a gîndi. Să presupunem că există nişte containere de gunoaie sau de deşeuri poluante aşezate la o anumită distanţă de locuinţele oam enilor. S e constată că aceste containere aduc prejudicii confortului şi sănătăţii locuitorilor din zo n ă . MSF află desp re această situaţie, de la cetăţenii vătămaţi, şi dă un ordin prin care s e cere câ distanţa minimă dintre containere şi locuinţe nu poate fi mai mică decît x metri. Ce facem? Aplicăm norma din ordin doar containerelor care vor > fi amplasate numai după ce a fost publicat ordinul în M.O., iar pe ce le la lte , incriminate, le lăsăm tot acolo, sau mutăm toate containerele la/distanţa ordonată? Ce spune doamnelor şi domnilor de la DSP Cluj, care aţi semnat acest răspuns? Dar dacă aţi fi chiar Domniile Voastre acei cetăteni care' aţi

reclamat situaţia, veţi admite o a se m e n e a interpretare accep tîn d să răm îneţi cu “containerele” reclam ate sub ferestrele propriilor locuinţe?

Cum .e s te posib il, ca o instituţie a statului, Jn subordinea ministerului tutelar, pusă să vegheze la sănătatea publică a cetăţenilor, să nu-şi dea seam a că aici nu este vorba de o lege, care, din' varii motive, nu poate fi aplicată retroactiv, ci e s te vorba de un ordin, care are drept scop să repare o stare negativă de fapt, să elimine nişte surse grave de poluare a căror periculozitate penfru sănătate este demonstrată ştiinţific? Cu atît mai mult este condamnabilă această interpretare cu cît nu este vorba nici de demontarea microcentralelor TURBO, nici de dărîm area clădirii ci, pur şi simplu, de a s e echipa instalaţia de încălzire cu un coş de fum recomandat chiar de către , unii fabricanţi? Ordinul MSF s e referă la proiectanţii şi la beneficiarii existenţi şi viitori. Cum îşi imaginează semnatarii acestui răspuns că o asem enea inţerpfetare imorală ne va lăsa indiferenţi, pe noi, c e i din A sociaţia PRO ES, care am depus atîta insistenţă pe lîngă autorităţile centrale ale statului în v ed erea obţinerii unei reglem entări a situaţiei din teren? Interpretarea dată de DSP Cluj ar însemna cam aşa: “Bine, bine,, ordinu-i ordin, dat totul rămîne ca mai înainte. Aveţi ghinionul de a fi s e s iz a t problema înaintea datei la care a fost publicat acest ordin în M.O. “Este o vorbă populară, care s e .potriveşte a ici d e minune: “De o aşa idee rîd şi

mfcr.CTiSefiuct l)r lo«n

curcile" Dară-mi- te, Europa! Dacă ar fi să admitem o astfe l deinterpretare, prin generalizare, ar în sem n a că r e c o n s t r u c ţ i a eco lo g ică , ca noţiune generică, e s te golită de orice conţinut, că c e e a • ce e s te distrus eco lo g ic răm îne'ca atare, dacă estp o realitate existentă la O anumită dată, atunci cînd s e ordonă nişte m ăsuri reparatorii^ d e reconstruire ecologică. In cazul nostru e s te vorba d e reconstruirea e c o lo g ic ă a anvelopei atmosferice din jurul blocurilor de locuinţe cu mai multe niveluri, anvelopă puternic poluată de nişte gaze de ardere, recu n o scu te ca foarte periculoase pentru sănătate şi bunuri m ateriale. A sta e s te problema de. fond şi nu alte. Noi sîntem conştienţi că echiparea m icrocentralelor TURBO cu coşuri colectoare verticale şi înalte implică n işte cheltuieli suplimentare, care însă ar trebui suportate nu de cetăţean, ci de aceia care nu l-au informat pe acesta despre reglementările în vigoare, norm e p e care noi le-am tratat în n u m ero a se le , noastre intervenţii în m a ss - media, fără însă să fie luate în serios de cei care erau obligaţi să o facă. Noi mergem chiar şi m ai departe sfătu indu-i pe deţinătorii acestor microcentrale să s e unească într-o asociaţie, care să militeze pentru dreptul la d esp ă g u b ire m ater ia lă .

Calrr,ASOCIVIK PKOUCUSAMTAii

FtvJ'XilMA «r.Canliwal IttlitfflaWM I l/A * p .|l

Cm iuirme t tjrrtci Jw U iun nnh m 9J JIU 02 2002 v»U cuiKvuintâ iirtrut.unrf*-

()><(«vinile <)ril MS 8Ai'J001 te vw *plw« pcH'ii nwncKxrtraWf 1»«panamentclc d« Woc. dop* pubikafii acciKoa in Momiorul Orto'*t al României, «Nea din 23.0» 7002

iv»m*TOk s»*1 fY.Ali’Vjnifeina IVularljt

Asociaţia PROES le oferă tot sprijinul de care este capabilă. Dat fiind faptul că printre aceşti beneficiari sînt mulţi şi importanţi factori d e d e c iz ie > lo ca lă , co n cetă ţen i cu funcţii în m agistratură, p o liţie ,administraţie locală, inspectorate de stat şi, nu în ultimul rînd, la S.C . DISTRIGAZ-NORD S.A ., su cu rsa la Cluj, şi c a re au generat această situaţie, lupta nu va fi uşoară, dar trebuie să sperăm în’ reuşită. Este vorba, în definitiv, de un exerciţiu de civism democratic care are şi va len ţa d e -a-1 ajuta pe cetăţeanul român în procesul d e . europenizare a mentalităţilor atît de balcanic rămase" în urmă.

Noi solicităm autorităţile locale să s e implice cu seriozitate ş i . resp o n sa b ilita te în a p lic a te , ordinului 862/2001 al MSF şi în

-lămurirea gravelor şi încurcatelor aspecte, aflate din presa locală, în legătu ră cu p o lu a re electrom agnetică a zo n e i din v e c in ă ta te a a n te n e i d e rad iocom u nicaţii c e ' s e am plasează pe dealul Cetătuie.

Asociaţia PROES Cluj- Napoca

Un kam ikaze palestinian a provocat o explozie, ieri, în cartierul israelian French Hill, din Ierusalimul de Est, rănind uşor nouă persoane, a anunţat politia israeliană, citată d e AFP.

, Forţele de coaliţie continuau, ieri, să “distruqâ . membrii Al-Qaida şi extremiştii talibani

m ecanismele de susţinere gle teroriştilor” şi să le bareze căile de scăpare, a relatat un purtător de

cuvînt militar, citat de AFP

evâ ru l de Ci

Copil accidentat grav de maşina Politiei Rutiere

urmare din pagina 1

l-a m lăsat înapoi”, m ărturiseşte M ih a i SăIăgean, prezent la faţa lo c u lu i în m om entul producerii traged iei. La -rîndu l său, co lonelu l loan Ungur, ad junctu l inspectorului şe f al IPJ C lu j, responsabil cu problem e de c ircu laţie rutieră şi ordine publică a declarat pentru “A devăru l de C lu j” câ d in prim ele cercetări a reieşit faptu l câ po liţis tu l nu este v in o v a t şi câ în m om entu l producerii accidentului, acesta nu c ircu la cu v iteză m are. C o lo n e lu l U ngur a adăugat câ m aşina â ajuns pe trotuar dupâ ce Precup a încercat sâ-1 evite pe co p il care a ţîşn it în faţa m aşin ii.

C onstantin Baron a fost .in ternat în stare foarte gravă Ia C lin ic a de N euroch irurg ie din C lu j-N a p o c a cu d iagnosticul de edem cerebral şi trunchi cerebral s tr iv it, fiind în co m ă de gradul patru. M e d ic ii susţin câ m icu ţu l nu poate fi operat şi este ţinu t în viaţă doar cu a ju toru l aparate lo r, iar şansele sale d e supravieţuire fiin d m in im e .

C erce tările în acest caz au fost preluate de Parchetul M i l i ta r C lu j.

INDIAN WELLSD u p â două săptăm îni de la

startul acestui turneu, întrecerea fe m in in ă ş i-a d e sem n at c a m p io a n a . E a este s lo v a c a D an ie la Hantuchova, care a reuşit să se im pună în finală, scor 6-3 „ 6 - 4 , în fa ţa e x p e r im e n ta te i M a r t in a H in g is (n r . 4 . W T A , E lv e ţia ).

T în â r a ju c â to p re s lo v a c ă a ' răsturnat toate calculele h îrtie i, im punîndu-se m ai uşor decît ar f i c rezu t c ineva. Deşi pe cele două le despart doar 3 ani, H ing is a adunat în carieră 5 titlu r i de G ra n d S la m şi o m u lţim e de tro fee Sanex W T A Tour.

H a n tu c h o v a e x c e la s e p în ă ac u m m a i ales în p ro b e le de dublu,' unde deţinea două v icto rii fin a le de G rand Slam ( la m ix t - A u s t r a l ia n O p en 2 0 0 2 şi W im b le d o n 2 0 0 1 ) şi d o u ă la dublu fe m in in (Luxem burg 2001 , B ra tis la v a 20 0 0 , am bele turnee Sanex W T A Tour).

P r in a c e a s tă v ic t o r ie surprinzătoare, s lovaca u rcă de pe lo c u l 2 6 W T A pe lo c u l 17, cel m a i bun pe care l-a ocupat vreodată în cariera sa.' D a c ă în contul său au in tra t p în ă a c u m 3 1 7 .6 5 6 $ , p r in v ic to ria de sîm bătă acesta s-a m a jo ra t cu 3 3 2 .0 0 0 $ , a d ic ă p uţin peste tot ceea ce a adunat în 4 an i de profesionism .

F in a la d e 'd u b lu la In d ia n W e lls a reven it ce lu i m a i bun cu p lu fem in in d in lu m e ,’ L is a R a y m o n d /R e n n a e S tu b b s (S U A /A u s tra lia ) , care a trecut d e D e m e n t ie v a /H u s a r o v a (R u s ia , S lovac ia) cu 7 -6 , 6 -0 .

în întrecerea m asculină, fina la s-a ju c a t dum in ică seara (după în c h e ie r e a e d i ţ ie i ) în t r e au s tra lia n u l L e y to n H e w it t şi en g le zu l T im H en m an . H e w itt a trecut în sem ifinale de Pete Sam pras 6 -2 , 6 -4 , ia r H en m an de T o d d M a rtin 6 -3 , 6 -3 .

în v in g ă to r u l t u r n e u lu i v a încasa u n p rem iu d e '3 9 2 .0 0 0 $ , î n v in s u l _ 2 0 6 .0 0 0 $ , ■.. i a r s e m if in a l iş t i i c î te 1 0 8 .0 0 0 $ f ie c a re ..

Ovidiu BLAG

Gh. Prisăcaru; Oficialii de la Chişinău trebuie să nu m ai adopte poziţii antiromâneşti

P reş ed in te le C o m is ie i de p o lit ic ă externă a S en atu lu i, G heorghi Prisăcaru, a afirm at, ieri, câ autorităţile române dofesc reluarea'dialogului cu Republica M oldova, dar că este necesar ca o f ic ia l i i de Ia C h iş in ă u să în c e te ze să ad opte p o z iţ i i anti-româneşti şi anti-europene.

Prisăcaru a spus că “ în mod real” evoluţia raporturilor dintre R om ânia şi Republica M oldova preocupă autorităţie române “în c e l m a i în a lt g ra d ” . “ N o i co n sid e răm că răspunderea re v in e , în - to ta lita te , p ă rţ i i m oldovene, a u to rită ţilo r de la

C h iş in ău , care se, lasă a f i instrumentul acelor forţe exteme şi cercuri interesate ca Rom ânia sâ nu fie invitată la summitul de la Praga şi să nu fie prim ită în A lia n ţa N o rd -A tlan tic ă . Ş i nu numai atît, dar este vorba şi de acele forţe care nu privesc cu ochi buni o eventuală orientare a Republicii M o ldova spre valorile şi s tru c tu rile o c c id e n ta le , europene, c i v o r o o rie n ta re , inclusiv în structurile m ilita re , politice,-economice integrate ale C S I” , a spus parlamentarul.

E l a arătat că declara ţiile şi poziţiile anti-româneşti adoptate,

la ce l m a i în a lt n iv e l , de autorităţile de la Chişinău nu sînt de natură să creeze u n clim at necesar reluării dialogului.; “în acelaşi tim p, eu cred că nu

trebuie să d ram atizăm această situaţie, nu trebuie să perm item escaladarea verbală a declaraţiilor de o parte şi de alta şi trebuie să' trecem la un d ia lo g sincer şi responsab il în tre o f ic ia l i '.d in Republica M o ldova şi România, dar în a in te este n e c e s a r ca autorităţile de la Chişinău să pună capăt a c u z e lo r n e fo n d a te şi declaraţiilor anti-rom âneşti; farâ nici o bază; d in u ltim a perioadă”, a mai spus Prisăcaru.

P o tr iv it u n o r c o n s il ie r i loca li,Problemele comunei Iara ar putea fi rezolvate

Doi consilieri locali ai Partidului Socialist al Muncii din cadrul Primăriei comunei Iara, Alexandru Făgădaru şi Teodor Bica, au declarat, la sfîrşitul săptăm în ii , trecu te , • că administraţia locală s e confruntă cu o serie de probleme grave.

Potrivit consilierului Alexandru Făgădaru, problema cea mai importantă este reprezentată de şomaj. Pe teritoriul comunei se exploatează nisip cuarţos, lemn şi minereu de fier. în exploatarea minerului de fier, în 1989, erau cuprinşi peste 1.200 de mineri, dar în prezent numărul acestora nu -d ep ăşeşte 100 . Şomajul, coroborat cu scăderea puterii de cumpărare a locuitorilor şi cu lipsa mijloacelor de transport care lea g ă com una Iara' de •Turda şi de Cluj-Napoca, a făcut

ca populaţia comunei să scadă de la 8.917 locuitori în 1989 la 4.700. Alexandru Făgădaru a declarat că tot mai mulţi tineri emigrează în străinătate, media de vîrstă în ce le 13 sate ale comunei crescînd vizibil în ultimii ani.

Consilierul PSM Teodor Bica a. precizat că nici agricultura nu reprezintă o so lu ţie pentru îm bunătăţirea situaţie i economice a populaţiei comunei tara. Teodor Bica este de părere că proprietarii de terenu ri, agricole deţin suprafeţe mici şi nu vor să s e a so c ie z e , prin urmare, s e pierd importante subvenţii din partea statului.

Alte problem e cu care s e confruntă locuitorii comunei Iara sînt rerpezentate de asistenţa medicală şi abandonul şcolar.

înainte de 1989 funcţionau aici 11 medici, iar în prezent sînt patru ş i nici unul nu are rezidenţa în Iara. Tot înainte de 1989 exista şi un liceu, însă, în prezent copii pot urma numai cursurile gim naziale, cei mai mulţi, d e ş i ar vrea şi au potenţial, renunţă la continuarea studiilor pentru că nu au banii necesari de a merge la şcoală într-un oraş.

Cei doi consilieri ai PSM au precizat că situaţia economică a comunei s-ar putea îmbunătăţi în condiţiile în care ar exista contracte ferm e pentru m inereurile e x p lo a ta te aici, precum şi dacă populaţi ar investi îri agro-turismul local.

Mihaela LÂPUŞAN A nca BLAGA

......

luliu Păcurariu solicită Consiliului 4

Judeţan Cluj să respecte legea

lu liu Păcurariu, senator PD C lu j , a p re c iz a t , ie ri, că la M ănăstirea N icu la au fost făcute investiţii în valoare de peste 3 m ilia rd e de le i, bani proveniţi, în 2 0 0 0 , d in bugetul M inisterul L u c r ă r i lo r P u b lic e .T ra n s p o rtu r ilo r şi L o c u in ţe i. A c e s te fo n d u r i , tra n s fe ra te d irect de la Consiliul Judeţean C lu j la bugetul comunei Fizeşul G h e r l i i ; e ra u d e s tin a te am enajării drum ului din zonă, constru irii unei parcări, p recum şi găsirii şi u tilizării unei surse de apă pentru Mănăstirea N ic u la şi pentru satul N icula. Senatorul Păcurariu este de părere că banii p r o v e n iţ i d e la C o n s i l iu l Judeţean C lu j trebuiau a locaţi direct M ă n ă s tir ii N icula şi nu C o n s iliu lu i lo c a l din F izeş u l G h erlîi deoarece, potrivit leg ilor în v igoare , p rim ăria nu poate investi în tr-u n obiectiv care nu î i a p a r ţ in e . P arlem en taru l d e m o cra t s o lic ită Consiliului Judeţan C lu j să restabilească- legalitatea în ceea ce priveşte alocarea aces.tor fonduri pentru M ănăstirea N icu la . în condiţiile în care acest lucru nu se va în t îm p la , lu l iu P ă c u ra r iu a d e c la ra t că se va ad resa C ongresulu i Puterilor L o c a le şi R e g io n a le , o rg a n iz a ţ ie co nstitu ită la n ivelu l U n iu n ii Europene şi care m onitorizează legislaţia ţărilo r de pe co ntinen t

M .L

V asile P u ş c a ş so lic ită a d m in is tra ţie i a lin ie re a le g is la ţ ie i lo c a le la n o rm e le e u ro p e n e

V a s i le P u ş c a ş , m in is t r u d e le g a t şi n e g o c ia to r ş e f a l R o m â n ie i cu U E a discutat, la s fîrş itu l săptăm în ii trecute, cu a u to r i tă ţ i le ju d e ţe n e d e s p re m o d if ic a r e a C o n s t i tu ţ ie i şi respectarea reg u lilo r statu lu i de d rep t.

V a s i le P u ş caş ; a c e ru t D e p a rta m e n tu lu i J u r id ic d in P S D C lu j să fa c ă p ro p u n e ri

concrete pentru elaborarea unor in iţia tiv e leg is lative (le g i no i, vechi, am endam ente), conform n o rm e lo r e u ro p e n e ş j internaţionale. -

în cadrul d iscu ţiilo r, au fost abordate p ro b le m e le g a te de legislaţie, C onstitu ţie şi stat de d re p t. D l V a s i le P u ş c a ş a ex p lic a t de ' ce este necesară m odificarea C onstitu ţie i, ţin în d

cont de s ituaţia d in R o m â n ia la în c e p u tu l s e c o lu lu i X X I , de s c h im b ă rile a p ă ru te p e plan in te rn a ţio n a l ş i, m a i ales, de perspectiva aderării R om ân ie i la U niunea Europeană şi N A T O .

în a c e la ş i t im p , în cadru l reun iunii, a m ai fost analizată şi problem a corupţiei, ia r ju riş tii P S D au propus reglem entarea m ai clară a d o m en iilo r în care

poare apărea acest f la g e l. De a s e m e n e a , a fo st a b o rd a tă p ro b le m a L e g ii adm in istraţie : publice locale, care tre b u ie să r e a l iz e z e o m o d e r n iz a r e a adm in is traţie i publice fo c a le ş: un parteneriat local a l tuturor structurilo r statului. -

Propunerile juriş tilo r d in PSD | v o r f i îna in tate d e p u ta ţilo r si f senatorilor de C lu j; ca b a ză de 1 fu n d a m e n ta r e . p e n tru propun erile legislative p e care aceştia le vo r face în Parlam ent

Mihaela LĂPUSAN

- C e a d e -a d o u a e ta p ă a c a m p io n a tu lu i m o n d ia l d e F o rm u la 1, în sp eţă M a r e le P rem iu al M a lae s ie i, desfăşurat în su du l A s ie i, l în g ă K u a la L u m p u r pe ce l m a i m o d e m c irc u it d in “ m a re le c irc ” , î n . speţă “ Sepang” a fo st adjudecat d in nou de un p ilo t germ an şi (c u lm e a ) tot de un m em bru al fa m ilie i Schum acher, însă nu de c v a d ru p lu l c a m p io n m o n d ia l aşa cum se aşteptau specialiştii, ci de m ezinu l R a lf , centaurul de Ia “ W illia m s B M W ”, care i-a d e v a n s a t p e p o d iu m p e c o lu m b ia n u l . J u a n P a b lo M o n to y a şi p e M ic h a e l Schum acher, acesta d in *u rm ă izb u tin d să “prindă” in extrem is lo c u l I I I ch iar în u lt im u l tur;

DUBLA ISTORICA PENTRU “W ILLIAM S B M W ’* “Recidivă” pentru “Don” Juan • Coulthard şi Rubinho au abandonat^ din nou • “Căluţul cabrat” nu a ratat podiumul •cînd l-a depăşit în tr-u n v ira j pe Jason Button.

C u rs a , d is p u ta tă p e o te m p e ra tu ră tro p ic a lă (p es te 50° C la n ive lu l p istei) a debutat d in nou (c a şi a c u m d o u ă săptăm îni) cu un even im ent ce a c în tă r it d e c is iv în b a la n ţa

m aşin ii uşor avariată în urm a incidentulu i de la start.

în c a p u l c u rs e i ş -a a f la t b raz ilian u l Rubens B aric h e llo (locul 3 pe g rila de start) care a cedat în tu ru l 3 9 d in cauza unor p ro b le m e la m o to r , , s itu a ţie s im ila ră şi p e n tru , sc o ţia n u l

victorie i lu i R a lf . D eş i a p o r n i t D a v i d C o u lth a r d care d in pole pos ition (a l 4 4 -le a a l “ re c id iv e a z ă ” d u p ăcarierei şi a l 15 0 -le a înregistrat contraperform anţa de pe “A lbertd e “ F e r r a r i” ) , 'c a m p io n u l Park” .m o n d ia l în e x e r c i ţ iu l - a P înă la fin a l s-au “retras” la“ plesnit” în tr-u n acrosaj pe Juan s ta n d u r i T r u l l i , P a n is ,P ab lo M o n to y a , a m b ii p ilo ţ i R aikkonen (căruia i-a explodatre tro g ra d în d p e lo c u r ile 2 1 , m o to ru l) B e r n o ld i , W e b b e rrespectiv 13. M ic h a e l s-a văzu t (eroul de la M in a rd i A siatechobligat sâ facă p rim a oprire la care a ocupat locul 5 în etapas ta n d u ri p e n tru re m e d ie re a in a u g u r a lă ) , Y o o n g

(m alaesianul care si-a dorit ci: ardoare o ,evo lu ţie cîţ m ai bun: p e p r o p r iu l te re n ) şi Eddie Irv in e (irlandezu l care s-a impui la “ Sepang” acum doi ani). .

S u rp r in d e clasare;d e b u ta n tu lu i F e lip e M ass; ( lo c u l 6 şi im p lic it cucerire; unu i punct) care astfel păs treaz: p e n tru m o m e n t trad iţie debutanţilor în actuala ediţie.

în c la s a m e n tu l'p ilo ţilo r pe p rim e le 4.1ocuri se află Michael S chum acher (1 4 ) , Juan Pablo M o n to ya (1 2 ) , R a lf Schumacher ( 1 0 ) şi K im i R a ik k o n e n (4 puncte).

Cristian FOCŞANU

Autorizată prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 , judecătoria Cluj- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului udeţukji Cluj, sub nr. J / 1 2 / 3 0 8 din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 cod isca! R 2 0 4 4 6 9

ILIE C Ă LIA N (red ac to r şef);V A L E R C H IO R E A N U (redactor şef adjunct); C R ISTIA N B A R A (redactor şef adjunct). ;? Tel. 19.16.81; fax:19-28.28;; E - m a i l : a d e v c j @ m a i l . d n t c j . r o - r e d a c ţ i a

E - m a i l : r e c l a m a _ a d e v c j @ m a i l . d p t c j . r o p u b l i c i t a t e

T el/fax:S e cre tar de redacţie: H orea PETR U Ş 19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16 [' w- m-;-;•. ■CULTURĂ: TEL. 19,74.90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL- ’“ “V' r .° ’.V, V;CETĂŢENEŞTI: TEL 19 74 90 - RADU VIDA, ECONOMIC: '• ~ 'O l iTEL: 19.75.07 ; SPORT: TEL: 1921.27 - CODIN SAMOILĂ; E -L -----PUBLICITATE: TEL./FAX:19.73 04; DIFUZARE MICA V 'PUBLICITATE: TEL: 19 .49 .81 . - STELA PETCU CONTABILITATE: TEL.-19 73 0 7 -LIVIA POP, .SUBREDACJIATURDA: TEL/FAX: 31.43.23 SUBREDACŢIA DEJ: TELJFAX: 21.60.75

vhMM iit ' u‘-î>

w-. i .ş t -irâităr

- rj”' s’5 t-3 # 5-‘E*.--î-fTP".T.T,'yy U

TIPARUL EXECUTAT LA G a r a m o n d