Pascal Bruckner

Tirania penitenfeiEseu despre masochismul occidental

Traducere din limba ftancezd. gi note de

Vasile Zincenco

ATRCI

Lista textelor incadrate

Cuprins

242 Pascal Bruckner

Demascarea uzurpatorului ............... ...........80Un arbitraj delicat ....................87Dublul blestemat ......................93

IVFanatismul modestiei................. ................101

O conu er tir e t ar dia d I a airtut e .......:............................. 1 03lrnperiul aidului .....................105Pacificarea trecutului... ...........108Vinoaatul imaginar.... .............111

Regdsirea stimei fald de sine........ ..............115Dubla tnadldturd.. ..................120

vA doua Golgoti.... .....................125

Contrasensuri despre Auschutitz.. .............128Hitlerizarea istoriei........ .........132Dubla nostalgie coloniald .......'1"41.

VIAsculti-mi suferinfa ................153

Despre aictimizare adzutd ca o carierdl .....156Proteclia minoritdlilor sau emanciparea indiaidului ...1,63

Ce tndatorire de memorie?................. ........172

VilDepresie in paradisFranfa, simptom gi caricaturi a Europei ....................181

O aictimd uniaersald? ...:,...........................184Pielea de gagrin.... ...................190Cine sunt reaclionarii?................. .............194Triumful fricii ...............Metamorfozd sau declin?................. ..........200

Cuprins 243

VIIIindoiala gi credinfaDisputa Europa - Statele Unite.........

Afi sau a aaea......... ................208

Alilfitorii la lstorie.... .............212Arhaismul soldatului.. ............215

Colosul fanfaron.............. ........220

ConcluzieUn cadou otrivit....... ................229

Lista textelor incadrate................ ...............239

Iremediabilul gi apisarea morali

lntreaga lume ne urdpte, iar noi meritdm acest lucru:iatd convingerea majoritdfii europenilor, cel pulin inVest. intr-adevdr, din1945, continentul nostru este Po-sedat de chinurile ciinfei. RumegAndu-pi ticdlopiile dintrecut, rdzb oaiele, persecufiile religioase, sclavia, impe-rialismul, fascismul, comunismul, nu vede in lunga luiistorie decAt o continuitate de mdceluri, de jafuri care

au dus la doud conflicte mondiale, adicd la o sinucide're entuziastd. Orori inegalate, industrializarea morlii pe

scard largd in lagirele naziste pi sovietice, Promovareaunor saltimbanci sdngerogi la rangul de idoli pentruma5e, experienla rdului radical transformat in rutind bi-rocratic5, acesta este bilanful nostru. Cele mai mari vir-tuti - munca, ordinea, disciplina - puse ir slujba unorscopuri ingrozitoare, gtiinla dezonoratd, cultura terfeli-td in pretenliile sale, idealismul desfigurat. Europa, ase-

menea unui boxer groggy, nducit de loviturile pe care gi

le-a tras singur, se simte depdgitd de firidelegi preagreu de suportat. Nu existd nici o nafiune, ilr vestul sau

18 Pascal Bruckner

in estul acestui mic cap asiatic, care se nu trebuiascisd-pi facd un examen al congtiinlei gi a cdrei istorie si nufie plind de cadavre, miradoare, torturi, violenfe. AtAteaopere sublime, metafizici inalte, filosofii delicate pentrua se ajunge Ia rdzboaie civile, grdmezi de cadavre, ca-mere de gazare, gulaguri. Europa a combinat in modinedit gAndirea calculatoare pi omorul, construind cumetodd pi in mod sistematic o magind de dezumaniza-re care gi-a avut apogeul in secolul al XX-lea. in civili-zafia noastri se ascunde un maleficiu care ii corupe sen-sul, ii ridiculizeazdrndrefia. Culmile gAndirii, muzicii piartei - intreg acest lux inutil gi tragic drept coro-lar abisurile abjecfiei.

In 1955, in legiturd cu indienii din Brazilia, ClaudeLdvi-Strauss evocd plin de constemare inTiistes tropiques

,,monstruosul gi incomprehensibilul cataclism care a fost,pentru o atAt de mare gi inocentd parte a omenirii, dez-voltarea civilizafiei occidentalel" . De acest sentiment derepulsie dau dovadd. gi astdzi nenumirafi cdldtori gi teo-reticieni. La patruzeci de ani dupd L6vi-Strauss, consta-tarea este aceeagi: ,,Multe trebuie sd ne fie iertate, i:r modcolectiv, explicd filosoful ]ean-Marc Ferry (...). Trebuie sdne aducem aminte la modul critic cAte violenfe pi umilirile-am cauzat unor popoare intregi de pe toate continen-tele ca si triumfe propria noastrd viziune asupra omeni-rii gi civilizaliei"2. Un istoric specialist in Algeria scrie,pentru a-gi exprima regreful: ,,Francezti n-au consideratniciodatd regretul ca o parte condtitutivi a istoriei lor"3.

' t C'l.rld" L6vi-Strauss, kistes Tropiques, Plory 1955, p.375.2 |ean-Marc Ferry, Les Puissances de l'exptrience, Le Cerf, 2vol.,Pa-

rils,199J., p.219.3 Benjamin Stora, ks Azteux les plus durs,in Patrick Weil gi St6pha-

ne Dufoix, L'Esclaaage, la colonisation et apr\s, PUF, 2005, p. 591.

ColPortorii infierdrii 19

Edgar Morin* este cel care, intlo serie de conferinie din2005, vede in Europa pacificatd, gi numai in ea, fermen-tul unei posibile barbarii: ,,Tiebuie sd fim capabili sd gAn-

dim barbaria european5 pentru a o depigi, cdci cea mairea barbarie este incd posibili. In mijlocul depertuluiameninfdtor al acesteia, ne afldm pentru moment sub

protecfia relativd a unei oaze.Dar gtim, de asemenea, cd

suntem plasali in condilii istorico-politico-sociale care

fac cu putinfd sd ne imagindm tot ce este mai rdu, inde-osebi in perioadele paroxistice"4.

Cd Europa este omul bolnav al planetei pe care o in-fecteazd. cu pestilenla sa, iatd un lucru de care fiecare omde pe continentul european ar trebui sd fie convins. Laintrebarea: cine este vinovat? in sensul metafizic al ter-menului, pdrerea cea mai rdspAnditd va rdspunde inmod spontan: noi. Occidentul, alianfa dintre Lumea Ve-

che pi cea noue, este o mapinX fdri suflet pi fdrd stdpdncare a pus ,,omenirea in slujba sa". Occidentul trdiettede-acum inainte in epoca ,,revangei cruciafilor" (sic) Si

vrea sd-pi exporte peste tot pasiunile dezldnfuite.S Nuexistd nici o monstruozitate in Africa, Asia sau OrientulMijtociu de care si nu fie rlspunzdtor Occidentul:

,,Lumea a Treia este derivatul pasiunilor dezldnpitede jocurile dereglate ale concurenfelor nestdp6nite. La ori-

ginea marilor camaje delirante din Lumea a teia, care-i

. Edgar Morin (n. 1921), sociologfrancez, specialist in probleme-le culturii gi difuzarea ei, precum gi i.n imaginarul social: L'Esprit du

temps (1962), La Rumeur d'Orl4ans (1970), La Methode, 5 vol-(1971-2001), Terre-patrie (1993). (N. r.)

a Edgar Morin, Culture et barbar ie, Bay ard, 2005, p. 92.s Serge Latouche, L'Occidentalisation du monde,1992' 2005 Pentru

noua edilie, La D6couverte, p. 26 gi 27.

20 Pascal Bruckner

inspdim6ntd pe cititori gi ne intdregte convingerea privindbarbaria Celuilalt, se afld frushdrile create de Occident.Exemplele sunt nenumdrate: Cambodgia cea pagnicd cu-fundatd irtr-un genocid nemaiirtAlrrit in urma interven-

fiei americane, Iranul Lipsit de revolufla sa burghezd a luiMossadegh. prink-o intervenfie anglo-americand, teroris-mul orb al rdpirilor, detumdrile de avioane, Iudrile de os-

tatici suscitate de copmarul din Orientul Mijlociu."6

Exterminarea este ,,in miezul gAndirii europene"(Sven Lindqvist) gi imperialismul ei e ,,un proces nece-sar fi1mod biologic gi care, potrivit legilor naturii, ducela eliminarea inevitabild a raselor inferioare"T. Dacd Oc-cidentul,,n-a gtiut probabil sd producd computere decAtpentru cd undeva nigte oameni mureau de foame gi dedorinle"8, concluzia se impune de la sine: trebuie sd re-zigti prin toate mijioacele puterii lui dezintegratoare.

Ideologia care se bilbAie

Europa impotriva ei insegi: antioccidentalismul, segtie, este o tradifie europeand care merge de la Montaigne

- Mohammad Mossadegh (1882-1967), om politic iranian, a fon-dat Frontul nalional gi, ca prim-ministru (1951-1952 Vi L952-1953), a

nalionalizat industria petrolieri, dar, in ciuda susfinerii populare, afost rdstumat de la putere pi condamnat la trei ani de inchisoare. (N. f.)

6 Serge Latouche, op. cit.,p.77.7 Sven Lindqvist, Exterminez toutes ces brutes. L'odyssie d'un hom-

me au coeur ile la nuit et les origines du gdnocide europden, Le Serpent iplumes, Paris, 1998 (originalul in suedezd 1992). Cltat de G6raldineFaes, Stephen Smith, Noir et Frangais, Panama, Paris, 2006,pp.324-325.

8 Serge Latouche, op. cit., p. 120.

ColPortorii i:rfierdrii 21

la Sartre gi instileazd relativismul pi indoiala intr-o con-ptiinlX curate gi sigurd de dreptul ei. Odinioard, trebuiasd ai indrdzneald, ca se denunli barbaria conchistadori-Ior de pe vremea lui Las Casas* sau misiunea civilizatoa-re a mirilor puteri pe vremea imperiiior. in prezent, ca

sd ataci Europa, este de ajuns doar un pic de epigonism.Astfel, in 1925, in plin rdzboi al Rif-ului, inMaroc, rdz-boi purtat de triburile rebele ale lui Abd el-Krim impo-triva trupelor franceze pi spaniole, Louis Aragon, peatunci in vArstd de 28 de ani, line la Madrid, in fafa stu-denfilor, o conferinfd pe cAt de magnificd, pe atAt de lip-sitd de judecati, vibrAnd de furie:

,,Le vom veni de hac la toate. pi mai intAi vom rui-na civilizalia aceasta care vd este dragi, in care suntefiprU:rgi ca nigte fosile irtr-un gist.

Lume occidentald, egti condamnatd la moarte! Sun-

tem defetigtii Europei [...]. Fie ca Orientul, teroarea voas-

trd, sd rdspundd in sfdrgit glasului vostru! Peste tot vom

trezi germenii confuziei gi ai disconforhrlui. Suntem agi-

tatorii spiritului.Toate baricadele sunt bune, toate piedicile in calea

fericirii sunt blestemate. Evrei, iegifi din ghetouri! Sd fie

irfometat poporul ca sd cunoascd in sfdrgit gustul pdi-

nii gi al mAniei!Migci-te,Indie cu o mie de brafe, mare

Brahma legendar! E rdndul tdu, Egipt! Iar traficanlii de

drogrri sd se arunce asupra fdrilor noastre ingrozite ![...]

Revoltd-te,lume! Uitali-vX cAt de uscat este pdmAntulgi bun pentru toate incendiile! Parcd e fdcut din paie.

. Bartolom6 de Las Casas (147G-1566), preot dominican gi scriitorspaniol, episcop de Chiapa, in Mexic, autor al monumentalei cdrliHistoire iles lndes Vi apdrdtor al indienilor in celebra sa lucrare TrEs bri-ae relation de la deconstruction des Indes (1542). (N. t.)

22 Pascal Bruckner

RAdefi! Suntem cei care intotdeauna vor intindemAna dugmanului..."9

Optezeci de ani tnai tdrziu, aceeati idee este enunta-td cu platitudine, ca o constatare a unui executor jude-cdtoresc: felicitAndu-se ci peste tot se inmultepte rezis-tenfa la influenfa noastrd, economistul pi filosoful SergeLatouche afirmd cd ,,moartea Occidentului nu va fi nea-pdrat sfArgitul lumii" ci, dimpotrivd, ,,condifia infloririiunor lumi noi, a unei noi civllizalTi,a unei noi ere"10. tn-tre timp, aceasti contestare s-a degradat in automatism,jubilarea distructivd s-a impotmolit in limba unei biro-crafii reci.

Imposibil in aceasti privinfd si nu incerci o senzafieciudati de remake, ca gi cAnd vechile plagdre din anii'60ne-ar obseda din nou. Asta ar insemna sd nesocotim unpunct fundamental: la fel cum ideea comunistd ipi regd-septe o anumitd seducfie pe mdsurd ce se estompeazdamintirea URSS-ului, atitudinea ir favoarea Lumii a Tie-ia inflorepte din nou pe cAnd uitdm maoismul, khmeriiropii, gherilele sud-americane. Falimentul acestor utopiiconcrete este ceea ce explicd resurgenla doctrinei, elibe-ratd brusc de proba realului. Ideologiile nu mor nicioda-td, ci se metamorfozeazd gi renasc sub o noud aparenldatunci cAnd le credeai inmormAntate pentru totdeauna:egecul, departe de a sluji drept celuld de dezmeticire, re-lanseazd belia. Chipului intristat al colonizatului i-a suc-cedat intr-adevdr chipul intristdtor al decolonizatuluicare, de patruzeci de ani incoace, ingiruie dezamdgiri gi

e In Rtaolution surrtaliste, nr. 4, citat in Andr6 Reszler, L'lntellectu-el contre I'Europe, PUF, 1976, p. 81,.

10 Serge Latouche, op. cit., p. 158.

Colportorii infierdrii 23

fiascouri: Marele CArmaci pi cei 70 de milioane de morfiai sdi, masacrele in masd ale lui Pol Pot, represiunea viet-namezd pi exodul intreprins de boat people, dictatura luiSaddam Hussein, delirul obscurantist al molahilor inIran, fascismul cubanez, rdzboiul civil algerian, derutadiverselor socialisme tropicale, fdrd a mai pune la soco-tealS corupfia, sdrdcirea, risipa, nepotismul.

De o jumdtate de secol, miezul intunericului nu maieste reprezentat de epopeea coloniald, ci de Africa in-dependent6, ,,acest cocteil de dezastre", cum o calificacu pudoare Kofi Annan, in 2001: domnia ucigapd a Ne-gusului Ropu, Mengistu, bufoneriile macabre ale unuiAmin Dada, ale unuiSekou Tour6 sau ale unui Bokas-sa, demenfa unui Samuel Doe gi a unui Charles Taylorin Liberia, diamantele de sAnge ale unui Foday Sankhoin Sierra Leone, inventatorul mutildrii ,,short sleeve",la cot, pi ,,long sleeve", la umdr, folosirea copiilor-sol-dali, a copilandrilor ucigagi, betuti, drogafi, lagdrele dedetenfie, violurile colective, fdrd a uita conflictul inter-minabil dintre Etiopia gi Eritreea, rdzboaiele civile dinCiad, Sudan, Somalia, Uganda, C6te-d'Ivoire, practici-Ie antropofage din Congo, crimele impotriva umanitd-fii in Darfour gi,last but not least, genocidul din Rwan-da gi rdzboiul de la Marile Lacuri cu cele trei-patru mi-lioane de victime din 1998 incoace. Decolonizarea a fostun mare proces de egalitate democraticd: aservifii deieri s-au ridicat, in cAliva ani, la acelagi nivel de bestia-litate ca acela al fogtilor lor stipAni. Singurele excepfiiremarcabile ir acest sumbru tablou:Africa de.Sud, Bot-swana/ micii gi marii dragoni din Asia, precum gi India9i China, care au irumpt definitiv cAptigate amAndoudde capitalism, revanFi a celor care au furat focul impo-triva fogtilor dominanfi.

24 Pascal Bruckner

Ce ii striga lui ]acques Chirac mullimea tinerilor, in2004,in timpul primei vizlte pe care un pregedinte al Re-publicii franceze o fdcea ?n Algeria, dupd decolonizareaacesteia? ,,Yize,vize!" Un spirit rduticios ar spune: ne-aualungat pi acum toli vor sd vind la noi! Acest fapt nu re-pune in cauzd. legitimitatea independenfelo4, dimpotri-v5, explicd un adevdr stAnjenitor: Europa a renunfat lacolonii mult mai repede decAt au renunfat la Europa fos-tele colonii. De vreme ce Europa nu s-a prdbupit itr con-vulsiile decolonizdrii, dezminfindu-i pe cei care-i legaubogdfia de jefuirea Sudului pi de schimburile economiceinegale, nu mai rdmAne altceva decAt insistenla fdrd in-cetare pe perversitatea ei. Globul constituind acum, da-toritd mass-mediei, o casi de sticld in care fiecare cunoaF-te, mai mult sau mai pufin, condilia celorlal1i, maladiacompardrii accelereazd concurenfa dintre popoare. Ve-chiul vis al mdntuirii prin naliunile proletare fiind pro-vizoriu suspendat (chiar dacd vedem reconstituindu-sein America de Sud un front antiimperialist condus depregedintele venezuelean Hugo Chavez), se revine la re-toricile de reincriminare, cu atAt mai mult cu cAt ofensi-va mondiald a Isiamului gi descumpdnirea imigranfilordau acestor discursuri o noud legitimitate. Curios exem-plu de atitudine favorabild Lumii a Treia, care supravie-fuiegte disparifiei Lumii a Treia ca entitate autonomd!Primul discurs ce dispdrea in anii'80 era unul de proiec-

fie i:r viitor care susfinea regimuri avAnd pretenfia sd in-truchipeze noul Eden revolufionar. Cel de astdzi esteunul de introspecfie, irtors impotriva noastrd: ne urAmmult mai mult decAt ii iubim pe ceilalfi. Acest disconfort,ircetAnd sd fie susfinut de un proiect politic, macind dininterior congtiinfa occidentald. Schimbare de scar5, in-gustare a orizonfurilor!

Colportorii infierdrii

Flagelanfii lumii occidentale

In 1947, Maurice Merleau-Ponty, incd tovardg dedrum al comunigtilor, incearcd sd inleleagd logica proce-selor de la Moscova, procese care l-au determinat pe Sta-li-r, cu zece ani inainte, sd-pi elimine foptii tovarSgi rebo-teiati dugmani ai poporului.ll DeFi nevinovali pentrufapiele ce le sunt imputate, acepti bolpevici puri pi duriipi mirturisesc grepelile, se acuzd. de rele imaginare. ipindscocesc tot felul de trdddri fafd de proletariat pi morincrezdtori in viitorul Revolufiei. PhstrAnd proporfiile,mentalitatea inculpdrii subzistd i:r noi, ca un reflex, in fe-lul in care ne autoflageldm spontan in fafa nenorocirilorplanetei. Europeanul mijlociu, bdrbat sau femeie, este ofiinfd de o extrernd sensibilitate/ mereu gata si-gi atribuiesdrdcia Africii pi Asiei, sd deplAngd nenorocirile lumii,sd-gi atribuie rdspunderea pentru ele, intrebAndu-se me-reu ce poate face pentru ldrile din Sud, in loc sd se ftrtre-be ce poate face Sudul pentru el insupi.

incd din seara zilei de 1L septembrie 2001, o mare par-te dintre concetdjenii noptri, in ciuda unei simpatii evi-dente pentru victime, gi-au spus cd americanii au meri-tat ce-au pdlit. Floarea intelectualitdfii europene s-a an-gajat imediat pe aceastd cale cu un lux de subtilitdgi re-torice: pirafii care au strdpuns turnurile de la WorldTrade Center erau doar agenfii unei nemiloase pedepsiri.Atunci am vdzut inmulfindu-se tot felul de Nero de bu-zut:rar care au aplaudat dublul atentat, descoperind in elexercitarea unei justilii imanente. Un fel de ,,ochi pentruochi", de restabilire a echilibrului rupt de o disimetrie

11 Maurice Merleau-Ponty, Humanisme et terreur, introducere deClaude Lefort, Gallimard, 1980.

25

26 Pascal Bruckner

excesive; astfel a interpretat Jean Baudrillard evenimen-tul, intr-o justificare cu totul religioasd a r5zbundrii:

,,CAnd situafia este monopolizatl. astfel de puterea

mondiald, cAnd ai de-a face cu formidabila condensarea tuturor funcliilor ir magindria tehnocraticd gi in gdn-

direa unicd, ce altd cale mai existd oare in afard de untransfer terorist de situalie? Chiar sistemul a creat con-

difiile obiective ale acestei replici brutale. StrdngAnd toa-

te cdrlile de joc pentru el, il forleazd pe Celdlalt sd

schimbe regulile jocului (...) teroare impotriva terorii,nu mai existd nici o ideologie in spatele acestor atitu-dirri.'t2

Dar atentatele din LL martie 2004de Ia Madrid (200 demorfi) au dovedit ci pi europenii interiorizaserd greFea-la: hotdrArea noului guvern de stAnga al lui Zapatero(care de multd vreme se angajase si o facd) de a retragetrupele spaniole din Irak a putut l5sa sd se creadd cd aces-

ta se conforma exigenlelor celor care pun bornbe pi cd md-celul din gara Atocha avea drept cauz6. angajarea Madri-dului aldturi de Washington in al doilea rdzboi din Golf(ir vreme ce unele celule teroriste au continuat sd pregd-teascd atacuri pi mult dupd retragerea trupelor invocAndpierderea Andaluziei musulmane in secolul al XV-lea).Sd ne amintim cd, la Madrid, un milion de persoane au

12 jean Baudrillard, Le Monde,2 noiembrie 2001. De notat cd in-tr-un interviu acordat revistei VSD, Ilich Ramirez S6nchez zis Car-Ios, aflat in inchisoare la Paris pentru fapte de terorism, nu spune niciel altceva: ,,RidicAnd constant pragul de violenfd hegemonicd, Ame-rica trebuie sd se agtepte la o replicd proporfionali". Citat in Carlos,L'islam rdaolutionnaire, declara;ii consernnate de Jean-Michel Verno-chet, Ed. du Rocher,2003.

ColPortorii infierdrii 27

manifestat fdrd nici un strigdt de urd impotriva arabilor,mulfumindu-se sX-l huiduiascd pe Jos6 Aznar, care-i td-rAse firi voia lor i:r Irak, gi sd acuze pe nedrept organi-zafia separatistd bascd ETA. Masacrul rdmAne pi astdziatribuit liderului dreptei populare, ridicat la rangul de

fap ispdgitor comod, ceea ce te scutegte sd cauli cauzelereale. Bombele care au explodat la Londra pe 7 iuiie 2005,

cauzAnd la rAndul lor aproape 60 de morfi, au dat pi eleloc unei intregi retorici a ispdpirii. A doua zi, Le Parisien,nu tocmai reputat pentru stAngismul lui, titra: ,,Al-Qai-da pedepsepte Londra" (cotidianul ipi va cere scuze apoipentru aceasti fuazd). Primarul Londrei, Ken Livingston,om de st6nga convins, cunoscut pentru ostilitatea lui din-totdeauna fafi de Israel, a condamnat atentatele, dar a

explicat pufm dupd aceea ci trebuie ,,ca lirile arabe sd fielisate Iibere", uitAnd poate cd terorigtii erau in majorita-tea lor cetdfeni britanici de origine pakistanezi:

,,Probabil cd nu s-ar fi petrecut atentatele sinuciga-ge dacd Occidentul ar fi lSsat |drile arabe libere sd-gi iapropriile decizii dupd Primul Rdzboi Mondial. Cred cd

am avut douizeci de ani de intervenlie occidentald in

ldri majoritar arabe din cauza nevoii de petrol a Occi-dentului (...) Dac5, la sfArgitul Primului Rizboi Mondial,am fi fdcut ceea ce le promisesem arabilor, adici si-i l5-

sdm liberi si aibi propriile lor guverne gi nu ne-am fiamestecat in treburile lor, doar cumpdrAnduJe petrolul(...) cred cd aga ceva nu s-ar fi intAmplat."l3

A inversa incdrcdtura dovezii, a face din nipte civilisfArtecafi, pradi armelor gi focului, nipte vinovali fdrd

13 k Monile,21 iulie 2005.