CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………………..2

CAPITOLUL I. PRACTICI MAGICO-RITUALE, ALTARE SI OBIECTE DE

CULT LA COMUNITATILE UMANE A CULTURII CUCUTENI-TRIPOLIE

1.1. Ritul si ritualurile funerare………………………………...........5

1.2. Complexe de cult si altare ………………………………………10

CAPITOLUL II. REFLECTAREA VIETII SPIRITUALE IN CERAMICA SI

PLASTICA CULTURII CUCUTENI-TRIPOLIE

2.1. Olaritul culturii cucuteniene…………………………………..14

2.2. Semnificatia si semantica stilurilor decorative si

ornamentale……………………………………………………19

2.3. Exprimarea vietii spirituale in plastica antrpomorfa si

zoomorfa………………………………………………………. 24

CONCLUZII…………………………………………………………………….28

BIBILIOGRAFIE………………………………………………………………

CATALOGUL DESCOPERIRILOR…………………………………………..

ANEXE…………………………………………………………………………

INTRODUCERE

Rasfoind o serie de monografii despre preistorie, in prim- plan apare Complexul

cultural Cucuteni-Tripolie. Aici apar un sir de semne de interogare, in ce consta

aceasta cultura si ce valoare istorica comporta.

Nu ar fi o greseala daca am afirma ca acest Complex cultural Cucuteni- Tripolie

este cel mai stralucit fenomen al epocii eneolitice din Europa de Est.

Academicianul A. Ribacov mentiona faptul ca aceasta cultura, Cucuteni-Tripolie, a

consemnat, in istoria comunitatilor stravechi din Europa, acelasi lucru ca si epoca

Renasterii pentru Evul Mediu.

Dupa indelungate cercetari se confirma cu precizie ca 6700-7000 de ani pe

malurile Prutului si Nistrului ia nastere un imperiu infloritor cu o cultura materiala

bine dezvoltata, cu o organizare sociala, cu un cult religios legat de fertilitate si

foc, pe care am putea sa-l numim imperiu Cucutenian. Spiritualitatea cucuteniana

reprezinta armonii universului cucutenian redescoperit prin cercetarile arheologice

ale colegilor Magda Mantu si Senica Turcanu intr-o statiune de referinta „Dealul

Budestilor„. Armonia acestei spiritualitati si a acestui univers ne sunt redate

privirea a ochilor si a sufletului prin universalitatea frumosului cucutenian.

Locuitorii acestui imperiu creau o ceramica exceptinala de frumoasa si trainica

incit lumea si astaza i uimita de ea. La prima vedere pare bizar, lipsite de

importanta aceste obiecte specifice pentru multe alte culturi, insa cind ajungem sa

evaluam ceramica acestei culturi, raminem frapati de nivelul de rafinament si

originalitate al acesteia. Una din trasaturile culturii Cucuteniene , este folosirea

ceramicii cu decor incizat si canelat.Cit priveste multitudinea motivelor aplicate,

putem mentiona spirala si meandrul, in asociatie cu decorul pictat incizat si

canelat urmeaza mai tirziu ornamentul imprimat cu snurul, linii paralele si

festoane. Cit priveste aspectele spirituale, atunci am putea spune ca nu exista o

religie propriu-zisa, dar forme lapidare cum ar fi cultul Zeitei-Mame, dovada fiind

statuetele antropomorfe descoperite in localitatea Rusestii Noi, Iabloana I , cit si

unele statuete zoomorfe. Populatia cucuteniana practica si diferite culte solare,

evidentiate mai ales prin pictura.Un aspect destul de evidentiat este cel religios pe

care oamenii din acest imperiu il venerau si cautau sa-il transforme intr-o valoare

ce a fost si a ramas specifica poporului nostru. O venerabila amploare o au si

statuetele care reprezinta o inexplicabila arhitectura si o perpetueaza insasi culturii

Cucuteniene. Acestea sunt dovezi concrete de existenta unei civilizatii unice si

specifice undeva in trecut dar care nu descriu intru totul specificati distincte iar

aceste imperiu pe care il numim Imperiu Cucutenian ascunde inca multe enigme.

Cultura Cucuteni – Tripolie isi are denumirea de comuna Tripolie din

Ucraina si Cucuteni din Rominia care erau cercetate de diferiti arheologi. Aceasta

cultura a aparut la sf. sec. V –IV i.e.n si a supravietuit mai putin de doua mii de

ani.

Pentru inceputul aceasta ocupa o bucata din teritoriul Serata, cursul superior al

Prutului si Nistrului, cultura Tripolie deja in citeva etape se incepea a dezvolta in

diferite directii in aceasta perioada arealul culturii Tripolie se includea de la

mijlocul Nistrului si cursul inferior al Prutului spre Nistru, pina la cursul inferior al

Dunarii si Marii Negre la Sud si de la cursul inferior de la Dunare la est de Carpati

si cursul superior al Prutului la vest.

Cultura Tripolie treptat isi pierde din caracteristicile principale fara nici o urma

dispare de pe arena istoriei. Foarte multe intrebari legate de cercetarea culturii

Cucuteni- Tripolie au fost datate atit de sovietici, romini cit si de alti cercetatori.

Munca cea mai de pret a fost depusa de catre:

T. S. Passek – 1935, 1949, 1969

Lucrarile monografice de S. N. Bibikova - 1953

T. N. Vinogradova – 1983

V. A. Dergaciov – 1980

V. G. Zbenovici – 1974

V. A. Crut – 1977

V. I. Marchevici – 1971

T. G. Movsi – 1985

G. Shmidt

A. P. Pogojevoi – 1983

E. K. Cernis – 1962, 1982

E necesar de mentionat si cercetatori din Rominia:

D. Berciu – 1960

Vl. Dumitrescu – 1954, 1960, 1979

S. Marinescu-Bilcu – 1974

A. Nitu – 1984

M. Petrescu-Dimbovita – 1964

R. Vulpe – 1957

Se includ materiale pina la o suta inmormintari plane si tumulare la

fel si inmmormintari efectuate dupa ritualul locuitarilor.

Monumentele culturii Cucuteni- Tripolie prima data au fost marcate

in anii 30 de catre Passek, insa cercetarea lor sa inceput la sf. sec.

XIX. Dupa aceste cerceteri se pote de impartit culura in trei

perioade:

I. Sf. sec. XIX – cind au fost deschise si descoperite primele

morminte, pina la sf. anilor 40, sec. XX, cind a fost

publicata ultima varianta a schemei sistematice a lui Passek.

II. Sf. anilor 40 pina mij. an. 50 care multumita lucrarilor din

cercetarile efectuate in shema Passek au fost introduse

schimbari.

III. Mij. an. 50, mij. 70 cind au fost publicate lucrarile lui T. G.

Mavsi , V. G. Zbenovik referinduse la problema

monumentelor Cucuteni- Tripolie.

Fiecare din aceste perioade se caracterizeaza prin animite

cercetari ale arelului sau.

CAPITOLUL I

Ritul si ritualurile funerare, altare si obiecte de cult a

comunitatilor umane a culturii Cucuteni- Tripolie.

1.1. Principalele forme de inmormintare si ritualuri.

Inmormintarile cercetate pe teritoriul culturii Cucuteni Tripolie se impart in

tumulare si plane.Cele de plane se impart in mai mult6e categorii: inmorminari

incepind de la 10 ani pina la diferite alte virste ( se crede ca acestea ar cimitire

familiale), au fost gasite inmormintari incepind de la 3 pina la 6 ani. Mai multe

fiind cunoscute dupa sapaturile din Vihvatinti, Usatovo. Mormintele tumulare

prezinta materiale din Golercani, Visani, Braila.

O trasatura distinctiva a tumulilor Tripoliene in comparatie cu cele plane este

marimea acestora. Numai in unele cazuri terasamentul mareste inaltimea acestora

ajungid la 2m se mai adauga 25-30m. Ne luind in consideratie formele la

inmormintarile plane si cele tumulare morminele tripoliene sunt la fel de

asemanatoare in tot ceea ce priveste ritul funerar.

Tate ritualurile funerare sunt facute dupa ritualul cum era asezat trupul scheletului.

Cel mai mare procentaj il formeaza mai mult de 90% inmormintarile chircite,

dintre acestea mai mult de 65% contine inmormintari ce sunt facute pe partea

stinga a scheletului (corpul asezat pe partea stinga, fig.1). Mai mult de 70%

scheletul este orientat la Nord , N-E, si E. Dincolo de rarele excluderi toate

inmormintarile sunt savirsite in pozitie drepunghiulara sau groape ovale care dupa

cum se vede in antichitate erau acoperite cu un asternut antic, caracteristic fiind:

temelia groapei ,pietrele, plite, des intilnite complexe.

Printre inventar se gaseste ceramica in mai mult de 90% de inmormintari , cel

mai des fiind intilnite ornamente de obiecte culte, podoabe. Populatia locuita aici

infaptuiau ritualuri si la inmormintarile tumulare si la cele plane, ritualurile erau

diferite se presupune ca erau efectuate inca cele din antichitate care erau practicate

si la inceputul culturii Cucuteni-Tripolie.

Informatiile referitoate la morminte si necropole sunt in numar foarte mic se

presupune ca un mormint izolat bde la Traian-Dealul Fintinilor ar putea fi incadrat

in Precucuteni III , iar parerea ca necropola de la Gorodnita ar putea apartine fazei

Triolie A. Se practica inhumatia in morminte simple sau duble, pozitia subiectilor

fiind diversa , iar descoperirea unor oase dispersate in unele asezari a ridicat si

problema rolului anumitor practici magico religioase, precum cultul craniului,

antroporfagie rituala,inmormintare selectiva. Morminte izolate au fost descoperite

in aria cucuteniana se refera la descoperirea unui inhumat pe fundul unui bordei in

asezarea de la Orheiul Vechi1, Sorochin aceasta indica descoperirea unor oase

dispersate in bordeiul din asezarea Iabloni, morminte izolate au fost semnalate si la

Solonceni si Cipcani din perioada culturii Cucuteni-Tripolie, sunt sesizate si

ritualuri de funerare .

Necropole tumulare cu materiale de tip Vihvatinti nu se cunosc dar se crede ca

populatia de aici a lasat monumente Vihvatine ingropind cadavrele numai in

necropole plane. Ca exemplubtipul Vihvatinti poate fi determinat ca fiecare

mormint facea parte din doua suprafete doua loturi. Pe unul dintre ele se ulterior se

ingropau toti membrii comunei, obstei ce putea fi copii si maturi, cealalta suprafata

sau lot erau facute sub necropole familiale. La mormintele Vihvatinti foarte bine se

selecteaza trei grupe de inmormintari familiale, fiecare dintre aceste necropole

include unul sau doua masculine sau una feminina si de la 1-2 pina la 6

inmormintari de copii.

1 Mantu 1994, 225-241 Sorochin 1994,48

Toate inmormintarile fara nici o excludere sunt facute dupa ritualul pozitiei

cadavrului. Muritorii erau dati intr-o groapa ovala sau drepunghiulara fundul

carora citeodata se presura cu frunze, lut alb sau aloe se presupune ca acesta este

un asternut pentru cadavru. Eneoliticii inhumau mortii in pozitie chircita, in

morminte se depuneau ofrande, alimente, gropile mormintelor erau acoperite cu

trei straturi de pietre si ramuri, alteori inconjurate cu pietre dispse in forma de cerc.

Ritul de a se acoperi gropile unor morminte cu pietre poate fi pus in legatura cu

teama celor vii fata de revenirea celor morti. Se poate contura doua aspecte

esentiale si anume:

obligatia celor vii de a avea grija de cei morti, si in acelasi timp teama fata de ei.

Adincimea groapei depindea de virsta inmormintatului

exemplu: inmormintarile copiilor se faceau in nu prea adinci groape (in groape

medii pina la 1,25m) cei maturi se ingropau in groape mult mai adinci.

Cei inmormintati erau asezati in pozitie chircita – 100% , partea stinga -75% mai

putin se cunoaste pe partea dreapta sau spinare. Minele indoite de la coate, palma

asezata inaintea fetei mai mult de -80% , rareori sunt intilnite si inmormintari pe

spinare. Orientarea cadavrelor erau spre N, N-E, mai mult de -75% si cel mai

important e ca in aceasta pozitie de cele mai multe ori se intilneste la

inmormintarile femeilor cam la – 60% barbati si mai mult de -80% la copii. Mai

putin la numar inmormintari au orientarea spre Sud-Vest, S (fig.1).

Dupa depunerea trupului in groapa se puneau vase de la unul pina la 5-6,mai rar

9-11, acestea se foloseau pentru mincare si bautura. In inmormintari in afara de

ceramica care consta in mai mult de 95% se gaseau statuete antropomorfe uneori

torsaturi ,acestea fiind caracteristic pentru inmormintarea la copii. Unde erau

inmormintati barbati i li se puneau unelte de munca in rare cazuri se intilneau si

topoare de piatra s.a. In inmormintarile feminine in afara de tesaturi , vase se mai

intilneau torsaturi, podoabe in forma de braslete si margele din diferite materiale se

gaseau si in inmormintarile de copii, barbati maturi. Dupa sfirsirea ritualurilor

groapa se acopera cu un asrernut din copaci si se turna pamint, locul

inmormintatilor indicau punerea unor pietre sau complexe rotunde.

Monumente de tip Usatoviene aveau loc in necropole tumulare sau plane.

Inmormintarile plane sunt cunoscute mai mult pe malurile riurilor mari.

Necropolele tumulare de tip Usatoviene dupa marime sunt: inaltimea pina la 2,5m

insa o mare parte din ele au fost risipite in epoca bronzuliui. Acestea contin un

bogat inventar in inmormintari se poate de presupus ca aceste ritualuri erau folosite

pe relatia ce o detinea aceasta persoana in societate sau in familie. In ceea ce

priveste ritualuri ce erau folosite, atunci acestea se asemanau cu cele a

Vihvatinelor. Toate inmormintarile erau facute dupa asezarea corpului, dupa

pozitia subiectilor – 100% erau facute in groape dreptunghiulare sau rotunde ,

numai la o necropola se gaseste o singura inmormintare ce are loc intro groapa

……. O mare parte mai mult de 90% de inmormintari erau facute in pozitie

chircita, 65% pe partea stinga (fig.2), mai mult de 70% din schelete erau orientate

pe lungimea groapei, capul fiind in N-V. Ca si in necropolele de la Vihvatin o

mare parte din inmormintarile Usatoviene mai mult de 95% contine vase ceramice,

unelte de munca, arme, podoabe, obiecte de cult. Din pacate nu se cunoaste ce pol

detinea anumite inventare, o mare parte de inmormintari contineau piese din metal

sau erau insotite de o fundatie (temelie) de pietre. Numai pentru cele Usatoviene

erau caracteristice morminte culte , resturi de osisoare, oase de animale mai mult

se intilneste de capra sau oaie.

In timpul apropiat se cunosc mai mult de 350 monumente Tripoliene.

Monumente de tip Ofatiti sunt amplasate pe malul Nistrului in apropierea orasului

Soroca, la Nord de or.Dubasari, r.Raut spre Sud (fig.2). Monumentele de tip

Usatoviene au loc in partea de Nord-Vest alaturi de M.Neagra,se cunosc putine

inmormintari fiind slab studiate, avea loc numai un singur ritual de inmormintare

cel dupa pozitia cadavrului . Urmatoarele morminte care sunt studiate sau cercetate

sunt monumente de tip Gordinesti, Brinzeni ce caracterizeaza cultura Cucuteni

Tripolie pe mijlocul si partea de sus a Prutului, cursul superior si o parte din

mijlocul Nistrului si in partea de sus in sudul r.Buga(mai sus de orasul Soroca

fig.2).

Referitor la Vihvatin informatiile despre aceste cercetari au fost aduse de catre

Voevodsc care impreuna cu Alihova si Smirnov au alcatuit un plan a unui teritoriu

si au impartit trei diferite suprafete. In doua din ele au fost gasite cinci

inmormintari, mormintele au fost examinate de catre Rozenfelit. Au fost facute

cercetari de catre Passek au fost deschise 14 inhumari.

Printre ritualurile magice se numara depuneri de cranii in gropi.Reprezentarile de

animale sunt legate si de practice magice pentru succes la vinatoare sau pentru

sporirea turmelor. Piesele care erau puse in morminte ar putea fi puse legatura cu o

divinitate protectoare a mortilor. De asemenea pe teritoriul asezarilor Tripoliene

sunt cunoscute inhmatii ce apartin unor copii mici. Cu prilejul sapaturilor de la

Suciveni sa descoperit un mormint dublu de inhumatie neolitic eneolitic, fiind

partial distrus de o groapa hallstatiana. Sa presupus ca descoperirea celor doua

schelete unul de adult si unul de copil foarte mic ar putea fi puse in legatura cu

decesul unei femei in timpul nasterii.

Oposibila credinta din aceasta perioada cind oamenii erau ingropati la temelia

casei ar fi putut asigura trainicia viitoarei constructii . Sunt citeva cazuri relativ

incerte in care par sa existe gropi cu oase umane sub podelele caselor, locuintelor

se crede ca ingropau oamenii sub temelie in mod ritual. Lipsa necropolelor

presupune un tratament special a cimitirilor, a mortilor. La citeva mii de sate cit a

existat aceasta cultura nu sa descoperit nici un cimitir.

1.2. Complexe de cult si altare

In categoria obiectelor de cult aparitiile cele mai numeroase le prezinta

statuetele de lut antropomorfe si zoomorfe moelate realist (pe unele statuete sunt

redate reprezentari schematice).

Apar complexe de cult si altare sunt descoperite la Trusesti, Poduri,

Dumesti,Buznea s.a. O mentiune aparte merita asa numitele tronuri de lut, scaunele

miniaturale pe care se gasesc uneori statuete in pozitie sezind: Lipcani, Poduri.

Asemenea piese dincolo de semnificatia cultica par a avea si o semnificatie sociala

indicind existenta in cadrul comunitatilor a unor personaje cu o autoritate

recunoscuta societate ierarhizata.

Privind reprezentarile dependente de mituri, magie, credinte religioase mostenite

de la stramosii precucuteni se datoresc unor detalii ale miturilor si a monumentelor

cultului in timpul carora erau folosite aceste statuete. In credinte si practicile

magico-religioase strins legate de cultul soarelui si al recoltelor bogate reprezentate

incizat de nenumarate simboluri de aspect solar pe anumite vase mici si mari.

Existenta referitor la cultul soarelui este dedusa de ritul funerar si anume dupa cum

erau asezati mortii fata de soare S-E.

Intr-o asezare de la Trusesti sau descoperit citeva piese de lut ars interpretate ca

altare pentru ofrande dintre care unul contine elementece il leaga in chip direct de

sculptura cucuteniana. Din corpul dreptunghiular al altarului pe care au fost

modelate in relief serie de coloane se ridica doua busturi unul mai nalt decit

celalalt (fig.3). Statuetele altarului de la Trusesti sunt modelate schematic si destul

de plate, capul este modelat in genul acelora de pe altar fiind inlocuit cu o cupa

usor alveolata iar unele din ele au modelate si partile mari a corpului.

piesele de mobilier miniaturale de lut – cele mai fregvente sunt

masutele cu patru picioare sau scaunele si tronurile, tipice mai ales

pentru Precucuteni, adesea scaunele Precucuteniene au spatare

modelade in forma de coarne, posibil o intruchipare a simbolului

masculin.

Machete de constructii – (de case sau sanctuare sau hambare), sau

crezut ca sunt machete de casa cu caracter profan sau casute ale

spiritilor protectoare sau ale stramosilor. Nicolae Vlassa a lansat

ipoteza ca sunt recipiente pentru pastrarea unor rezerve intanoibile

de cereale, un fel de hambare simbolice, in care se pastrau semintele

in ideea de a fi sacralizate in cadrul unor ceremonii religioase ce

aveau ca scop asigurarea fertilitatii solului. Ideea a fost sugerata de

unele ritualuri cunoscute in Grecia, exista o sarbatoare a zeitei

Athena in care era arse cereale pe vatra.

In aria culturii Cucuteni se cunosc niste reprezentari de sanctuare deschise

farea acoperis, la Chelaiesti si Podei Tg.Ocna, sunt circulare iar in

interiorul lor au fost descoperite statuete, tronuri, jertfelnice (vetre

cruciforme) si risnite. Sunt considerate a reprezenta casa ideala, locuinta

familiei celeste. Sanctuare cunoscute din aria culturilor Precucuteni,

Cucuteni este de amintit sanctuarul de la Sabatinovka de forma

rectangulara prevazut ca un cuptor. Pe o latura a sanctuarului se afla o

lavita din pamint crutat pe care au fost gasite 16 statuete feminine, tronuri

miniaturale de lut si vase. Oalta piesa interesanta aflata in interiorul

sanctuarului este un tron de lut in marime naturala.

La Trusesti din 93 de constructii se cred ca 6 au fost cladiri de cult pentru

ca in inventarul lor au fost descoperite statui monumentale de lut.

Oalta serie de descoperiri au fost interpretate ca fiind machete ale unor

constructii de lut, in aceasta arie exista atit modele de sanctuare acoperite

(Kolomiscina) cit si fara acoperis (Popudnia Ghelaiesti). In interior au

risnite, cuptoare etc. Piesele au fost interpretate atit ca locuinte profane

(Vl. Dumitrescu) si ca locuinte ideale ale familiei celeste (Maria

Ghimbutas,Dan Monah), (fig.2). Exista si amenajari destinate cultului in

cadrul unor locuinte . Spre exemplu la Poduri a fost identificat un vas

depozit ce contine 13 tronuri miniaturale din lut si 21 statuete

antropomorfe ce erau acoperite cu paie. Se crede ca e vorba dee piese de

cult ce erau depozitate in intervalul dintre doua ceremonii religioase.

Aparitia sanctuarelor este un semn ca gindirea religioasa se constitue

intr-un sistem coerent, este un indiciu al aparitiei zeilor comunitari sau

tribali. Nu este exclus sa existe in continuare si zei casnici si protectori ai

familiei sau casei.

Este clar ca o serie de gesturi religioase nu au lasat urme identificabil

arheologic fapt pentru care ele ramin necunoscute, printre manifestarile

rituale un loc aparte il are dansurile. Praca lor este sugerata de figurine

antopomorfe surprinse in pasi de dans la Spotesti (Cucuteni figura

masculina fig.3) sau vasele de tip hora. Este banuita desfasurarea unor

ceremonii in care nemuritorii purtau masti prin care se identificau cu zei in

cadrul unor spectacule dramatice, ritualurile pentru fecunditati si fertilitate

sunt sugerate de descoperirea unor phalusuri din lut sau de redarea pe

unele vase a unor scene de acuplare.

Practicarea dansului rituale sacre exprimat splindid in citeva vase de tip

hora se intilnesc ca ”Hora de la Frumusica” , ”Hora de la Beresti”.

Suporturi de vas de tip hora Frumusica, Ipotesti, Traian. Sunt de obicei 6

siluete feminite foarte stilizate, inlantuite intr-un dans ritual.

In asezarile Cucuteni B2 din zona sub corb a Moldovei au fost

cercetate 8 complexe de cult toate provin din cercetarile noastre, 5

complexe au fost studiate in sapaturile de la Ghelaiesti, unul la

Valeni-Piatra Neamt si doua la Poduri Bacau.

a) sub o locuinta de la Ghelaiesti – Nedeia au fost descoperite portiuni mici

ale unui altar nears ceea ce arata ca acesta a fost modelat din lut arderea sa

facut in cadrul ceremonialului de cult, altarul a fost spast ritual si apoi

depuse in vasul mare din grooapa. Complexul de cult face parte din „ritul

de fundatie a locuintei„.

b) intr-un vas mare de provizii cu umarul bombat si gura in pilnie sau gasit

497 astrogale de ovicaprine si porcine. Multe din acestea sunt slefuite pe fata

mediana. Probabil ca unele din aceste piese sa fi fost folosite la slefuirea

unor unelte de piatra. Astrogatele perforate au fost intrebuintate ca amulte.

Stocarea unui asemenea numar mare de astrogale in locuinta-sanctuar se

leaga de practicile rituale care aveau drept scop sporirea trmelor de animale.

a) Poduri-Bacau prezenta complexului indeamna presupunerea de catre

comunitatile cucuteniene din faza B folosirea a unei practici rituale in care

erau sacrificate animale si indeosebi taurine, dovada fiind vatra unde sau

gasit patru cranii de bovine asezate in pozitie cruciforma dintre care unor

vase in complexul de cult si care au fost sfarimate de caderea unor pietre, si

probabil a unui acoperis care a protejat acest loc. Posibil aceeasi cauza a

provocat rasturnarea unuia dintre cranii.

b) in cadrul unei locuinte se afla un altar un altar cuniform similar cu acela

de la Vladimirovka3 si Stefanesti Botosani4 .Altarul avea un brat rupt si

deranjat iar in substructia sa era vizibila o refacere intr-o tehnica deosebita.2 Stefan Cucos3 T.S.Passek, op.cit.p.123 le cosidera ca fiind altare pentru sacrificii. Altarul de la Poduri este cel mai vechi in aria fazei Cucuteni B. Nu se crede ca servea la sacrificii dar mai degraba la unele ceremonii legate de prelucrarea armei. 4 Informatie de la A. Nitu

a) Valeni Piatra Neamt- complexul de cult este legat de un cult de natura

agrara se crede ca a avut un rol initial in practicile cultului fertilitatii si

fecunditatii.

CAPITOLUL II

REFLECTAREA VIETII SPIRITULA IN CERAMICA SI

PLASTICA CULTURII CUCUTENI-TRIPOLIE

2.1. Olaritul culturii cucuteniene

Lutul cules din coastele dealurilor, dospit in ograda, framintat in piciare, modelat

cu palmele, uscat de soare sau ars in cuptoare speciale coboara multe milenii

inaintea erei noastre, la obirsia inca destul de cetoasa a neaoliticului, revendecindu-

si mereu, pina in feudalism, dreptul la prezenta acesteia in spatiul carpato-

danubian.

Metaforic vorbind, mesterii olari au dat lutului viata, prin graiul lutului noi

suntem in masura de a dialoga cu un timp imemorial si de a ne cunoaste mai bine

stramosii, de a intelege mai bine limbajul formelor si ornamentelor ridicate de

creativitatea populara la rangul danubiano-pontic.

Reflectarea vietii spirituale in olaritul culturii Cucuteni- Tripolie se exprima prin

faptul cum sunt: decorul, semnificatia,semantica stilurilor pe vasele culturii

Cucuteni, ornametul.

Ceramica prezinta una din cele mai multe categorii de materiale continind o

deplina informatie despre ornamentare, stil etc. Din toate acesteacel mai

mult se trage atentia asuptra:

Tehnica de prelucrare – componenta ce intra: nisip, samota , sau lut.

Arderea , prelucrarea in afara a vaselor

Caracteristica formei vaselor

Stilul acestora dind o atentie asupra ornamentarii vaselor.

Fiecare din acestea arata diferite aspecte de cercetare a materialului. Daca sa

analizam tehnica sau tehnologia de prelucrare a ceramicii Cucuteni atunci aceasta

se inparte in doua categorii:

1. Ceramica este preparata dintr-o masa de lut curat fara oarecare amesticaturi,

lunduse in vedere de calitatea arderii ajungind la o culoare de galbena-roz.

In afara vasele mai mult sau mai putin sunt lustruite, uneori se intilnaste cu o

parte din afara alba, insa din acestea categorii de vase ele se intilnesc sub

termenii de: „vase de bucatarie„.5

2. Ceramica fiind preparata din diferite componente. Printre acesta cel mai des

este intilnit bucati foarte marunte de scoici, mai putin se intilneste samota,

nisip marunt, foarte rar solutie de var.6 Arderea acestor vase este

neuniforma, avind culoarea de la negru la suriu sau de la roz pina la negru.

In afara unele vase nu sunt prelucrate iar alte sunt bine netezite .

Ornamentul obisnuit diferite snururi sau dungi. Pentru intelegerea acestei

ceramici in literatura se foloseste termenul de:„ tacimuri de bucatarie„.

Dupa unele prevederi ceramica constitue 14 tipuri de forme.Multe din acestea

fiind preparate atit din prima masa cit si a doua. Forma vaselor de bucatarie au

aparut in rezultatul tacimurilor de bucatarie. Aceasta diferentiere ne permite sa

analizam vasele de bucatarie si tacimurile de bucatarie, dupa morfologia a doua

paralele tipoogice (fig.3).

Printre cele mai caracteristice forme se poate de mentionat:

strachini polusferice (fig.3, A1,B1)

amfore rotunde cu doua minere pe trunchi sau corp (fig.3, A4, B4)

amfore rotunde cu miner-urechius pe umeri (fig.3, A5, B5)

si multe alte forme (fig.3, A,B) sunt preparate din masa primei si a doua

tehnologie.

Numai din masa primei categorii sunt preparate vasele cu gitul inalt si ingust

(fig.3, A6). Din masa a celei de a doua categorii sunt amforele cu patru minere pe

corp (fig.3, B12), cuburi (fig.3, B13), vase cilindrice (fig.3, B14).

5 Folosirea termenilor e „vase de bucatarie„ si „tacimuri de bucatarie„ trebuie de luat in consideratie ca acestea se refera asupra tehnologiei, dar nu a functiilor lor. 6 Pentru aducerea a unei mase de lut, si diferentierea ei in diferite categorii.

Asa cum am mentionat ceramica primei categorii este ornamentata cu scrieri,

picturi. Scrierile de obicei se faceau in afara vaselor, pictura inautrul vaselor se

faceau numai la strachini. Scrierea inafara acoperea corpul vasului pe vertical, sus

pina la git si jos pina la fundul vasului, ornamentul era aplicat orizontalvsau intr-u

totul intreg era aplicat ornament vertical.

Ceramica se caracterizeaza cu scriere manahroma (neagru, negru-suriu) sau

bihroma ( negru cu rosu). Unele compozitii ale elementelor ornamentale sunt

indeplinite numai cu picturi negre, adaugindu-se negru cu rosu.

In calitatea altor elemente apar lenti a diferitor forme si diferite marimi. Aceasta de

obicei sunt din doua mari( 4-6mm) linii paralele, printre care este adaugat de la unu

pina la trei linii inguste (1-2mm)foarte mici. Mai rar dar totusi este intilnit

ornament ce prezinta lenti,de la 4 pina la 10 (si mai rar 15-16) linii inguste de

aceeasi marime fiind aplicate paralel. Drepte,lenti putin ovale indeplinite cu picturi

negre sunt aplicate pe corpul vaselor vertical, orizontal sau incrucisate.

In aplicarea altor elemente apare ornament zigzag incrucisat, liniivaluroase,

semne incrucisate, triungiulare etc.Toate aceste elemente sunt aplicate cu picturi

negre in asa mod sunt aplicate elemente pe figurile zoomorfe si antropomorfe.

Picturi rosii se aplicau in unele elemente in forma unor linii scurte , deseori pictura

rosie indeplinea locul liber intre linii ce se arata ca niste lenti sau intre lenti. Zonele

ornamentate sunt despartite intre ele cu lenti verticale sau orizontale. Din cele mai

raspindite compozitii de ornament este ornamentul corect impartindu-se in

ornament greu (fig.4, A1), mai usor (fig.4, A2), si simplu (fig.4, A3) toate acestea

sunt caracteristice pentru strachini polusferice, dar intilnindu-se si pe alte tipuri de

forme. Unicul tip prezinta compozitia in amestecare cu linii sau lenti poluovale,

verticale sao orizontale (fig.4, A4). Acest tip este intlinit ca principalul obiect pe

strachinile polusferice. Imbinarea acestor lenti primeste forma de „fata de bufnita„

(fig.4, A5) intilnindu-se pe amfore rotunde marete cu doua minere pe corp. Foarte

raspindit este compozitia din amestecarea diferitor lenti, linii sau dungi

neintrerupte aplicate in una sau mai multe etaje intilnite pe diferite forme ale

vaselor (fig.4, A6, 7).

Tacimurile de bucatarie se deosebeste prin ornament in relief, cel mai des

intilnindu-se ornament in snur , desene din diferite forme. In unele cazuri cu

excludere se intilneste vase cu figurine zoomorfe pictate pe ele (fig.4, B12).

Trebuie de mentionat ca in rindul ornamentelor in snur a fost adaugata si pasta

alba.

Motivele decorative de pe vase ilustreaza o maniera inca criptica pentru noi

credinte si practici religioase, motivul spiralic omniprezent in viata spirituala

redusa de culturi arheologice a centrului sud – est a Europei.

A fost interpretat un vrej a plantelor – simbol agrar de esenta feminina,

circel al vitei de vie – simbol a fortei virale sau sarpelui.

In decorarea ceramicii odata cu trecerea la faza Cucuteni AB se renunta la

decorul canelt si incizat, pictura devenind singura modalitate de decorare a

ceramicii. Rolul culorii negre sporeste mult ea invadind paleta picturilor

cucuteniene. Cea mai mare partre a ceramicii este pictata trincom. Decorul acestei

categorii sa pastrat nimai pe un numar mic de fragmente ceramice descoperite in

gropi si in umplutura santuui de aparare.

Singurul vas caresi mai pastreza decorul este de forma tronconica cu git inat si

buza usor evazata avind pe umaru rotunjit patru proieminente dispuse simetric.

Decorul lui sunt de cautat in statiuni de tipul de pe Holm sau de la Trusesti. Uneori

decorul este crutat de invelisul vasului, alteori este pur si simplu pictat.

De asemenea sa pictat pe invelisul brun caramiziu a vasului rezervindu-se benzi

marginite de linii negre, spatiul ramas liber fiind vopsit cu culoarea alba. Se

intilneste decorul spiralic si derivat dar si motive unghiulare si quasi – meandrice.

Ceramica Cucuteni C in perioadele AB si B trece treptat de la decorul pectinat la

decorul imprimat cu scoica si osul de pasare asa zisul „snur infasurat„ sau cu

snurul rasucit slab sau strins si adopta decorul in relief cu protome ale ceramicii

pictate. In cadrul culturii Cucuteni au existat mai multe centre ceramice ca fiind

Cetatuia, Dimbul Morii, Horodistea Foltesti, Trusesti ,Selistea, Laiu , Tirgu-Ocna

Podei.

2.2. Semnificatia si semantica stilurilor decorative si ornamentale

Stilurile si semnificatia coincide cu opogeul artei decorative cucuteniene, inca de

la inceput se impune stilul „a„ caracteristic de pictura cu negru pe fondul rosu sau

alb –galbui a vasului. Aceleasi culori sunt folosite si pentru stilul „c„ dar maniera

de utillizare se schimba , motivele devin culorile de pictare.

Noul stil sincretic are mai multe reusite cind abordeaza teme animaliere. Serpii

stilizati de pe unele vase sunt combinati de spirale si meandre unghiulare. Decorul

ceramicii din etapele Cucuteni B1- B2 si Tripolie este definita prin stil „stilul-

baroc„. Aceasta etapa a fost impartita in mai multe stiluri u grupe si subgrupe

(alfa, beta, gama, deta). Aceste stiluri se caracterizeaza prin predominarea culorii

negre fata de cea alba, motive decorative spiralice si meandrice constituite din

benzi late de linii paralele, decorul antropomorf si dispozitia tehnica a

ornamentelor pictate.

Motivele anexe simplificative sau prescurtate in raport cu cloarea rosie a benzii

sau culoarea neagra a conturului nu mai sunt antrenate in evolutia decorului dar

inlocuiesc functia lor structurala cu o functie de umplere si decorare a spatiilor

libere a decorului. Aceste elemente formele si functionale accentueaza caracterul

expresii a motivelor si aspectelor decorative si definesc „stilul expresionist„

geometrice pe ceramica din etapa finala a subfaza B2b. Evolutia decorului

ceramicii de stil B in cadrul subfazei B2b de la stil baroc la stil expresionist

necesita o formulare si o terminologie „ad-hoc„ care poate fi adoptata dupa teoria

lui H.Focillon cu privire la fazele marilor stiluri de arta si in sensul precizarii

succesiunii acestor faze ca structuri permanente de arta dupa acceptia lui H.Van

Lier. Succesiunea stilurilor ceramicii pictate cucuteni desfasurate sub actiunea

factorilor interni ai decorului dupa acceptia lui H. Schmidt. Evolutia rectilinie

organica si logica a decorului ceramicii pictate care asigura trecerea de la stilul „a„

la stilul „ab„si de la stilul „ab„ la trecerea de la decorul incizat la decorul pictat,

de la pictura bicroma la pictura tricoma, factori structurali, regulile stilistice care

dirijeaza variatia aspectelor decorative si cadrul fiecarui stil. Stilul exprisionist a

decorului ceramici din subfaza B2b manifesta cu predilectie acea tendinta de

expansiune a formelor inerta, stilul baroc.

Cezura stilurilor baroc si expresionist cade intre asezarile de tip Podei din prima

etaopa a subfazei acestor asezari de tip Cucuteni. Grupa acestor reprezentari

segventa finala a stilului expresionist in cadrul subfazei B2b si segventa finala a

ceramicii Cucuteni B2 in Depresiunea Prutului.

Caracteristica principala a fazei Cucuteni A o reprezita pictura in intregime a

peretilor vasului stil caracterizat „ groaza de gol„ sau dupa cum se mai spune si

mai sus (horror vacui). Dup aparerea unor arheologi acest stil caracteristic

popoarelor vechi se inspira din natura care nu lasa spatii goale dar combina intre

ele diferite elemente. Analizind cimpul ornamental al ceramicii7 se vede sa

vorbeasca despre un adevarat principiu estetic de care sunt stapiniti, mesterii olari

de asa numitul horror vacui (oroare de spatii libere), care in ormentarea vaselor au

fost folosite mai multe instrumente, un prim inceput de inventar mai bogat.

Plastica zoomorfa

In cadrul plsticii zoomorfe includem atit statuete de animle, cit si protomele

aplicate sau modelate pe peretii unor vase, precum si vase zoomorfe. Si avind in

vedere ca nici aeasta nu se diferentiaza de la o etapa la alta, ca mifesta o unitate

stilistica si tipologica izvorita din aceleasi canoane magico- religioase generale

culturii Cucuteni, nu poate fi subimpartita pe etape de evolutie a fazei Cucuteni B.

Statuetel zoomorfe desi nu la fel de numeroase ca si cele antropomorfe , se remarca

printr-o mare monotonie. De asemenea tematica acestora este mult redusa. Tema

bovinelor si a ovinelor ocupa aproape cu obseseie sculptura cucuteniana din faza

B. Statuetele zoomorfe urmeaza aceleasi maniere stilistice de modelare-stilizata si

naturalista- ca intreaga creatie a sculpturii din faza cucutenii B, totusi stilul realist,

naturalist este mai putin reprezentat. Statuetele de animale sunt in general modelate

schematic, uneori destul de grosolan incit recunoastere speciei reprezentate devine

7 D.Berciu

dificila si in unele cazuri chiar imposibila. Afaigurile zoomorfe redau in general

animale domestice cu deosebire cornute , si mai rar animale salbatice.

Cel mai multe statuete de animale au si picioare separate. Sub forma unor

cornuri ascutite. Citeva de la Valeni-Piatra Neamt, si Margineni-Bacau sau de la

Viisoara- Tirgu Trotus si Gura Vaii8 au picioarele unite cite doua in fata si in

spate .De obicei statuetele zoomorfe sunt statice, au capul tratat schematic, usor

triunghiular-rotunjita, cu botul conic, iar la cele mai multe coarnele sunt rupte.

Cind modelerea este mai naturalista se observa si incercarea de areda miscarea

animalului prin coarnele aduse inainte, la fel picioarele in fata si coada ridicata.

De la Vermesti- Comnesti provine un fragment de figurina care reda un bovideu

tratat naturalist. Figurina e lucrata din past afina de culoare caramizie din care sa

pastrat corpul si partea dorsala.

Referitor la rolul statuetelor zoomorfe exista astazi un consens, unanim ca

au avut aceeasi intrebuintare cu caracter magic religios, legata indeosebi de

cresterea animalelor domestice, dar si unele semnificatii ca ceea a puterii virile

infatisata indeosebi de reprezentarea taurului. Pe ceramica Cucuteni Bdin zona

subcarpatica a Moldovei au fost gasite si protome arnitomorfe. De la Margineni-B

acau provine o protoma care reprezinta un cap de gisca modelat naturalist9.

Protoma e prinsa pe gura unei strachini cu umarul rotunjit, trasa din buza inclinata

spre interior. Redata cu fedilitate, protoma are capul usor aplatizat, ciocul lat si

spriinit pe un buton . Fragmentul de vas pastreaza urme de pictura neagra

caracteristica stilului din etapa cucutenei B2. Protoma de la Margineni e unica in

repertoriul plasticii zoomorfe cucutenien. Protome ornitomorfe dar puternic

schematizate incit nu se poate preciza specia redata au fost gasite la Ghelaiesti

care de asemenea sunt unice pe ceramica cucuteniana.

Protomele au inlocuit proieminentele dar nu au putut fi intrebuintate ca toarte

decit in cazuri rare. Doar statuetele zoomorfe aplicate pe vase, ca ceea de la Podei,

8 Vl. Dumitrescu si colab. op.cit.p.514, s.Batovic,op. cit.p.50 9 A. Nitu. Cl- Iasi,S.N, 7, 1976, p.49 si urm.

care reprezinta o felina in pozitie de atac cu analogii la Valea Lupului si cucuteni10

sau protomele prevazute cu tija apucatoare, puteau servi si ca toarte.

Plastica zoomorfa mai putin numeroasa decit cea antropomorfa pare mai

monotana, tema bovinelor ori schematizarea este destul de puternica.Alteori

tatuetele zoomorfe sunt realiste modelate recunoscindu-se usor tauri, berbeci, ursi,

cerbi. Ursul de la Stefanesti este modelat cu indemnare, corpul masiv este aprape

cilindric, sprijinindu-se pe picioarele masive. Intre statuetele zoomorfe datind din

diferite faze a culturii cucuteni nu se face nici o deosebire tipologica, singurile

generalizari privesc faptul ca cele mai multe statuete zoomorfe reprezinta cornute.

Alaturi de cornute sau deescoperit si statute care redau ciini sau lupi.

Unele statuete fara coarna de la Ruginoasa sunt modelate intocmai ca lupoaicele

sau catelele in perioada alaptatului.

O categorie aparte de reprezentari o constitue animalele si pasirile madelate in

ronde-bosse pe unel vase. In cupa unui polonic din faza cucuteni A de la

Frumusica a fost modelata o figurina de animal dee prada cu capul ridicat, spinarea

arcuita. Interesant e faptul ca aceeasi atitudine de pinda se repeta la animalele

pictate pe unele vase din faza B se mai intilneste torti modelate in farma de

animale una de la Cucuteni din faza A si alte 20 de la Ocna- Podei si Valea

Lupului din fazaB. Vasele zoomorfe cucuteniene sunt destul de putine atit in faza

A cit si urmotoarele. Cele mai simple din faza A sunt niste statuiete mai mari din

aceasta faza dateaza un vas de la Izvoare din care sa pastrat numai jumatatea

anterioara privind din fata da impresia animal furios.

La Traian Dealul Fintinilor a fost descoperita un vas zoomorf intreg dar nici el nu

reprezinta un animal cornut. Plastica in lut constitue unii din cei mai impotanti

factori ai suprastructurii specifica comunitatilor neo-eneolitice. Plastica eneolitica

din spatiul carpato- dunarean capata o amploare deosebita in decursul celor trei

etape evolutive, fie ca forme de care si posta fie ca specie sau gen figure

10 M. Dinu.Materiale,3, 1957, p. 168, A.Nitu, op.cit.,p.30, idem, CL-Iasi,7 ,1976,p.52

atropofeminine, masculine si zoomorfe, fie bine prezentate in majoritate asezarilor

acestui facies cultural.

2.3. Exprimarea vietii spirituale in plastica antropomarfa si zoomarfa

Plastica cucuteniana constitue elemente esentiale in incercarea de incercare de

interpretare a spiritualitatii cucuteniene. Toate culturile neolitice incepind cu prima

au reprezentari antropomorfe.

Se cunosc statuete antropomorfe inca din cele mai vechi nivele de la Circea.

Predomina reprezentari de femei, exista reprezentari si de barbati 5% reprezentari

de androgini Cucuteni dar mai mult banuite decit dovedite se cunosc si exemple de

statuete duble exemplu mama cu sugar in brat etc.

Din neoliticul dezvoltat si eneolitic timpuriu (Precucuteni) se observa aparitia

unor canoane de modelare care sunt strict respectate. Statuele sunt redate cu

precadere in doua pozitii: in picioare sau in pozitie sezind, cu picioarele sub sezut.

Se acorda a mare importanta detaliilor anatomice sexuale: sinii, fese, triunghi

sexual, solduri fund mare (steatopegie).

Cultura cea mai bogata in plastica este cucuteni ce se caracterizeaza prin foarte

multe modelari standart. Canonul difera de la o etapa la alta, initial este preluat

modelul Precucutenian, cu saolduri dezvoltate ulterior apar reprezentari schematice

de tip en violon sau statuetele pozitie sezind adeseori asociate cu scaune sau tronuri

miniaturale din lut. Exista dupa cum am spus destul de multe reprezentari

masculine, caracteristic prin portul unei centuri sub talie si a unei diagonale pe

piept, sau reprezentari reprezentate a fi androgine. Din arie Cucuteni se cunosc mai

multe statuete care au fost descoperite in sanctuare dispuse pe lavite sau podiumuri

de pamint crutat linga risnite vetre.

In cultura Cucuteni plastica antropomorfa este realizata strict, sunt niste canoane

exacte care nu dau posibilitatea unei variatii poate mari de modele. In plastica

fazei Cucuteni A elemente realiste sunt rare incercarile de portretizare fiind timide.

Plastica figurativa antropomorfa din fazele Cucuteni AB, B este in linii mari

unitara. Pentru faza Cucutni AB e cunoscut un tip de statuta sezind la care se

respecta aceleasi norme de modelare si proportii ca si la figurinele verticale. In

faza Cucuteni B apar si trupuri cilindrice uneori cu parul aranjat si cu coafuri

complicate, tot acum statuetele sezind devin mai fregvete. In general plastica fazei

AB,B pare sa fie mai diversificata dar vasele antropomorfe dispar si figurile

aplicate pe vase devin mai rare.

Plastica antropomorfa cuprinde un numar insemnat de exemplare dar putin sunt

intregi aproape in totalitatea lor sunt feminine reprezinta doau tipuri:

3. figurine in picioare

4. figurine in pozitie sezind

La asezarea eneolitica de la Suceveni sau descoperit peste 170 fragmente de

figuri feminine dar numai citeva intregi. Dimensiunea statuetelor variaza de

la citiva centimetri la peste 0,30m inaltime.

1. Figurile reprezentate in picioare pot fi categoriste in mai multe

variante. In majoritatea cazurilor figurinile au partea stilizata, nasul

proeminent, marcat printr-o linie verticala „en bec doiseau„cele mai

multe figurine reprezinta fie partea superioara fie cea inferioara care

nu ne redau imagini de ansamblu adesea se intilnesc si figurine plate

fara brate uneori rotunjite si capul terminat printr-o proeminenta

tronconica, neornamentate.

2. Figurine in pozitie sezind- tipurile acestea sunt rar intilnite.Pina acum

se cunoaste un singur exemplu intreg descoperite Stoicani. Figura

„sezind„ figureaza puternice influente plastice specifice culturii

Precucuteni III.

In afara de atributiile magico- religioase si cele sociale redate in majoritatea

cazurilor de ridicarea bratilor in semn de prosternare sau de invocatie si de

steatopegie pronuntata simbol al fecunditatii.

Interpretarea statuetelor ramine de cele mai multe ori fara prea multe sanse de

confirmare, piesele fiind considerate a avea un cot pierdut. Exista tot felul de

atitudini in literatura arheologica fata de plastica antropomorfa. Spre exemplu in

perioada stalinista si chiar post-stalinista cercetatorii rusi considerau figurinele

antropomorfe drep jucarii pentru copii.

De foarte multe ori tot ceea ce e plastica antropomorfa feminina este interpretat

mecaninc ca fiind expresia a unui cult a fertilitatii si fecunditatii care trebuie sa fi

avut un rol proieminent in neolitic, odata cu aparitia cultivarii planelor si a

domesticirii animalelor.

Eugen Comsa considera ca plastica antopomorfa femininea are drept obiect

reprezenterea Marea Zeita Mama. Exista si atitudini mai curajoase si nuante

expuse unor critice sceptice.

Maria Gimbutus crede ca a existat o continuitate intre religie si simbolurile

religioase paleolitice si cele neolitice.

In zona submontana a Moldovei a fost gasita plastica antropomorfa mai mult in

stare frgamentata, in unele asezari ca la Ghelaiesti, Petricani, Raucesti, Valeni-

Piatra Neamt, Valeni- Botesti, Viisoara-Tirgu Trotus si Gura Vaii aici plastica este

bine reprezentata pe cind, in asezarile de la Hlapesti, Calu-Piatra Soimului,

Borlesti,vsi Poduri este numeric redusa. In toate asezarile se remarca statuete in

pozitie verticala si statuete in pozitie sezinda, acestea sunt similare cu tipurile

statuetelor din celelalte asezari Cucuteni B din Moldova, ca si din celelalte culturi

neolitice din sud-estul Europei11.Se cuvine sa mentionam ca fara indoiala asa cum

au aratat cei mai multi cercetatori, statuetele antropomorfe redau ipoteze ale Marii

Zeitate sau Marea Mama autocreatoarea vietii, a bunastarii, fiind legate de ogama

variata de practici magico- religioase greu de definit. O atentie deosebita i se

acorda „Matroanei„ din ansamblu numit „Sfinta Familie„ de la Poduri apare ca o

realizare de exceptie in arta calcolitica sud-est eropeana. Aceeasi stiinta a

modelajului se intilneste si la cele citeva mai mici figurine ale grupului. Una din

ele este „bondoaca„ modelata in pozitie sezinda aproape chircita. Din plastica

acestei perioade se detaseaza prin ideile religioase ale precucutenilor cit si prin

valoarea sa artistica fiind „ Soborul Zeitatilor„ descoperita la Poduri. Cea mai mare

parte din statuetele si figurinele precucuteniena au fost sparte inca din vechime.

11 Vl. Dumitrescu. Arta preistorica in Rominia, p.211; idem, Arta culturii Cucuteni, Bucuresti, 1979, p.84