Selectie cursuri.pptm

Tipuri de culturi si cultura politica.pdf

Notare

• 50 p. SEMINAR• 30 p. proiect de seminar

• 2.5 p. / prezenta la seminar (dar nu mai mult de un total de 30p.)

• 50 p. CURS• 30 p. test partial

• 20 p. examinarea finala

• 2.5 p. / prezenta la curs (dar nu mai mult de un total de 2op.)

•Politologie = stiinta (din gr. logos) care studiaza politica (gr. Polis, i.e. cetate, stat).

• In calitate de stiinta este descriptiva

•Are insa si o componenta prescriptiva…

•Politologia implica studiul:• Teoriilor politice. Exemplu: anarhism, socialism,

liberalism, etc.

•Valorilor politice: libertate, egalitate, dreptate etc.

• Tipurilor de organizare politica: monarhie, monarhie constitutionala, democratie, republica parlamentara, federatie etc.

• Structurilor politice: sisteme de vot, partide politice, constitutii etc.

• Tipuri de organizare economica: capitalism, socialism economic, economia firewall etc.

• Implicatiile politice privitoare la mediu, religie, cultura, etc.

Teorii politice – ABC-ul politicChestionar

Intrebari prinvind drepturi individuale1. Drogurile ar trebui legalizate.

2. Serviciul militar ar trebui sa ramana in cotinuare voluntar.

3. Libertatea de exprimare ar trebui sa fie maxima.

4. Vanzarea si cumpararea de organe in vederea transplantului ar trebui sa fie legale.

5. Prostitutia ar trebui legalizata.

6. Cetatenii ar trebui sa fie obligati sa voteze.

7. Nu ar trebui sa existe nici un fel de monitorizare din partea statului.

8. Avortul ar trebui permis la cerere (asa cum este acum).

9. Eutanasierea umana activa ar trebui legalizata.

10. Ar trebui legalizata casatoria intre cupluri homosexuale.

Intrebari privitoare la probleme economice1. Nu ar trebui sa existe subventii pentru firmele de stat.

2. Nu ar trebui sa existe pensii obligatorii.

3. Nu ar trebui sa existe asistenta sociala din partea statului.

4. Nu ar trebui sa existe invatamant de stat.

5. Nu ar trebui sa existe servicii medicale de stat.

6. Impozitul ar trebui sa fie mai mare pentru cei care castiga mai mult.

7. Nu ar trebui sa fie impus un salariu minim.

8. Nu ar trebui sa existe taxe pe importuri.

9. Nu ar trebui sa existe politie, ci firme de securitate.

10. Nu ar trebui sa existe tribunale de stat, ci numai tribunal private.

Axa drepturilor/libertatilor – 10 intrebari

Axa viziunii economice – 10 intrebari

100

50

0 10

0

50

Socialisti

Liberali-democrati(liberali egalitarieni)

Libertarieni

Anarhism de dreapta sau stanga

Comunisti

Olanda

Axa problemelor economice

Axa libertatilor/drepturilor

Stat mare

Stat mic

Hong-Kong

Conservatori

PartidulDemocrat

PNL

PartidulRepublican

PSDDrepturipozitive(implicaobligatii –Libertatea de a…)

Drepturinegative (drepturileimplica non-interventia –Libertatea de a nu fi…)

J. RAWLS R. NOZICK

K. MARX E. BURK

Anarhism

• Anarhismul > etimologic: „fărăarchon“,

fără stăpân)

• Statul nu este nici necesar si nicijustificat moral

• Anarhismul poate fi de stânga sau de dreapta.

• Anarhism de stanga: drepturi negative si pozitive, responsabilitate, uneori anti proprietate, anti-capitalism, individualism

• Anarhism de dreapta: dreptul absolut la proprietate si auto-proprietate

John Fire Lame Deer, moare in 1976

Anarhisti>

•Pierre-Joseph Proudhon (1809 – 1865)“Anarhia este ordine.”“Proprietatea este furt.”

•Mikhail Bakunin (1814 – 1876)“Libertatea poate fi creata numai de libertate.”

•Pyotr Kropotkin (1842 – 1921)“Legea este un amestec iscusit de uzanţe care sunt benefice pentru societate, şi care ar fi putut fi urmate chiar dacă nicio lege nu ar fi existat, şi altele care sunt în avantajul uneiminorităţi conducătoare, dar dăunătoare pentru masele de oameni, şi le pot fi impuse numai prin teroare.”

•Henry David Thoreau (1817 – 1862)“Legea nu a facut pe nimeni cu nimic mai bun si, prinrespectful lor fata de ea, chiar si cei cu buna-vointa suntzilnic facuti agenti ai nedraptatii.”

• …

• Oscar Wilde (1854 – 1900)

• Leo Tolstoy (1828 – 1910)

• Emma Goldman (1869 – 1940)

• Noam Chomsky (1928 – present)

• …

Libertarianism

• axioma non-agresiunii: drepturile de proprietate (inclusivasupra propriei persoane) trebuie sistematic respectate

• Statul minimal = justitie + politie

• R. Nozick, Ayn Rand etc.

Al trilea mare partid din America.

Taxe mai mici, Fara asistenta sociala,Protectie sociala sociala optionala

Legalizare droguriDreptul de a detine arme, avort (?)Drepturi minoritati sexuale, prostitutie

"There ain't no such thing as a free lunch“ - Robert A. Heinlein in his 1966 novel The Moon Is a Harsh Mistress

Partidul libertarian

Free Republic of LiberlandMotto: To live and let live

Liberalism si liberal-democrati

• centrat pe libertatea individuala(drepturile negative)

• initiativa privata (increderea in virtutile “mainii invizibile” care regleaza relatiile dintre oamenifara interventia inoportuna a statului)

• limitarea puterii statului, constituționalism, democrație, drepturile omului…

• naționalism radical

• stat totalitar cu un singur partid

• urmărește mobilizarea în masă a unei națiuni și crearea unui ideal „om nou”

• educație fizică și politicifamiliale, eugenism.

• antiindividualist

• antiliberal

• susține o piață reglementată

Fascism

Comunism• De la fiecare după posibilități,

fiecăruia după necesități

• Fara alienare

• Fara proprietate

• Fara clase sociale

• Drepturi pozitive

• Egalitate in privinta drepturilor sibunastarii

Conservatorismul

• Comunitatea, familia si religia sunt sursa

structurii noastre personale; deci trebuie

protejate.

• Valori traditionale si institutii traditionale.

• Drepturile ca urmare firească a obligațiilor individuale.

• Inegalitatea umană (nu și din punct de vedere moral, însă) ca urmare a organizării sociale complexe.

A treia axa a harții teoriilor politice: Tipuri de organizare• Democratie participativa

• Democratie reprezentativa

• Democratie deliberativa

…

• Oligarhie

• Aristocratie

• Tehnocratie

• Monarhie absoluta

• …consideră că inițiativa, spiritul întreprinzător, antreprenoriatultrebuie încurajate și susținute, în așa fel încât fiecare individ să-șiatingă potențialul.

• Respectul pentru diversitate, pentru pluralitatea opiniilor, preocupărilor, opțiunilor, din toate punctele de vedere, este un alt fundament al …, care respinge abordările de tip conflictual și preferădialogul și soluțiile consensuale. Atitudinea față de minoritățidovedește gradul de maturizare democratică și modernizare al uneisocietăți, iar … presupune incluziune, nu marginalizare.

• Domnia legii și separarea puterilor sunt fundamentele unui stat de drept. Întreaga acțiune politică a … este consacrată respectării acestorprincipii.

• …consideră că fiecare individ trebuie să aibă șanse egale de a se dezvolta și afirma în societate pe măsura meritelor și abilităților sale. Libertatea este valoarea cea mai de preț a oricărui individ. … plaseazăîn centrul său preocuparea pentru garantarea și respectareadrepturilor și libertăților individuale. Libertatea de exprimare este înacest sens una dintre valorile cele mai importante într-o democrație, alături de dreptul fiecărui individ la fericire și prosperitate.

• Dezvoltarea individului este direct legată de respectul pentruproprietatea acestuia. Doctrina liberală plasează în centrul eiproprietatea privată.

• Din punct de vedere economic, … pledează pentru limitarea implicăriistatului în economie, considerând că acesta nu trebuie să intervină înmecanismele pieței, ci doar să asigure cadrul legal pentrudesfășurarea unei competiții libere și corecte. De aici opțiunea … pentru reducerea fiscalității și încurajarea mediului privat. … pornesc, așadar, de la principiul non-intervenționismului, în contrast cu abordările de tip etatist sau centralist.

un proiect national pentru marea infrastructura

un sistem educational de calitate, care formeaza competente in acord cu necesitatile vietii sociale si ale pieteimuncii

un sistem sanitar care sa isi eficientizeze resursele si care sa garanteze un act medical de calitate

o dezvoltare a localitatilor urbane si rurale care sa asigure cresterea calitatii locuirii si cresterea competitivitatiilocalitatilor, si in special a marilor orase, in competitia globala

un bun echilibru intre dezvoltarea economica si protectia mediului si a sanatatii

un sector cultural dinamic, cresterea gradului de acces la cultura si protejarea patrimoniului cultural

orientarea euro-atlantica a politicii externe a Romaniei si consolidarea pozitiei Romaniei in structurile euro-atlantice

respectarea suveranitatii nationale, a independentei si unitatii statului, a integritatii teritoriale, a ordinii de drept si a principiilor democratiei constituitionale

promovarea valorilor si intereselor nationale, a pluralismului politic, stimularea participarii cetatenilor la scrutinuri.

• … are ca scop dezvoltarea Romaniei pe baze, principii si relatii sociale corecte, prin promovareamoralitatii si a competentei, prin respectarea legii, printr-o administratie publica eficienta siprintr-o competitie economica corecta, care sa asigure cresterea substantiala a calitatii vietiiromanilor.Obiectivele … sunt:

reasezarea ierarhiilor in societatea romaneasca pe criteriile moralitatii si competentei

un sistem electoral democratic, care sa nu ingradeasca accesul la demnitatea publica

o administratie publica eficienta, care sa optimizeze interactiunea cu persoanele fizice si juridice

o administratie publica transparenta, care asigura participarea cetateanului la deciziistoparea risipei banului public

o justitie independenta, eficienta si predictibila si respectarea legii

o economie functionala, in care exista o competitie economica corecta, sistemul legislativ si fiscal este predictibil, iar constrangerile birocratice sunt minime

Mentalitati politice si Mentalitati culturale

Cultura

Caracter Psihologic

(tipuri psihologice)

EUCauze Argumente

Tipuri de personalităţi (character psihologic):

• Extravertit sau Introvertit

legate de preferinţa noastră pentru lumea exterioară, respectiv interioară.

• Senzorial sau Intuitiv

legate de modul în care asimilăm informaţii despre lumea înconjurătoare.

• Reflexiv sau Afectiv

legate de procesul prin care luăm decizii.

• Juducativ sau Perceptiv

legate de preferinţa noastră pentru un stil de viaţă mai organizat, respectiv mai flexibil.

Probleme: Tipuri culturale

I. Identitate Colectivism Individualism

I. Distanța de putere Distanță mare de

putere

Distanță mică de putere

I. Genul Masculinitate Feminitate

I. Adevăr Intoleranță la

incertitudine

Toleranță la

incertitudine

I. Virtute Orientare pe termen

lung

Orientare pe termen

scurt

Johnathan Haidt despre rădăcinile morale ale liberalilor și conservatorilor

1. A rani/a avea grija

2. Corectitudine/reciprocitate

3. Loialitatea fata de grup

4. Respect fata de autoritate

5. Puritate/sanctitate

Idei importante pentru cei de liberali

Idei importante pentruconservatori

Argumente in favoarea libertarianismului>Anarhie, Stat și Utopie - 1971

Robert Nozick

O societate dreapta este o societate care respecta dreptul la proprietate (si autoproprietate) si la libertate

Principiile dreptăţii:

1. Un individ care dobândește o proprietate conform principiului dreptății in achiziție este indreptățit la acea proprietate.

2. Un individ care dobândește o proprietate conform principiului dreptății in transfer, de la altcineva indreptățit la acea proprietate, este indreptățit la acea proprietate.

3. Nimeni nu este indreptățit la o proprietate decât prin aplicări (repetate) ale 1 si 2.

Sclavia este imorala pentru ca incalca dreptul la auto-proprietate

Taxarea progresiva este echivalenta cu muncafortata sau slavia partiala

Deci dreptatea redistributiva este imorala

Viziune kantiana, nu utilitarista

Robert Nozick>

„Constrângerile colaterale asupra acțiunii reflectăprincipiul kantian fundamental că indivizii suntscopuri și nu numai mijloace; ei nu pot fi sacrificați sau folosiți pentru înfăptuirea altorscopuri fără consimtământul lor. Indivizii suntinviolabili.”

Argumente in favoareacomunismului/socialismului

1848: Manifestul Partidului Comunist

Karl Marx

Capitalism>

• Proprietate

• Competitie

• Profit=recompense

• “Mana invizibila”

Marx> Capitalism Alienare (instrainare)

• De mijloacele de productie

• De semeni (exploatare, relatii de putere, prostitutiesociala)

• De natura umana (munca creativa este o conditie a fericirii/implinirii)

• Istoria tuturor societăţilor de pînă azi este

istoria luptelor de clasă.

• Societatea sclavagista Societatea feudala Societatea capitalista (burgheza)

• Munca proletarilor a pierdut, prin extinderea maşinismului şi prindiviziunea muncii, orice caracter de sine stătător, şi, o dată cu aceasta, orice atracţie pentru muncitor. Acesta devine o simplăanexă a maşinii, anexă de la care se pretinde numai operaţia cea maisimplă, cea mai monotonă, cea mai lesne de învăţat. De aceeacheltuielile pe care muncitorul le pricinuieşte se mărginesc aproapenumai la mijloacele de trai necesare pentru întreţinerea sa şi pentrureproducerea speciei sale.

• Proprietatea privată burgheză modernă însă este ultima şi ceamai desăvîrşită expresie a producţiei şi însuşirii produselor, întemeiate pe antagonisme de clasă, pe exploatarea unora de cătreceilalţi. În acest sens comuniştii pot rezuma teoria lor în formula: desfiinţarea proprietăţii private.

• Atunci cînd se schimbă condiţiile de viaţă ale oamenilor, relaţiile lorsociale, existenţa lor socială, se schimbă şi reprezentările, concepţiile şi noţiunile lor, într-un cuvînt şi conştiinţa lor… Ce altcevane arată istoria ideilor decît că producţia intelectuală se transformăodată cu cea materială? Ideile dominante ale unei epoci au fostîntotdeauna numai ideile clasei dominante.

Măsuri

1. Exproprierea proprietăţii funciare şi întrebuinţarea renteifunciare pentru acoperirea cheltuielilor de stat.

2. Impozit cu puternic caracter progresiv.

3. Centralizarea creditului în mîinile statului cu ajutorul unei băncinaţionale cu capital de stat şi cu monopol exclusiv.

6. Centralizarea tuturor mijloacelor de transport în mîinile statului.

7. Sporirea numărului fabricilor de stat, a uneltelor de producţie, desţelenirea şi ameliorarea pămînturilor după un plan general.

8. Egală obligativitate a muncii pentru toţi, organizarea de armateindustriale, îndeosebi pentru agricultură.

9. Îmbinarea muncii agricole cu cea industrială, măsuri avînd ca scopînlăturarea treptată a opoziţieidintre sat şi oraş.

10. Învăţămînt public gratuit pentru toţi copiii. Interzicerea munciiîn fabrici a copiilor, în actuala ei formă. Îmbinarea educaţiei cu producţia materială etc., etc

Argumente in favoarea liberalismului>O teorie a dreptatii - 1971

J. Rawls

Dreptate formală versus dreptate substanțială

• Dreptate formală: legi aplicate imparțial și intr-un mod coerent

• Dreptate substanțială: legi care au un conținut care respectă anumite valori morale

Conceptia generala a dreptatii

Valul ignoranteiCând părțile nu își cunosc identitatea și sunt puse să decidă în privință unor probleme de drepturi politice concrete, fiecare va găsi că este mai sigur să existe drepturi egale pentru

toți decât să riște să-i favorizeze pe unii și să-i defavorizeze pe alții, neștiind din care categorie sunt ei înșiși.

Valul ignorantei dreptate redistributiva

Principiile dreptăţii:

1. Fiecare individ va avea cea mai mare libertate posibilă, compatibilă cu un drept egal al celorlalţi.

2. Inegalităţile sociale şi economice sunt justificate dacă:

• -posturile şi poziţiile sunt deschise tuturor, în condiţiile unei egalităţicorecte a oportunităţilor

• -sunt spre cel mai mare beneficiu al celor mai puţin avantajaţimembrii ai societăţii.

Lista libertăților fundamentale

Argumente in favoarea conservatorismului>Edmund Burke(1729-179)

Reflecții asupra Revoluției din Franța (1790)

• Natura umană este imperfectă. Deci democrația este un lucru rău. Poporul trebuie condus, nu lăsat să conducă.

• ,,În acest trafic politic [dn Franţa], conducătorii sunt obligati să seîncline în faţa ignoranţei celor pe care îi conduc, iar aceştia sîntobligaţi să devină executantii celor mai ticăloase planuri ale conducătorilor.„ (pp. 12-129)

• „Ştiinţa construirii unei comunităţi politice (commonwealth), a renovăriisau reformei sale este, ca oricare altă ştiinţă experimentală, cu neputinţăde expus a priori." (p. 152)

• Comunitatea politică se bazează și pe afecțiune, este susținută de un ”sistem al manierelor” (p. 152).

• Principiile politice sent derivate din experiență. Experiență=tradiție. Ştim cănoi nu am făcut noi descoperiri şi credem că nici nu sunt de făcut descoperiri în morală, nici în marile principii ale artei givenării şi nici în ideile despre libertate, lucruri care au fost înţelese cu mult înainte ca noi săne fi născut și care vor fi înțelese la fel de bine și după ce pamântul ne va acoperi împreună cu speculațiile noastre […].” (281-182)

• „Ideea de moştenire ne furnizează un principiu sigur de consenvare şitotodată un principiu sigur de transmitere; fără să excludă un prinipiu al îmbunătăţirii. El lasă liberă dobândirea [de noi lucruri]; dar pune la adăpostceea ce se dobîndeşte" (pp. 119-120) .

• „Nefiind luminaţi de acea lumină pe care domnii din Franţa ne asigurăcă o primesc într-o doză atît de mare, ei [strămoşii] au acționat avîndmereu în minte ignoranţa şi abilibilitatea omenească. [. . . ] Haideţisă imităm grija lor, dacă vrem să merităm soarta lor sau să le păstrămmoştenirea. Să adăugăm dacă vrem, dar să consevăm ce ne-au lăsat[…].” (375-376)

• Societatea politică apare natural ca urmare a unor necesități, nu este modelată după teorii, nu apare ca urmare a unui contract social. „Societatea este într-adevăr un contract [. . . ] între cei ce trăiesc, ceice sunt morţi şi cei ce se vor naşte. Fiecare contract politic nu estedeât o clauză în marele contract primordial al eternei societăți." (pp. 194-195)

• Religia este necesară pentru a controla pasiunile omeieşti; oamenii nu pot fi controlați „decît de o putere din afara lor şi care să nu fie, înexerciţiul funcțiuii sale, supusă vonţei şi pasiunilor pe care ae datoriasă le stârnească şi să le stăpnească." (p. 151)

• Susține o „monarhie condusă de legi, controlată şi limitată de mareaavere ereditară şi de demnităţile ereditare ale unei naţiuni; ambele la rândul lor influenţate de o piedică justă venind din raţinea şi simţireaîntregului popor, acţionând prin mijlocirea unui corp potrivit şipermanent" (p. 227). ,,Să nu vă imaginaţi că doresc să limitezputerea, autoritatea şi distincţia la cei cu origine, nume şi titluri denoblețe. Nu domnule. Nu există nici o calificare pentru treburileguvernării alta decît virtutea, reală sau presupusă.„ (139)

• Luxul şi risipa trebuie tolerate, „nu pentru că le-am iubi [în sine], ci de frica de ce este mai rău [decît acestea]. Le tolerăm, pentru căproprietatea şi libertatea, într-o anumită măsură, cer [ele însele] această toleranţă." (p. 273)

Axa economica: piata libera si capitalismul.“Mana invizibila”

• concept introdus de Adam Smith.

• Smith consideră că, în cazul societăților capitaliste, urmărirea propriului bine contribuie la binele societății. În cadrul mecanismului pieței, guvernat de acest principiu, acțiunile cele mai eficiente și benefice vor fi și cele mai profitabile. Prin mecanismul competitieirezulta un bine general> produse mai bune la preturi mai mici. Egoismul general asigura binele general.

“Tragedia bunurilor publice”

• Tragedy of the commons -- Garrett Hardin

• In capitalism nu exista motivatia de a proteja resursele finite (gen aer, apa, populatia de pesti, padurile, rezervatii etc.)

• Individul se comporta rational din punctual sau de vedere, insairrational din punctul colectiv de vedere.

• Egoimul general pare sa nu mai asigure binele general.

“Esecul pietei”

• Se produce atunci cand piata nu aloca resursele astfel incat saproduca cel mai mare bine pentru societate.

Dilema prizonierului

Situatie ipotetica care demonstreaza ca uneoricooperarea (si nu egoismul) reprezinta strategia optima.

Dilema prizonierului

Doi prizonieri sunt bănuiți că au săvârșit o infracțiune. Pedeapsa maximă pentru această infracțiuneeste de cinci ani. Celor doi prizonieri li se face o propunere pe care cei doi o cunosc. Dacă unul dintreei mărturisește și astfel își împovărează partenerul, atunci scapă nepedepsit – celălalt trebuie săispășească o pedeapsă de cinci ani. Dacă cei doi decid să nu mărturisească, rămân doar doveziprezumptive care le vor aduce o pedeapsă de doi ani. Dacă amândoi mărturisesc, pe fiecare îlașteaptă o pedeapsă de patru ani. Prizonierii sunt chestionați separat unul de celălalt, astfel încât niciunul dintre ei nu va cunoaște nici înainte și nici după chestionare intenția celuilalt.

1

Tipuri de culturi si cultura politica (text adaptat de Mircea Toboșaru după Hofstede, Gert Jan. 2002. Exploring culture: exercises, stories, and synthetic cultures. Intercultural

Press)

Societățile umane s-au divizat de-a lungul timpului și grupuri diverse de oameni au ajuns să se adapteze diferit la

condițiile de viață. Au ajuns să se hrănească în feluri diferite, să se apere, să-și crească diferit copiii, să explice

misterele vieții sau să-și exprime diferit bucuria, frica, dragostea sau mânia. Stilurile acestea de viață s-au format

de-a lungul a multe generații, iar procesul de transformare este continuu. Aceste stiluri de viață se numesc

culturi. Culturile se transmit doar prin educație de la o generație la alta (nu se transmit genetic). Când condițiile

se schimbă, atunci apar presiuni asupra unei culturi, presiuni ce duc la schimbări culturale.

Culturile nu au aceleași granițe precum țările. Uneori în aceeași țară se pot întâlni mai multe culturi. În ciuda

diferențelor dintre culturi, toate culturile s-au confruntat cu un anumit set de probleme ce țin de viața socială și

fiecare cultură a adoptat o soluție proprie. Regulile unei culturi sunt fie explicite, fie implicite, exprimându-se în

comportamente, simboluri, ritualuri, povești, mituri, eroi etc. Un mod de clasificare al culturilor pleacă de la

identificarea unor probleme cu care se confruntă fiecare societate. În funcție de tipul de răspuns (adaptare) pe care

îl oferă la această problemă, unei culturi i se pot atribui o pereche de trăsături culturale ce reprezintă în medie

valorile acelei societăți. Problemele sociale cele mai des întâlnite sunt următoarele:

I) Problema identității individuale: ce face un individ să fie ceea ce este? Societatea determină identitatea unui

individ? Grupul din care face parte? Sau fiecare individ este și trebuie să fie autonom, unic și original? În funcție

de răspunsurile la aceste întrebări culturile pot fi individualiste sau colectiviste. Aceste trăsături culturale

reprezintă soluții de adaptare la problema identității. În culturile colectiviste identitatea unui individ este dată de

grupul din care face parte. Ceea ce poate fi un individ este determinat social. Rolurile pe care le poate juca un

individ într-o societate sunt limitate și definesc cine este o persoană. Culturile celor mai bogate țări tind să fie

individualiste, iar cele ale țărilor sărace mai colectiviste. Colectivismul poate fi văzut ca o adaptare la sărăcie și

resurse reduse. Cu cât o societate devine mai bogată cu atât tinde să devină mai individualistă. Prosperitatea îi

face capabili pe indivizi să se poată întreține singuri și să nu depindă prea mult de alții. În societățile colectiviste

indivizii trebuie uneori să-și reprime trăsăturile personale ce diferă de standardele comunității. Pe de altă parte, în

societățile foarte individualiste oamenii se simt uneori singuri și izolați și devin ani-sociali. Oamenii din culturile

individualiste tind să atribuie trăsături culturale caracterului cuiva. Cei din culturile colectiviste tind să

interpreteze intențiile uni individ ca reprezentând intențiile grupului din care face parte.

II) Problema puterii. În unele culturi oamenii sunt considerați a fi în mod natural egali între ei, iar în alte culturi

nu. În culturile în care distanța de putere este mare, dacă cineva deține o funcție importantă și are, ca atare,

putere, atunci se va comporta diferit, va considera că are mai multe drepturi și că ceilalți trebuie să-l trateze

diferit, acordându-i un mai mare respect. În culturile în care distanța de putere este mică, cei care au funcții

importante nu consideră că ar trebui să li se acorde un statut social diferit. Distanță de putere este mai mică în

țările vestice și nordice, dar mai mare în țările din estul și sudul Europei. De asemenea, în țările anglo-saxono

distanța de putere este mai mică decât în cele din America Latină. La fel ca în cazul identității, prosperitatea unei

țări determină parțial distanța-putere: cu cât o țară este mai bogată, cu atât distanța-putere tinde să fie mai mică.

III) Problema genului (Masculin-Feminin). Rolurile atribuite bărbaților și femeilor diferă foarte mult în unele

culturi, pe când în altele diferențele dintre bărbați și femei sunt foarte mici. Culturi masculine sunt culturile în

care roluri sociale se atribuie diferit în funcție de sex; accent pe realizări și luptă. Culturile feminine sunt culturile

în care grija pentru semeni, pentru cei bolnavi, slabi, copii etc. primează: diferențierea socială nu se face în

funcție de sex, bărbații și femeile sunt egali; compromisul este important, nu competiția. Țările scandinave și

Olanda au culturi feminine. Germania, Elveția, Austria au culturi puternic masculine. Costa Rica și Portugalia au

culturi feminine. Țările din America Latină au culturi masculine. Tailanda are o cultură feminină, în timp ce

Japonia are o cultură masculină. Anglia și Statele Unite au culturi masculine.

IV) Problema adevărului sau a certitudinii. În unele culturi ordinea, stabilirea de reguli stricte pentru orice

domeniu și căutarea adevărului absolut sunt foarte importante; rolurile sociale (drepturile și obligațiile fiecăruia)

trebuie să fie clar definite și atribuite. Ca atare, despre aceste culturi ce pun accent pe ordine, auto-disciplină și pe

reguli clare se poate spune că sunt intolerante la incertitudine. Incertitudinea și ambiguitatea nu sunt tolerate

deoarece anxietatea si nesiguranța sunt sentimente ce joacă un rol importat în aceste culturi. Rusia și țările din

Balcani, Japonia, Coreea, Mexic, Franța, Belgia și țările germanice au culturi cu o aversiune puternică față de

incertitudine. Singapore, Jamaica și Danemarca, de exemplu, sunt foarte țări cu culturi tolerante. Țările vorbitoare

de limba engleză și China au culturi ce se află între cele două extreme.

2

V) Problema virtuții sau a orientării pe termen scurt sau lung. Virtutea este legată de atitudinea față de timp

și tradiție. Dacă europenii și americanii sunt mai preocupați de Adevăr, asiaticii sunt mai preocupați de virtute,

adică își fac planuri pe termen lung și acționează ca atare. Olandezii sunt, printre europeni, o excepție, fiind

orientați puternic pe termen lung. Filipine, în Asia, este o excepție, fiind orientată pe termen scurt. Țările africane

și Pakistan au culturi orientate pe termen scurt.

Trăsăturile culturale în funcție de răspunsul la probleme:

Probleme: Trăsături culturale

I. Identitate 1. Colectivism 2. Individualism

II. Distanța de putere 3. Distanță mare 4. Distanță mică

III. Genul 5. Masculinitate 6. Feminitate

IV. Adevăr 7. Intoleranță la incertitudine 8. Toleranță la incertitudine

V. Virtute 9. Orientare pe termen lung 10. Orientare pe termen scurt

Trăsăturile culturale apar adesea împreună. De exemplu, țările din sudul Europei au culturi masculine, orientate

pe termen scurt, intolerante la incertitudine și cu distanță-putere mare.

Cei din culturile ce sunt caracterizate

prin…

Îi percep pe cei din culturile cu trăsături opuse ca

fiind…

Colectivism Obraznici, stresați, lipsiți de inimă, nepoliticoși

Individualism Lipsiți de onestitate, corupți

Distanță mare de putere Lipsiți de respect

Distanță mică Rigizi, autoritari (despre cei cu statut important); servili,

lași (despre cei cu statul lipsit de importanță)

Feminism Agresivi, atitudine de ”macho” (despre bărbați), atitudine

de ”păpușă/zână” (despre femei)

Masculinitate Slabi (despre bărbați); lipsite de feminitate (despre femei)

Intoleranță la incertitudine Fără principii, amorali

Toleranță la incertitudine Rigizi, paranoici

Orientare pe termen lung Iresponsabili, care aruncă banii

Orientare pe termen scurt Reci, zgârciți

Profiluri culturale

I. Individualismul. Valoare de bază: libertatea individuală. Distincția de bază: eu/ceilalți. 7 elemente cheie: 1. Oamenii onești spun exact ce gândesc. 2. Este preferată comunicarea explicită. 3. Sarcinile

de lucru/Scopurile sunt mai importante decât relațiile. 4. Legile și regulile sunt aceleași pentru toți. 5. Încălcarea

legilor sau a regulilor provoacă un sentiment de vină și duce la pierderea respectului de sine. 6. Orice trebuie să

aibă o opinie despre orice. 7. Relația dintre angajat și angajator și dintre părinți și copii este un contract bazat pe

avantaje mutuale.

Cuvinte cu conotații pozitive: eu, sine, ”a-ți vedea de treabă”, contract, auto-interes, auto-dezvoltare, individual,

demnitate, plăcere, aventură, aventură, vină, privat.

Cuvinte cu conotații negative: armonie, față, obligație, sacrificiu, familie (într-un sens simbolic), tradiție,

decență, onoare, loialitate, rușine.

Comunicarea verbală: Individualiștii vorbesc mult și sunt egocentrici, folosind des cuvântul ”eu”.

Comunicarea non-verbală: Contactul vizual este direct și liber. Au tendința să iasă în evidență.

Stereotipuri: Individualiștii sunt defensivi și au tendința să fie singuratici; aleargă de la o întâlnire la alta.

Evaluare: Individualiștii se folosesc de alți oameni și măsoară importanța altora în funcție de cât de folositori le

sunt.

Stres: Individualiștii își testează continuu propriile abilități, ceea ce poate să fie stresant.

3

Rolurile genurilor: Femeile pot deține funcții importante și pot fi la fel de puternice ca și bărbații, mai ales în

zonele urbane și modernizate. Rolurile nu sunt rigid definite într-o cultură individualistă; bărbații și femeile își pot

asuma rolul atribuit în mod normal celuilalt dacă au de câștigat în public sau în privat.

Rolul femeii: se presupune că trebuie să fie interesate de aventuri.

Rolul bărbatului: se presupune că trebuie să fie aventuroși.

II. Colectivismul. Valoare de bază: armonia grupului. Distincție de bază: parte din grup/din afara grupului.

7 elemente cheie: 1. Membrii dintr-un grup (familia extinsă, organizație) sunt foarte apropiați, pe când cei ce nu

sunt în grup sunt distanți. 2. Armonia ar trebui mereu menținută și confruntările directe ar trebui evitate. 3.

Relațiile sunt mai importante decât ceea ce facem. Politețurile de plecare și venire sunt importante și iau mult

timp. 4. Legile, drepturile și opiniile diferă de la grup la grup. 5. Încălcarea unei reguli duce la rușine și la umilire

pentru întregul grup. 6. Relația dintre angajat și angajator este percepută ca o relație morală asemănătoare unei

relații de familie. 7. În comunicarea verbală se utilizează un stil imprecis. Indiciile verbale precum tonul și

pauzele sunt cruciale. Vorbitorul se adaptează la ascultător.

Cuvinte cu conotații pozitive: noi, armonie, față, obligație, sacrificiu, tradiție, familie, decență, onoare, loialitate,

rușine.

Cuvinte cu conotații negative: sine, prietenie, ”vezi-ți de treaba ta”, contract, problemă juridică, auto-interes,

auto-respect, auto-actualizare, individual, demnitate, eu, plăcere, aventura, vina, privat.

Comunicarea verbală: Colectiviștii pot fi foarte tăcuți, mai ales când sunt singuri într-un alt grup decât grupul

lor. Folosesc ”noi” în loc de ”eu”. În conversație pot apărea tăceri fără ca acestea să creeze inconfort.

Comunicarea non-verbală: Colectiviștii sunt foarte apropiați unii de alții în grupul lor, dar rezervați față de cei

din afara grupului.

Stereotipuri: Nu sunt niciodată singuri; nu sunt direcți.

Evaluare: Colectiviștii fac totul pentru cei din grup (familie, prieteni) și se așteaptă la același lucru din partea

celorlalți.

Stres: Colectiviștii internalizează stresul. Suferă dacă nu pot evita oamenii cu comportament deviant sau dacă

sunt forțați să fie singuri. Dacă sunt provocați, atunci pot fi colectiv violenți față de străini.

Rolurile genurilor: Rolurile sunt clar definite, fiecare gen (masculin sau feminin) are un domeniu separat de

acțiune. Cuplurile sunt parte a unor grupuri familiare, ceea ce determină drepturile și obligațiile lor.

Rolul femeii: Femeile se mută în familia partenerului și au grijă de casa si copii.

Rolul bărbatului: Bărbații își petrec mult timp în sfera socială în care lucrează.

III. Distanța de putere mare. Valoare de bază: respect pentru statut. Distincție de bază: puternic/dependent.

7 elemente cheie: 1. Cel puternic are dreptate; puterea este un lucru bun. 2. Puterea, statutul și privilegiile vin

împreună. 3. Cei mai puțin puternici sunt dependenți de cei ce sunt mai puternici. 4. Instituțiile centralizate sunt

un lucru bun. 5. Subordonații și copiii așteaptă indicații. Nu vorbesc fără să fie întrebați. 6. Șeful ideal este

autoritar și benevolent, un ”tată bun”. 7. Stilul de discuții este formal trebuie să exprime pozițiile ierarhice.

Cuvinte cu conotații pozitive: respect, tată, stăpân, servitor, frate mai mare, frate mai mic, înțelepciune, favoare,

protejare, supunere, ordine, a face plăcere.

Cuvinte cu conotații negative: drepturi, plângere, negociere, dreptate, necesitate, obiective, întrebare, critică.

Comunicarea verbală: Cei din acest tip de cultură spun lucrurilor pe nume, dar sunt politicoși în discuții.

Comunicarea non-verbală: sunt abținuți și formali.

Stereotipuri: sunt atenți la ierarhii și caută să placă într-un mod formal.

Evaluare: Au tendința să arunce vina pe subordonați.

Stres: acumulează în interior stresul și îl exprimă indirect.

Rolurile genurilor: Atât bărbații cât și femeile pot deține funcții importante. Va fi evident pentru un străin cine

deține puterea.

Rolul femeii: Uneori sunt cele care conduc într-o casă, chiar dacă acest lucru nu este vizibil imediat.

Rolul bărbatului: Dacă în public se vede imediat că ei conduc, în viața privată pot fi conduși.

IV. Distanță de putere mică. Valoare de bază: egalitatea dintre oameni. Distincție de bază: responsabil pentru

sarcina x/non-responsabil pentru sarcina x.

7 elemente cheie: 1. Inegalitățile dintre oameni ar trebui să fie minimizate. Privilegiile simbolurile puterii

provoacă antipatie. 2. Ar trebui și chiar există o interdependență între cei mai puternici și cei mai puțin puternici.

3. Inegalitatea într-o organizație înseamnă doar inegalitate a rolurilor stabilită convențional. 4. Descentralizarea

este populară. 5. Subordonații și copiii sunt consultați înainte de luarea unei decizii. 6. Oricine poate conduce o

conversație. 7. Oamenii puternici încearcă să pară mai puțin puternici decât sunt de fapt.

4

Cuvinte cu conotații pozitive: drepturi, plângere, negociere, dreptate, sarcină, necesitate, codeterminare,

obiective, întrebare, critică.

Cuvinte cu conotații negative: respect, tată, stăpân, servitor, frate mai mare, frate mai mic, înțelepciune, favoare,

protejare, supunere, ordine, a face plăcere.

Comunicarea verbală: Vorbesc liber în orice tip de context social.

Comunicarea non-verbală: Evita formalismele și comportamentul ceremonial.

Stereotipuri: nepoliticoși, lipsiți de principii și geloși.

Evaluare: Răspund oricui, indiferent de poziția socială.

Stres: Gestionează conflictele prin discuții sau luptă.

Rolurile genurilor: În funcțiile de conducere se pot afla atât bărbați cât și femei. Nu se poate vedea din afară cine

deține o funcție de conducere. Liderii au o putere limitată și trebuie să știe cum să ia decizii în mod democratic; în

caz contrar sunt schimbați din funcție.

Rolul femeii: Femeile pot juca orice rol social.

Rolul bărbatului: Bărbații pot juca orice rol social.

V. Masculinitate. Valoare de bază: a câștiga. Distincție de bază: bărbat/femeie.

7 elemente cheie: 1. Succesul material și progresul sunt valorile dominante. 2. Mai mare și mai rapid este ceea

ce contează. 3. Bărbații trebuie să fie autoritari, ambițioși și duri. Femeile trebuie să fie servile și tandre. Femeile

atractive își pot folosi frumusețea ca arme în competiția socială. 4. Admiră realizările excepționale sau oamenii

deosebiți. 5. Eșecul (în sport, la lucru etc.) este un dezastru. 6. Conflictele sunt rezolvate prin certuri și luptă. 7.

Cel mai bun student, muncitor sau manager dă tonul în domeniul său.

Cuvinte cu conotații pozitive: Carieră, competiție, luptă, agresivitate, succes, învingător, voluntar, merit,

excelență, forță. mare, viteză, cantitate, total, putere, acțiune.

Cuvinte cu conotații negative: a avea grijă, a ține la, ajutor, solidaritate, modestie, compromis, iubire, mic, încet,

atingere, tandrețe, a crește.

Comunicarea verbală: sunt verbali și vorbesc tare, au tendința de a critica și de a se certa cu alții.

Comunicarea non-verbală: Le plac contactul fizic, contactul vizual direct și gesticulează când vorbesc.

Stereotipuri: Sunt macho, au ca modele eroi și sunt axați pe dobândirea unui statut social, le plac învingătorii.

Evaluare: sunt greu de mulțumit, au tendința să fie orientați spre cât mai multe realizări, sunt mereu în defensivă

și dau vina pe alții pentru greșelile lor.

Stres: generează stres prin ritmul lor alert de viață.

Rolurile genurilor: Bărbații sunt mai puternici și sunt favorizați în diverse funcții importante. Femeile se pot

purta ca bărbații, dar trebuie să fie foarte dure pentru a reuși. Atitudinea pasivă este tolerată numai în privința

femeilor, nu și pentru bărbați. Stereotipul cultural spune că bărbații sunt puternici, iar femeile slabe. Succesul

sexual este important. Toată lumea încearcă să arate tânăr și viguros.

Rolul femeii: Femeile tind să fie masculine în stilul lor personal sau servile și docile. Femeile își pot folosi

frumusețea pentru a câștiga, dar nu-și fac iluzii romantice. Femeile în vârstă și mai cele mai puțin frumoase sunt

dezavantajate.

Rolul bărbatului: Bărbații trebuie să exceleze în toate ariile ce implică putere fizică. Bărbații înalți, puternici și

atrăgători sunt idealizați ca eroi și sunt admirați sau invidiați de alții. Bărbații văd viața ca un joc jucat de bărbați

în care femeile sunt cheerleaders.

VI. Feminină. Valoare de bază: a avea grijă de alții, mai ales cei slabi. Distincție de bază: a avea grijă de/ a

avea nevoi de grijă.

7 elemente cheie: 1. Valorile dominante în societate sunt grija pentru cei slabi și conservarea (de exemplu a

mediului). 2. Ceea ce este mic și ceea ce este încet este frumos. 3. Toată lumea trebuie să fie modestă, blândă și

empatică, atât bărbații cât și femeile. 4. Realizările excepționale nu sunt ridicate în slăvi, și nici oamenii

excepționali. 5. Conflictele se rezolvă prin negociere și compromis. 6. Egalitatea, solidaritatea, și calitatea vieții

sunt foarte importante. 7. Societatea este permisivă.

Cuvinte cu conotații pozitive: calitate, a avea grijă, solidaritate, modestie, compromis, ajutor, dragoste, creștere,

ajutor, mic, moale, încet, tandru, atingere.

Cuvinte cu conotații negative: Carieră, competiție, luptă, agresivitate, succes, învingător, voluntar, merit,

excelență, forță. mare, viteză, cantitate, total, putere, acțiune.

Comunicarea verbală: nu ridică vocea. Le place să vorbească despre nimicuri și apreciază acordul.

Comunicarea non-verbală: Sunt calde și prietenoase în conversații.

Stereotipuri: Nu poți să deosebești femeile de bărbați. Ratații sunt ținuți în puf. Se plâng de lucrurile mici.

Evaluare: se plâng pentru alții și pentru ei înșiși și evită planurile grandioase.

Stres: le este greu să lupte pentru drepturile lor și să rupă relațiile.

5

Rolurile genurilor: Genul nu joacă nici un rol, bărbații și femeile sunt egali.

Rolul femeii: În afara faptului că sarcina implică pauze de serviciu, femeile sunt egale cu bărbații.

Rolul bărbatului: Bărbații pot îndeplini orice rol îndeplinit de femei. Au tendința să lucreze mai puțin atunci

când au copii.

VII. Intoleranță la incertitudine. Valoare de bază: certitudinea. Distincție de bază: fals/adevărat.

7 elemente cheie: 1. Ce este diferit este periculos. 2. Riscurile familiare sunt acceptate, dar situațiile ambigue și

riscurile nefamiliare sunt evitate. 3. Regulile sunt importante, chiar dacă unele reguli nu o să funcționeze

niciodată. 4. Există tabuuri despre ceea ce este greșit, murdar sau indecent. 5. Timpul este bani. 6. Există un

singur adevăr și noi îl deținem. Experții și specializarea sunt foarte importante.

Cuvinte cu conotații pozitive: structură, datorie, adevăr, lege, ordine, certitudine, pur, clar, sigur, predictibil.

Cuvinte cu conotații negative: poate, creativ, conflict, tolerant, experiment, spontan, relație, intuiție,

nestructurat, flexibil.

Comunicarea verbală: sunt foarte comunicativi și bine organizați, gălăgioși și emoționali.

Comunicarea non-verbală: le place lucrul manual dar nu și activitățile ce implică contact fizic.

Stereotipuri: Au opinii rigide și sunt obsedați de reguli. Pot fi xenofobici. Se ceartă tot timpul.

Evaluare: Judecă repede și uneori pripit o situație în funcție de bine și rău.

Stres: externalizează stresul și îi fac și pe alții să se simtă stresați.

Rolurile genurilor: important este ca rolurile sociale să fie bine definite, indiferent dacă raportul dintre femei și

bărbați este sau nu de egalitate. Modul în care se îmbracă femeile și bărbații este definit de reguli și tradiții, este

lipsit de ambiguitate și urmat rigid. Societatea are imagini idealizate despre rolul bărbatului și al femeii.

Rolul femeii: Femeile conduc de obicei casa, familia, copiii și ritualurile religioase. Pot fi active profesional și se

pot specializa. Societatea poate fi destul de neiertătoare cu femeile rebele care încalcă regulile. Femeile mai în

vârstă pot deține funcții rezervate de obicei bărbaților.

Rolul bărbatului: Calificarea profesională este importantă pentru identitatea publică. Bărbații trebuie să aibă

grijă de femei și să întrețină familia. Bărbații bătrâni sunt în general respectați.

VIII. Toleranță la incertitudine. Valoare de bază: explorarea. Distincție de bază: urgent/poate să aștepte.

7 elemente cheie: 1. Ce este diferit cauzează curiozitate. 2. Situațiile ambigue și riscurile nefamiliare nu

cauzează disconfort. 3. Regulile ar trebui limitate l acele care sunt absolut necesare. 4. Agresiunea și emoțiile ar

trebui ascunse. 5. Să fii leneș e plăcut; munca intensă este apreciată numai atunci când este necesară. 6. Ideile

deviante și inovative, ca și comportamentul deviant, este tolerat. 7. Simțul comun și generaliștii (ca opuși

specialiștilor) sunt lucruri apreciate.

Cuvinte cu conotații pozitive: poate, creativ, conflict, tolerant, experiment, spontan, relație, intuiție, nestructurat,

flexibil.

Cuvinte cu conotații negative: structură, datorie, adevăr, lege, ordine, certitudine, pur, clar, sigur, predictibil.

Comunicarea verbală: Nu sunt gălăgioși. Pot fi impreciși.

Comunicarea non-verbală: negrăbiți, lipsiți de formalisme, nu au tabuuri.

Stereotipuri: Nu au principii și spun absurdități.

Evaluare: judecă în termeni pragmatici, nu morali.

Stres: relaxați. Iau fiecare zi așa cum vine.

Rolurile genurilor: Omenii nu urmează reguli stricte. Excepțiile sunt ușor acceptate. Relațiile personale pot lua

forme diferite.

Rolul femeii: Sunt acceptate multe roluri. O femeie poate adopta roluri noi dacă situația sa în viață o cere.

Rolul bărbatului: rolurile deviante pentru bărbați sunt acceptate.

IX. Orientare pe termen lung. Valoare de bază: beneficii pe termen lung. Distincție de bază: servește/nu

servește un scop.

7 elemente cheie: 1. Să muncești din greu este bine. 2. Efortul și economisirea sunt lucruri bune. 3. Niciodată să

nu renunți, chiar dacă rezultatul este dezamăgitor. 4. Oamenii își pot dedica viața unor idealuri înalte și

îndepărtate. 5. Tradițiile pot fi adaptate la un context modern. 6. Umilința este acceptabilă dacă duce la realizare

scopului personal. 7. Generațiile trecute și viitoare sunt importante.

Cuvinte cu conotații pozitive: muncă, a salva, moderație, rezistență, datorie, scop, permanent, viitor, economie,

virtute, investiție, a-ți permite, efort.

Cuvinte cu conotații negative: relație, dar, astăzi, ieri, repede, a cheltui, a primi, mare, tradiție, a arăta, imagine,

a trage linie.

Comunicarea verbală: sunt direcți și focalizați; pun întrebări despre implicațiile acțiunilor.

Comunicarea non-verbală: reținuți și neceremonioși.

6

Stereotipuri: sunt plictisitori și mereu lucrează.

Evaluare: au tendința de a auto-învinovăți. Planifică în detaliu și foarte bine.

Stres: Pot fi rigizi și încordați. Pot face față unui volum mare de muncă în circumstanțe dificile.

Rolurile genurilor: sferele fiecărui gen se suprapun în unele contexte, în altele nu.

Rolul femeii: Femeia muncește, fie că are sau nu copii.

Rolul bărbatului: bărbații sunt antreprenori. Familia extinsă poate participa în afaceri și prosperitatea este

dezirabilă.

X. Orientare pe termen scurt. Valoare de bază: să scapi cu onoarea intactă. Distincție de bază: adecvat/

neadecvat.

7 elemente cheie: 1. Niciodată să nu fii umilit. 2. Există o presiune socială să ții pasul cu moda în toate

domeniile, chiar dacă acest lucru înseamnă să cheltuiești foarte mult. 3. Se urmăresc rezultatele imediate. 4.

Tradițiile trebuie respectate. 5. Datoriile sociale (de exemplu schimbul de daruri) trebuie împlinite indiferent de

costuri. 6. Stabilitatea personală este importantă. 7. Economisirea nu este importantă, așa că nu există prea mulți

bani pentru investiții.

Cuvinte cu conotații pozitive: relație, dar, astăzi, ieri, repede, a cheltui, a primi, mare, tradiție, a arăta, imagine, a

trage linie.

Cuvinte cu conotații negative: muncă, a salva, moderație, rezistență, datorie, scop, permanent, viitor, economie,

virtute, investiție, a-ți permite, efort.

Comunicarea verbală: Vorbesc foarte mult. Le place să vorbească despre trecut.

Comunicarea non-verbală: Sunt ceremonioși, atenți, stilați, calzi și formali.

Stereotipuri: Cheltuiesc mult și sunt iresponsabili.

Evaluare: Sunt fataliști și trăiesc de pe o zi pe alta.

Stres: Sunt disperați să nu fie umiliți social.

Rolurile genurilor: Rolurile sociale sunt foarte complexe, ordonate în funcție de statut. Se cheltuiește mult timp

pentru a menține acest sistem prin ritualuri tradiționale în care bărbații și femeile au roluri diferite. Femeile pot fi

sau nu subordonate bărbaților.

Rolul femeii: Femeile știu să se poarte și sunt gazde bune. Acordă o mare atenție modului în care arată.

Rolul bărbatului: Bărbaților le place să socializeze și să curteze femeile. Luptă pentru idealuri, oricât de utopice.

Răspund la apeluri pentru ajutor în timp de criză, dar nu reușesc să respecte angajamente pe termen lung. Nu fac

nimic care ar putea să le știrbească demnitatea.