T EXTEDI N L I T E R A T U R A POPORANĂ ROMÂNĂ

TOM. II

✓

Coperta de Eugen Stoian

G. ALEXICI

T E X T E

DIN LITERATURA POPORANĂ ROMÂNĂ

TOM. li (INEDIT)

PUELICAT CU UN STUDIU INTRODUCTIV, NOTE Şl GLOSAR

DE

I O N MU Ş L E A

BCU Cluj-Napoca

RBCFG201301225

e d i t u r a a c a d e m i e i r e p u b l i c i i s o c i a l i s t e r o m â n i a

B U C U R E Ş T I ' i 9 6 0

(J niversităţile din Budapesta şi Cluj înfiinţaseră — cea dinţii în anul 1862, a doua în 1872 — catedre de limba şi literatura română. Din cei şase profesori care au funcţionat ca titulari, trei s-au ocupat în mod special cu folclorul. Primul a fost Grigore Silaşi (1836—1897); de la el ne-au rămas două „disertaţii” foarte interesante pentru epocă1. Al doilea, Grigore Moldovan (1845—1930), a făcut mai mult operă de popularizare a folclo­rului nostru în cercurile maghiare. Atît Silaşi, cit şi Moldovan au fost profesori la Cluj. La catedra de limba şi literatura română din Budapesta, singurul profesor care s-a interesat de folclorul nostru — nu numai la cursuri, ci şi în activitatea lui ştiinţifică — a fost Gheorghe Alexici. El a lucrat în acest domeniu mult mai intens decit toţi trei înaintaşii lui (Alexandru Boman, Ioan Ciocan şi Iosif Siegescu) luaţi împreună2.

Alexici s-a născut la 14 septembrie 1864, în Arad. Tatăl lui era funcţionar superior la primărie. Faptul că obişnuia să scrie „versuri, comedii şi lucrări istorice în sîrbeşte” 3 şi că purta un nume cu rezonanţă sud-slavă, ne îndeamnă să credem că

1 însemnătatea literaturii române tradiţionale, „Transilvania” (Braşov), 8 (1875), p. 31 — 35, passim. Românul în poezia sa poporală. Studiu asupra tuturor ram[ur]ilor poeziei populare române, ibid., 9 (1876), p. 43 — 46, passim; 10 (1877), p. 205 — 208, passim. (Despre Grigore Silaşi folclorist, cf. lucrarea lui Dumitru Pop, cu acest titlu, in „Studia Universitatis Babeş-Bolyai” , Cluj, Series Philologia, fase. 1, 1964, p. 28 — 56.)

2 El era conştient de acest lucru cind scria : „Lucrările înşirate.. . dovedesc că în acest loc [la catedră !] reprezint oareşicare progres laţă de antecesorii mei” (Elevilor mei. Discurs de deschidere ţinut la Universitatea din Budapesta (22 ianua­rie 1910), Sibiu, 1910, p. 11. (Cf. şi Gfiorge] P[ascu], în „Viaţa românească” , 1910, voi. X V I, anul V, p. 153 — 154.)

3 Cf. Szinnyei József, JMagyar Írók élete és munkái, Budapesta, 1890 — 1909. I, p. 120. (Tot aici ni se spune că în acelaşi timp tatăl lui compunea şi versuri în româneşte.)

5

era de origine sírba. Sîrbeşte trebuie să fi ştiut şi fiul lui, Gheorghe, care, în voi. I al Textelor din literatura poporană română 4, face frecvent trimiteri la numeroase studii şi culegeri folclorice apărute în această limbă. Semnificativă e şi mărturi­sirea următoare : ,,La începutul studiilor mele universitare, m-am ocupat de limbile slavice şi abia apoi am trecut la filo­logia romană” 5.

După terminarea liceului şi a facultăţii de litere a Universi­tăţii din Budapesta, Alexici funcţionează vreo doi—trei ani (1888—1890) ca profesor secundar în oraşe de provincie (Szol­nok, Kassa), unde a avut de luptat cu foarte mari greutăţi materiale. Cerea mereu prietenilor săi — în special lui Herrmann Antal — să fie transferat, dacă nu la Budapesta, la Arad, la Lugoj, oriunde în Transilvania, „ între români” . Cu toate difi­cultăţile, studiază fără răgaz în timpul vacanţelor de vară şi-şi îmbogăţeşte colecţia de literatură populară. Foarte curînd îl vedem publicînd, în periodice, traduceri de poezii populare româneşti „din colecţia proprie” : întîi în „Alföld” (1887), apoi în „Budapesti Szemle” (1888 şi anii următori). Mai era colaborator permanent la revista „Nyelvőr” , la care fusese angajat şi în timpul studenţiei. în redacţia revistei „Budapesti Szemle” şi-a găsit rosturi statornice, care i-au permis să rămînă la Budapesta6. în anul 1888 îşi trece licenţa cu teza : Elemente maghiare în limba română7. Începînd din anul 1891, predă limba „română la Şcoala — devenită apoi Academia — de limbi orientale” 8, iar în 1897 e „privat-docent” (agregat) de limba şi literatura română la universitate 9. Funcţionează ca profesor universitar începînd din anul 1909 şi pînă în anul 1920. în 1922 e pensionat. îndepărtarea din învăţămînt se datoreşte ideilor lui social-demoerate, afirmate încă din anul 1889. Moare la 7 februarie 1936 10.

4 Adunate de Dr. G. Alexici. Tomul I. Poezia tradiţională, Budapesta, Editura autorului, 1899, p. 277, 2 7 9 -2 8 1 , 2 8 5 -2 8 6 .

5 Texte. . ., I, p. IX.6 Pentru diferitele periodice la care a colaborat, cf. Gulyás Pál, Magyar

Írók élete és munkái. Üj sorozat. Budapesta, I, 1939, col. 386 — 387. (în ce priveşte grafia numelui Alexici, cf. nota 17.)

7 Elevilor mei, p. 4.8 Gulyás, op. cit., I, col. 386.9 Elevilor mei, p. 4. Profesor trebuie să fi fost Ioan Ciocan, care a func­

ţionat între anii 1898 — 1908 (cf. Szinnyei, op. cit., IV, col. 471 — 472).10 Szinnyei, op. cit., col. 120; Gulyás, op. cit., I, col. 3S6.

6

Alexici a făcut atît cercetări de filologie română (etimologii, originea limbii) 11, cit şi de folclor. A scris un studiu mai întins despre „români” , în ungureşte, în care trata şi istoria literaturii române 12 13. A publicat în limba germană un studiu în care se ocupă numai de istoria literaturii române ls. L-a interesat şi istoria luptelor confesionale la români14. După 1911, sub sem­nătura lui n-au mai apărut decît ediţii noi ale gramaticilor sale româneşti sau ale dicţionarelor de buzunar 15. Din întreaga lui activitate, folclorul e domeniul în care a adus contribuţii ştiin­ţifice mai importante.

Am amintit că încă din anul 1887 Alexici publicase, în periodicele maghiare din Budapesta, traduceri de poezie popu­lară românească culeasă de el însuşi. Din prefaţa la Textele din literatura poporană română reiese că a început să culeagă prin anul 1883 16. în 1888 apare prima lui lucrare cu caracter folcloric : un memorih amplu, cuprinzînd şi o sumară ilustrare a cîtorva genuri de literatură populară : Călătoria mea printre români17. Societatea Kisfaludy îl însărcinase să culeagă —— împreună cu cunoscutul cercetător Herrmann Antal18 —— texte de folclor românesc. în primele zile ale lui iulie 1887, afirmă Alexici, cei doi cercetători pleacă la Arad. Trec apoi în Banat, făcînd cercetări mai ales în Caraş - Severin. După două săptămîni, se întorc la Arad, de unde se îndreaptă spre diferite sate din fostele judeţe Bihor şi Hunedoara. „Aruncă o privire” şi asupra cîtorva sate de moţi, „spre a cerceta cel mai interesant element al poporului român” . La moţi îi atrăgeau şi probleme

11 Elevilor mei, p. 9 — 10.12 Oláhok, în „Egyetemes irodalomtörténet” . Szerkeszti Heinrich Gusztáv

Budapesta, 1905. Voi. II. Partea despre literatura populară : p. 797 — 807.13 Geschichte der rumänischen Litteratur, Von. G. Alexi, In deutscher

Umarbeitung von Dr. K. Dieterich. Leipzig, 1906. 196 p.14 Elevilor mei, p. 9 — 10.15 Gulyás, op. cil., I, col. 387.16 Texte, I, p. IX .17 Utazásom az oláhok között. în „A Kisfaludy-Társaság Évlapjai” ,

Üj folyam, 23 (1887 — 1888), p. 248 — 267. Raportul, prezentat la 25 ianuarie 1888, c semnat cu numele Alexi. Profesorul budapestan a şovăit adeseori între acest nume şi acela de Alexici, ba uneori a semnat şi Alexics (de ex. la Yadróz^ji

.sapăr (Budapesta, 1897), la Román népmesék (Budapesta, f.a.), la Oláhok etc. Tot aşa semna şi in anul 1920, pe a eincea ediţie a gramaticii româneşti în limba maghiară.

18 Utazásom.. . , p. 248.

t

speciale de limbă (rotacismul). Pe la jumătatea lunii august se întorc la Budapesta.

Apreciind rezultatele anchetei pe teren, Alexici se declară foarte satisfăcut, deoarece „colecţia ..., în ce priveşte canti­tatea şi calitatea, rivalizează cu orice publicaţie de poezie populară, care a văzut lumina zilei pînă atunci, atît în litera­tura română cît şi în alta străină” . Mai precizează că în acest material intrau şi o „culegere proprie mai veche” , precum şi „[materialul] cu care a contribuit Herrmann Antal” 19. în con­tinuare, Alexici vorbeşte totuşi de „culegerea Alexi-Herrmann, dacă poate s-o numească astfel” , insistînd că ea se deosebeşte cu totul de publicaţiile de literatură populară românească de

19 Acesta (1851 — 1927) a fost profesor de etnografie (1898 — 1927) la Uni­versitatea din Cluj şi Seghedin. E cunoscut mai ales prin studiile sale de literatură comparată. A fost un neîntrecut organizator al muzeelor şi societăţilor etnografice din Ungaria dinaintea întîiului război mondial. în lucrarea lui Kós Károly despre acest mare etnograf maghiar („Anuarul Muzeului Etnografic al Transil­vaniei pe anii 1957 şi 1958” , p. 183 — 203) nu găsim însă nici o indicaţi eeă Herr- mann ar fi făcut vreo culegere de folclor românesc.

Din corespondenţa păstrată la Biblioteca Universităţii din Seghedin (scri­sorile 8 — 30), se pare că ancheta folclorică printre români ar fi fost făcută exclu­siv de Alexici. Scrisorile adresate de el lui Herrmann arată limpede că cei doi profesori arădani — Jancsó şi Márki — care l-au însoţit la început —, s-au reîn­tors curînd la Arad (scrisoarea 3 ); că, în luna iulie, pe cînd Alexici ancheta din greu pe teren (scrisoarea 2), Herrmann nici nu se găsea la Arad, ci era în vacanţă (scrisoarea 4). La 3.VIII.1887, Alexici îi comunica (scrisoarea 5) că el îl aşteaptă pînă la 12 — 15 august, dacă vrea să meargă împreună. Că altfel poate face treaba şi singur, numai să-i trimită scrisori dc recomandaţie (probabil pentru autorităţi). Tonul scrisorii lui Alexici e nervos : Herrmannîi cerea cam multe servicii ştiin­ţifice — probabil în legătură cu folclorul românesc şi cu Societatea etnografică maghiară. Alexici îl considera însă pe Herrmann ca pe un om cu deosebită trecere. Astfel, într-o scrisoare către un necunoscut (scrisoarea 26), spune textual : „Herr- mann Antal e un om mare şi îndrăzneţ, lui îi răuşesc şi lucrurile de care alţii nici n-ar îndrăzni să se apuce” . E adevărat că şi Alexici îl hărţuia mereu cu cereri : ba să-l înscrie în Societatea filologică, ba să-i plaseze cutare articole, ba să inter­vină la diferite personalităţi pentru transferarea lui, pentru ajutoare băneşti sau pentru cele mai neaşteptate lucruri.

Raporturile între Alexici şi Herrmann au fost destul de bizare. Deşi între­ruperea corespondenţei între Í0.VHI.1887 şi 31.1.1888 — sau lipsa scrisorilor din acest răstimp — nu ne lasă să stabilim precis cum s-au desfăşurat faptele, noi rămînem la convingerea că colecţia a făcut-o Alexici singur, deşi societatea Kisfaludy îl trimisese în deplasarea pe teren împreună cu Herrmann. în „raport” ( Utazásom. . .) e mereu vorba de amîndoi. E probabil că Herrmann făcuse rost de bani şi de aprobare. Drept recunoştinţă, Alexici a lucrat pentru amîndoi şi l-a trecut în raport ca colaborator. în prefaţa voi. I al Textelor, Alexici nu aminteşte nimic despre vreo culegere a lui Herrmann. Poate că voia să facă acest lucru în prefaţa voi. II, pe care insă n-a mai apucat să o scrie.

8

pînă atunci, în primul rînd prin faptul că ,,n-a schimbat cuvin­tele care trăiesc în limba fiecărei regiuni, ci ele au fost redate întocmai, neatinse, aşa cum le foloseşte poporul însuşi” , în al doilea rînd, pentru că ,,a păstrat pronunţia poporului în toate privinţele ” 20, alcătuind şi un sistem de transcriere specială în acest scop 21. El stăruie mai ales asupra fidelităţii culegerii şi prezentării textelor : „Materialul adunat l-am descris întoc­mai cum îl rosteşte poporul. N-am adaus nici un cuvînt cătră el, dar nici nu l-am dires, precum făceau unii în trecut ” 22. „Diresul” acesta pare a fi, de fapt, o „aluzie la Alecsandri” 23. „Textele adunate de mine nu le-am atins, nu le-am poleit; nu-s aur topit şi turnat, ci numai bruşuri de aur cum le-am scos din baia nestimată şi fără margini, din poporul român” 24.

După ce critică pe Atanasie Marienescu pentru modificările aduse culegerilor de Balade şi Colinde 25, insistă din nou asupra valorii transcrierii fonetice adoptate de e l26. Explică apoi cum a procedat la culegerea pe teren. Eeţinem cîteva amănunte care ne par interesante. Cercetătorul se prezenta întîi preoţilor şi învăţătorilor, consideraţi ca cei mai buni cunoscători ai poporului. Cîţiva dintre ei i-au şi cedat culegeri proprii de lite­ratură populară. „Pe această cale am ajuns şi la o culegere de poezie din anul 1831, în care sínt eternizate cîntecele unei epoci apuse. Nu e nevoie să amintesc cît de preţioasă e această colec­ţie” 27. Asculta pe informatori la ei acasă, la muncă, la petreceri. Cînd auzeau că e şi el român şi le mai dădea şi ceva de băut, oamenii îşi dezlegau limba, încît abia mai putea prididi cu no­tarea textelor. S-a adresat odată şi moşierului satului, care‘ a poruncit „slugilor” sale să-i spună cîntece cît mai multe şi mai

20 Utazásom..., p. 248 — 249. Asupra acestui fapt revine si în T exte ..., I, p. IX.

21 Utazásom.. 248 — 249.22 Texte. . ., p. IX .23 Cf. şi Ion Diaconu, Folklor din Rlmnicu-Sărat, Focşani, 1934, voi. II,

p. X X IX .24 Texte. . ., I, p. IX .26 Utazásom. . ., p. 252.26 Ibidem, p. 250.27 Ibidem, p. 250. E vorba de „Pesniă cu cintări lumeşti şi veselitoare”

a preparandului D. Ardelean. In loc s-o studieze şi s-o publice el însuşi, a dăruit-o Bibliotecii „Astra” din Sibiu (cf. Texte, I, p. 126), unde a rămas necunoscută timp de peste 40 de ani. Cu această colecţie s-a ocupat Romulus Todoran, Poezii po­pulare intr-un manuscris ardelean din 1831 („Anuarul Arhivei de folklor” , VII — 1945, p. 131 -139).

9

frumoase : „ în curs de o săptămînă am cules acolo mai mult decit în toată expediţia mea” 28. Greutăţi a întîmpinat la cule­gerea descîntecelor. E interesantă observaţia lui privitoare la melodiile cîntecelor : „Am ascultat timp de ore întregi pe un muncitor care cînta aceeaşi melodie pe alte şi alte texte” 29. Foarte puţine arii a găsit şi la fetele din şezători, la feciorii de la joc şi la muncile cîmpului : abia o melodie — două. în schimb, enorm de multe texte. A remarcat, fireşte, şi nevoia de a cînta a ţăranului, a ciobanului, a moţului rătăcitor. în încheiere, dă în traducere 10 texte lirice, 2 balade şi se ocupă de diferiţi traducători ai textelor noastre de literatură populară în ungureşte.

Trec aproape 10 ani fără ca Alexici să mai publice vreun articol de folclor. Dar iată că în anul 1897 ia atitudine în chesti­unea influenţelor reciproce ale folclorului românesc şi maghiar. Publică atunci în revista „Ethnographia” o serie de articole, adunate în broşura Vadrózsapör30, în care publică şi numeroase texte populare în româneşte şi ungureşte. Unele din ele sínt culese în fostele judeţe Arad (Yăsoaia, Covăsinţ), Bihor (Căuaşd), Caraş - Severin (Bata) şi mai ales în Straja 31, deci de prin satele pe care le vom întîlni (mereu în volumele lui special închinate folclorului românesc. Şi în Vadrózsapör amin­teşte de „colecţia în manuscris a lui Herrmann Antal” .

Doi ani după apariţia acestei broşuri, în 1899, apare voi. I de Texte din literatura poporană română. E lucrarea despre care Alexici susţine că reprezintă „o muncă de cincisprezece ani” 32. în precuvîntarea volumului, anunţă că „Texteîe vor apare în trei tomuri” . Subtitlul special al voi. I, Poezia tradi­ţională, este, desigur, impropriu. Alexici se gîndea, probabil, la genul epic şi la toate textele lipsite de caracter liric. Volumul

28 £ regretabil că nu a precizat de ce sat e vorba. Socotind după numărul textelor — considerabil mai mare decit al celor culese în alte sate — ar putea fi vorba de „Straja, comitatul Timiş” , sat reprezentat cu peste 90 de texte numai în voi. II şi cu 28 texte în voi. I. Alte sate în care a cules texte numeroase sínt Bata, cu 65 texte, Căuaşd, cu 57 sau Apateu, cu 46 texte.

29 Utazásom. . ., p. 252. Cîţiva ani mai tîrziu, Béla Bartók (Cintece poporale româneşti din comitatul fíihor. . ., Bucureşti, 1913, p. VII) constata acelaşi lucru : . . .„pe o melodie de doină se poate cinta orice text” .

30 Budapesta, 1897, 52 p.31 Căruia aici îi dă numele german Lagerdorf (cf. Vadrózsapör, p. 28, 36

passim). (Acest sat face parte din R.S.F.I.)32 Texte. . ., I, p. IX.

10

II avea să cuprindă „poezia lirică cu o prefaţă despre ritmul poeziilor poporane, iar rol. III gramatica materialului şi voca­bularul” . . . 33.

A apărut însă un singur volum : întîiul. El cuprinde balade, poveşti, descîntece şi diferite texte mărunte din regiuni aproape cu totul necercetate pînă atunci. Sínt de fapt regiunile pe care le-a străbătut în anul 1887 şi — probabil — şi în cei următori.

în periodicele româneşti nu ştim să i se fi făcut volumului deeît o singură recenzie : aceea a lui Mihail Dragomirescu34, în care colecţia este aspru criticată, atît pentru gruparea materia­lului, pentru subtitlul impropriu — Poezia tradiţională —, cît şi pentru semnele diacritice. Tîrziu, după 35 de ani, un specia­list de valoare, Ion Diaconu 3S, prezintă culegerea lui Alexici ca una din cele „făcute metodic” , alături de culegerile lui Ca- nianu, Onişor, Candrea-Densusianu-Sperantia, Iosif Popovici, Weigand etc. El afirmă : „Cu colecţia lui Alexici, mişcarea fol­clorică de la noi capătă o vigoare nouă” . . . E un „cercetător de mîna întîi. . . , folclorist de avangardă : metoda lui de lucru — — precizată din 1906 încolo 36 — va fi chipul în care şi astăzi se înţeleg problemele folclorului” . . . Alexici „se gîndeşte la utilizarea fonografului, noutate surprinzătoare la noi pentru veacul al X lX -le a .. .” . Referindu-se la valoarea variantelor, Diaconu37 38 39 scrie : „Pentru prima oară un folclorist anticipa la noi problema creaţiei populare şi a circulaţiei ei. . . , balada noastră trebuie comparată cu a slavilor din Balcani” . . . . Aces­tea sínt aprecierile elogioase ale unui cercetător foarte compe­tent, serios şi zgîrcit în laude, ca Diaconu, despre Texte din lite­ratura poporană.

După publicarea acestui volum bogat şi valoros, Alexici se ocupă doar sporadic, în mici articole sau în capitole de lucrări generale, cu folclorul. Lucrarea despre Tilu Buhoglindă38 nu prezintă interes pentru noi. Lecţia de deschidere 79, din anul 1910, cuprinde mai ales date biobibliografice. Cîteva materiale

33 Texte..., I, p. X III.34 „Convorbiri literare” , 33 (1899), p. 961—963.35 Folklor din Rimnicu-Sărat, Focşani, 1934, voi. II, p. L X X X IX .36 Nu ştim motivul pentru care Diaconu se leagă de acest an.37 Op. cit., voi. II, p. LV —LVII.38 „Convorbiri literare” , 41 (1907), p. 731 — 734.39 Elevilor mei.

11

de literatură populară a dat în monografia comitatului Timiş 40. A mai publicat, într-o bibliotecă de popularizare, cîteva poveşti traduse în ungureşte41. într-un volum de istorie literară, dedicat popoarelor romanice şi publicat în ungureşte, găsim o sumară, dar bună prezentare a folclorului nostru 42. Lucrarea mai amplă despre istoria literaturii române, publicată în limba germană43, care a fost foarte aspru criticată44, face, totuşi, un bun serviciu de propagandă folclorului nostru literar. Inte­resant e articolul Din trecutul poeziei noastre populare 4â, în care atenţia lui Alexici începe să se îndrepte spre muzica şi ritmul poeziei populare româneşti. Anunţa „ca fiind deja sub tipar” , un studiu despre ariile româneşti ale călugărului Ioan Kájoni, din Săcuime4S 46, despre care n-a mai amintit însă şi nici nu ştim să fi apărut.

OCe s-a întîmplat însă cu volumele anunţate, II şi III, din

Texte din literatura poporană română ? E ciudat că nimeni nu pare să se fi întrebat pînă acum dacă ele au văzut sau nu lumina tiparului. Faptul e cu atît mai surprinzător, cu cît în anul 1910, Alexici însuşi anunţa 47 48, că volumul II din ,,Texte de literatură poporană română, cu glosar, [e] sub presă” . Iar cunoscuta enciclopedie maghiară Révai Nagy Lexikona48 con­sidera chiar volumul II din Texte ca apărut în anul 1910,

40 Temes vármegye. (Magyarország vármegyei és városai), Budapesta, 1912. (La p. 131, 141 — 145 se dau 3 cîntece, 1 baladă şi 1 colindă, în traducere ma­ghiară.)

41 Román népmesék, Budapesta, f.a., voi. 1 — 2.42 Egyetemes irodalomtörténet, Budapesta, 1905, II.4i Geschichte der rumänischen Litteratur, Leipzig, 1906.44 Sextil Puşcariu („Zeitschrift für vergleichende Literaturgeschichte” ,

17 — 1908, p. 315 — 316) consideră capitolul despre poezia populară ,,de-adreptul greşit” , pentru că autorii nu s-au bazat pe materialul extrem de bogat al poeziilor populare în româneşte, ci pe puţinele traduceri în limba germană, din care cauză s-au tras anumite concluzii eronate referitor la mulţimea împrumuturilor de cîn­tece din neogreacă etc. în Elevilor mei (p. 8 — 9), Alexici încearcă să se dezvino­văţească, arătînd că „Editura a încredinţat pe K . Dieterich să îndrepte stilul [lucrării] şi să introducă ce mai crede de bine. Astfel s-au strecurat greşeli destul de însemnate şi au intrat părţi pe care nu le-am scris eu” .

45 „Luceafărul” , (Budapesta), II (1903), p. 366 — 371.46 însemnări dintr-o călătorie, „Noua revistă română” (Bucureşti), 11 (1911),

p. 293.47 Elevilor mei, p. 9.48 Budapesta, voi. I, 1911, p. 335.

12

precizînd că, spre deosebire de primul volum, acesta cuprinde poezii lirice. în sfîrşit, relativ recentul dicţionar al scriitorilor maghiari49 dă volumul ca apărut în anul 1913. Eedactorii aces­tui dicţionar deţineau — probabil — informaţia de la fiul lui Alexici, el însuşi profesor 50, care le-o comunicase la telefon, în anul 1938. Şi totuşi, volumul II nu a apărut, căci e inadmisibil ca o carte de peste 250 pagini, publicată în anul 1913, şi cuprin- zînd o culegere de literatură populară românească, să fi rămas, timp de o jumătate de secol, necunoscută cercetătorilor ma­ghiari şi români !

OPrefaţînd odată un volum de poveşti51, Mcolae Iorga a

tălmăcit în acest fel adagiul latinesc ,,Habent sua fata libelli” : „Ciudată soartă au cărţile” . Locuţiunea exprimă în chip minu­nat soarta volumului II al Textelor lui Alexici. Cînd el anunţa, în ianuarie 1910, elevilor săi şi marelui public, că volumul II e sub tipar, avea dreptate. Volumul s-a cules, a ajuns să fie tras în pagini — cu totul 256. Era aproape încheiat; lipseau doar : foaia de titlu, glosarul, notele şi tabla de materii52.

Voi am obţinut acest volum de la Biblioteca Academiei Maghiare de ştiinţe din Budapesta, ca microfilm. Pe o filă care nu face parte din textul volumului, e pusă stampila „Biblio­tecii Muzeului Naţional Maghiar” ; pe o altă filă, o stampilă indică data înscrierii în registrul de creştere al tipăriturilor : nr. 270 din anul 1921. Titlul volumului e scris odată cu majus­cule de mînă : Alexici Texte din literatura poporană română II, iar pe o altă filă, dactilografiat, mai complet : Alexici, G. [Alewics György] Texte din Literatura Poporană Română. Tom. II. Bp [esta]. 1913. Editura Autorului, 256 p.

Aşa cum se prezintă 53, volumul cuprinde o bogată culegere de literatură populară românească din anii 1883 — 1898. De aceea am socotit că nu trebuie să mai rămînă necunoscute atîtea

49 Gulyás, op. cil., 1, 1939, col. 3X7.50 Ibidem, col. 387 — 388.51 Leca-Morariu, Poveşti bucovineni’, ediţia III, 1920, p. 15.52 Prefaţa anunţată in Texte. . ., p. IX („despre ritmul poeziilor poporane” )

ar fi ocupat mai multe pagini. Ea ar fi cerut o muncă mai îndelungată şi e puţin probabil că a fost scrisă.

43 Despre modificările de numerotare (romană-arabă, greşeli ele cifre, greşeli de ortografie, semne fonetice etc.) ci. Nota editorului.

13

texte lirice foarte importante pentru studiul folclorului nostru. E timpul să iasă la lumină această tipăritură care a avut o soartă aşa de nefericită !

Textele din volumul II au fost culese în regiunile cercetate de Alexici în 1887, după cum am arătat mai sus că scria el în raportul făcut societăţii Kisfaludy. Cu o singură excepţie, loca­lităţile explorate fac parte din Transilvania vestică şi Banat. Begiunea în care a cules, e împărţită în comitate 54 şi sate. Comitatul Arad e reprezentat cu 191 texte, Timişul cu 107, Bihorul cu 82, Caraş - Severinul cu 80, Turda cu 35, Toron- talul cu 2. O singură incursiune în afara acestor ţinuturi : satul Botiza din Maramureş, cu 5 texte, la care nu ştim cum a ajuns Alexici 55 *.

Din aria larg cuprinzătoare a Transilvaniei vestice şi a Bana­tului, culegătorul a ales pentru culegeri anume sate. Cele mai multe sínt din comitatul Arad, pe care îl cunoştea foarte bine, dat fiind că el însuşi se născuse în oraşul Arad. Contribuţia satelor din acest comitat este inegală. Majoritatea textelor au fost culese în Apateu (46), Ineu (41), Brusturi (22), Yăsoaia (16) etc., dar sínt şi sate care figurează cu cîte un singur text (Socodor, Şebiş etc.). Totalizînd, avem texte din 23 de sate ale judeţului (am cuprins şi oraşul Arad, cu 5 texte). Bihorul e reprezentat abia prin trei sate : Căuaşd (57 texte), Kermigi (19) şi Vaşcău (6). în comitatul Timiş, satul Straja figurează cu 84 de texte, pe cînd celelalte trei sate din acelaşi judeţ au dat un material foarte redus — cu excepţia Sinersigului, din care a cules 21 texte. Iarăşi foarte bogat reprezentat e satul Bata din comitatul Caraş - Severin (cu 65 de texte). Celelalte 6 sate din judeţ aduc, la un loc, numai 15 texte. Comitatul Torontal abia merită să fie menţionat ca figurînd în colecţie : aici a cules doar 2 texte, din 2 sate. în schimb, a adunat mai cu spor în Ţara Moţilor : 25 de texte din Vidra-de-jos, 9 din Albacul lui Horia şi unul din Săcătura.

Culegerea lui Alexici e deci importantă şi din punctul de vedere al teritoriului cercetat. în general, regiunile apusene ale

64 Cum am mai amintit, comitatele corespund, în mare, fostelor judeţe dinTransilvania anterioară anului 1948.

65 Trebuie să observăm că din acest sat are trei texte lungi şi în voi. I. Acolo se indică şi numele ţăranului informator.

Í4

tării an fost slab explorate 36. Aradul şi Timişul sínt terenuri aproape neatinse. Din Timiş şi Caraş s-au cules mai mult balade 57 *. Culegerea lui Alexici înlătură deci o lacună serioasă în aria cer­cetărilor folclorului nostru, cu cele 558 de cîntece şi strigături culese pe graniţa de vest.

Volumul II cuprinde aproape numai texte lirice. Autorul trebuie să fi fost foarte preocupat de gruparea într-o anumită ordine a diferitelor cîntece. Sub titlul cuprinzător De-ale dra­gostei, deschide întîiul capitol38 al colecţiei, în care intră mai bine de trei părţi ale volumului. Ca şi Alecsandri, Alexici începe tai doina şi continuă cu alte texte în care e vorba de rosturile eîntecului şi ale „horirei” (t. 2 —5). Trece apoi imediat la texte în care domină comparaţiile poetice cu cucul (t. 6—20) şi alte păsări (t. 21—22). Urmează motivul De-ar fi cerul de liîrtie (t. 23—25), acela al metamorfozelor (t. 26—32), după care nu se mai distinge o grupare precisă, ci doar seria cântecelor de iubire. în ele se cîntă chipul mîndrei, necazurile, dorul ei şi al badii, intervenţia părinţilor în dragostea lor, jalea fetei măritate în alt sat, adică motivele fundamentale ale liricii ero­tice populare. Cântecele alternează cu strigături, în care sínt ironizate toate vârstele, păcatele şi situaţiile. Urmează apoi o serie de ,,cîntece de codru” şi „voinici” (t. 416, 430—431, 438, 440 etc.) şi cîntece mai lungi, eu titluri proprii59. Capitolul Ocazionale cuprinde numai 5 cîntece de nuntă, 1 bocet şi o rugăciune de cerşetor orb 60. Volumul original se încheie cu 47 de cîntece „cătăneşti” 61.

Sistemul grupării textelor constituie una din deficienţele culegerii lui A lexici: fărîmiţarea materialului şi dislocarea lui din satul, comitatul sau regiunea în care a fost cules. în introdu­cerea noastră am făcut o regrupare a textelor după sate. Metoda aceasta înlesneşte consideraţiile de ansamblu, sugerează ipoteze

66 Pentru Bihor, cf. colecţiile : Miron Pompiliu (1870), G. Weigand (1897), Petru Hetcou (1912), Dumitru Şandru (1936), George Pavelescu (1945).

67 Avram Corcea (1899), Iosif Popovici (1909), Lucian Costin (1939) etc.88 Am considerat ca atare cîntecele şi strigăturile numerotate 1 — 466, la

care trebuie adăugate şi unele texte mai lungi (524—555), pentru care v. nota 59. Cîntecele de cătănie (t. 467 — 516) formează ca şi Ocazionalele (t. 517 — 523) un capitol aparte.

59 Textele mai lungi şi pe cele cu titluri proprii le-am detaşat dintre cîntece şi strigături, trecindu-le la sfirşitul volumului (cf. A'ola editorului).

60 Locul acestor texte ar fi fost, mai degrabă, in voi. I.61 Pentru lirismul lor, noi le-am trecut înaintea Ocazionalelor.

15

neaşteptate şi duce, uneori, la concluzii interesante. Pentru a uşura lectura textelor citate în studiul introductiv, am folosit transcrierea literară, renunţând la cea fonetică a lui Alexici.

OIntrînd în analiza motivelor, constatăm un fapt caracte­

ristic : profilul geografic al ţinutului se conturează din numeroa­sele nume de rîuri: Crişul, Dunărea etc .; de sate : Craşova, Şumand, Chişinău - Criş e tc .; de oraşe : Becicherecul-mare, Oradea e tc .; de drumuri: cel „de Socodor” , al Orăzii, al Vîrşe- ţului etc .; de tîrguri: cel de la Ineu, de la Seghedin şi, mai ales, de la Jula62; de provincii şi de ţă r i: „ţara Polăcească” , Bos­nia etc. şi chiar de continente : America. Este evident că ori­zontul geografic al ţăranului din apropierea Tisei s-a lărgit considerabil în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Pro­gresul acesta se explică prin intensificarea schimburilor econo­mice şi mai ales prin condiţiile serviciului militar.

Deosebit de impresionantă e viaţa pustei, care credem că apare pentru prima oară, într-o prezentare atît de amplă şi de autentică, în poezia noastră populară. Iată trei începuturi de texte : „Mă dusei la secerat / In pustă la Măderat” (t. 111); sau : „Frunză verde de lăcustă, / Ieste-on birt la Ana-n pustă” . . . (t. 395, Straja)63; o r i : „Cicoşî64 din Chichihaz 65, / Cum în- sară mînzu-nşală, / Şi ies la pustă afară” . .. (t. 212, Căuaşd).

în afară de străvechile ocupaţii ale poporului nostru : păs- toritul şi plugăria (t. 157, Căuaşd; 111, Xermigi), pe şesul fără margini al pustei pasc mari herghelii de cai, cirezi de vite şi

62 Oraşul Gyula din Republica Populară Ungară. Localitatea aceasta apare şi în altă culegere făcută pe graniţa de V est: „Decit slugă la popa, mai bine rob la Jula” (Petru Hetcou, Poesia poporală din Bihor, Beiuş, 1912, p. 62, IV).

63 în general, în studiul introductiv am trecut după numele satului şi pe acela al regiunii sau al comitatului. Excepţie am făcut cînd satul e citat mai des şi anume în următoarele cazuri :

Ineu (reg. Crişana)Brusturi (reg. Crişana)Bata (reg. Banat)Căuaşd (reg. Crişana)Nermigi (reg. Crişana)Avram láncú (reg. Cluj)Sinersig (reg. Cluj)Straja (R.S.F.I.)

64 Stăvarii de la hergheliile de mlnji.65 Oraşul Kétegyház, din R.P.U.

J6

nenumărate turme de porci, păzite de stăvari, boitari şi porcari. Mai ales porcii şi porcarii trezesc accente de admiraţie : „Dragii mi-s porcii spălaţi / Şi purcarii d-îmbumbaţi / Şi mi-s dragi porcii cinaşi / Şi purcarii cei frumoşi” . . . (t. 50, Sintea-Crişana).

Dar atîta bogăţie sub cerul liber trebuie păzită cu străş­nicie : „Voinicu, care-i voinic, / Care doarme noaptea-n cîmp / Cu capu pe muşuroi / Şi cu ochii tăt la boi” (t. 239, Apateu- Crişana). Era imposibil ca bogăţia aceasta să nu stârnească pofta de aventură şi de cîştig ilicit (t. 206, Dezna—Crişana; t. 543, Straja). Mişună voinicii, „lotrii” — un fel de haiduci — care „vămuiesc” avutul altora. Pînă şi omul strîmtorat de datorii încearcă să iasă din încurcătură pîndind negustorii care merg la marile tîrguri de vite din Gyula şi Kétegyház : .. .„Poate-oi mere la drumuri? / Că col’ vin neguţîtori/Ş-or d-aduce gălbiori, / Că-s mai lezne la furat / Şi-s cu spor la numărat/Şi-s uşori şi la purtat” (t. 241, Căuaşd, cf. şi t. 439, ibid).

Pe întinderile pustei, animalul cel mai rîvnit era calul. Fără el, cu greu străbăteau depărtările. De aceea furtul de cai era un lucru foarte obişnuit, considerat ca un act voinicesc, iar versurile cîntă cu îngăduinţă şi cu simpatie isprăvile lotrilor (t. 111, Aermigi; 158, Bata; 188, Sintea-Crişana; 337, ibid.; 446, Straja).

Acestor versuri de lotrie li s-a adaptat şi cunoscutul cîntec social : Să,racul şi bogatul (t. 548, Ghioroc-Crişana). Dar „săra­cul” de pe pustă sau din apropierea ei nu mai e un haiduc care jefuieşte bogaţii, ca la Alecsandri, ci un „voinic” . în colecţia lui Alexici, motivul ia o întorsătură neaşteptată. Uimit de uşurinţa şi nepăsarea cu care zvîrle „săracul” banii pentru a-şi face un chef, „bogatul” îl întreabă : „Aliiéi, frate sărace, / Mult mă mir şi n-am ce face : / Tu cu coasa nu coseşti, / Cu plugul nu plugăreşti, / Decît mini mai bini trăieşti. / Da’vaţă- mă şi pă mine / Să trăiesc şi io ca tine” . în versurile finale, „săracul” îl lămureşte : „Voinicu care-i voinic / Mere noaptea la cîştig. / Au să dă de sara-n pat, / Ca şi tine om bogat, / Ci ia eîmpu-n lung şi-n lat. / înde dă de om culcat, / Voinicaş cu şasă boi, / Fură patru, lasă doi” .

Este evident că şi acest cîntec trebuie cuprins în ciclul cîntecelor de lotrie. în ele e concentrată o viaţă intensă, cu ciocniri violente de ispite şi interese, în care se măsoară voinicia omului. în literatura noastră, oamenii şi locurile acestea şi-au găsit expresia artistică în Moara cu noroc a Iui Slavici, nuvelă

C . SG îl

a cărei acţiune se petrece chiar în epoca în care şi-a făcut Alexici culegerea. Pentru înţelegerea atmosferei e utilă şi cunoaşterea „impresiunilor” lui Slavici din Lumea prin care am trecut.

Dar în ţinuturile acestea nu trăiesc numai voinici fără grija zilei de mîine. O sărăcie cumplită secătuieşte ţăranul care trebuie să asigure existenţa unei familii. Poezia Tînguirea românului (t. 551—552, ÎTermigi—Crişana şi Mesici—Torontal), semnifica­tivă pentru creşterea exploatării la sate, exprimă o încordare maximă, o conştiinţă limpede a cauzelor sărăciei : dările care ruinează ţărănimea. Din versuri ca ,,Da amu n-am boi, n-am car, / Numa chin şi vai ş-amar./N-am săcure, n-am nici coasă,/ Xurna sufletu din oasă” ...66 / — izbucnesc suferinţa şi denunţarea. Constatînd că „domnii” ... ,,n-o făcut direptate, / Ci numa tot strîmbătate” , ţăranul din Pădureni—Crişana (t. 213) exclamă : „Bate, Doamne, ce-ai de-a bate, / Bate domnii de pă sate. / Bate, Doamne, varmeghie, / Di ce-o făcut tem[n]iţîle” ...

Mizeria neagră şi disperarea moţilor se oglindeşte în cîntecul cules chiar din Albacul lui Horea (t. 417) : „Toate plugurile umblă, / îîuma-a meu şade a umbră. / Şî grindău-n făgădău / Şî hierile la bghirău / Şî jugu la socru meu / Şî tînjal-am băut ieu” . Băzbate în cîntece şi suferinţa celor aflaţi în slujba chia­burilor : „Cine-i sclugă la altu, / Multe rabdă săracii !” Cu con­cluzia critică : „Las’să rebde, dacă şede, / Că-i largă lumea, ş-o vede” (t. 325, Yăsoaia—Crişana).

O altă cauză a nemulţumirilor şi suferinţelor poporului e lungul serviciu militar în slujba „domnilor” şi a comandanţilor neomenoşi. într-adevăr, felul în care se făcea armata constituia o grea corvoadăj „Luai jugu cătănesc / La-mpăratu să slujesc” (t. 468, Ineu). în zadar l-a făcut mama pe fecior „frumos” , că el nu e decît „Heamţului de bun folos” (t. 469, Bata). Fecio­rului îi vin „peţitori” de la-mpărat şi-l duc cătană pentru trei ani. Milităria e chinuitoare, cu „curele-ncrucişate” , cu „barnău greu” (t. 471, Dezna—Crişana) şi cu pîinea nesărată (t. 474, C-ăuaşd). De aceea „cătanele merg plîngînd / Şi pă părinţ

66 Unul din versurile variantei II („Toate le-au dus darea mare” ) se găseşte, întocmai, într-un text clin Teolil Frîncu şi George Candrea, Românii din Munţii Apuseni (Moţii), Bucureşti, 1888, p. 63 — 64, v. 2. Tot acolo aflăm referirea la lipsa de sare şi de pîine (v. 7). Sfirşitul textului (ultimele trei versuri), cu apelul la împărat, pare insă „o lipitură” a autorilor monografiei (cf. mai ales cuvîntul „zeitate” , despre care se afirmă că „se aude în gura tuturor bătrinilor munteni, care - n-au fost- influenţaţi de şcoală” ).

18

blăstămînd” . Mai amar e eînd începe războiul, căci ,,sínje pînă-n brîu o fi” şi vor muri în ţară străină. Sătui de război, soldaţii cer împăratului : „Pune pace, nu te bate / De un an şi jumătate, / ît-ai cătană învăţată” (t. 496, Bata).

în timpul serviciului militar, soldatul e chinuit de dorul părinţilor, dar mai ales de al mîndrei. Ce uşor i-ar fi, dacă ar „cătăni / La cumpania mîndrii” (t. 513, Apateu-Crişana). Grijile îl năpădesc, cînd se gîndeşte la rosturile stricate ale gos­podăriei : „Cătana de unde pleacă, / Eamine casa săracă” (t. 481, Sintea-Crişana). Aceşti paşnici săteni — plugari sau ciobani —, recunosc că ei : nu-s „cătane-nvăţate” , ..., „Eu ştiu rîndu plumbului, / Şi ştiu rîndu plugului” (t. 496, Bata).

O

Cele mai multe texte ale lui Alexici nu se mărginesc însă la înregistrarea realităţii imediate, ei ne descoperă un ales simţ artistic şi adîncul sentimentelor umane. Frumoase îndeosebi sínt cîntecele de dragoste şi cele care slăvesc codrul.

Dragostea e mai aprinsă în partea locului (t. 256, Bata), mai înfrigurată (t. 90, Brusturi; t. 326, Tăuţ-Crişana; t. 465, v. 11—19, Sinersig) şi blestemele cad grele asupra celor care „strică dragostile” (t. 157, Căuaşd; t. 223, Chisindia-Crişana; t. 288, Bata; t. 464, Sinersig).

Multe cîntece, mai ales cele scurte, de cîte 4—6 versuri, sínt pline de neastîmpărul tinereţii. Găsim în ele mărturisiri ştrengăreşti : „Mîndra mea îi craşoveană, / Ţucu-i ochii ş-o sprinceană / Şi cercelu din ureche/Şi guriţa cîn’m-i sete” (t. 99, Straja) sau echivocuri spirituale : „Tătă lumea-mi strigă lotru,/ Da io n-am mai fost prin codru, / Să videm de ce mi-s lotru : Au de fete, de neveste, / Au de cai fără căpestre ?” (t. 354, Straja). Versuri scurte, cu surprinzătoare combinaţii ritmice, exprimă încîntare şi ironie reţinută : „Crişană, crişană, / Albă mureşană, Albe ţî-s poalile, / Bată-le soarile. / Cam scurte făcute, / Damîndru cusute” (t.35, Ineu). -------------------

Din simţire şi fantezie poetică s-au născut versuri ca : „Bade, doru meu c-a tău, / Dari-ar bunu Dumnezeu, / Ca să-l poci împreuna, / Cu dragu l ’aş sămăna. / Şi l-aş face stog în prag / Şi l-aş îmblăti cu drag / Şi l-aş cerne pin sprâncene / Şi l-aş da inimii mele” (t. 149, Căuaşd ; cf. t. 86, Straja şi 19, ibid.). Iar durerea înstrăinării de părinţi e fin poetizată în versurile :

19

„Pîn ce-ipăduriţa deasă, / Mîndră ploiţă să varsă. / Ba zo, ceea nu-i ploiţă, / Oi lacrimi de la fetiţă” ... (t. 104, Nermigi-Crişana).

Şi din momente idilice cunoaştem dorurile şi seninătatea tinereţii. Fata ar vrea să fie metamorfozată în „Floarea rugului, / Pe grindeiu plugului” . Feciorii „Cu o mină doi boi mînă, / Şi cu una flori culeg” ... (t. 458, Sinersig), însăşi casa mîndrei e poe­tizată în versuri cu rimă interioară : „Lesne-i casa de aflat..., / Din afară-i văruită..., / Pă păreţ îs pene verzi, / Pă cuptorioală de flori, / Pă masă mi-s flori alese / în fereşti îs flori domneşti, / Iar în pat doi pui de brad” (t. 390, Straja). Cine nu recunoaşte în acest fragment elementele decorative ale interiorului ţă­rănesc ?

Din cîntecele culese de Alexici, nu lipsesc nici suferinţele dragostei. Feciorul părăsit ar pleca departe (t. 148, Căuaşd). De obicei jalea lui îşi găseşte alinare în cîntec şi în natura înţe­legătoare (t. 416, Yăsoaia-Arad).

într-unul din cîntecele mai lungi (Leacul fetii, t. 549, din Gbioroc-Crişana), asupra autenticităţii căruia avem oarecare rezerve, poetul popular exprimă naivitatea primei iubiri. O fată se destăinuieşte mamei, în chipul cel mai natural, spunîndu-i: „Hai, maică la vrăjitoare, / Să-mi descînte din olcuţă” . Ne vine în minte Zburătorul lui Bliade. Lipseşte însă din cîntecul arădan poetizarea elementului superstiţios. Mama, înţelegînd pricina frămîntărilor, îi răspunde scurt: „Lasă-n draci pe baba Floare,/ ... Yindecate-on ficiorel, / Popa, naşu ş-on inel” .

Ca să dăm o idee justă despre caracterul autentic al liricii erotice din colecţie, socotim necesar să arătăm că, pe lîngă versurile frumoase citate, circulă şi destule texte în care se stre­coară versuri prozaice şi chiar vulgare, ca de pildă în cîntecul: „Cine-mi suie, maică, dealu ? / Nicolae Tăurianu, / Că-i cunosc, măichiţă, calu...” , în care fata, vrînd să-şi exprime sentimentele, încheie cu o comparaţie de o platitudine supărătoare : „Cînd păşeşte, zdrîncăneşte, / Inima mi să topeşte, / Ca untura cea de peşte” (t. 56, Straja). Cazuri asemănătoare întîlnim şi în alte texte (316, Apateu-Crişana; 454, Sinersig etc.) Nu lipsesc nici clişeele, care pot fi urmărite în texte provenind din satele mai multor comitate şi nici descrierile sau enumerările sarbede : un fel de exerciţii de versificare, în care poetul popular pare că se întrece să-şi dovedească virtuozitatea formală (t. 34, Straja; t. 91, Bata; t. 102, Căuaşd etc.).

20

Dar nu asupra acestor texte trebuie să ni se oprească atenţia, ci dimpotrivă, asupra celor deosebit de reuşite, care sínt cele mai numeroase şi mai importante.

Am văzut că voinicia, cu avîntul şi îndrăzneala primei tine­reţi, clocoteşte în cântecele de ,,lotrie” . Şi codrul e cîntat de voinic, dar de un voinic în care s-a stins sau s-a potolit focul tinereţii. Experienţa vieţii, dezamăgirile, i-au strecurat în suflet îndoiala, nostalgia şi tristeţea, sentimente care-1 îndeamnă să ocolească lumea. O singură prezenţă îl mîngîie : aceea a codrului. între viaţa lui şi a pădurii găseşte analogii consola­toare : „Nu da, Doamne, nimănui / Ca mie şi codrului. / Codru­lui i-ai dat negură, / Mie m-ai dat mare ură. / Da nici codrului n-ai dat, / Să fie tăt negurat, / Nici mie tăt supărat !” (t. 431, Căuaşd). Voinicul observă însă şi ireductibile nepotriviri: „Frunză verde, lată-n viie, / Codrule, bine ţ-î ţîie. / Dă cu toamnă bătrîneşti, / Primăvara-ntînăreşti. / Da io, dacă-mbă- trînesc, / Mai mult nu întînăresc (t. 383, Căuaşd). Codrul îl ocroteşte (t. 491, Mişca-Crişana) şi-l încîntă cu frumuseţea lui (t. 438, Căuaşd), îi inspiră versuri de recunoştinţă : „Codrule cu poala-n drum, / Taie-te-aş şi nu ştiu cum, / Că m-ai fost oare- cîn[d] bun. / Ţ-ai lăsat poala pe mine / Şi m-ai ferit de ruşine” (t. 406, Căuaşd). Codrului i se destăinuieşte voinicul ca unui vechi tovarăş : „Codrule, codruţule, / Deschide-ţi cărările / Să-m duc supărările” (t. 452, Bata).

Din atîta melancolie şi singurătate e firesc să se fi întru­chipat cântece de o tulburătoare poezie. Sínt cele mai frumoase din culegerea lui Alexici.

Ţinem să facem aici o constatare interesantă. Grupînd textele pe sate, reiese că cele mai reuşite cîntece au fost culese de Alexici în satul Căuaşd, din fostul judeţ Bihor (reg Crişana), sat în care a adunat 57 de texte. Dacă ele ar fi fost auzite de la mai mulţi informatori, — ceea ce nu se va şti însă, probabil, niciodată, — s-ar putea afirma că satul Căuaşd merită să fie socotit ca un adevărat centru poetic, în care trăieşte o colecti­vitate umană deosebit de înzestrată sub raport literar.

Oîn colecţia lui Alexici sínt şi numeroase strigături şi cîntece

în care poetul popular ştie să facă haz de necaz. Ele aduc o no­tă de veselie glumeaţă, completând trăsăturile morale ale oame­nilor din ţinuturile cercetate. Iuţi la vorbă, ascuţiţi la minte,

21

ei îşi bat joc atît de necazurile şi cusururile altora, eît şi de ale lor proprii. Din aceste versuri scapără răutăţile şi şfichiuirile. Toţi şi toate trec prin sita deasă a spiritului lor muşcător : femeia leneşă (t. 264, Xermigi); femeia beţivă (t. 208, Bata etc.); şi cea petrecăreaţă (t. 297, Chisindia-Crişana; t. 52, Sintea-Crişana).

Sila de sărăcie apare într-un text cu foarte pronunţat caracter dialectal: ,,Cînd am fost mic[ă] în belceu67 / Yutu-m-o mînca lupii, / Cînd am fost dragă maicii. / Ba că mîncă lupii draci, / Xu mîncă pruncii săraci!” (t. 174, Yaşcău-Crişana). Iată şi umorul subţire al fetei sărace : ,,Sărutu-te, nană, eu ! / Bine-i face, fătu meu, / Că şi io-s fată sărmană, / C-on sărut îţi faci pomană !” (t. 349, Brusturi).

Xici omul bătrîn nu e scutit de ironizare : ,,Cîtu-i lumia din prejur, / Xu-i cîne ca omu sur, / Cînd vede nevestile, / Suceşte musteţile” (t. 41, Xermigi).

Primarul şi îndeosebi preotul sínt atinşi cu evidentă satis­facţie. Dăm un singur exemplu : ,,Din satu, care sínt ieu / Xu-i popă, da nici birău, / Că i-o dus lucru cel rău, / Pă popă pentru popiie / Pă birău pentru porţiie 68, / Pă popă păntru povestă, / Pă birău păntru neveste” (t. 205, Avram lancu).

Există între cîntecele satirice, şi o seamă de texte lungi, un fel de monologuri-naraţiuni, prea insistente şi prozaice, lipsite de duh. Şi în ele sínt ironizate lenea, beţia, popa şi neferi­cita fată bătrînă (t. 182, 533, 536, toate trei din Ineu). Două Gîntări [ale] rachiii (t. 553, 554, Ineu şi Apateu) sínt interesante nu numai prin faptul că acest fel de cîntece de petrecere — de „pahar” ,— se găsesc rar în folclorul nostru, ci şi pentru că unele versuri ale lor sínt cu adevărat reuşite.

Oîn afară de aceste aspecte proprii liricii locale, culegerea

lui Alexici pune şi cîteva probleme speciale. Astfel, în volumul I (p. 115—117), autorul|dă o variantă a cunoscutului cîntec lirico- epic al Brumărelului, cules în Bata, şi un fragment al lui din alt sat al aceluiaşi ţinut (Caraş). Dar episodul cu Brumaşul mare — aşa i se spune la Bata — apare şi în ultimele versuri ale textului liric 527 din volumul II (cules în Solciova-Banat):

67 Leagăn.68 Impozite.

22

„Că io nu mi-s fată mare ! / Şi mi-s floare de pă mare / Şine mă iubeşte moare. / Eiş io nu-s ficior călare / Şi mi-s Brumărelu mare. / Cînd io că oi pica, / Florile că le-oi strica, / Pînă de tine oi da” . E încă o variantă preţioasă a motivului, atestată în sud-vestul teritoriului locuit de români. Aceste trei variante lărgesc deci aria unui motiv atît de interesant, dar atestat foarte rar în alte regiuni decit Muntenia şi Moldova. în t. 36 ţlneu), am constatat un caz de transpunere a unui fragment de poezie epică în poezia lirică. Textul a preluat elemente lirice descriptive din Mioriţa şi Maica bâtrînă pentru a portretiza frumuseţea mîndrei: „Ca trestia-n baltă / Aşa e de naltă. / Fă- ţişoara ii, / Spuma laptelui, / Ochişorii ii, / Mura cîmpului. / Sprin- cenile ii, / Pana corbului /... îmbinată la sprîncene, / Să uită gingaş din gene” ... Fenomenul e semnificativ pentru simţul artistic cu care sínt selecţionate şi combinate versurile populare în circulaţia lor liberă, orală, şi pentru a ilustra cum realizări poetice de mare calitate se întipăresc în conştiinţa artistică a poporului, generînd noi forme de creaţie.

în cîteva texte găsim descrieri amănunţite ale vrăjilor de dragoste : ... „Că din urmă ţ-am luat / Şî-n grădin-am îngropat / în marjină de părău,/Ca să mori dă doru meu” . / D-într-o gură de fîntînă, / Să te-ntorci l-o săptămînă” (t. 143, Căuaşd).

Un text foarte preţios e cel în care s-au păstrat urme despre credinţa într-o fiinţă demonică deosebit de interesantă. Fecio­rul îşi blestemă mîndra. Textul începe astfel: „Şine n-are mîndră-n lume” ... şi continuă : „Şi eu am iubit o fată, / Bat-o ploaia, blăstămată” . Urmează alte blesteme, apoi : „Loveasc-o boala şi filma, j Să să stingă ca lumina” (t. 464, Sinersig). Această „filmă” nu este altceva decît vestita figură demonică despre care a scris Hasdeu69. Ea a fost atestată o singură dată, într-o descriere a lui Mangiuca despre iele70. O găsim acum pentru a doua oară, într-un text autentic din acelaşi comitat (Timiş). Eu poate fi vorba de o născocire „pro domo” a lui Alexici. Eoi înclinăm să credem că el nici nu cunoştea problema pusă de Hasdeu. Eoua atestare a acestei fiinţe demonice — din familia „nomelor” scandinave — într-un text bric, dă şi mai multă importanţă textelor culese de Alexici şi confirmă în acelaşi timp extraordinarul simţ lingvistic al marelui Hasdeu.

69 Ztna Filma şi Gepizii, Bucureşti, 1877 ; Românii bănăţeni. Bucureşti, 1896, p. 63.

70 De însemnătatea botanicii româneşti, ..Familia” , 10 (1874), p. 574.

23

TJrmînd exemplul lui Alecsandri, Alexici a pus în fruntea culegerii sale (t. 1, Ineu) versurile care cîntă semnificaţia doi­nei — „daină” , cum i se zice pretutindeni pe unde a cules el. Din cele 20 de versuri ale cîntecului — în afară de două inedite : „Scobor la oraş în vale / Eu cînt daina cea de cale” [sic !] —, 14 versuri reproduc, cu foarte mici modificări, textul cules de Alecsandri, iar alte patru, în ce priveşte factura — „Vine timp de despărţire /Eu cînt daina de iubire” —, ideea şi chiar formu­larea poetică — „Vin duşmanii la otară, / Daină cînt, de răz­bunare” — sínt imitaţii şi reluări din Doina lui Alecsandri, Cazul este interesant pentru cunoaşterea ecoului, a circulaţiei pe care au avut-o Poeziile populare şi poeziile proprii ale lui Alecsandri.

Poate că aici e locul să indicăm şi apropieri evidente între imagini şi versuri ale lui Eminescu şi unele texte culese de Alexici. Iată forme stilistice de tip eminescian, într-un cîntec cu caracter semipopular : „Mîndra mea pereche n-are, / Că-i floarea vieţii mele, / Şi e mîndră întră stele” (t. 37, Bata). Sau într-un cîntec din Brusturi (t. 399) : ,,Amărîtu-i codru, Doamne, / Că nici frunza nu-i rămîne, / ÎTuma goale clomburele, Să le bată vînturi grele, / Vînturile, vremurile, / Ca pă mine gîndurile” 71. Ori : ,,Leagănă-să brazi-n codru. / Măi braz, ce vă legănaţ “l / Da cum nu ne-om legăna, / Cîn stau tri cu tri topoară, / Ca pă noi să ne doboară” ... (t. 445, Căuaşd). [Desigur, astfel de versuri au vari­ante şi în alte regiuni, Eminescu însuşi trebuie să le fi avut de la prietenul său bihorean Miron Pompiliu.

în cazul Alecsandri avem de a face cu o influenţă evidentă a cîntecelor populare culese de el sau a poeziilor lui proprii. Pentru variantele de cîntece populare sau pentru poeziile pe motive populare ale lui Eminescu, trebuie să ne gîndim la marea circulaţie a cîntecului popular în general. în ce priveşte ţinu­turile în care a cules Alexici, oricît de îndepărtate ar fi ele de vatra clasică a cîntecelor noastre lirice — Valea Tîrnavelor, Mărginimea Sibiului, Hunedoara şi ţinuturile subcarpatice ale Ţării Bomâneşti —, constatăm că motivele au ajuns pînă aproape de Tisa. Faptul se verifică prin cele aproape o sută din textele lui Alexici pe care le găsim fie parţial, fie în întregime, fie numai ca motive — în alte colecţii. La întocmirea ediţiei critice a celei mai vechi culegeri de lirică populară românească, aceea a lui

71 Eminescu, Literatura populară, Craiova, 1938, p. 30 — îl.

24

Paiileti (1838)72, am utilizat şi textele lui Alexici. Frecvenţa variantelor a fost atît de mare, incit l-am citat de 38 de o r i73.

Există însă la Alexici texte care au variante în cîntece şi mai vechi, cum sínt cele vreo şapte poezii notate în anul 1761, de către logofătul Gheorghe din satul Curci (lîngă Mediaş)74. Unele din aceste texte au variante mai apropiate sau mai de­portate. Dar pentru cel care începe cu : „Vară, vară, primăvară,/ Mult eşti dulce şi amară” , n-am găsit nici o variantă pînă la textele lirice ale lui Alexici, în care versuri identice fac parte dintr-un cîntec de cătănie care continuă cu : „Iar la mine, l-o cătană, /Primăvara îi duşmană” ... (t. 500, Bata). Mai de mult, acest distih avea, probabil, o circulaţie mai mare în Transil­vania.

Oîn afară de doine şi strigături autentic populare, există la

Alexici şi cîntece semipopulare — am amintit ceva mai înainte pe unul dintre ele : Leacul fetei (t. 549, Ghioroc-Crişana) —, care au ajuns pînă în satele din care a cules el. E vorba de texte din broşura cu poezii apărute în 176875, de cîntecele „de lume” ale lui Anton Pann şi de caietele „studenţilor” din Arad, Blaj, Sibiu şi Braşov. 3îe surprind mai puţin textele care au variante în broşura amintită76, pentru că ediţiile apărute la Budapesta şi Cluj în jurul anilor 1800 trebuie să fi avut o largă circulaţie în Transilvania şi Banat. Deosebit de vie trebuie să fi fost şi circulaţia textelor din caietele studenţeşti care preluau atît „poezii” din broşura din 1768, cît şi cîntece de ale lui Pann. Atestarea, la Ineu (t. 555) a cîntecului lui Pann, intitulat la el Măritată de curînd, în care fata se plînge că a fost înstrăinată de părinţi şi de sat, ni se pare oarecum firească, deoarece repre­zintă un motiv curent în lirica populară. Totuşi, trebuie să

72 Cînlări şi strigături. . . scrise de X. Pauleti, Bucureşti, 1962.73 Trebuie să avem însă in vedere şi faptul că vreo ci te va variante iie-au

scăpat, nereuşind să le identificăm. Considerînd că investigaţia noastră asupra variantelor Pauleti n-a epuizat toate publicaţiile periodice, trebuie să admitem că numeroase texte se găsesc şi în alte colecţii.

74 Ms. in Biblioteca Academiei, Filiala Cluj, Fondul Blaj, nr. 11, cu care ne vom ocupa în curînd.

,75 Contribuţii la istoria poeziei noastre populare şi culte de Onisifor Gliibu. Bucureşti, 1934.

76 De ex. textul 116 (Ineu) al lui Alexici : „Cită frunză prin păduri, / Şi muguri pe la virfuri,/ ăiai multe mă bat gînduri” .

25

relevăm că cele 17 versuri ale textului sínt aproape identice în ambele colecţii77. Situaţia e aceeaşi pentru întîile versuri ale textului 540 (Ineu) : „Uorb am fost, fără videre...” Textul lui Alexici, preluat de popor, e mai corect şi mai realizat decit eîntecul lui Pann. Tot din cîntecele „de lume” trebuie să fi fost luat un număr de versuri şi întreaga atmosferă a textului 533 (Ineu), intitulat de Alexici : Fata trecută. Şi alte versuri, ca t. 48 {Straja) : „Măi voinice, voinicele, / Dacă-ţi trebuie muiere, / Vin la maica de mă cere...” sínt împrumuturi din cîntecele lui Pann. Populare sau semipopulare, nu încape îndoială că textele lirice circulau foarte intens în toate ţările româneşti78.

Cum se explică însă prezenţa, la Alexici (t. 539), a cunoscu­tului cîntec al gîngavului din vremea zaverei (1821)'? E ade­vărat că la Ineu găsim doar întîia strofă („Pom, pom, pom,...” ), puţin alterată : „Pom ir ami pom... ” Această alterare se explică prin neînţelegerea textului original. Din varianta Pann, născută şi ea dintr-un prototip rămas pînă acum necunoscut, au fost împrumutate numai strofele I şi IY — aceasta din urmă tot cu modificări, rezultate, probabil, din aceeaşi neînţelegere a textului79. O altă strofă a variantei Alexici, aceasta cu semnifi­caţie socială, e luată din varianta G. Dem. Teodorescu 80, căci la Pann nici un există. Iată textul lui A lexici: „Joi, joi, săracii de noi, / Că ne mînă ca pre boi, / Şi ne taie ca pre oi, / Joi, joi, săracii de noi” 81. Am fi foarte bucuroşi să putem lămuri căror Împrejurări se datoresc aceste împrumuturi de strofe pe alese 82. E de presupus că cel care a făcut să circule versurile la Ineu-

77 Micile diferenţe se rezumă la cuvîntul „horile” al lui Pann, Înlocuit cu ,,în joc” , de Alexici; sau la cuvîntul „petrec” , înlocuit la Ineu cu „pildesc” ; în sfirşit, la suprimarea în textul lui Alexici a unui vers.

78 Cf. Ion Muşlea, George Pitiş, folclorist şi etnograf, volum în curs de tipă­rire la E.P.L.A. (1966).

79 „Nu-1 nădejde de scăpare, / C-am intrat în cursă tare.. care Ia Alexici devine : „Nu-i nădejde dc scăpat, / Din ce curţi am a p u cat...” în caietul stu­dentului blăjan Gr. Elekes (ct. Cintări şi strigături. . . scrise de N. Pauleti. . ., p. 39 şi notele 105, 106), unele cuvinte slnt redate şi mai dialectal: . ..„C -am •căzut în clucsă m a r e ...” etc.

80 Poezii poporale române, Bucureşti, 1885, p. 478. Probabil textul circula •oral şi a fost doar fixat în marea colecţie a lui G. Dem. Teodorescu.

81 E interesant că acest cîntec se găseşte în Iugoslavia, în el fiind amintit şi Vladimirescu. (E. Picot, Chants des roumains de Serbie, Paris, 1889).

82 Ultima strofă a lui Pann, în care e vorba de o „Afrodită” şi despre săge­ţile ei, a fost înlocuită la Ineu cu motive locale curente, cum sínt : . . .„porunca-m- părătească. . . ” , „m u n ţi... m ăru n ţi...” , „dealuri lungi” etc.

26

Arad trebuie să fi avut atît textul cîntecului lui Pann, cit şi pe acela al cîntecului cules ulterior de G. Dem. Teodorescu.

OAşa cum am arătat mai sus — satul Căuaşd-Bihor se

distinge prin aptitudini poetice deosebite. Beluînd o experienţă personală, care s-a dovedit foarte utilă cu prilejul studierii textelor din vechea culegere Pauleti, am făcut şi la Căuaşd o cercetare pe teren. De la oamenii locului am auzit ce erau „ciur- hele” de porci şi „ciurheşii” şi am priceput că astăzi nu se mai face deosebire între hoţ şi lotru : ,,Că-i tot unu care fură !” Dar mai ales ne-am putut da seama că, într-adevăr, acest sat, aşezat imediat lîngă Salonta, deci foarte aproape de graniţa de vest, reprezintă — cu bogăţia lui de cîntece, strigături, colinde şi poveşti — tot atît de mari posibilităţi de simţire şi de expresie ca orice sat de pe Tîrnave, din Muscel sau din Vrancea. Textele lirice culese de Alexici, acum mai bine de trei sferturi de veac, trăiesc, în mare parte, în amintirea bătrînilor, care le cîntă cu plăcere. Despre unele ni s-a spus : „Am auzit-o, da am uitat-o” , într-adevăr, aproape o treime din textele culese de Alexici în Căuaşd nu mai sínt recunoscute, ca şi cînd n-ar fi existat nicio­dată în sat. Dar trebuie să se ţină seama şi de oboseala infor­matorilor, în general oameni de 70—80 de ani, surprinşi de întrebările noastre insistente. în cîntecele înregistrate de la aceşti bătrîni, modificările de limbă sau vers sínt aproape ine­xistente.

Satul Ineu-Arad prezintă o altă particularitate, prin faptul că aici a cules Alexici aproape toate textele lui semipopulare, cu variante în broşura de la 1768 (şi ediţiile următoare) sau în cîntecele lui Pann. Cum se explică acest lucru ? Noi credem că numai prin caietele studenţeşti despre care am amintit în treacăt, în primele decenii ale veacului trecut, cînd cartea era rară, studenţii, din care se recrutau viitorii preoţi sau învăţători, obişnuiau să treacă în caietele lor 83 * 85 versuri proprii sau de ale altora, dar mai ales versuri populare şi semipopulare, ,,de la lume adunate şi iarăşi la lume date” , cum spunea Pann.

Astfel de caiete aveau şi „preparanzir (normaliştii) români de la Arad. Pînă acum cunoaştem un singur manuscris, acela al

83 Despre ele, cf. studiul nostru introductiv la Cintări şi strigături.. . scrise■de N. Pauleti, p. 39 şi notele 105, 106. Caiete studenţeşti au existat în Transilva­nia pînă spre sfirşitul secolului al XlX-lea.

27

lui Dimitrie Ardelean, din anul 1831. Bl prezintă, mai ales pentru problema care ne preocupă, o importanţă deosebită : a fost descoperit, cum am mai amintit, chiar de Alexici; preparandul D. Ardelean era originar din A rad; caietul presupunem că a fost găsit tocmai în satul Ineu, iar în el aflăm patru din textele semipopulare culese de Alexici, precum şi câteva cîntece populare autentice 84. Cercetările noastre viitoare ne vor duce, probabil, Ia constatări lămuritoare în această chestiune.

Dar să nu anticipăm. Bostul acestui studiu introductiv este să stabilească importanţa volumului de poezie lirică populară al lui Alexici, care aşteaptă de o jumătate de secol să intre în patrimoniul culturii româneşti. Insistăm că în această culegere interesează mai puţin textele de circulaţie mare, întîlnite şi în alte colecţii. Interesul ei constă în acele cîntece care aduc o notă nouă, fie ca motive, fie ca valori artistice. Din acest punct de vedere trebuie apreciate : textele sociale; impresionantul peisaj specific ; cîntecele de dragoste şi de înfrăţire a omului cu codrul, din care unele se ridică la adevărate culmi ale liricii noastre populare.

S4 Varian le ale unor texte populare din manuscrisul lui D. Ardelean găsim nu numai în Ineu-Arad, ei şi în alte sale explorate de Alexici.

Nota editorului*

Am amintit în Studiul introductiv că textele pe care le edi­tăm an fost găsite între manuscrisele „Bibliotecii Academiei Maghiare” din Budapesta, unde au fost depuse în anul 1921. Culegerea lor pe teren pare să se fi făcut între anii 1883—1898.

în legătură cu publicarea lor, se pun următoarele probleme mai importante : transcrierea fonetică, numele satelor în care au fost culese textele, ordinea şi numerotarea lor, ortografia, glosarul şi greşelile de tipar.

a) în ce priveşte transcrierea fonetică, observăm că Alexici a lucrat cu un aparat de semne diacritice foarte complicat şi greoi. Pe lîngă cele 10 semne (a, é, é, c, d', 1', n, s, t', z), folosite în voi. I, unde se dă şi valoarea lo r86, în voi. II a mai adăugat două : i şi u. într-un singur cuvînt întîlnim uneori patru-cinci semne diacritice (de ex. „névest'il'é” , „hainii'ti” etc.).

Acest sistem de transcriere fonetică amănunţită, atît de uti­lă filologilor, face ea textul să aibă un aspect puţin atrăgător pentru cititorii obişnuiţi şi pentru folclorişti. Menţionăm, ca o curiozitate, că Alexici însuşi declara, într-o scrisoare din 8 oc-

86 Mulţumim şi pe această cale Profesorului Romulus Todoran pentru nepreţuitul ajutor pe care ni l-a acordat şi de data aceasta la punerea la punct a transcrierii fonetice şi la Întocmirea glosarului. Mulţumim şi Profesorului budapes- tan G. G. Alexits, fiul folcloristului, pentru preţioasele informaţii comunicate şi pentru interesul manifestat faţă de lucrarea noastră.

86 Texte. . ., voi. I, p. X I I — X III, reprodusă de noi la p. 34.

29

tombrie 1902, adresată lui N. Iorga : „Eu [cu] altă ortografie decit [cea] strict fonetică nu mai ştiu scrie” 87.

Considerînd că este indicat să asigurăm consecvenţa cu transcrierea voi. I — textele fiind culese în aceleaşi regiuni — ne-am hotărît să păstrăm toate semnele transcrierii fonetice a lui Alexici.

b) In ce priveşte numele satelor, cum unele nu se găsesc în indicatorul oficial apărut în anul 1959, iar altele au un nume dialectal, am dat numele de astăzi, pe care, de obicei, îl găsim şi Ia Alexici, fără să mai adăugăm însă „comitatul” , ci trecînd, în continuare, numele regiunii şi al raionului respectiv. Sínt însă şi aici eîteva observaţii de făcut şi anume : '

Apatelec, fiind numit uneori de Alexici Apateu, l-am reţinut pe acesta din urmă (el figurînd în mai multe texte).

Au fost schimbate numele următoarelor sate, în concordanţă cu indicatorul amintit :

— astăzi Ineu— „ Sebis

Boroş-Ineu (t. 1 etc.)Boroş-Şebiş (t. 101)Căcărău (t. 5 etc.) — „ Joia mareHărdăiş (t. 479 etc.) — „ PădureniYiermeghi (t. 60 etc.) — „ NermigiOtlaca (t. 133 etc.) — „ GrăniceriSelciova (t. 527) — ,, SolciţaSintie (t. 50 etc.) — ,, GinteaVidra de sus (t. 63 etc.) — ,, Avram Iancu.Mai observăm că la reşedinţele de raion (Arad, Beiuş,

Gurahonţ, Ineu şi Lipova) am crezut că nu e necesar să se mai indice numele raionului.

Unele sate, care nu figurează în indicatorul oficial, le-am dat aşa cum au fost trecute de Alexici, încercînd şi o precizare a regiunii şi raionului în care se găsesc. Acesta e cazul pentru Yădas (t. 514 etc.). N-am putut da de numele satului Mesiei — Torontal (t. 552).

în fine, am corectat transcrierea fonetică a unor sate, unde era vorba mai ales de maghiarisme — „Căpolnaş” devenind Căpîlnaş, „Bafta” — Bata. La fel am procedat cu numirile dialec­tale, ca Beinş pentru Beiuş, Ogradina pentru Ogradena, Butîeni pentru Buteni (poate o simplă greşeală, căci avem un singur text din acest sat).

87 I. E. Torouţiu, Studii şi documente literare, Bucureşti, V III, p. 150.

30

e) Am renunţat la numerotarea textelor cu cifre romane , fiind prea greoaie şi mai ales nepractică, atunci cînd se fac şi trimiteri la glosar.

Aici se pune însă şi o altă problemă. Dacă socotim după nu­merotarea din cadrul diverselor capitole, Alexici are cu totul 344 texte şi anume : 282 la capitolul De-ale dragostiî, 7 la Ocazionale, 47 la Cătăneşti şi 8 cu titluri proprii, necuprinse în numerotarea confirmativă88.

în realitate, el a trecut adeseori, sub aceeaşi cifră, mai mul­te texte din acelaşi sat, despărţindu-le cu o steluţă. E adevărat că, în unele cazuri, e vorba de un motiv identic sau asemănător (ca de ex. la t. 60—62 : motivul dorului obsedant sau boinar). însă asemenea cazuri de omogenitate mai strînsă a motivului sínt destul de rare. Se întîmplă ca 5 —10—15 cîntece despre dragoste să fie cuprinse sub aceeaşi cifră (ca de ex. t. 114—129), dar, alteori, nu găsim nici un motiv comun într-o astfel de gru­pare (ca de ex. la t. 65—67, 98—99, 108—109 etc.). De aceea, în lipsa unui criteriu evident şi consecvent, noi am dat un număr propriu fiecărui text despărţit cu o steluţă. Astfel s-a ajuns, de la 344 texte numerotate cu cifre romane, la 558 texte numerotate89, în continuare, cu cifre arabe. Spre deosebire de Alexici, am dat şi la aceste texte, despărţite de el prin steluţă, localitatea de unde au fost culese.

La stabilirea ordinii publicării textelor, ne-am condus du­pă următoarele consideraţii : deoarece majoritatea textelor — mai mult de două treimi — e compusă din cîntece scurte, stri­gături şi cîntece cătăneşti, le-am grupat în capitolele De-ale dragostiî şi Cătăneşti. După acestea, urmează textele pe care Alexici le-a numit cîntece Ocazionale. Aproape toate cîntecele lungi — vreo 20 —, multe de factură semipopulară sau epice şi avînd, unele, titluri proprii — ca : Tînguirea românului (t. 551—552), Săracul şi bogatul (t. 548), Leacul fetii (t. 549),

88 Pentru genurile cuprinse în volum, în general cf. cele spuse la p. 10. Aici e vorba de paginaţia originală a volumului II al lui Alexici, care de cîte ori nu a îost suprimată la microfilmare, e foarte clar vizibilă. (în total erau 250 pagini).

89 Ultimul text al volumului e numerotat totuşi cu cifra 555, pentru că fragmentul (sfirşitul) de cîntec cătănesc, din cauza unei pagini care lipseşte, a fost numerotat cu 470 a. Am despărţit şi textul 417 în : 417 şi 417 a, deoarece cuprind sub acelaşi număr motive cu totul deosebite, ulilizind litera a pentru textul desprins. în alte cazuri însă, ca de ex. la textul 416, unde nu numai motivul, ei şi limba arată că e vorba de două texte deosebite, n-am putut proceda la fel, deoarece nu puteam indica localitatea de unde au fost culese versurile 9 — 1G.

31

Cîntarea răchiii (t. 553—554), A lotrului (t. 543), Voinicul şi fata (t. 550), Fata trecută (t. 533) —, le-am grupat la urmă, în numerotare continuă.

Procedînd astfel, am ţinut seama de indicaţia Bibliotecii budapestane în care se păstrează tipăritura-manuscris : „Atenţie! Textele care urmează după pag. 220 au fost broşate alandala” 90, în aceste condiţii, ne-am putut permite modificările arătate, în fond, ele sínt în avantajul cercetătorului, prezentînd o mai bună grupare a textelor volumului.

d) Pentru voi. I, Alexici precizează: „Semnul eliziunii de fel nu-1 folosesc, ca să nu încurc citirea textelor. în locul lui întrebuinţez mereu semnul legăturii. Asemenea fac, cînd mai multe cuvinte trebuie rostite împreună” 91.

Uoi am menţinut consecvenţa ortografică cu voi. I în următoarele cazuri :

1. i final (fără semnul scurtării) are valoare de pl. art. : „duămani” = duşmanii (t. 1), „plugari” = plugarii (t. 19) sau de singular articulat : „TeTi” = lelei (t. 21), „ifîimioari” = inimioarei (t. 125).

2. „m i” (= mi-i) e scris aproape întotdeauna împreună, fără linioară (t. 17, 103, 106, 505 passim), ca şi „ ţ i” (~ ti-e) (t. 17, 377, 383, 457, 527 passim).

3. „mis” ( = sínt), pers. I sing, a prezentului ind. a ver­bului „a f i” , e scris împreună, fără-(t. 318, 354, 416,453 etc.).

Am modificat însă ortografia folosită în voi. I, după cea actuală, în cuvinte şi construcţii ca : babă ta (t. 267) = babă-ta ; caşi (t. 58, 98, 118, 197 passim) = ca ş i; Călc-o furat (t. 337) = Cel c-o...; Dacă n-am cé-i puné-n masă (t. 273) = Da, că n-am...; d'ecîn[d] (t. 129,140, 288 passim) = d'e cîn[d]; d'éla = d'é la ; d'ipă, dépá, dăpă, (t. 71, 436, 475 passim) = d'ipă, d'epă, dăpă ; Dutşă dor... (t. 443, 5)=D u-t§é...; dă mă (t. 235) = dă-mă; fă mă (t. 27, 28 passim) = fă-mă; ie o mîndră (t. 133) = îe-o...; să-ţ fi lat (t. 436), î-o lat fata (t. 89) = să-ţ fi luat...; îe t'amă mi-1 (273) = ... t'amă-mi-1; lasă... (t. 100, 109, 126, 325 passim) = las’să ...; maîc-a sa, taîc-a so (t. 461), masa (t. 104, 105), măta (t. 197, 243) = maica-sa, taica-so, mă-sa, mă-ta; Marita t'-i la focu (t. 267, 5) = Marita-t'-i; Purtat'-ar...

90 între cele numerotate, am trecut şi pe cele opt fără numerotare cu cifre romane, dar cu titlul amintit tot tn Nota editorului (sub d).

91 Elevilor mei. . ., p. IX .

32

(t. 289) = Purta-t'-ar; so dat (t. 367) = s-o...Am lăsat însă si forme ortografice necorectate.

e) îT-am văzut „glosarul” volumelor I şi II, despre care aminteşte Alexici, dar despre care nici nu sintern siguri că l-a redactat. Avînd însă în vedere că o seamă de cuvinte au o circula­ţie restrînsă, locală, am întocmit un glosar succint, care cuprinde cuvintele rare, chiar dacă unele din ele se găsesc în dicţionarele noastre uzuale. Am notat şi cuvintele pentru care nu avem explicaţie, precum şi multe maghiarisme şi cuvinte a căror explicaţie ni s-a dat pe teren (mai ales la Căuaşd).

X-am cuprins în acest glosar formele de fonetism dialectal de pe graniţa de vest. Filologii şi chiar folcloriştii ştiind sau înţe- legînd că „brăsiri” (t. 30) însemnează „brăciri” ; „furie” (t. 9 ): „funie” ; „luvat” (t. 66): „luat” ; „üogréz” (t. 11): „ogrăzi” ; „t'il'agă” (t. 14) : „teleagă” ; „răzbrel'e” (t. 44) : „zăbrele” ; „pârele” (t. 57) : „păraie” ; „maîerană” (t. 506) : „măgheran” ; „strini” (t. 104) : „străini” ; „amiros” (515) : „miros” ; „zăuită” (515) : „uită” ; „cuh” (t. 419) : „cui” ; „negusîtorî” (t. 162) : „negustori” ; „imnel'é” (t. 555) : „inele” ; „cinez“ (t. 543): „chinez” (primar, jude).

Unele cuvinte se explică şi prin context, de ex. : „rînsa- ză” (t. 54): „calu paşt'e şi rînsază” = rînchează; de asemenea rotacismul „lura” (t. 156) : „Strigă lura cată soare” ; alt rota- cism : „viru” (t. 203) : „s-aud viru corăîind” ; „înd'itsă” (t. 128) : „pămîntşe,... tşe d'escid'é d'e mă-nd'itsă” = înghite.

f) Am corectat în cazuri evidente de transcriere greşită ca : Hai popă l-avand'el'iie (t. 170) = ... la vand'él'iíéCît'e flori pă cîmp înflori (t. 142) — ... înflor în braţîl'e cu-i gînă'ese (t. 108) = ... cui... capre oi, capre boi (t. 539) = ca pré oî...Cîn m-o-rîtă vccinil'e (t. 528) = ... m[i]-o-[a]rîtă...cu mintşe-i nevasta me (t. 525 ; cf. t. 10, t. 484)= cumintşă-î...cîntă cu şî (t. 181) = ... cuşî /cuce !/baă'a mieű (t. 550) = bad'-a mîeuDed'e că-s lacrimi d'-a mel'ă (t. 173) = Ved'é...Haida Niţă biHăşiţă (t. 548) = Haîd-Aniţă...

Pentru a evita confuziile, am înlocuit apostroful, folosit şi în voi. I, de la majusculele înmuiate (mai ales D', T'), cu semnul diacritic corespunzător.

Observăm că microfilmul nune-a permis să stabilim con­secvent deosebirea între sunetele i şi î.

3 c . 8 0 33

Nu trebuie considerată greşeală formarea cu şi în loc de să a subjonctivului, deoarece ea este o particularitate dialectală a unei anumite regiuni bihorene. Iată cîteva cazuri (ele trec de 40—50): „Ca şi nu-m plîngă ot'î” (t. 4 ); „Nu mă t'inuii şt mor” (t. 60); „Că n-are mălai şi míncö” (t. 105); „Ca şi mori dă doru mnéü” (t. 143); „Mere cuma şi l'é mulgă” (t. 113) etc.

„ Valoarea fonetică a semnelor folosite” de Alexici în voi. 1 al „Textelor . . . ” (p. X I I I )

„A ) Vocale :

a — un a labializat (gerundet). Cf. sunetul ă în limba engleză;

e = e scurt şi închis (cf. lemne, ferbe); e = un e lung şi deschis (cf. lemne, ferbe); e = un ă rostit mai deschis.

B) Consoane :

c = k; c = ce, ci ;(V = un d muiat înainte de e şi i. Cf. acelaşi sunet la sîrb i

şi la maghiari;V = un l muiat înainte de e şi i ; n = un n muiat înainte de e şi i ;s — un ş, după care se aude o iotacizare slabă. Se foloseşte

numai în locul sunetului c ;V = un t muiat înainte de e şi i ;« = j “ .

în voi. II, Alexici a mai adăugat semnele i şi w, care n-au nevoie de nici o explicaţie.

TEXTE

, 'De-ale dragostii”

i

Daină, damă, cînt'ec dulcé, Cînd t'-aud, nu m-aş mai dúcé. Daină, daină, glas d'é foc,Cînd t'-aud, io stau în loc.

5 Vină iarna vicoloasă,Io cînt daînă-nt'is în casă. Frunza verd'é-n codru-nvi'é, îo cînt daină d'e lotriie.Scobor la uoraş în val'é,

io Io cînt daina ca d'e cal'ö/sic !/Frunza cad'é-ngálbénitá,Io cînt daina ca măhnită.Ying tîmp d'é d'ăspărţîre,Io cînt daină d'e iubire.

15 Vin duzmani la otară,Daină cînt d'e răzbunare.Daină zîc, daină suspin,Tăt cu dînsa mă mai ţîn.Daină cînt, daină oft'esc,

20 Tăt cu dînsa mă iubesc.Ineu, reg. Crişana

2

D'-aş şt'i maică c-aş muri, Pînă-i lumi-aş diluii.

37

Facări-aş d'in zuă noapt'é Ş-aş diluíi pín la moart'é.

5 Facări-aş d'in noapt'é zíŞ-aş dilui pîn-aş muri.

Mişca, reg. Crişana, rn. Criş

3

Horil'é mel'é nu-s bűné,Că trag a amárácuné.Horirî-aş, horil'é-m piac,Da nu pot, că-s om sărac.

5 D-aşe-i omu cél străîin,Ca şi pomu lingă spin.Cîţ drumarî pă drum tréce,Tăţ în pom zburăture.

Apatea, reg. Crişana, rn. Ineu

4

Io horésc aci singură Şi d-irima-n miné plinzé.Io horésc aci cu voi,Ot'î miiéi plîng amîndoi.Ciné m-aud'é horind,Zicé : horésc d'é vigană.D'-aş hori tăt d'é vigan,Drîac-ar hori mai şuhan.Pînă-i lumîa n-aş hori,Ca şi nu-m plîngă ot'î.D ’ipt c-am dor şi d'ipt c-arn zel'é,ISTu mai tac horil'e mel'é.După d-aşt'e hori cu zel'é,X-o fi mult pînă nu-î mere.După d-aşt'e hore dulc,X-o fi mult pînă mai duc.

V a şcă u , reg. C r işa n a , rn . L u n ca Y a şcă u h ii

38

5

10

15

20

25

5

Tu mîndruţă d'é d'épart'é Trimet'é-m pă poştă cart'é.D'e tră ie ş tsă t'é horésc,D'é-i muri, să t'é zél'ésc.

Joia mare, reg. Crişana, rn. Gurahonţ

6

Cîntă puîu cucului [corbului] în críanga goronului,Aşa cîntă d'é frumos,D'e să lasă codru-n zos.D-aşa cîntă d'é cu zel'é,Stă Murăşu-n loc, nu mere.Aşa cîntă d'é frumos,Cît frunzíl'é pică zos,D-aşa cîntă d'é cu zel'é,Cît iarba în codru peré. ísimé-n lumé nu-1 aud'é,Kum-o frumoasă névastá. îa îndată să gătă,Poal'é dalbe sufulcă,Sizme negre încălţă Şî la puiuţ al'érgá.,,Sé cînţ cuc-aşa frumos,D'e să lasă codru-n zos ?Sé cînţ cuc-aşa cu M 'é,D'e stă apa-n loc, nu mere?Şî soaril'é să opreşt'ă,Iarba pă rît să topeşt'ă?”,,îiu cînt io d'-al'anu téü,Şi cînt d'é năcazu mnéü.Că am avut tri fraţ bun,Ş-or zburat întră străiin.Am rémas în pené rel'é,Şî nu pot zbura cu íel'é” .

V ă soa ia , reg. C r işa n a , rn . G urahonţ

3 9

5

10

15

20

25

5

7

Colo-n zos numai la ţară-,Iest' -un nuc cu frunza rară.Da-n vîrvuţu nucului Cîntă puiu cucului.Aşe cîntă d'é frumos,D'é pică frunza pă 2os.Aşe cîntă d'é cu zel'é,S ic drumari nu pot mere.,,Cueul'é, d'é zel'a taS ic domni nu pot gusta [custa?].O t'é véz înstrăiinat,Cé zel'é t'-o apucat?”„Coconiţ, d'é jsel'a me Plinzé iarba pă vălce.Doar Dumnézo mn-o lăsat,O maica m-o blăstămat,Ca să n-am bod'ină-n ţară,Cé să umblu după vară?Cînd păduria-i înfrunzită,Lunca mîndru-i înflorită,Atunc tát'é l'é privésc,Şi tăt'el'ă parasésc.Su pot sta aiic mai mult,Trébuíé ca să mă duc,Und'é tău să d'esd'aţă,Und'é-í puţină verd'aţă” .

Boliza, reg. Maramureş, rn. Visen

8

,,Col'a zos maico la ţară lest'-on nuc cu frunza rară. La vîrvuţu nucului Cîntă puiu cucului.Ş-aşa cîntă d'é cu zel'e, Frunza, iarba tătă peré.Stai cucul'é, nu mai cîntă, Oamini nu pot ara,

10

5

5

10

Sls domni nu pot scriia” . „Astă vară n-o fost vară, Fără numa foc şi pară, D'é m-o fript la inimoară. D'é o fi la var-aşa,S-o fi d'e viiaţa m ia?”

Straja, R .S.F.l.

9Cucul'é, pasăre mîndră, Du-t'e-n pădure şi cîntă. Pă ăine-î avia mînile Blastămă-1, străîin să file. Nu trebă mai mare fufie, Ca străiinătat'a-n lume.Nu trăbă mai maré sfoară, Ca străiinătat'a-n ţară.

Straja

10

Cîtşă pásérí îs pă muntşă,Nu-i ca cucu d'é cumintşă.Cit aud'é glas d'é coasă,Să dusă d'in ţara noastă.„Cucul'é, bolîndul'ă,Să zii vara să nă cînţ,Şî iarna să şăz flămând?”„Dumnăzo mii-o rînduiit,Să zin vara să vă cint Şî iarna să şăd flămînd” .

Brusturi, reg. Crişana, rn. Gurahonl

11

Cucul'é cu penă vérz, Mîndru cînţ vara-n üogrez. Cucul'é cu penă suri, Mîndru cînţ vara-n păduri.

41

Haida cîntă-n curt'a me,Că io biné t'-oi ţîîie :Cu ţîpău d'é cumpărat,Cu vin roşu străcurat.

Vînători, reff. Crişana, rrt. Criş

12

Cucul'é cu penă suri,Mîndru-m traz vara-n păduri.Cucul'é cu pené vérz,Mîndru-m traz vara-n ogrez.

Tăuţ, reff. Crişana, rn. Ineu

13

Auz maică, cucu cîntă, jăş afară dă-1 ascultă.Dă cîntă-n criangă uscată,Poţ şt'i maică, că n-ai fată.Dă cîntă-n criangă mai verd'é,Poţ şt'i maică, că mai şed'ă.

Căuaşd, reg. Crişana, rn. Salonta

14

Din coarnil'é plugului Cîntă puiu cucului, Pupăza şed'e-n t'il'agă Şî mînă pă boi şi miargă.

Căuaşd

15

Cucul'é eu pené vérz, Mîndru cînţ vara-n űogréz. Cucul'é cu pené suré, Mîndru cînţ vara-n pădure.

5 Să şt'u cînta ca cucu,Nu m-aş mînca cu lucru.Să şt'u cînta ca ţarca Nu m-aş mînca cu sapa.

Văsoaia, reg. Crişcina, rn. Gurahonţ

16

Cucul'é cu pene sure,Frumos cînţ vara-n pădure,Cînd merg fetşe după mure Şi fisori după nuîel'e

5 Să să-ntălnască cu iel'é.Mulţămesc lu tatăl sfînt,Cînd aud cucu cîntînd.

Bata, reg. Banat, rn. Lipova

17^Cucul'é, pasere grasă,Se tăt cînţ la noi pă casă1?O ţî foame, o ţî set'e,O ţî dor d'é codru verd'é?”

5 „Nu mi foame, nu mi set'e,Nu mi dor d'e codru verd'e,Si mi dor d'é satu miéi,Am avut tri mîndre-n ie i :Una-n d'al, una la val'é,

io Una pă ul'iţa maré.A d'in d'al ca un păhar,A d'in val'é ca o floare,Aia d'in ul'ita maré,D'e aia mi-î mal drag taré” .

Straja, R .S.F.l.

18Auz mîndră, cucu cîntă, lés afară, d'é-1 ascultă. D'é ţ-o cînta cucu réö,

4 3

Tu tşS du eu Dumnézéu,D'é ţ-o cínta cucu biné,Haida mîndră după mi riß,Oă-s fisor fără mustiaţă Şî şt'u biné strínzé-n braţă.

Brusturi, reg. Crişana, rn. Gurahonţ

19

Cucul'e, pasere mică, Tună-n codru, fásé vică, Şi-ş presfiră penil'é,Ca mîndra sprinsenil'é. Ş-aşa-m cîntă d'e cu drag, D'é résuná frunza-n fag. Ş-aşa-m cîntă d'é cu dulsé, Stau plugari să-l ascult'é.

Straja, B.S.F.I.

20

D'-aş fi paséré ca cucu,N-aş merzé vara la lucru.Aş zbura d'in erîangă-n criangă La mîndra, care mi-î dragă. Cucu-m cîntă, mîerla-m zísé : ,,Und' ţî-s bani mă! voînise ?’ ’ ,,1-am béut, să nu să strísé” .

Straja

21

Cít'é pasérel'é-n codru, Tăt'e cîntă d'é nu-î modru, Numa bd'ata cocírl'iié Cîntă l'el'i să nu ziíé.

A lb a c , reg. C lu j, rn . C im p cn i

5

ÍO

5

10

22

Cît'e păserel'e-n codru,Tăt'e cîntă d'e nu-i modru,Numa paséría sa strină Nu şină, nis nu s-al'ină,Şed'ă-n crîangă şi suspină,C-a îi cuîbu lingă drum D'-într-un bîtuţ d'e alun.Cîţ drumarî pă drum trésaü,Tăt în cuîbu îi zvîrl'au.„Drumarî, drumăreîi mîeî,Nu-m zburăturireţ cuîbu,Că îo cuîbu l ’oi muta în mizlocu codrului.La fîntina lotrului” .

Căpilnaş, reg. Banat, rn. Lipova

23

Pă Doamnă seru hărt'iîe Şi luna cănţălări é Şi soaril'é domn să serile.Sis iei nupoat'é scriia Cît'e-s la inima ref a.Plínzé inima în mine,C-an copilu d'e tri zîl'e,Da şi-n ăla mai însată,Da în mine niă odată.D'-ar fi drumu d'e hărt'iîe,Ţ-aş fi dragă numa ţi é,Şi-î drumu d'e iarbă yerd'e, lo mis dragă cuî mă ved'é.

Căpilnaş

24

D'-ar fi ceriu d'in hărt'iîe Şi luna cănţălăriîă Şi soaril'é domn să scriîe,

45

Tăt să scriíé şi mai scriiă,Şi tăt n-ar put'e scriia Traiu d'in fet'iia mia.

A p a te a , reg . C r işa n a , rn . In eu

25

D'-ar fi ceru piporuş Şî bad'a miíéü notăruş,Tătuş nu s-ar put'a scriíé Traiu nostu d'in prunciiă.

Beiuş, reg. Crişana

26

Fă-mă Doamnă, cé mi-i facă, Fă-mă tresti'ă pă baltă.Să mă taíé doi cosaş,Să mă strîngă doi furcaş,Să mă fac-on porşoraş,Să mă íeíé boîi-n coarnă,Să mă zvîrl'ă pă eímpiíé,Să mă strîngă Văsăl'iiă,Să mă baze pă mînică. Mînica cu că-i l'ăgată1?Cu păntl'ică d'ă la fată. Păntl'ica pă că-i luvată?Fă ban mari d'ă la husari, Pă ban mic d'ă la voinic.

Gurahonţ, reg. Crişana

27

Fă-mă Doamnă, că mi facă,Fă-mă spumă dă pă maré Şî drăguţa cui mă d-are.Fă-mă floarîa cîmpului,Drăguţa pămîntuluî.

C ă u a şd , reg. C r işa n a , rn . S a lon ta

28Fă-mă Doamne se mi-î fásé, Fă-mă tréstiié pă baltă Subţire Doamne şi naltă,Să mă cosască cosaşi,

5 Să mă strîngă robotaşi,Să m-arunăe-ntr-o cîmpiie, Să mă fac socot d'é viié,Să mă fac un strugurel,Să mă mîns-un voinicel,

io Fiie-î gura dulsé ca iei.Straja, R.S.F.I.

29Fă-mă Doamne se mi-i faăe,Fă-mă tréstiié pă baltă Subţire şi nu pr“a naltă,Să mă cosască cosaşi,

5 Să mă strîngă robotaşi,Să mă facă polonel'é,Să mă leié boü-n coarné,Să m-arunsé pă cimpiíé,Să mă fac busum d'é viíé.

Bata, reg. Banal, rn. Lipova

30

Fă-mă Doamfié, sé mi-î fásé,Fă-mă un bob d'e arzint,Să umblu pă su pămînt Pin la mîndra la mormînt,

5 Să ved d'é o putrézitObrazu, albel'ü'é,Ot'i şi sprinsenil'é,Guriţa cu buzîl'e,Gîtu şi marzel'il'é,

io D'eiét'él'é cu inel'é,Trupşoru, brăsiril'e.

Straja, R.S.F.I.

4 7

31Fă-mă Doamn-on luménarí In mélzoc d'é drumuri mari,Să mă leié panzérá,Să mă ducă-n cumpániíé,

5 Să-m al'ég mîndruţă miié.Cumpăniia încă-î maré Şî mîndră nu-m poă aflare,Aisî mică nis mai maré,Kum-aşe ca Dumnétaré.

io Sîs mai maré nis mai mică,Num-aşe c-o d-îbovnică.

Văsoaia, reg. Crişana, rn. Gurahonţ

32Fasb-m-aş un fluturaş,Pă aripa vîntului în zuru pămîntului Aş zbura, cit aş zbura

5 Floaria, florisica mia.Bata, reg. Banat, rn. Lipova

33

Trécu neică cu cosiia,Im făcu cu pălăriia.„Und' t'é dus néíco Il'iíé?”,,La cosit, drago Măriîe,

ö Să cosésc iarba cărări,Să iubesc mindril'é ţări.Să cosésc iarba căpşuni,Să Iubesc, míndril'é lumi” .

Straja, R.S.F.I.

34Aşa-i mîndra mia la faţă,Ca roaűa d'é d'iminaţă.Aşa-î mîndra ima la barbă,

48

Ca roaü[a] d'é pă floaría albă.5 Aşa-î mîndra mia la gură,

Ca roaüa d'in opritură,Aşa-î mîndra mia la d'inţ,Ca roaüa d'é pă mormînţ.Aşa-î mîndra mia la nas,

io Ca roaüa d'é pă izlaz.Aşa-î mîndra mia la ot',Ca roaüa d'in busuioc.Aşa-î mîndra mia la zené,Ca roaüa d'in símzüené.

is Aşa-î mîndra mia la pér,Ca roaüa d'in călăper.Aşa-î mîndra mîa d'in dos,Ca un mér roşu frumos.

Straja

35

Crişană, Crişană,Albă Murăşană,Albé ţî-s poal'ií'é,Bata-l'é soaril'é.

5 Cam scurt'é făcut'é,Da mîndru cusut'é.

Inen, reg. Crişana

36

Crişul'ă, Crişul'ă,Apă curátoaré,D'-aî fi vorbitoaré,Ce t'-aş íntréba

5 D'ésprá mîndra me.„Ba io n-am văzut,Sic n-am cunoscut” .,,L'ésné-í d'-a cunoaşt'ă D'intră cít'é-toat'é.

io Ca trést'iía-n baltăAşe-î îe d'é naltă.

c. 80 49

15

20

25

5

10

50

Făţîşoara í i :Spuma lapt'éluí,Ot'işori íi :Mura cîmpului,Coaptă la răcoare,ST-aăunsă d'é soare,Coaptă la pămînt,S-aâunsă d'é yînt.Sprincenil'é í i :Pana corbului Da umblătu îi :Pata t'ipului.Lumia încă-i mare,Da ie soaţă n-are.Ot'i íi d'é vésél'iíé,Mă scoat'é d'é la míniíé, îmbinată la sprincené,Să uită zingaş d'in zené” .

Ineu, reg. Crisana

37

Cítu-í satu rníéü d'e maré,Mîndra mia păretşe n-aré,Cá-í floaría viieţî mel'é,Şi íé mîndră întră stel'é.Cîtşe stel'e-s pă sérimé,Cîtşe flori îs pă cîmpiie,Cîtşe fetşe-n satu míéü,Da ca ia nu gásésc iéü.Doaiiă mere rumenitşe,Crud'é şi acoperitşe,Pin păpus pisoaré goal'é,Albe şi să véd su poal'é.

Bata, reg. Banat, rn. Lipova

38Cit îi ţara Unguriască,37u-i popă d'é trîaba noastă,

îsuma unu în Banat, Sé cunună făr păcat.

A ra d , reg . B a n a t

39

Cîtu-î ţara Unguriască, ÎTu-î ca fata rumânască. Ot'î îi negri ca mura, Că trăcură cătă Zula.Cu spríncené ímbinat'é Cătă Orad'a d'épart'é.

/neu, reg. Crişana

40

Cîtu-î ţara şi lumîa,Uu-î năvastă ca ş-a me,Că să scoală-n prînzu maré Şî să uîtă-n cotătoare.Vin vécinü'é la noi Şî să-nped'ică-n gunoi.

Apateu, reg. Crişana, rn. Ineu

41

Cîtu-î lumîa d'in preăur,Nu-î ciné ca uornu sur.Cînd ved'é névestil'é,Sucest'é mustetíl'é.Moşul'é, bátrínul'é,Unzé-t'é pă cap cu unt,Şi nu bătrîneşt' mai mult.

Nermigi, reg. Crişana, rn. Ineu

42

Cîtu-î lumîa şî ţara,Xu-î mîndră ca mîndra mia.

Cum să scoală coată-n uoală Sicî ot'î nu d'éscid'é

5 Pînă-î cu brîncil'c-n blid'é.

43

Cît îi lumîa şî vilagu,Nu t'e ie care ţî dragu,Cî t'e ie un blăstămat,Care-i mai urît în sat.

Şepreuş, reg. Crişana, rn. Criş

44

Aşt'eptai cît aşt'eptai,Aşt'eptai luna lu Mai,Să mă duc cu mîndra-n rai.Da în rai cînd azunzam,

5 Aflai raiu încunat,Cu lăcăt d'e spin uscat.Punam mîna şi-l rúpia tu,Şi în raiu mă băgăm.Da în poarta raiului

io Şed'e floaria soareluiŞi-m zud'ecă floril'é,Und' l'i-s mirosuril'e?La fet'é mari dragost'e,La névest'é farmét'é.

15 Da în rai cît mi-ş şid'am,D'e l-o vreme că pl'écam Şi la iad că azunzam.Mă uitam prîntră răzbrel'e Şi vézui mîndril'e mel'é,

20 Se fásé dracu cu îel'e.Mi l'e pusă la arat Şi cînd gată d'e arat,Mi l'e pusă la grăpat.Cîndu gată d'e grăpat,

25 L'e pusă propt'é la gard.

I n e u , reg. C r işa n a

52

30

5

10

5

10

Dară io că mi-ş zîsam : Săras mîndruţîl'e mel'é,Se fásé dracii cu íel'é ! íel'é cînd mă auza,Tăt'e vreű la min să vină, Dracu l'e ţine d'é mină.La miné vreü să să scoal'e, Dracu l'e ţine d'é poal'é.

Straja, R.S.F.I.

45

„Tas maîsi, nu suspina,Că maiciţa mi t'-o da După un pui d'e cosiş” .„Ba io maico nu m-oi duse,Că cînd mi-i somnu mai dulsé, Iei ia biău şi să duse” ,„Tas inaîsi, nu suspina,Că maiciţa mi t'-o da Dup-on pui d'é scriíétor” . „După ăla că m-oî duse,Că cînd scriíé, mă mingáié, Cînd sét'est'é, mă slăveşti” .

Straja

46

Uíti-t'é mamă urîtu,Cum îm poartă inélu. íTu mi-1 poartă să mi-1 deíé, Cé mi-1 poartă să mă leié. D'écít că m-ar mai luva,Mai biné m-aş spînzura D'é trupina cimbrului în mizlocu tîrguluî,Să să mniré şi tîrgu,Că ce facé urîtu.Urîtu und'é să puné,

53

Nu mai facé traíurí bűné.Urîtu und'é să lasă,Nu mai face trai în casă.

15 D'écít cu urîtu-n casă,Mai biné cu boală-n oasă,Că d'é-I maica sănătoasă,Mîi-o scoat'e boala d'in oasă,Da d'in urît nu mă poat'é,

20 Fără pust'iía d'é moart'éŞi o pînză pă obraz,Şi o scîndură d'é brad,Ş-o pt'atră maré la cap.

Botiza, reg. Maramureş, rn. Vişeu

47

D'imiîiaţa mă sculai,Mă luvai, mă t'épt'inai,Puşca-n umér o luvai Şi la codru al'érgaí.

5 Tată ziua am vînat,Căprioare n-am aflat,Fără-n verd'a poieniţă Aflai dalbă coconită împlet'ind o cununiţă.

io Am cérut să mă sărut'e,îa-m céria vr-o cine báncut'é.Cine báncut'é io î-am dat Şi dulce m-o sărutat.Cătră dînsa m-am rugat,

15 Să nu ducă vest'a-n sat,C-am plăt'it un sărutat.

Botiza

48

Măi voinisé, voinisel'e,Dacă-ţ trebuie muiere,Vin la maica d'é mă sere,Pă tri §iré d'é márzel'é.

5 4

5

10

5

5

5

Dacă maica nu m-o da, Yin pă lună d'e mă fură. Şi ia sama p-und'e dai, Să nu dai pă la pîrlaz, Are maic-on cîne brîaz Şi t'e muşcă d'e obraz. Tu să dai pă la port'iţă, Că port'iţa-î d'e rogoz, Cum pun mina pică zos.

Straja, R.S.F.I.

49

Murgul'e cu coamă lată, Hai la mîndra mai odată. Murgul'e cu coama criaţă, Hai la mîndra d'iminaţă, Ca s-o sărut cu dulsaţă, Pîn poimîne d'iminaţă.

Straja

50

Drazî mi-s porci spălaţ Şî pur cari d-îmbumbaţ.Şî mi-s draz porcî cinoş Şî purcari céí frumoş.Dragu mi-i rîtu cu pene Şî mîndra cu păruşenS.

Sintea, reg. Crişana, rn. Criş

51

Şi şt'u că-i mîndra la cruce, D'é tri ori pă zî m-aş ducă. Da şi şt'u că-i mai d'épart'é, Trud-ar mere fără cart'e. Cart'é n-are cin-o-m face,Că birău nostu zacé.

55

Cu notarăşu-s sfăd'it Şî-m facé cart'a-ncîlcît.Da cu popa-s mîniîosu

io Şî-m facé cart'a pă dosu.Sintea

52Am o mîndră ca ş-o crucé,Şî la lucru n-o poc dúcé.Cînd aud'é liid'ed'é,Truda o poaté ţină.

Sintea

53,,Poţ tu zícé bad'é dragă,Că io nu t'-am sărutat?”„Ba Io mîndră nu pot zícé,Că nu ţ-o fost gura dulcé.

5 Mîndră péntru Dumnézéü,Lasa-t'é d'é capu mnéü” .„Bad'é péntru Precésta, jSTu mă las d'é Dumné-ta” .

Plescuta, reg. Crisana, rn. Gurahoni

54Pă d'alu lu Moldovan,Paşt'e calu lu lován,Calu paşt'e şi rînsază, îovan doarme şi visîază.„Măi, se vis frumos visai,Visai, că mă cununai Cu fet'iţa craiului în mizlocu raiului.Da în rai nu poţ să stai D'é résala ferelor,Şiuîirîa şerpilor” .

Straja, H.S.F.I.

5

10

56

55Pă drum merg, pă drum mă duc, Doauă fet'é merg, m-azung.Una zise : „Stăî voinise,Că t'e scăld în lapt'é dulsé” .

5 „Macar să mă scălz în lac,Dacă miié nu mi-î drag” .

Straja

56

Siné-msuié maică d'alu?Nicolaie T'eurianu,Că-I cunosc măiciţă calu.Că-î calu lui gălbinor

5 Şi cu pint'én la picor.Cînd păşeşt'e, zdrîncăneşt'e,Inima mi să topeşt'e,Ca untura §a d'e peşt'e.

Straja

57Trécui munţ cumpl'iţ D'é l-a mnéí părinţ. Trécui munţ cu braz D'é la a mnéí fraţ.

5 Trécui munţ cu floriD'-a mel'é surori. Trécui munţ cu spin D'e l-a mnéí vecin Şi trécui păreie

io D 'é la puica me.Ineu, reg. Crişana

58

lo pl'écaí la dumbrăviţă Dup-on fir d'é rozmal'iţă.

57

Bozmal'iţă xra găsii Ci găsii d-üo coconiţă Coconiţă d-adumbrită.Vrui s-o sărut d'ést'éptatá, îe să ţînă-ncr öd'inţată.Mă lăsaî d'é sărutat,M-apucai d'é sázétat.Tráséí arcú s-o sazét Ie apucă arcu-ncét.„Hai băd'iţă, Dumné-ta, Éu mă tare sázéta,Că io nu-s d'é vina ta,Cé-I d'é vină maica me,Că maica me m-o scăldat în răzoru florilor,Să fiú dragă zunilor,Ca şi cafa domnilor,Ca vinu boierilor,Ca lapt'ilé pruncilor” .

59

„Şt'i tu mîndră cé ţ-am spus, Cînd d'é la t'iné m-am dus : Să port pană d'é col'iíé,Să-m fii dragă numa miié. Dară tu porţ pană verd'é Şi iăşt' dragă cui t'é ved'é” . yPană verd'é n-am purtat, C-am purtat pană uscată,Ca să vadă lumîa toată Créd'inta ad'évératá.D' -am călcat porunca ta,Să mă bată Precésta,D'-am călcat cuvîntu téü,Să mă bată Dumnézéü” .

60

Măi bad'iţă băd'işor,Kogu-t'é şî t'é zor, zor,Mai sclăbeşt'e d'in cél dor, îiu mă t'inuîi şi mor.

5 Nu mi-1 trimet'é pă cap,Că nu şt'u cé şi mă fac.Doru téü îi pre domnos,Nu vre şi doarmă pă zos, îar în sîn dacă mi-1 pun,

io îm face irima scrum.Nermigi, reg. Crişana, rn. Inea

61

Prin pădure la Zărand Doru mnéu umblă bitang. Da ciné l-o bitănzit % Cotuné cînd or vinit.

Nermigi

62

Doru mnéü mîndră ş-al téü Tălăl'ască-l Dumnézéü,Ind'-o fi locul mai réü, în tîrgu d'é la Inéü.

Nermigi

63

Drăguţă cu cîrpă nagră,Tătă firia ta mni dragă,Numa d-ura-m lést' urîtă,Că îăşt' pă ot' învăl'ită.

Avram Iancu , reg. Cluj, rn. Cimpeni

5 9

„D'ésfá mîndră farmécil'é, Batá-mi-t'é praznicil'é,D'ésfa mîndră c-ai făcut în zíl'il'é d'é d'émult” .„Ce ţ-am făcut, nu-ţ d'ésfac, C-am făcut să-m fi tu drag” . „Trăbă mîndră s-aî păcat,Că m-aî lăsat fărmecat” .

Avram îancu

65

D'ésfá mîndră s-ai făcut,Bată-tşă postu sél scurt.D'ésfa mîndră farmésil'é,Bată-mi-tşă praznisü'é.

Brusturi, reg. Crişana, rn. Gurahonţ

66

,,Aíésta-í mamă fisoru,Carî-o luvat inélu” .,,Du-tşă fată să ţî-1 deíé” ,„Nu l-o luvat să mi-1 deíé,Da l-o luvat să mă íeié.Că să şt'u c-ar mai luva, p '(loc io l-aş spînzura înt-on vîrv d'é solovîrv, înt-o marzină d'é tîrg,Să să mniré fetşil'e.Că d'-ind'é-s dragostşil'ă?”

Brusturi

67

Dracu să poatşă prisepe, Dragost'a d'in sé să-nsepe. D'in zezitşă cu inel'é

5

5

5

10

5

Şi d'in buză subţireii, í)'in uretşi cu sérséi Şi d'in grumaz spelăţăi.

Brusturi

68

Şt'i tu mîndră sé ţ-am spus La cul'és d'é cucuruz ?Să-ţ îeî pană d'é col'iié,Să-m fi dragă numa miié.Ţ-aî pus pană d'é buzor,Să fi dragă tutoror.

Brusturi

69

Zisă mîndra cătă miné :„Io mă duc tşă las pă tşină, Că foartşă mulţ m-o sérut Şi tu grízé n-ai avut.Da val, o trécut acuma D'-a-ţ mai cred'é tííé gluma” . „Mărită-tşâ cu Dumnézéü,Că mniié nu-m pare réü,C-or mai şi în lume fetşe Şi mn-oî căpăta păretşă” .

Brusturi

70

Sărmana drăguţa mna, T'-oî bat'é şi t'-oi lăsa Şi mn-oî căpăta alta,Mai mic-o l'acă d'é stat, Da bură d'é sărutat. Dragost'a c-avuî cu t'ire lo vézui că nu-i d'é biré. Cít'é dragost'é cumplit'é,

6 1

Vézui casé pustiit'é.Péntru dragost'a ca maré Pust'iíií şi casa mia.Săracă codru-nfrunzît,Cé haznă, că t'-ai păl'it.

Avram láncú, reg. Cluj. rn. Cimpeni

71

Drăguţ, d'icé m-ai Iubit Ş-acuma m-ai năpustit, Poat'é und'-am bătrînit ? Ciré iubeşt/e şi lasă Pt'icé-í carna di pă uoasă, Să-i rémiié Tinire Arzînd ca luminil'é.

Avram lancn

72

Mîndro d'e dragost'a noastă O-nflorit un pom pă coastă. Xe-nflorii s-o scuturat Şi noi mîndro n-am luvat, S-am luvat d'e vorbă-n sat, D'e vorba bătrînilor,D'e ocara zunilor.

Straja, R .S.F.l.

73

Cît'e flori în rotogol,Toat'é strîgă să mă-nsor. Xuma floaria a d'in slog, Aia strîgă să mai séd,Ca nu mi mîndra crescută, Xis vremia nu mi trecută. Am lăsat-o să mai criască,

10

Mint'é-n cap să dobînd'ască. Mint'é-n cap ş-o dobînd'it, Pă mine m-o năpustit.

Straja

74T'é cunosc, néíco cunosc,T'e cunosc pă pălăriîe,Că ieşt' om d'é ominiîe.T'e cunosc pă fluierat,

5 Că ieşt' 2une nensurat,Sis mustaţa nu ţ-o dat,Cum îi bun d'é sărutat,Cînd să-nvaţă a strînze-n braţă Şi sărută cu dulsaţă.

Straja

75„Şt'i mîndro cum tu zîsaî, Cînd noi doi ne divănam, în sobă la voi şid'am?” „Lasă, lasă, bad'o lasă,

5 Că, măi, cînd io m-oi togmi,Toată sara ţ-oi ieşi” .„Tu acuma t'-aî togmit,Sis astară n-ai ieşit” .

Straja

76Putrigaî putrigăios,Se ieşt' neico mîniios ?§-ai sérut şi nu ţ-am dat?Ai sérut turtă cu nuă,

5 îo ţ-am dat buzíl'é duls.Ai sérut turtă cu míeré îo ţ-am dat buzíl'é mel'é.

S tra ja

6 3

77

Luniţă luniţă Fi mai ved'eriţă Sara pă ul'iţă La mîndra-n port'iţă.

5 L'ină-Catal'ină,lan ieş la grăd'ină,Să cul'ezém terpet'ină.Ană-îul'iiană, lan ieş la poiană,

io Să cul'eăem buruiană.Straja

78

Busuioc după setat 'é,Avui bad'e-n doaiiă sat'é,Amîndoi şt'iură cart'é.Bad'a cart'é-m trimét'a,

5 Că iei îi foart'é bét'ag.Nu şt'u Doamne se să fac.Pîn la bad'a să mă trag. îm făcui cum îm făcui,La bad'a mă abătui,

io Cînd în casă mă băgaî,Cu cătrînţa-1 ved'eraî,Cu guriţa-1 sărutai.

Belinţ, reg. Banat, rn. Lugoj

79„Sicolaie pőr susit,Şez pă scaun, dac-ai vinit” .,,îf-am vinit să şed pă scaun,S-am vinit dup-on supag,

5 Să şt'u sara und' să trag.La grăd'ină cu păsul'e,Că-s mai mult'é pătrăul'e” .

S t r a j a , R . S . F . L

6 4

80

Mă mîna mam-n grăd'ină,Să plivesc la maiorană, lo maioran nu pl'iviam.Brata mă strînsă în braţă,

5 Maica mă văzu d'in casăŞi mă spusă cătă taica.Tata nu fu ca ş-un taică Şi mă spusă cătă sora.Şora nu-m fu ca ş-o soră

io Şi mă spusă cătă fratşe.Fraţi tari să mîniiară Şi d'e mină mă luvară Şi în ladă mă băgară.Pă ladă pusă lăcată,

15 Pă lăcat un stan d'e piatră.Bata, reg. Banat, rn. Lipora

81

„O n-audz tu verişoară,Că ibovnicu să-nsoară?”„Las să-nsoare, că nu-m pasă,Că dăe mine nu să lasă.

5 Că s-o mai lăsat odatăŞ-o dzăcut o vară-ntriagă,N-o dzăcut dzé Dumnédzéü,S-o dzăcut dăe doru mieu” .

Ogradina, reg. Banat, rn. Orşova

82

„Io mă duc badzo sărase,Dar cu doru tău s-oî fase?”„Fase îi mîndruţă bine,Că inima mia-ţ rămîne

5 Tu o ia ş-o puné bineîn gradzină la umbriţă Şi du apă cu guriţă.

5 - c . S0 65

Dze-î vidza c-o înflori,Să ştşi mîndro c-oi v in i;

io Dáé-í vidza că veştşedzeştşe,Să nu tradz a mia nădzezdze.

Ogradina

83Pă drum d'e Socodor Meri-o fată ş-un ficor.Fata mere tăt plîngînd,Ficoru tăt fluíérind.

5 Ficoru d'in grai grăia :„Cé plinz tu drăguţa mia?”„Da io Doamne cum n-oi plinz[e] Péntru ot'işori tăi Lăsaî pă părinţi miiéi,

io Péntru faţa ta că dalbăLăsaî maîca-n pat bet'agă” .

Mişca, reg. Crişana, rn. Criş

84Ardă-1 focu şi para Pă sél ăe-ş lasă ţara.Să mă ardă şi pă miné,D 'é oi fi lăsat d'é biné.

Văsoaia, reg. Crişana, rn. Gurahonţ

85Io t'é las mîndră p-aîic,Că mai sínt voinic p-aîic.„Fíé volnic, nu mai fiié,Dacă nu-m samănă tiíé.

5 Fiié voinic ca frunza,Dacă nu-s în forma ta.Du-t'é bad'é şi t'é-ntoarcé,Ca puiuţu d'in gáüoacé” .

Ineu, reg. Crişana

66

86

Păsăruică dalbă-n pené,Tună-n codru nu t'e t'emé,Şi-ţ résfira penil'e,Ca mîndra sprînsenil'e.

5 Şi-ţ răsfiră d'in cod'iţă,Ca mîndra mia d'in guriţă.

Straja, R.S.F.I.

87

Păntru otş ca muril'ă Cunzurai păduril'ă,Păntru otşî nani mnel'ă Părâsîi părinţ cu zel'ă.

5 Da cotind după noroc,lacătă-mă ard în foc.

Brusturi, reg. Crişana, rn. Gurahonţ

88

Pă d'alu cu siminie Füze Marta ş-un voinic,Da voinicu voiniseşt'e,Marta plînze d'e pogneşte.

5 „Se plînz Marto, Dumneta,O ţî foame, o ţî set’e,O ţî dor d'e codru verd'e'?”,,Xu mi foame, nu mi set'e,ÎTu mi dor d'e codru verd'e,

io Si mi dor d'e maica mia,Că mi şt'oapă şi oloagă Şi Măriia nu-I acasă.Si-i Măriia-n Caeova,Să-m ia ban cu camăta,

15 Să-m d'espartă dragost'a” .S tr a ja , R . S . F . I .

6 7

89Pă d'alu cu siminic Beii suspină un voinic,Că taică-so 1-o-nsurat, l-o lat fată d'é bogat,

5 D'é bogat cu şasă boi.,,Asta taică nu-í d'é noi Mai bine una săracă, îfuma ot'i îi să-m placă;Ot'i şi sprînsenile

io Fac toat'e păcat'il'é.D'é n-ar fi ot' şi sprinsené,N'-ar fi nis păcat'e grel'é” .

Straja

90D'é alta n-oi trăii réü,Xuma cînd véd fetşil'e,Cînd răd'ică poal'il'e,D'é să véd pisoaril'é.

5 Cînd Tő véd pisoru gol,Mă lövése frigur, să mor.Cînd l'é véd ţîţuţîl'e,Mă cuprind duréril'é.Cînd l'é véd otşî scl'ipind,

io lm viné d'é mîndra-n gînd.Mîndra-î naltă şi subţire,Gura ii nu-I péntru mine.

Brusturi, reg. Crişana, rn. Gurahonl

91Pă ul'iţa Sezvosască leşt'-o şatră-mpărăt'ască.Siiié sub şatră-m şid'a i Bad'a murgu-m podcovia

5 Cu podcoavé d'e arzint,Se n-am vézut d'é cînd sínt.

Straja, Il.S .F.l.

68

5

5

10

15

92

Vesină d'é lîngă minő, *Nn-ţ fiié gîndu pă mine,Că-ţ iubesc bărbatu téü, lubeşt'e şi tu p-a míéű. îfu-ţ purta bărbatu bine,Că-1 véd astaz şi-l véd mine Şi n-om fásé d'é ruşine.

Belinţ, reg. Banat, rn. Lugoj

93Sus lună, zos soaré, -Noapt'a-í maré,Mîndra m-aşt'aptă la iaré. Cucuruz d'e la Şuşara, Gură dulsé ca la Şara. Cucuruz d'e la Yiíéna, Gură dulsé ca la L'éna, Cucuruz d'é 1-América, Gură dulsé ca la Fica. Cucuruzu d'é l'a Parta, Gură dulsé ca la Marta. Cucuruz d'é 1-Oreşaţa, Gură dulsé ca la Eţa. Cucuruz d'é la Zatoîi, Gură dulse ca la îon. Cucuruz d'é la Dol'ina, Gură dulsé ca la D'ina.

Straja, R .S .F .l.

94

Ard'é para-n paie ud'e,Strig la mîndra nu m-aud'e.

* După tot şirul să ciută:

„Doru míéű ş-a-lu nana,Să-l vindă, l-aş cumpăra” .

69

5

10

5

10

15

20

70

„Io néíco t'-am auzit.Am un cine d'e bărbat,Şed'e-n pat şi duhăneşt'e Şi la socru mă pîreşt'e,Ş-o căţaiiă lătrătoare Ş-o uşă scîrţîietoare”,,Dă-i la căţaiiă d'e şină,Unze uşa la ţîţînă,Tină la mine-n grăd'ină.

Straja

95„Fă ! mîndruţă d'e und'e-m îeşt',Cu bărbatu cum trăîeşt'?”„Cu bărbat aş trăii bine,Am o soacră ca un cine,Şed'e-n vatră şi mă latră Şi-m strigă, că nu-s bărbată.Mă mină la seserat Singură făr d'e bărbat.Seseraî cit séséraí,La d'ezeţel mă tăiai.Lăsaî znopi focului,Şi sesera la pămînt Şi pl'ecai pă pot'iăauă,Mă-ntîlnii c-o rîndunaîiă.Eînduna d'in ţara mia,Du-t'e tu la maica mia Şi-m seré un pét'ésél,Pét'ésél d'in cîrpă nagră,Ca să-m vadă şi să-m criadă Cum mi-î inima d'e nagră,Ca imala primăvara,Se mi-o calcă toată ţara” .

Straja

96Yină badă-nt-altă sară, Că pl'acă năpasta-n ţară.

5

10

5

10

5

Nu vini pă la pîrlaz,Că iestă un ciné brîaz.Ci tu vină pin grăd'ină, lest-o poartă d'é rogoz, Cum pun mina, pică zos. Noi n-om facă d-iio pogacă, Pîn-o fi pogaca-n foc,Noi n-om facé d'é noroc, D'é cu sara porşoroc.

Ineu, reg. Crişana

97

Lasă-mă bárbat'é-n pácé,Că c-am făcut, n-oi mai facé S ic în poartă n-oî îăşî,S ic cu nime n-oi vorbi,C-oî şid'ă înt'insă-n casă Cu coat'é dalbe pă masă,Cu üot' négri la ferîastă.Cîţ pă ul'iţă or trecé.Tăţ cu ot'i î-oi petrecé, Numa unu m-oi al'ezé,Şî în casă 1-oí t'éma,Cu şăzut l-oi înbiie,Cu găiină pipărată,Cu guriţa eît'-odată.

Ineu

98

lo mă duc, doru rémíné, Plînze mîndra după mine. Io mă duc d'-asi cu dor, Ca şi luna printră nor. lo mă duc d'-asi cu zel'é, Ca şi luna printră stel'é.

S t r a j a , R . S . F . I .

7 1

99

Mîndra mia îi Craşoviană, Ţucu-i ot'i ş-o sprînsană Şi sérsélu d'in uret'é Şi guriţa cin mi set'é.

Straja

100

Mare-i noaptşa şi senină,Batşe vîntu pin grăd'ină, leş mîndro d'e mă petres.Şi mă petres cu lumină,

5 Pînă trec io d'in grăd'ină,Că-i grăd'ină burduroasă Şi îî noaptşa-ntunăcoasă.Mare-i noaptşa şi-i senin,Varsă mîndra la vénin,

io Las'să verşe cit d'e mult,Că io la ia nu mă duc.

Bala, reg. Banal, rn. Lipova

101

Ard'é luminuţ pă masă,Ciné mi drag, nu-i acasă.Ard'é luminuţu biné,Ciné mi drag, nu mai viné.

5 Frunză verd'é d'é secară,Drăguţu mnéü nu-i acasă.Frunză verd'é bat-o bruma,Tăt atîta mi acuma.

Şebiş, reg. C.rişana, rn. Gurahonţ

102

72

Dă la unu pin la doi, Aşt'ept puica pin la noi.

5

10

15

5

10

Dă la doî pînă la tri,Aşt'ept doar puic-a vini.Dă la tri şî pin la patru,Aşt'ept puica pin la pragu.Dă la patru pin la cine,Aşt'ăpt puica tăt p-aîic.Dă la cine pînă la şasă,Puica mia nu vria să iasă.Dă la şasă pînă la şapt'e,Puica mia nu să mai ved'é.Dă la şapt'0 pîn la üopt,Sufl'étu în mine-i mort.Dă la üopt şî pîn la noauă,Sufl'etu mi rupt în doauă.Dă la noauă pînă la zecé,Inima mi tătă recé.

Căuaşd, reg. Crişana, rn. Salonta

103

Ard'é luminuţ pă masă,Ciné mi drag, nu-i acasă.Ard'é luminuţa biné,Ciné mi drag, nu mai vine,Că s-o dus şî m-o lăsat, ífoapt'é bună ş-o luvat.Frunză verd'é d'é secară,Biné mi-o fost astă vară.Frunză verd'é bat-o bruma,Tăt atîta mi acuma.Fiîe-m biné, fiíé-m réü,Tăt trag io nécazu rnnéü.

Ineu, reg. Crişana

104

Pîn cé-i păduriţa d'asă, Mîndră ploîiţă să varsă. Ba zo ceia nu-i ploîiţă, Cî lacrimi d'é la f ét'iţă.

7 3

Fata plínzé, mă-sa doarme,Fată mare-ncred'inţată Preumblîndu-să pîn casă.„Scoală maică, mi durmi,Cî mă-nvaţă a gînd'i,Cu strini cum-oi trăîi” .„Trăîi i fica me biné.D'é üo fi mint'é la t'iné.La üo masă rot'ilată,D 'é strin d-üoamin cunzurată Trébuíé ficá-ntél'aptá.Că strinu pînă cé cină,T'é puné şi-i fac lumină,Dacă gată d'é cinat.T'é puné şî la spélat” .

Nermigi, reg. Crişana, rn. Inea

105

Datu mi-o maica pă mine Dup-on ciné d'é rumân, D'é frică şi-i ic zupîn.Da zupîn mă-sa í-o icé,Că n-are mălai şi míncé.

Nermigi

106

Fată nu tşe bizuîi La fisor fără mustiaţă,Că ţ-o puné lula-n braţă. Că tăt ríd'é şi glumeştşâ, Pînă sé tsé săluieştşă. Dacă tşâ înşală bine, Ap-atuns ríd'é d'é tşinC. Cînd altşilA mérg la zoc, Tu-î puné supa la foc. Cînd altşil'ă s-or vîrtşi, Tu-i şid'a şi-i supăii.Cînd altşilA or zuca,

15

5

10

5

Tu-i şid'a şi-i l'ăgăna.Cînd altşil'ă mărg la fin,Că tu-î da ţîţă d'in sin.Cînd altşil'-or săăăra,Tu-i şid'a şi-î l'ăgăna.

Brusturi, reg. Crişana, rn. Gurahonţ

107

Hop murgul'e coamă lată,Să mă sui în d'al odată,Ca să-ţ fac nn grazd d'e piatră. Sis yîntu să nu t'e bată,Sis soare să nu t'e ardă,Sis ploaie să nu t'e ploaie.Hot murgul'e, hot,Că nu-î yina calului,Si§ a podcovasului,Si mi-i vina mîndri mel'é,O pus casa-n petrisel'e,Să caise murgu pă iel'e.

Straja, R.S.F.I.

108

Batşă-mă Doamnă să mor înt-o grăd'ină cu flori,Ind'ă-s fetşă şi fisorî Cu mîndra d'é susuori.Batşă-mă Doamnă să zac înt-o grăd'ină cu mac Cu mîndra pă după cap,Pă suman păcurărăsc, în braţîl'e cui gînd'ăsc.

Brusturi, reg. Crişana, rn. Gurahonţ

109Trag în răii ca altu-n bină,Las’ să trag, că n-am pă nime.

75

Că pă sine am avut,Üo pus faţa la pămînt,

5 La pămînt eu iarbă verd'é,Pînă-i lumia nu să ved'é.Da n-o pus să putrăzască,Si o pus să înflorîască.

Brusturi

110

La fîntînă-ntră l'ivéz 1 stş-on pér cu peré vérz,Cu peril'e d'e arzint,Cu crenzil'é la pămînt.

5 Vorbesc lotri să l'e fure.Păzitori pă sin-om pune?Pă o fată şi p-on zuné.Iei păziră cît păziră,D'e l-o vreme să iubiră,

io Zîsă zuné cătă fată :„Aidaţ fată să fuzim,C-amîndoî né potrivim Şi la otş şi la sprînsene,Ca doi gol'umbéí la pené.

15 Să fuzim în Besu mare,Să nu ştşim maica taré.Să fuzim în Besu mic,Să nu ştşii-a noştş nimic” .Zîsă fata cătă zuné :

20 „L'ésné-i ţîîe a fuziré,Că ieştş om cu páláriié,Siime-n lume nu tş0 ştşii0.Da îo-s fată d'ezvăl'ită,Tăţ mă ştşiie că-s fuzită” .

Bata, reg. Banat, rn. Lipora

111

76

Mă dúséi la sécérat în pustă la Măd'erat.

Tăiai firu grâului,Tăiai raza soarelui.Cîţ drumarî p-acî tréce,Tăt d'in brazda me rupe.Numa bad'a cél mai mic, lél nu rupe nie un pic.Da io tare-l blăstămai:„Măi Miai, dragă Miai,Puîieţ cucurî pă buhai,Şi t'ă-nveţ a fura cai,Dacă nu-i ave, suceşt'ă Şî fură d'é prăpăd'eşt'ă” .

Nermigi, reg. Crişana, rn. Ineu

112

Ţipai zbicu péstá boi.Mă dúséi la buză moi.Ţipai zbicu péstá zunc,Mă dúséi la buză dulc.

Nermigi

113

Dă tinér cé mă-nsuram,Fată cu biné-m luvam.Da binil'é sed'é-n ladă,Guma şed'0 pup pă vatră,Cot'iníl'é-s în poiată.Mere cuma şi l'é mulgă,Cot'inil'é leii la fugă.Mere cuma şi l'é-ntoarn',Cotinil'-o íeü în coarfié.

Căuaşd, reg. Crişana, rn. Salonta

114în pămîntu néarat Flori frumoas-am séménat.

Séménat-am iarbă maré Şi tát véd, că nu re sare.

5 Séménat-am trandafirŞi n-o ieşit nis un fir.Séménat-am busuioc Şi o résarit d'éloc.

Bata, reg. Banat, rn. Lipova

115Păsăruîca cîntă-n iarba,Trese bad'a, nu mă-ntriabă,Cuzeţ că nu ţ-am fost dragă ?Şi io trec şi nu-1 întrieb,

5 Numa cu otşi-1 petrec.Bata, reg. Banal, rn. Lipova

116

Păsăruîca d'in alac, îiu mă blăstăma să zac,Că n-am pă nima cu drag,Să-m pună mina la cap,

5 Să m-ntriebe d'i se zac?Păsăruîca d'in ogor,Ku mă blăstăma să mor,Că n-am pă nima cu dor,Să mă-ntrîebe d'i se mor?

Bata

117Băd'işor d'epărtşîşor, îsu-m trimetş-atîta dor Pă părăii şi pă izvor.Trimetşe mai puţinei

5 Şi vin bad'o tu cu iei.Vină bad'o, cînd gînd'eştş,N-aştşepta să tşe doresc.

78

10

Yaî băd'iţă dor ţ-oî fi, ÎT-am pă ăine porunăi. Păr pă lună voie bună Şi pă stel'é dor şi zel'é Şi pă vînt cîtş-on cuvînt.

Bala

118

Tătă ziua tres-o zî,Pînă-î lunTa n-oi trăii.D'-oî trăii o zî, o doauă,Tăt oi trese caş-o roabă,

5 Ca roaua d'e d'iminaţa,Ca şi primăvara d'aţa,Ca roaba d'e pă răzoare Col'a-n răsărit d'e soare.

Baia

119

Mîndro, dragoştşil'e noastşe Or rămas pustii pă coastşe.Io am fost vineri la iel'e Ş-or resărit viiorel'e,

5 Yiîorel'e flori adîns,Cîn l'e văz mîndro să plînz.

Bala

120

Brato, doru d'e la tşine Păstă multşe d'aluri vine Şi nu-1 poatşe opri nime,Sis ţîgan cu satăra,

5 Sis rumân cu fluiera,Numa io cu inima.

Bata

7 9

121

Sine dragostşi nu cred'é, Nu mai caise iarbă verd'é. Sine iubeştşe şi lasă,Să-î de Dumnézo ped'apsă.

5 Sine Iubeştşe ca tşine,Să-î deíe Dumnézo bine.

Bata

122

Doru d'e §ine să l'agă,Nu-ş mai poartă mintşa-ntrîagă. Că d'e mine s-o 1'egat Şi-n gre boală m-o băgat.

5 Bol'ésc boală pă pisoaréŞi nimica nu mă doare.

Bata

123

D'e cînd mîndro tş-am vézut, La inimă m-ai căzut.Şi la stat şi la purtat,La gură d'e sărutat.Buzîl'e ţî-s subţîrel'e Şi-ndulsitşe ca cu miere. Buzîl'e ţî-s ca frunzil'é,Care fac păcatşil'e.

Bala

124

lubeşteşe mîndro, iubeştşe, Şi ie sama se îubeştş,Că la urmă tşe căieştş.Nu iubi pă fiie-sine,

80

5

O - c. 80

Să-ţ fiié nam d'é ruşine, jubeştşe voinic frumos, Să-ţ fiié namu fălos.

Bata

125

Duseţî-vă rîndunel'e La feriastra mîndri mel'é Şi cîntaţ doine d'é zel'é,Doina inimíoari mel'é.

Bata

126

Trag în réü ca altu-n bine, Las’să trag, că n-am pă nimé. D ’-aş ave pă oaré-siné,M-ar scoatşe d'in réü la biné, Ş-ar băga mîna pin foc Şi m-ar scoatşă la noroc.Ş-ar băga mîna pîn zar Şi m-ar scoatşe d'in amar.

Bata

127

Nu gînd'i bad'o, gînd'i,Ca tşină că n-or mai fi.Ca tşină sîn şi o miié,Da nu-m 1 răbuieştşă miié.

Bata

128Pămîntşe, negré pămîntşe, Tşă d'éscid'é d'é mă-nd'itsă, Nu mă lăsa să tşă calc,

81

Că nis un bine nu-ţ fac.5 Şi lu Dumnézo îi zel'é

D 'e tînăreţîl'e mel'é Cum l'e petrec d'e cu âel'e Şi e-atîtşa gînduri grel'é.Şi lu Dumnezo-î bănat,

io Miié pă sine mi-o dat.Bata

129

Sine n-avut noroc, n-are,D 'e cînd naştşe pînă moare.Da io una n-am avut,D'e cînd maica m-o făcut,

5 M-am născut fără noroc.Că maTca cîn m-o băiat,C-o mînă ţîţă mi-o dat,C-un pisor m-o l'egănat,Cu gura m-o blăstămat.

io Cum blastemi maică d'e foc,Ca să nu mai am noroc?Mă ducu pă drum gînd'ind,Mă scol noaptşa suspinînd.Vai maică, dulsaţa mia,

15 Se m-aî făcut frumoşa,D'-aşa-m rod viiaţa mia?D'e m-ai fi făcut urîtă,Nu aş fi tot necăzită Şi pîntră proştş povestită.

Bata

130

Străiină străiinătat'e,Nu má-nstrélina d'épart'é,Că n-am mamă să mă coat'é.Nie am mamă, nie am tată,

5 Paré-m c-am créscut d'in piatră

82

5

5

10

5

Sic am fraţ, nie am surori,Paré-m c-am picat d'in nori.

Ineu, reg. Crişana

131

Zel'é mi şî mi bánat După ţara c-am lăsat. Da şî zel'é şî nu pre, Ca după mîndruţa me, tlot'işă şî sprîncănată Şî mai taré blăstămată.

Ineu

132

Cînd té véd bad'é la lună,Inima mi să răzbună,Căc cu maré dor t'-ast'épt Să t'é pot strínzé la t'épt.Bad'é inimă d'é piatră,Cé nu vin la min-odată ?Barem bad'é pînă-n casă,Să mă véz fată-miriasă,Barém bad'é pînă-n poartă,Să mă véz viíé üo moartă

Ineu

133

Io mérg mîndră d'é la t'iné,Da iîiîma me rémíné, îe-o mîndră, pun-o biné.D'é-i vid'e, că înfloreşti'é,Mai poţ traz-a me nid'ezd'é.D'é-í vid'e că veşt'ăăeşt'ă,H-aî cé-m traz-a me nid'ezd'é.

Grăniceri, reg. Crişana, rn. Criş

83

134

Săracă irimă arsă,Acar custă, acar lasă,Dacă n-aî voié d'-acasă.Săracă drăguţa me,

5 Mai biré nu t'-aş aveCu asta t'imnal-a me.

Albac, reg. Cluj, rn. Cimpeni

135

Luvai d'alu d'-alungu Şî pădur'a d'-alatu Să mă-ntălnSsc cu bad'u.

Albac

136

Săracă inima me,Maré foc ard'é la îe.D'-ar put'e focu iésí,Maré d'al ar pîrzol'i.

Văsoaia, reg. Crişana, rn. Gurahonţ

137

D'e la noi la triia casă Tinérá nevastă zasé.Nu ştşu zasé, d-o să fásé,D-o bărbatu nu-iprie plase

5 Că-î bătrîn şi béutoriŞi la lucru n-aré spori.

Căpîlnaş, reg. Banat, rn. Lipova

138

84

Săras tînireţ-a mel'é,Réü petrec lumia cu iel'e,

Tăt c-amar şi cu nécaz Şi cu lacrimi pă obraz.

Căpilnaş

139

Plînzăţ otş şi lăcrămaţ, Voi sîmtşgţ mai vinovat, Sé iubit nu mai lăsaţ,Se vid'eţ nu zăuîtaţ.

Căpilnaş

140

Bad'o, d'é cînd tşă íubésc,Nu dorm, nis nu hod'inésc,Numa la tşine gînd'esc,Cum să fac să tşg íubésc.

Căpilnaş

141

„Bad'iţă, cînd t'-am vézut,Poat'é că m-am bolînzît,Lăsai pă maica bet'agă Ş-al'ărgai la t'iné dragă” .„Mîndruţă, cînd t'-am vézut,Poat'é că m-am bolînzît.Cînd trec mîndră pé la poartă,Da tu dormi, durmiri-ai moartă.Cînd trec mîndră p-îngă t'iné,Trémura şuba pă miné” .

Covăsinţ, reg. Banal, rn. Arad

142

Cit'é flori pă cînrp înflor Tát'é-m plîng miié dă dor,

Că dă cé nu mă d-însor?Dă-nsurat m-aş însura,

5 N-am pă ciné foc luva.Că pă cin-aş fi luvat,M-o lăsat, s-o măritat.

Căuaşd, reg. Crişana, rn. Salonta

143

„Averi-ai mîndro pécat,Mă lăsaş infármécat.H-ai ave din bine part'é,Că mă fărmăcaş pă moart'é.

5 Dăsfă mîndră c-ai făcutŞî-m dă drnmn şi mă duc” .„Io n-am făcut şi dăsfac,C-am făcut şi mori dă drag,Că din urmă ţ-am luvat

io Şî-n grăd'in-am îngropat.în marzina dă părăîi,Ca şi mori dă doru miiéü.D-înt-o gură dă fîntînă,Şi t'é-ntorc l-o séptémina”

Că uaşd

144

Cit'é flori îs pă pămînt,Tăt'e-m pusé zurămînt.Numa floaria soarelui Şed'e-n poarta raiului

5 Şi rugă lu DumnézéüPéntru zurămîntu mnéü.

Căuaşd

145

Păsăruică păsăria,Du-tşe tu la maica mia,

8 6

5

10

5

5

Apoi tu spuné-í aşa :Să nu-m poartşe ţoal'il'e,Să nu-m poartşe, să num vindă Numa-n foc să mi l’-aprindă Cu tri părţ dzé l'emné vérdz Şî c-una dz-el'e uscatşe,Să miargă fumu dzépartsé,Ca să vadă maiăil'e,Caré-nstréíin fetşil'e.

Bănia, reg. Banat, rn. Bozovici

146

Sic am taică, nie am maică.Cum aş vu pt'icat d'in t'atră.Sic am fraţ, nie am surori,Cum aş yu pt'icat d'in nori.Draga me, măicuţa me,Üo, iert'i-t'é Dumnézéü.

Vaşcău, reg. Crişana, rn. Lunca Vaşcăulai

147

Dúcé m-oi şî n-oi şid'e Multă vreme p-aiice.M-oi dúcé şî n-oi vini,Şi véd ciné m-o dori?Dă m-o dori cinéva, îfu zor, că n-oí rénturna.Da dă nu m-o dori nimé,Foc-o vini pînă-i lume.

Căuaşd, reg. Crişana, rn. Salonta

148

leü m-aş dúcé dăp-aîic, îsuma-m par zíl'il'é mic. M-oi lăsa pă postu maré, C-atunc îs zíl'il'é maré.

S 7

5 Mă duc cu cocoaril'éD-înd'ă răsar soaril'ă,Şi mă duc cu turtura D-înd'ă răsare ziua.

Căuaşd

149

Bad'ă, doru mnéü c-a tău,Darî-ar bunu Dumnézéü,Ca şi-l poc împreuna,Cu dragu l-aş sămăna.

5 Şi l-aş facă stog în pragŞî l-aş d-îmblăt'i cu drag Şî l-aş cernă pîn sprîncenă Şî l-aş da d-inimi mel'ă.

Căuaşd

150

Şt'i tu bad'ă ce zîcaî,Cîn la noi pă prag şid'aî Şî cu mină voroveî'!Şi să bază driacu-n t'ină,

5 Cînd t'-i lăsa tu dă mină.Driacu-n t'ină s-o băgat,Că dă mină t'-aî lăsat.

Căuaşd

151

Maică, cînd-oi muri íéü,Nu mă-ngroapă-n temét'éü,Că mă-ngroapă-n rîtu tău,Mă-ngroapă în rît cu penă,

5 Că am veri şî verişenă.Şî mă-ngroapă-n rît cu flori,C-am fost dragă la ficori.

Căuaşd

88

152

Murăş, MurCş, apă l'ină,Trés mîndra d'in ţară strină.Şî o trés să nu o nes,Că dacă tu îi néca,

5 Ie pînza d'é pă pisoară,D'é vez moart'a-nşălătoară.Ie pînza d'é pă obraz D'é véz moart'a cu nécaz,Că Ie vre să né căznască,

io Floaria mîndră să domnască.Văsoaia, reg. Crişana, rn. Gurahonţ

153

Las’ să plîngă ot'i miiéi,Dacă n-am cotat cu íéí.Las’ să plîngă irima,Nu ş-o pricéput vremia.

Săcălura, reg. Cluj, rn. Cimpeni

154

Trímésu-m-o bad'a dor Pă frunza d'în vila lor.Io î-am trímés dor acasă Pă frunza d'în viia noastă.

5 Du-t'é dor pînă cé-i nor,Că dacă o-nsănina,Mai départ'é t'-oi mîna.

Şepreuş, reg. Crişana, rn. Criş.

155

Şî m-azunz-on dor d'é casă, Dé copii şî d'é névastá.Şî m-azuná-on dor ş-o zel'é í)é copii şî d'é muiere.

89

5

5

10

5

5

90

Du-mă Doamné-n pac-acasă La copii şî la nevastă.

Şepreuş

156

Pă lingă Dunăria maré Yin boitari cu boii.Da năîint'a bolilor Că-î o fată ficoriţă Cu năframă d'é crăd'inţă.Strigă lura cătă soare Să miargă fata mai taré,Că îură Dunăria maré.,,Lasă ziié, să mă moaie,Că n-am tată să mă ţîîă,Sici maică să má-nbrecé,Numa apa să mă-nnecă” .

Albac, reg. Cluj, rn. Clmpeni

157

Ciné strică dragost'il'é,Mincé-í grău pasăril'ă Steie-i sinzé pînă-n brăii,Şî-1 mincé vérmi dă viü,N-aibă pită caldă-n masă,Nici sănătat'ă-n uoasă,Fiíé-í grazdu fără boi Şî stîna lui fără üoí.

Căuaşd, rcg. Crişcina, rn. Salonta

158

Yoî, voi, voi zori, voi surori, S-aţ grăbit d'é v-aţ versat, D'é m-o prins ziua în sat Cu doi cai l'egaţ d'é gard? Strigă tăţ, că i-am furat.

Dară io nu í-am furat,Numa miié m-o fost drag,Să vin io pă călărit Şi la mîndra la iubit.

Bata, reg. Banat, rn. Lipova

159

Nis la poartă n-oi ieşi,Cu îiima n-oi mai vorbi, S-oî şid'a întşisă-n casă Cu mîn albe pă feriastă, Cu ruziţă la uretşe,Sine mă ved'é să crepé. D'é m-o vid 'a brata mi éü, Să-l feriască Dumnézéü.

Bata

160

Io mă duc, mîndruto duc,Io mă duc mîndruţo mine, Doru mieu la tşin rémíné, Grizeştşe-1 mîndruţo biné.Şi mi-1 l'agă, mîndro l'agă în colţ d'é măramă nagră Şi mi-1 trimetşe pă apă. Dacă iei s-o cufunda,Nu mai traz-a mia nid'ezd'é. D'é s-o opri dup-o piatră, în tri an mă tăt aştşaptă, în tri an şi zumătatşă,Că tş-am iubit cu dréptatsé.

Bata

161

în grăd'ină pă cărare Pagubă, că-î iarba mare

5

Şi nu pot cîntînd a merze La a mel'é florisel'é Să l'e ud cu apă résé,Doar d'é urît îm mai trese, Cu ap résé d'in izvor,Doar mai viné ş-a míéü dor.

Bala

162

D'-ar fi doru vínzétorí,M-aş fásé négusitorí.L-aş fásé grămadă-n şură Şi l-aş da cui m-ar da gură.

5 L-aş puné grămadă-n pragŞi l-aş da cui m-ar fi drag.

Bata

163

M-o luvat dor înt-o sară Şi m-o fost péstá o vară M-o luvat dor înt-o zi Şi m-o fi pîn-oi trăii.

Bala

164

D'é siné doru să l'agă,!Nu-i pară lumia d'é şagă. Că d'é miné s-o l'égat, în gria boală m-o băgat,

5 Numa otşi m-o lăsat,Să mă mai uit io pin gard.

Bala

9 2

5

10

5

10

15

165

L'agănă-tşe frunzul'iţă,Că nu vin-a míéü băd'iţă. Plînze şi tu, cum plîng leu Pă sél-sé l-am iubit íéű. Du-tşe, du-tşe dorul'é, Cruţă-m tîmreţîl'e.Măi băd'iţă, bădiţ'el'e,M-aî furat minţîl'e mel'e Şi cu doru m-ai lăsat,Să tot plîng neînsetat.

Baia

166

Cînd d'e mină rău să l ’agă,Să ştşi sorioară dragă :La tşine mintşa-m al'argă.

Bata

167

D'e trizăs d'e d'imineţ Î7u ieş mîndro să mă vez.Ia leş mîndro pînă-n poartă, D 'e vez doru cum mă poartă Mă poartă doru bolind Pă su garduri străzuiind.Tşe străzuîesc pă la poartă Şi tu dormi, durmiri-ai moartă. Tşe străzuîesc pă la uşă Şi tu dormi, durmiri-ai dusă. leş mîndro pîn la uşiţă Şi dă-m o ţără guriţă.Dacă nu-I alta şi nură,Mă sărută şi tşe dure,Dacă nu dară şi dară,Mă sărută şi tşe cară,Să nu-ţ umblu p-îngă gard,

9 3

2 0

Cum-god' un ciné turbat.Şi sara şi d'iminaţa,Să-m scurtşe Oristos viîaţa.

Bata

168

Ştşi tu mîndro se vreü léü :Să fi floare-n sînu míéü,Şi cînd rog pă Dumnezéü,Să pătrund în pîeptu téü.

Bala

169

Azungă-t'e, mîndr-azungă,Azungă-t'e doni míéü,Und'-o fi pripor mai réü,Să-ţ véd mîndro píéptu téü,

5 Da cuprins în braţu míéü.Straja, B.S.F.I.

170

Hai popă la vand'él'iié,Că n-am d'-a spuné pácat'é,Numa tri cará-ncárcat'é,ÜSTuma pínt-a mel'é fapt'é.

Cáuasd, reg. Crişana, rn. Salonta

171

Trazé săraca névastá La trudă şî la năpastă. Trazé săraca muiere La trudă şî la naveré.

5 D-inima me nu-í la loc,Că-i ruptă pîn la mizloc.

9 4

D-inima măicuţă-n miné Ségrit-o caş-on earbuné, Că ved'é că nu mi biné.

Căuaşd

172Péru bad'i zumátat'é Putráze§t'é la Űorad'é.Péru bad'i şi t'íca Eéű îm cuntă d-inima,Pöru bad'i şi faţa Eéű o mîncă t'emiţa.

Căuaşd

173Părăuaş cu apă résé P-îngă casa maici trésé, lesé maica să să spel'é,Ved'é că-s lacrimi d'-a mel'é.Şî nu să spală d'é áel'é.Cîtşă lacrimi i-am vărsat,Poţ fásé fîntînă-n sat,Fîntînă cu tri izvoară,Sin-o be apă să moară.Doar-o be duşmanu mnéü,Să mi-1 bată Dumnézéű.Doar-o be duşmănită,Să o bată presésta.

Văsoaia, reg. Crişana, rn. Gurahonţ

174Cînd am fost mic în bélcéü Vutu-m-o mînca lupi,Cînd am fost dragă maici.Ba că mîncă lupi drac,Nu mîncă prunci sărac.

V a ş c ă u , reg . C r i ş a n a , r n . L u n c a V a ş c ă u l u i

175

5

5

5

10

15

D-aşe-s d'é străiină-n lumé, Ca şî pomu p-îngă drum. D-aşe-s d'é străiină-n ţară, Ca săcara-n grău d'é vară. D-aşe-s d'é străiină-n sat, Ca sécara-n grău curat.

Vaşcău

176

Cînd îm vifié dor d'é maică, JSiuma-m pui capu pă masă. Cînd îm vin? dor d'é taică, îm pui capu pă feriastă. Cînd îm viné dor d'é fraţ, Nurna-m pui capu pă braţ.

Vaşcău

177

Avu maica şapt'e fet'é, Grăbi maica d'é ne det'é. Séptémíná nu-mplinií,Pîn la maica că vinii, în grăd'ină mă băgaî, Floril'é l'e blăstămai : „Creşt'eţ flori şi înfloriţ,Că miié nu-m trăbuîiţ,Cînd miié m-aţ trébuiit, N-aţ crescut, n-aţ înflorit. Creşt'eţ flori cît garduril'e, Să vă bată vînturil'e.Să vă bată vîntu-n faţă, Umpl'eţ lum!a d'é dulsaţă, Să vă bată vîntu-n dos,Urripl'eţ lumia d'é miros.

Straja, R.S.F.I.

96

178

Frunză verd'é avrămiască,Vini cart'é-mparat'asca :Sévest'é să să iubîască,Fet'é să să părăsască.

5 Cart'é cu pécétu verd'é,Eîd névest'il'é d'é fet'é.

Inen, reg. Crişana

179

Cít fuséí la maica fată,Sernuí pita-n sîtă rară Ş-o mîncai cu rîs p-afară,Iară cîn mă măritai

5 Sernui pita-n sîtă d'asăŞi mîncai cu plîns la masă.Luvai cuţit să-m tai pită,Lacrimil'é tare-m pică,Luvai cîrpă să l'e şt'erg,

io îel'e şi mai taré mérg.Să şt'i maic-ad'ivărat,Cît'e lacrimi am vărsat, în îel'e m-ai fi scăldat.

Straja, II. S. p. I.

ISO

Grăbi maica d'e mă ded'é,Pînă fu grăd'ina verd'é.Şî nie biné nu-nflori,Pînă la ma”ca vinii.

5 Maica ded'é m-a-ntrăba :,,Réü ţî fica me uo ba?”,,Taé maică, nu mă-ntrăba,Yéz tu biné, că faţa Galbină-î, măi, ca cara

io Şî luciíé ca d'aţa.în grăd'ină mă băgai

7 c. 80 97

Şî floril'é blăstămaî:Creşt'ăţ flori cît garduril'é,Şi vă bată vínturil'é,

15 Ca pă fet'é gínduril'éAl'égínd st'aguril'é.Cr est'ét flori şi înflorit,Că miié nu-m trebuiiţ,Şi săcaţ d'in rădăcină,

20 Ca miné d'é la inimă” .Nermigi, reg. Crişana, rn. Ineu

181

Maico, îrîmă d'é tşatră,Mai vină la min-odată,D'é véz strinî cum mă poartă.Că zo strinî pînă şină,

5 îo suspin d'é la îrîmă,Cîtşă păsărel'ă-n codru Tătşă şină şî s-al'ină,Suma io-s pasăre strină,Nis nu sin, nis nu m-al'in,

io Séd în criangă şî suspinCîntă cuse cîn tş-i dúsé,Că zo îo cîndu m-oi duse,Tu-î mere pă sus cîntînd, îo-i mere pă zos plîngînd.

Väsoaia, reg. Crişana, rn. Gurahonţ

182

Mă rugai mamă d'é t'iné, Să ţîn zîl'e péntru mine. Zíl'é mamă nu ţînuş, în ţar’strină mă dăduş,

5 Und'é nu cunosc pă nimé,Sum-on popă ş-on birău Ş-on bătut d'é Dumnézéü, Acesta-î bărbatu mnéü.

98

10

5

10

15

20

5

Pînă-ş ie buhaîu-n spat'é, lé trecut d'é mnéz d'é noapt'é. Pînă-ncalţă un piéor,Soaril'é-i la prînzîşor. Pînă-nealţă célálalt,Soaril'e-î la scăpătat.

Ineu, reg. Crişana

183

Mă rugai maico d'é tşifie Să ţîn zíl'é păntru miné,Să mă dai în sat cu tşifiă.Şî tu zíl'é nu ţînuş Şî în sat nu mă dăduş.Mă dăduş în ţară strină,Índ'é nu cunosc pă nime.Şî tu maico mă aştşaptă în tătă Duminéca Cu prînzuţu cald în masă,Cu apşoară resé-n vasă.Pînă io maic-oî vini,Prînzu-n masă s-o rési,Apa-n vasă s-o ncălzî, îo maico tăt n-oi vini.Că zo io maic-am prînzit La măsuţa rotşilată Şî d'é strin încunzurată.Şî zo io ma'c-am mîncat O struzăluţă d'é pită Cu lacrimi picăturită.

Vúsoaia, reg. Crişana, rn. Gurahonţ

184

Tu maică t'-ai lăudat,Că ţîn zíl'é pentru miné Şî mă dai în sat cu t'iné.Maică, zíl'é nu ţînuş Şi d'éparte mă dăduş

99

Pést-on d'al cu spini verz,Maică, şi nu mă mai véz ;Pést-on d'al cu spini rari,Maică, şi nu mă mai ai.

io Că ş-astară n-am cinatNum-o struzauă d'é pită Cu lacrimi picăturită.Tinără mă măritai Şi réü loc îm căpătai,

îs Mă dúséi după urît,Şi-m fiié şî-n pămînt strimt.Nu m-am dus după cél drag,Şi-m fiié şi-n pămînt larg.Tuturor l'é lumia bună,

20 Da miié mi mătrăgună.Tuturor l'é lumia dragă,Miié mi cérnalá nagră.Nemiloasă lume,Cum ţ-aş puné nume?

25 Că îăşt' strîcăcoasăŞi nănorocoasă.

Nermigi, reg. Crişana, rn. Ineu

185

Cîntă cucii primăvara,Scoat'é mîndro pat-afară,Să mi-1 pun lingă un gard,Să mă fac cine turbat,

5 Să m-arunc la t'ine-n pat,Să mă satur d'é pupat.

Straja, li.S.F.I.

186

Mîndruţă, mîndruţă,D'é m-al fi drăguţă,Ţ-aş cumpéra păpuş,

100

5Cu íéí sara la viţei, D'iminaţa la căţei.

Straja

187

Săraca cé nana Floare,Că n-aré cizmé-n picoaré !Miné-í tîrgu la Zula,Üom mere şi i-om luva.

Sintea, reg. Crişana, rn. Criş

188

„Bad'é mnéü, bad'é Mihaí, PiifuM boitori la buhai,Şi t'e-nveţ a fura c a i!”„Mîndra me, mîndră cé Floare

5 Cin t'é véd, mîndro, la soare,Mă prind friguri d'é lungoaré !”

Sintea

189

Toată ziüa la cosit,Cu sine m-ai potrivit?Cu luna, cu soaril'é,Cu séríu, cu stel'il'é.

Straja, R .S.F.l.

190Coconiţă, Dumnéta,Doară m-ai făcut céva,D'é nu t'é mai poc uita?Astă noapté-n vis visam,

5 Că sărutam perinaCu gin ca íésit' Dumnéta.

Ineu, reg. Crişana

101

191

Sui la d'al, scobor la val'é,Mă-ntălnii cu mîndra-n cal'é, lo vorbesc, ia mă vorbest'é,ÎI dau miere, uu primeşt'e,

5 Drasé o şt'i se gînd'eşt'e.Straja, R.S.F.I.

192

Dragu mi mîndro d'é t'iné,Cin t'é véd însinsă bine Cu marama d'é la mine,Cumpărată d'in sétat'é

5 Cu tri zloţ şi zumătat'e.Straja

193

Şt'i tu mîndro se gíndésc? îo gînd'esc să t'é íubésc.Şt'i tu mîndro sé mă uit? îo mă uit să t'é sărut.

Straja

194

Ţucu-ţ mîndro ot'i tél,Cînd or fi lîngă a miéi.Ţucu-ţ mîndro gura ta,Cînd o fi lîngă a mia.

5 Ţucu-ţ mîndro ot'i téi,Că mîndru t'é uiţ cu iéí.Ţucu-ţ mîndro gura ta,Că mîndru vorbést' cu ia.

Straja

102

195

N-aibă bad'a nimica,Nunta bîta şî şuba Şi üot' négri ca mura,M-oí d'ăstul'i c-atîta.

Nermigi, reg. Crişana, rn. Inen

196

Mîndra me d'é la Monesă, Nu şt'i toarcă, nu şt'i ţesă, Numa-i plac umbril'é d'esé. S ic nu-î plac puii d'é rété,

5 Numa prunci cu musteţă.Nermigi

197

Mîndruliţă d'é la D'ézna,Bată-t'ă ploaia şi bezna.Şî t'é bată precista,Mîndră t'-o făcut măta,

5 Şî la üot' şî la űrét',Caş-o cuhă d'in curăţ',T'-o făcut în sărbători,Şi fi dragă la ficori.T'-o făcut sara pă lună,

io Mîndr-aî fi, da îăşt' nebună,Că-ţ vinz dragost'a pă ban La unguri şi la zidan.Şî ai cinsta cînilor,Că-ţ vinz gura strinilor.

Nermigi

198

Pă drumu Yărşăţuluî, Tălniî mîndra bad'ului,

1 0 3

Bură ziuă nu-î dădui,Maré cudă îi făcui.

Albac, reg. Cluj, rn. Cimpeni

199

Muiere, cé îăşt' nebură,D'é gura-n zădar îţ sură.Lasă lumia să vorbd'ască Şi cé-í piacé să gînd'ască D'éspra a me nébuniié, p'-acolo că-ţ pasă ţîiă.Iéü lucru, agonisésc,Tăt singur chivérnisésc.Şi încă eit'é poc, fac,Ca un voinicaş sărac.

Avram Iartcu, reg. Cluj, rn. Cimpeni

200

Zi, zi, zi, măi muzîcaş.Că ţ-oi da la vară caş.Da d'é nu mi zicé biné,Drac-o băga eaşu-n t'iné.

Apateu, reg. Crişana, rn. In eu

201

îo pă d'al, mîndră pă val'é,O cunosc numa pă poal'é,Pă creţîtu poal'élor,Pă mérsu picoarélor.

Albac, reg. Cluj, rn. Cimpeni

202

Măi, tu domn solgăbirăii, Dă-i drumu lu neică míéü,

5

5

5

10

Că nimica n-o furat,D'ecît tri scînduri d'é brad,Ca să-î facă mîndri pat.Altăse s-o fi furat,Tăt cu mîndra l'-o mîncat.

Straja, R.S.F.I.

203

Bat'é Doamnă varméza,Cari-o făcut t'ămniţa.Să l'é fi făcută íéü,L'-aş fi făcut făgădău,S-aud viru corăîind,Poal'é albe bîlbăind, (fîlfăind (?))Pă mîndra-n frunză zîcînd.

Albac, reg. Cluj, rn. Ctmpeni

204

D ’-aiica pîră-n Braşău Nu-î ficor sărac ca íéü,Ba mai iestă şi cucu.Cucu dacă bolnăveşt'ă, lură rnnerla şi-l păzeşt'ă.Da íéü dacă bolnăvăsc,Nu mă mai tămăduiăsc.Trandafir d'é pă cétat'é,Spuné mîndri sărătat'ă,Că d'é mniré n-aré part'é Acuma, da nie la moart'é.

Avram láncú, reg. Cluj, rn. Ctmpeni

205

D'in satu, care simt íéü, Nu-í popă, da nie bd'iräü, Că í-o dus lucru cél réü. Pă popa péntru popiíé

105

5 Pă bd'irău péntru portáié. Pă popă péntru povestă,Pă b'dirău péntru névest'é.

Aeram Ianca

206Pă mar zi na Dunări Prinsără-mă lend'éri.Tri mă l'agă, tri mă-ntriabă :C-am făcut cu turma-ntriagă ?

5 Fost-o tîrgu la ZulaŞ-am yîndut tătă turma.Da cu bani s-am făcut?M-am scăpat şi î-am béut.

Dezna, reg. Crişana, rn. Gurahonţ

207Yaí d'é miné mult doriésc Cu mîndra să mă-ntîlnesc,Doauă vorbe să vorbesc Ş-apoi să mă d'éspártésc.

Baia, reg. Banat, rn. Lipova

208Mîndra, bat-o soaril'é,Ş-o béut fuîoaril'e Şi s-or rărit poaFiTe,D'é să véd pisoaril'é.

Bata

209,,L'el'iţă cu otşi mis,Se mă fas să vin p-aîis?”„Io bad'iţă nu tşe fac,Că tu vin, dacă ţî drag” .

Bata

106

210

Dragu mi l'el'iţa naltă, Că-m dă gură păstă baltă Da l'el'iţa micutşa Kupé gardu p-is-col'a

5 Şi să fură p-îngă şură,Să mă sature d'e gnră.

Bata

211

Fost-am tînăr şi luzău,Bănuiăscu-m, da-i tărzîu.Frunză verd'é bob d'é l'intşă,Bată-tşă focn téü mintşă,

5 Dacă n-aî fost mai naîîntşg.Da în urmă ca-i vinit,Miié nu m-ai trébuíit.

Väsoaia, reg. Crişana, rn. Garahonţ

212

Tréc zíl'il'é, tréc noptíl'é,M-azung bătrîneţîl'e.Fost-am tînăr şî zglobiü,D-amu-s bătrîn şî-I tărzîu.

Pădureţii, reg. Crişana, rn. Criş

213

Scobori Doamnă pă pămînt, Şi véz domni c-o făcut,Că n-o făcut d'ireptat'é,Cî numa tăt strîmbătat'e.

5 Bat'é Doamnă c-aî d'-a bat'ă,Bat'ă domni după sat'ă.Bat'ă Doamnă varmed'ă,

1 0 7

D'i c-o făcut t'Cmîţîrc,D'é n-o făcut birturíl'é P-îngă tát'6 drumuríl'é,Ca şi beü îo cu míndril'é.

Pădure ni

214

D'écít nevastă bătrînă,Mai bine cu capu-n tşină.Că d'é tşină m-oi spălare,Da d'é dînsa n-oi [sjcáparé.

Bata, reg. Banat, rn. Lipova

215

î-am pl'écat mîndro la tşine Şi n-am pl'écat mîndro bine, C-o fost cal'a lunecoasă Ş-o fost noaptşa-ntunăcoasă. Am zmintşit la altă casă,La o casă şind'il'ită,Găsii mîndra adurmită La uşa sa d'é uîagă Viné mîndra şi mă-ntrîabă : D'é cáré floaré mi dragă?Mi dragă floaría d'-alun Şi d'é mîndra d'-îngă drum. Mi dragă floaría d'é orz Şi d'é mîndra sa d'in colţ.

Bata

216

Hai mîndro şi né iubim,Că noi biné né lovim :Şî la üot' şî la sprínéené,Ca doi păunaş la penă.

G r ă n ic e r i , r e g . C r i ş a n a , r n . C r i ş

217

Tu mîndro m-aî cumpătat,D'-am negrit şi m-am uscat,Ca şi păru d'in sei gard.Şi io că tş-oî cumpăni,

5 Tş-i usca şi îi negri.Bata, reg. Banat, rn. Lipooa

218

Nevastă, cu crinol'in,Să m-aştşepţ, că astăz vin. Că ş-asar-aş fi vinit, îiuma Io m-am zăbovit.

Bata

219

Să mai trag pă cit am tras, Tăt d'e nărav nu mă las. Naravu nu-1 pos lăsa,Tătă viaţ-o fost aşa.

Bata

220

Spusu ţ-am Io mîndră bină, Să t'é férést' tu d'é miné, Că îo-s drac înpel'iţat, Mult'é fet'-am înşelat.

5 Şi t'é-ncélul şi pă Ciné,Dacă nu, să fiu Io cîne. lo-î mere mîndră la zoc, Tu-I puné cupa la foc.Io m-ol dúcé ş-oî ăuca,

io Tu-î şid'a şi-I l'egăna.Şi lo-I purta inel'e,Tu-î ţipa mărzel'il'e.

1 0 9

Cred'é-m miié mîndră dragă,Că cu mine nu fac triabă.

Chisindia, reg. Crişana, rn. Gurahonţ

221

D' -aş trăii cit frunza-n viie,Nu ieü fată cu moşiîe.Mal bine una săracă,Cari cu mina ii să-nbracă

5 Şi c-oi ziéé io să facă,Cînd-oî zice ,,tac” , să tacă.

Chisindia

222

Mărita-m-aş şi Io biată, Hainil'é d'é pat mă gată. Nie nu-î ţol, nie nu-î cozoc, D'e alt'il'é nu-i d'eloc.

5 In pivniţă ca-n ul'iţăŞi-n cămară ca afară.

Chisindia

223

Cin ţ-o fi bade mai bine,Să vină popa la t'iné.Cin ţ-î gîndu că t'e scol',Să vină popa că mori.

Chisindia

224

Mărita-m-aş să nu şed, Suma cîmpu să nu véd. Cîmpu să-l vadă bărbatu,Io să mătur, s-aşt'ern patu.

1 1 0

Să-m pun ogl'inda-n ferîastă, Să véd biné-m stă nevastă.

Chisindia

225

„Frunză-n prun, frunză su prun Ia ieş mîndră pînă-n drum,DJe ţ-am fost v-odată bun” .„Io băd'iţă ţ-aş ieşi,Că io nu m-aş bănuii.Da-s cu nnnü'e în piné Şi mutu stă lingă mine” .„Lasă pina să dospiască Şi pă mutu să-l stropşască” . „Tac băd'iţă, c-oi ieşi,Dacă pina oi stropi,P-atunc mutu o durmi Şi la t'iné oi ieşi” .

Chisindia

226

„Nevastă, dragă nevastă,Cin trece pă su feriastă?”„Da-i miţa d'e la vecina” .„Minţ muiere, mint urziîe,Miţa nu-i cu pălăriie.Iar d'-o fi miţa vecini,N-o ar lătra aşa cîni” .

Chisindia

227

Coată Doamné cu üot'i Cé fac domni cu lotri. Şi doamnil'é domnilor Pă bratél'é lotrilor.

C ă u a ş d , r e g . C r i ş a n a , r n . S a lo n ia

228

La d-umbra dă l'émn dă vad Nana cu maíu dă brad L'é int'ind'é pă răt'ită,Viné cucu şi l'é zvîntă,

5 Pupăza l'é măngăl'eşt'S,Mîndra-n ladă l'é tomneşt'ă. Tomneşt'6-l0 mîndră biné,C-oî vini şî io la t'iné,

Căuaşd

229

Névastá-n ul'iţa noastă,Cé t'é porţ aşa lutoasă?Üo n-aî l'emné su căldare,Üo dapén Dunărîa maré?

5 Üo n-aí l'emné şî sopon,Nu l'é pot spăla dă somn?

Căuaşd

230Nie az noapt'é n-am durmit,Numa tăt am străzuiit La o crucé d'é feriastă,Pîntr-o bést'é d'é névasta.

Avram láncú, reg. Cluj, rn. C'unpeni

231

Ficoru cu mindre mult'é Dă-1 dracului să-l sărut 'é,Că-i trécut mnaza d'é noapt'é Pă cin umblă pă la poartă.

5 Cin iură rîndu la mniré,îi făcută ziüa biré.

Avram Iancu

1 1 2

232

T'é cunosc mîndră pă poal'é,Că dă lucru iăşt' cam moal'é.Dă lucru d-ai fi mai iut'e,Haínil'é ţ-ar fi lăut'ă.

Căuaşd, reg. Crişana, rn. Salanta

233Colo sus pă ca cétat'é Să bat doaüä frunză lat'é, Zo al'a nu-s frunză lat'é, Că-s maică doauă surat'é. Să bat'é pînt-un ficor,Că d-ăla-î drăguţu lor.

Căuaşd

234

Lung îi drumu Orăzî,Dar mai lung doru bad'i.Drumu Orăzî să gată,Doru bad'i nie uodată.

Căuaşd

235

Dă-mă maică cui mă cere. După purcar drlac-o mere, Că purcaru mîncă mult Şî nu-I harnic dă pămînt. Cîndu misomnu mai dulcé, lél ie bota şî să dúcé.

Căuaşd

236Tăt mă mnir dă cé nu pt'ér, Ca şt'uca dracu-i dă fér.

C . 8 0 1 1 3

Că tnmna dă fér ş-aş fi, Mégis aş put'é péri.

237Bata-t'é băd'iţă, bată Inima me ca stricată.Şi t'é bată bad'é, bată Doaüá zíl'é-n séptémíná Si cred'inţa me ca bună. îar t'é bată bad'é, bată Cel'é doauă zil'é grel'é,Cé-í sîmbăta întră íel'é.

Apaíeu, reg. Crişana,

238Iarbă verd'é p-un strătuţ, îo-s fată şi n-am drăguţ.Iarbă verd'é p-amîndoaiiă,La toamnă m-oí prind'é noauă.

239

Voînicu-i, care-î voinic,Cáré doarmé noapt'a-n cîmp Cu capu pă muşuroi Şi cu ot'i tăt la boi.

240

Birişăl cu pană maré,Dă pă boi să mîargă tare. Bir isél cu pană mică,Dă pă boi să poart'é frică.

Cău aşd

777. lneu

A pateu

.4 pateu

A pateu

241

Asar-am béut un zlot,La noapt'é-i musai şi-l cot.Da cum dracé l-oi cota?Poat'-oî mere d-oî fura.

5 Pă ciné drac-oî fura?Că dă stăvari nu mă-ndur Şi purcaru mi-î üom bun.Poat'-oî mere la drumuri?Că col vin năguţîtorî

io Ş-or d-aduce gălbinori,Că-s mai 1'ezne la furat Şî-s cu spor la numărat Şî-s uşori şî la purtat.

Căuaşd, reg. Crişana, rn. Salonla

242

Cicoşî din T'it'ihaz Cum însară, mînzu-nşală Şî ies la pustă afară Şî pă míndril'é d-înşală

Căuaşd

243

Hai nană cu miné-n lume,D-acăr-c-oî păţî dîrt t'iné.D-o păţî drîacu nimică,Că m-aî fost dragă dă mică.

5 Pă t'iné t'-am l'ăgănatŞî cu mă-ta m-am zucat.C-un picor t'-am scîrcîlit,Cu mă-ta m-am vorovit,Că dacă t'-i ard'ica,

io Doară miié mi t'-o da.C ă u a ş d

1 1 5

244

Păcurar cu üoí băluţă,Nu-ţ prind'-atît'a drăguţă,Că s-or lăsa năguril'ă Ş-o mînca lupi üoíil'é.

5 Că dac-aî drăguţă mult'ă,Pînă-î umbla pă la tăt'ă,T'-o cuprind'ă miază noapt'e, Cîndu-i vini şî la mină, lacă-î ziua tumna bină.

Căuaşd

245

Pînă-î lupu tînerîăl,Baună-n codru subţirîăl.Dacă lupu bătrîneştşă,Baună-n codru cum gînd'eştă.

Brusturi, reg. Crişana. rn. Ourahonţ

246Nană, nană, draga me,Cumpătă-t'ă cu mint'a,Şi nu t'ă şt'iîă nimîa,Că t'-o vid'e üore-ciné,

5 Üoaré-ciné din vecină.Că vécini-s ca eîni,Yeciîiil'ă ca gud'il'ă.

Căuaşd, reg. Crişana, rn. Salouta

247Dîrt-o nană ca ş-a me Bătu-i ţara şî lume.Dir sprîncenă-npreunat'ă Umblai ţara zumătat'ă.

5 Şî megiş nu-m fură dat'ă.C ă u a ş d

116

248

lo íubésc, tata iubeşt'e,Casa ni să prăpăd'eşt'e.D'é n-a iubi tata mnéü,Casa n-ar cad'é-n parau.

Avram láncú, reg. Cluj, rn. Cimpeni

249Ciné-í t'inér şi íubest'é, D'é la réü să spoved'eşt'ă. Şi îo-s t'inér şi íubésc,Da io nu mă spovéd'ésc.

Avram lancu

250Murgu mnéü şi şaua me L-o biöul'it varméd'a La o sută şi cine zlot,Scoat'e-l mîndră, dacă poţ.

A pateu, reg. Crişana, rn. Inei

251Măi Dumitre, pui de raţă,Sine mumă-ta t'e-nvaţăSă nu dormi cu mîndra-n braţăD'alu-î d'al şi val'a-i val'é,

5 Mîndra-i c . . . ă pînă moare.Straja, Tt.S.F.I.

252

Asta-i fata ca d'-asară,Cum să scoală, coată-n oală,Dacă-n oală nu găseşt'ă,Pă pămînt să tîrăieşt'ă.

A p a t e u , r e g . C r i ş a n a , r n . I n e u

1 1 7

253

Ţîne-mă fată d'é m'mä. Că-s ficor d'é viţă bună : D 'é curarî, d'é Lingurari, D'é viţă d'é oamin mari.

Apatea

254

Micălaca, mulzé vaca,Cum o mulzé-n tîrg o dúcé. îf-are oală,Bagă-n poală.

Apatea

255Sus ficorî, dac-aţ mîncat Mămăligă şi pisat Ş-încă nu v-aţ săturat.

Apateu

256

Cîndu-m véd îo mîndra mia Pă braţîl'e altuia,Io pă mine m-aş zund'a Şi pă mine şi pă Ia.

Bata, reg. Banat, rn. Lipova

257

Asta-i mîndra, c-o véd bine, La mine în braţă vine. Asta-i mîndra, c-o cunosc, Că ş-asară la i-arn fost.

Bata

1 1 8

258

Pusé-i şaua pă doi cai, Mă dúséi pînă la rai,Şî vézuí pă mîndra me Şezînd draci p-îngă ie.

5 lo prinsei a-m facé crucé,Draci a să ca mai dúcé. Numa unu mai bătrîn Nu să dúcé nie dă cum. Făcui crucé cu stingă

io S-acéla luva fuga.

Căuaşd, reg. Crişana, rn. Salonta

259

ladu pă miné mă cere, îo fără mîndra n-oi mere, Că cu mîndr-am făcut rel'é.

Căuaşd

260

Dragă mi l'el'a cam doară, Nu şt'u cé i-aş da să moară? I-oî da lapt'é cu colac,Doară uo duc-o v-un drac.

Căuaşd

261

Zioacă l'el'é ca ş-acasă,Că hainii'é nu t'-apasă.S ic aiica nu l'é ai,S ic acasă nu-ţ fac bai.

C ă u a ş d

119

262

Huî, hui, mîndră nu-î,Mîndră nu-í, somnu t'erdui.

Xermigi, reg. Crişana, rn. Ineu

263

Sic d'é dracu nu hul'i, Că nu şt'i a cui i fi.

Xermigi

264

Fet'il'e d'in Cişineîi Să roagă lu Dumnezeu,Şi l'é criască Crişu-n uşă,Şi să spel'é d'é cenuşă.

Xermigi

265

„Şi d-al'il'el'é mă, prunc sărac, C-ai cotat la nana-n pat?” „î-am cotat, că m-o t'émat,Că dă nu m-o vu t'éma,

5 FT-am vut d-ave ce cota” .X ermig i

266

,,Haî mîndră la Comlăuş !”„Ba io zo, că n-am păsuş” .„Haîda numa, griza me,Că păsuşu-i gura me” .

Xermigi

1 2 0

267

5

5

Seri în sus fată, în sus, Că mult'é albel'-aî pus, Că l'-ai pus cu l'ingura, Doară tu t'-i mărita. Mărita-t'-i la focu,Că ţ-ai t'erdut norocu. Zi tu cătă babă-ta Şi pună hîrbu la foc,Ca şi-ţ coat'é d'é noroc.

268Xermigi

Vai dă mină c-am iubit.C-am iubit maici nu-i placă,Şi mă poată m-ar întoarcă.C-am iubit un pădureţ Ş-un ficoraş cu păr creţ,Ş-am iubit un mét'él'éü Mîndru-î, bată-1 Dumnézéü.

Căuaşd, reg. Crişana, rn. Salonta

5

269Nană, nană, draga me, Nu-m dă vin tu cu iţe, Că-m dă cît-oi put'é be. Cîndu-i vid'ă, că mă-nbăt, Nu-m dă drumu şi mă duc, Că-m d-aşt'ernă şi mă culc. Şi dacă-î vid'e, că-s cald,Tu mă udă şi pă cap.

270Căuaşd

Mîndrîl'ă m-or cumpătat,D'-am năgrit şi m-am d-uscat.Da şi io l'-oi cumpăta,D'-or plînză ş-or l'egăna.

S i n t e a , r e g . C r i ş a n a , r n . C r iş

121

271

Yaí de miné pt'ér şî mor După poal'é d'é fuior. Ş-încă Iară pt'ér şî zac După poal'é d'é bumbac.

Sintea

272

Mă-nsuraî, luvaî muiere,Luvaí mama mami mel'é.Mă-nsuraî, luvaí névastá,Aduséí pă drîac-acasă Cu bid'ed' şî cu cîmpoî Şî n-o poc ţipa năpoî.Cînd umblă în capu gol,Fug vacil'é dîn üocol.

Căuaşd, reg. Crişana, rn. Salonta

273„Mîndru boiiţ, boîiţ past'é La fundu iiogrăzî noaşt'ă.Üaré ciné poat'é fi,Űo băd'iţa cu boii?

5 Ie t'amă-mi-1 maică-n casă” .„Da că n-am cé-í puné-n masă” . „Taié caş pă tăl'âraş,Pită dalbă dîn uoraş” .

Câuaşd

274

D-asară am fost la nana,Mă scăpară cu fuga.Şî d-astar-oî prăbăl'i,Şi véd cé voînic-oî fi?

C ă u a ş d

1 2 2

275Pata, dacă să mărită,Gînd'ăşt', că le-i curcă friptă.Ficoru, dacă să-nsoară,Gînd'gşt', că zaéé d'é boală.

Apatea, reg. Crişana, rn. Ine a

276Mărita, m-aş mărita,Pită nu şt'u frămînta.Pă lopată n-o şt'u puné,Pînă n-o-i l'éga cu funé.

Apatea

. 277D-asta fată zoacă biné, învaţă-mă şi pă miné Să zoc pă pi cor cu t'iné.D-asta fată zoacă réü,

5 Că şi-m strică zocu mnéü.Apatea

278Luvaţ samă ficori biné,Că ş-a me drăguţă viné Pă ca gură d'é ul'iţă,Eăgnind ca ş-o bibol'iţă.

Apatea

279

Trecé bad'a pă tolt'iş Tăvăl'ind şi tîrăîiş Cu cizmil'é vicsluiit'é,Cu izmené néplát'it'é.

G r ă n ic e r i , r t g . C r iş a n a , r n . C r iş

1 2 3

2 8 0

Bat-o dracu pă Tomina,Că ie face tată vina.Batăr că pt'ere-n Şiclăii,Tăt pă Paicoş îi zinău.

5 Că d'ă cînd îs pă pămînt.Aşe fugă nu văzui.D-aşe fugă şi lupîască,Ca d'in viţa Botoşască.Da dacă-i văzui fuzind,

io Mă dădui cu ii în rînd.Granireri

281

Muieria me nu-I muiere,Numa t'erd'ăre dă vreme,Că-nt-un an coas-on suman Şî-nt-o lună toarc-o lînă,

•5 Mîncă un sac dă făiină.Căuaşd, reg. Crişana. m . Salonta

282

Nana-i dalbă, rot'a-i dalbă.Rot'a-i dalbă dă sopon.Nana-i galbină dă somn.

Căuaşd

283

Miié nîă-cîn nu mi frică,Că mi casa pă urzică.Dă vină v-o răutat'ă, îm apuc casa în spat'ă

5 Şî mă cul'ăg mai dăpart'ă.Cuiw şd

124

284

Hoi săraci bătrîneţe,Nu v-aş da pă tméreté.N-aş cota pă cé v-aş da,Numa d'é v-aş lăpăda.

Apátén, reg. Crişana, rn. Cris

285

Moşu cu barba căruntă, Nu-1 ducă dracu la nuntă, Că nie zoacă, nici cîntă, Numa şed'S-n loc şi mîncă.

A palea

286

Cîtu-i moşu d'é bătrîn,Mere-n crîzmă şi be vin.Dacă vedé névest 'il'é,Prind'-a suci must'etíl'é.

5 Şi-ncep-a să lăuda :Cîndu íél o fost ficor,N-o lăsat mindre cu dor.

A palea

287

Fuă în colo d'é-m fă loc,Că mi fundu cit un troc. Facă-ţ dracu loc în foc.Fuz d'-aci, nu mă-ncîlci,

5 Poart'ă-ţ dracu coaréci.Poart'-a téi, că-s mai réí,Că io ţîn d'é fund d'-a miiéi

A p a t e a

125

288

Coborî doamne foc în ţară, Să ardă fetşil'e-n pară,Să l'-arunse în puştile,L'ac d'e fată să nu. fiié.

5 D'e cîn fetşe s-o-nmulţît,Grafi frumos s-o prăpăd'it, Tăsuna s-o plămăzit, Yinu-n birturi s-o scumpit, Greşi s-or înbogăţît.

Bata, reg. Banat, rn. Lipova

289

Hoi, săracu picoru mnéü,Nu t'é pot purta d'é gréü.Da ciné ţ-ar şt'i rîndu,Purta-t'-ar cum i gîndu.

Apateu, reg. Crişana, rn. Criş

290

Strigă popa, că nu fură, Da-1 prinséí cu gîsca-n gură. Strigă popa, că nu ie,Da-1 prinséí cu oaia me.

Apateu

291

Dragă mi nevasta naltă,Că-m dă gură pestă baltă.Dară care-i mitut'a,Să-nt'ind'a şi n-azunza.

Apateu

126

292

Odată-n prunciía me Ast-o fos drăguţa me.Sic amu nu mi urîtă, Suma încîlcala-î multă.

5 Încîlcala d'é la sat,D'é la sat, d'é la bărbat.

Apaleu

293

Sîl'i mama să mă-nsor,Să-ş aducă azutor :D'é spălat, d'é măturat Şi miié d'é sărutat.

Apaleu

294

Pl'acă popa la cosit.Cosi popa cit cosi,Zvîrl'i coasa-n buruien Şi pl'acă pré la pomen.

5 înt-un dărab dzé prescurăNu-i rămasă dzintşe-n gură. înt-un dărab dăe colac îi fásé barba hap, hap.

Teregooa, reg. Banat, rn. Caransebeş

295

Bad'a mnéü d'-a doauă oară,Facă-1 dracu fus la moară Şi pă mine ţimărman,Să-l copl'ésc, că mi duşman,

5 Să mi-1 făcu tăt aşt'iţă,Că m-o fost făr d'é cred'inţă.

C h is in d ia , r e g . C r i ş a n a , r n . G u r a h o n ţ

1 2 7

296

Cîţ ficori îs cu zoboane, Tăţ îs peritori d'é foame, Dară cei ce-s cu izmene, Aű bucat'e pînă-n vreme.

5 Cîţ ficori îs zucători,Tăţ îs sărac şi d'etori.

Chisindia

297

Tropa, tropa de pod'el'é,Că poal'il'é nu-s a mel'é.Tropa, tropa d'é pod'éü,Sm spătoiu nu-í a mnéü.

Chisindia

298

Asta m-o fost dragă miié,Pagubă, că mi frăţiiă.Asta m-o fost drag odată,Pagubă, că mi surată.

A pateu, reg. Crişana. rn. Criş

299

Vai d'é minő, cé să fac, Am copii şi n-am bărbat.

A pateu

300

Sărută-mă mîndră-n gură,Cînd i fi numa singură.Da cînd or fi oamiîi mulţ,La miné să nu t'é uiţ.

A p a i é n

128

301

Yaí d'é miné, cé să fac, Că fet'il'é tat'é-m piac, Kévést'il'é moart'é-m fac.

Apatea

302

D'-aş trăîi, cît aş trăii,Fată bălă n-aş iubi.C-aş iubi o bărnăcuţă,Să fiü vara cu drăguţă

5 Şi iarna cu né vas tută.Apatea

303

Cîtu-î vara dă frumoasă,Nu mai prind picor dă coasă C-al'ég umbra tăt dă groasă Şî pă mîndra dă frumoasă.

Cănaşd, reg. Crişana, rn. Salanta

304

Turturé, pasăre re,Mută-ţ cuibu d-acol'e,Că d-oi vini mîniios,Mă t'ém, că-ţ ţîp cuibu zos.

Căuaşd

305

Tăt am béut ş-oi mai be,Numa ban d-aş tăt ave.Atît-am béut la crîzmă,Dă-m íésí péru pin cuzmă.

Cănaşd.

O - c. 80 129

306

Făcută-mi zo gura Pă del'é şi pă daîna. Făcută-i zo gura me Pă del'é şi pă l'el'é

307Să l'agă nana-a cînta,Da nu şt'iiă trăgăna. Lasá-1'é nană la miné,Că l'-oî trăgăna mai biné.

308Síévasta, caré-i frumoasă, Sclobod i să să iubască.Da névasta, earé-í hîdă,Nu-î sclobod nici să rîdă,

5 Să s-ascundă într-o hudă.A pateu, reg. Crişana,

309Mult'é fet'é-s pă ul'iţă După coz d'é l'ebeniţe,Să l'é deíé la popa Péntru cé l'-o cununa.

310Pă la noi la Cîmpulung, Prind fet'il'é mîţa-n zug. Dară miţa cin-o mină ! Fata popi ca bătrînă Cu zbicuţu cél d'é lină

I 30

Căuaşd

Căuaşd

rn. Jneu

A pateu

A pateu

311Pă la noi, pă la Ald'eşt'Afl'i fet'é cum gînd'ăşt'.Afl'i maî mari şi mai mic,Cum l'é trébá la voinic.

Apaién

312Pă dosu Făzătului Şed'6 fata grecului Cu doi pui d'é raţă-n braţă Şî-m arîtă gomonaţă.

Ineu, reg. Crişana

313Sărutu-t'e nană-n gură,Că nu iăşt' d'-a [me ?] măsură.Yaí d'é l'in, vai d'é pél'in,Vai d'é ficoru cél strin,Că să-nsoară-n ţară strină Şî ie fata ca bătrînă.Nu mi cudă, că-I bătrînă,Numai cudă, că-i bolîndă.

Ineu

311Ai, hai, nie o hibă, nie un bai,Cînd ai pită şî mălai.

Ineu

315Nu cota, că-s scurt la gac,C-am acasă şapt'ă vac.Ari-o dracu nici una,Să l'é míncé zmîntîna.

A p a l e u , r e g . C r i ş a n a , r n . I n e u

1 3 1

316

Tată zua şed în rît,Sara mă duc la urît.Tătă zua trag cu coasa,Sara mă duc la mucoasă.

5 Tătă zua trag cu cîrna,Sară mă duc la bătrînă.

Apatea

317

Cucuruz cu frunza-n sus,Ţucu-i ot'i cui l-o pus,Că l-o pus cu patru boi,Ţucu-î ot'i amîndoî.

5 Cucuruz cu t'ica-ntoarsă,Ţucu-x ot'i, că-x frumoasă.Cucuruz cu rădăcină,Ţucu-ţ ot'i tél vecină.Cucuruz cu frunza lată,

io Ţucu-ţ ot'i téx d'é fată.Arad, reg. Banat

318

Am o pipă ş-un zäccäü Şi mă ţîn că mi-s birăii.Am o pipă ş-o căldareŞi mă ţîn că mi-s domn maré.

Arad

319Toată zíüa zoc la birt Şi sara mă culc flămînd.Toată ziua hop l'el'iţă !Sara nu-î nis cisfd'iţă.

Bala, reg. Banal, ni. Lipooa

1 3 2

320

D'i se şez bad'o la gard,Nis dracii nu ţş-o tsemat?Poatşe zîl'e scurtş-a tel'é Şi păcatşe grel'-a mel'é?

Bala

321

Batşe vîntu, tragănă,Tas mîndro şi l'agănă.Ţiie aşa ţ-o plăcut, îo pă voie ţ-am făcut.

Bata

322

Cîntă cucu pă fîntînă,Mîndru-i dus d'-o séptéminá.Mîndra §ed'é su páret'é Cu gura friptă d'é set'é.

5 Mă ţipai ş-o sărutai,Pare, că mă stîmpăraî.

Covästnt, reg. Banat, rn. Arad

323

Cîtu-î fata d'é micuţă,Fură bani d'in olcuţă Şi ie la drăguţ cipcuţă.

Covăs tnţ

324Tăt am zis, că n-oî be vin, Dacă nu-I subéru pl'in.Tăt am zis, că n-oi be bere, Dacă nu-s sapt'é suberé.

5 Nana me d'é la Vinga,

1 3 3

Trazé ot'u d'-a stínga :Pă care ul'iţ-om da,La care birt n-om băga.La birtuţu şind'il'it,

io Că col'e-î vinu-ndulsit,la v-o tri iţi d'é vin.Io apucai d'-a-nt'ina,Doară preţ'in m-oî afla.D'int-o sută d'é névest'é

15 D'abd'a una-m mulţămeşt'ă.Văsoaia, reg. Crişana, rn. Gurahonl

325Siné-í sclugă la altu,Mult'é rabdă săracu.Las’ să rebd'é, dacă şed'e, Că-i largă lumîa, s-o ved'é.

Văsoaia

326Drazé mis névest 'il'é Col'e primăvăril'ă,Cin să véd pisoaril'é,Albé-s, măi, ca floril'é.

Tăuţi, reg. Crişana, rn. Inra

327Mămăl'igă cu unsoare,Umblă taica să mă-nsoare.A bătrînă nu mă lasă,Că-î aduc pă dracu-n casă.

Bala, reg. Banal, rn. Lipooa

328lo la ăoc, mama la zoc, Mălaiu d'e zoi în foc.

134

Batşe mîţa cu vătraiu,D 'i se nu m-o scos mălaiu.

5 Da batşeţ şi pă mîţoc,D 'i se n-o suflat în foc.

Bala

329

leş afară soacră mare,Să maî vez pă noru-taré,Cum îţ vine d'e-nfoiată,Ca o coadă d'ezl'egată.

Bata

330

Cîtşi fetşă îo cunosc,Tătşe să albiesc în post Cu albel'é d'in pătşică,Că la faţă nu l'é strică.

5 Fetşălor, drazil'é mel'é,Lăsaţî-vă d'é albel'é.Inzădar vă tăt albiţ,Că nu mai întînăriţ.Albel'ü'é vă zbîrsăştşă,

io Faţa vă îngălbiMştşeŞi fisori vă ureştşă.

Igriş, reg. Banat, rn. Sinnicolaal mare

331

Io şăd mîndruţo p-afară,Tu în sobă, n-ai stăvală. îo vin la voi în grăd'ină,Da tu sufl'i în lumină.

5 Io mă băgaî pestă poartă,Da tu dormi, d'urmiri-aî moartă.Io trécui pă lingă şură,Şi mîndruţa-î mare-n gură.

1 3 5

Mă dúséi şi la feriastă, io Mîndra suflă ca o iapă,

Ca ş-o iapă cu suspin,C-are drăguţ în vésin.

Igriş

332

Frunză verd'é, frunzul'iţă,Proastă-i mint'a la fet'iţă,C-o-nceluié un băd'iţă.C-o-ncéluíé cu "vorba,

5 Pînă cé trecé toamna.C-o-ncéluié cu vorbil'é,Pînă tréc cîşl'ăâil'ă.

Păuliş, reg. Banat, rn. Lipova

333

Auzîţ voi oamin bun,Cé oi spuné, nu-s mincun :La-nsurat şi la mărit Nu trébá omu sîl'it,

5 Că nu-î pă un an, pă doi,Cum îi păcsuşu pă boi.Că păcsuşu-i scris pă faţă Şi măritu-î pă viiaţă.

Păuliş

334

Cucuruz ca vişina,Mîndra-m rupe inima.Ia m-o rupt-o, ia m-o l'agă C-on fir d'e mătasă nagră.

S t r a ja , U . S . F . l .

136

335

Bată-t'e crusa de naş, Cu sine mă cununaş. Cu urîtu d'in ogaş.

Straja

336

„Mîndruţă cu casa-n colţ, leş afară, dacă poţ” .„Io nu pot îeşî la toţ.Oi îeşî la siné-m plase,

5 Sine-m plase, n-am se-î fásé” .Straja

337

Şî furară lotri caiî,Rémasérá mînzuţî.Mînzu trébá-nd'iréptat Pă urma céloralalt.

5 Cél c-o furat şi mai fure,Pă păgubaş şi-l spînzure.

Sintea, reg. Crişana, rrt. Criş

338

Dragu mi rîtu cu flori Şî mîndra cu-ncingétorí

Sintea

339

Hop, hop, hop, gură d'é plop, M-o luva tăicuţa clop.Ruma pînă duminécá,M-o luva un clop cu cipcă.

Sintea

137

340

L'éno, pană d'é buzor, T'é iubesc maear să mor. L'éno péntru ot'i téí, M-or ürít părinţi miéi.

Straja, R .S.F.Í.

341D'é asară, d-altă sară,D'é cin dorm pă îarb-afară Cu capu pă rogozină,Aşt'eptai mîndra să vină.Auzii cîni lătrînd Şi pă mîndra sopot'ind

Straja

342Cit'é mindre am avut,Tăt cu mint'a l'-am pérdut,Mai cu una am rămas Trag o sudă ş-on nécaz.

Straja

343Scoat'é capu pă stobor Şi-î dă gură la fisor.La fisor făr d'é mustaţă,Cum st'iié strinzé în braţă.

Straja

344Mîndruţa cu ot'i mis,O sărută doi voinis.Mîndruţa cu ot'i mari,O sărută doi zéndarí.

S tr a ja

138

345Păsăruica d-albă-n pene,Nn sta straăă căşî mel'e,/ ' ......................................... vers lipsă !/Că d'e mine tot ud'eşt'e.

Straja

346

lo d'-ace névast-am fost,Ind'-am văzut om frumos L-am făcut d'ă s-o pus zos Haba n-o fost d-ustănit,L-am făcut d'-o hod'init.

Apatea, reg. Crişana, rn. Ima

347Am vîndut boii pă zunc,Şî zuncíl'é pă tuluc.Tulucî l-am dat pă cai,Şi cumpăr la prunc mălai.

Sintea, reg. Crişana, rn. Criş

348Am o mîndră, nu-I prîa mîndră, îfuma mi dragă, că-i blîndă.Am o mîndră, mîndră tare,Da nu-î mîndră, numa-m pare.

Sintea

349,,Sărutu-tşă, nană iéü” .,,Biné-i fásé fătu mnéü,Că şi îo-s fată sărmană,C-on sărut îţ fas pomană” .

Brusturi, reg. Crişana, rn. Gurahonţ

139

350Cucul'é, popă sírbésc,Vină să mă spovid'ésc,Că nn am multşe păcatşe, Num-on car şi zumătatşă

r> Şi cîtş-aş mai dusé-n spatsé.Brusturi

351Gazda nost îi mîniios,Că mere soaril'é-n zos.Da mai mîniios îs íéü,Că apuné prie mereii.

Buteni. reg. Crişana, rn. Gurahonl

352Tăt trecînd drumu la l'el'a Făcui drumu cum îi pel'a.Tăt trecînd drumu la mîndra Făcui drumu ca ogl'inda.

Straja, R.S.F.l

353Păsăruică mută-ţ casa,Că vine neică cu coasa.Păsăruică mută-ţ cuibu,Că vine neică cu plugu.

Straja

354Tătă lumîa-m strigă lotru,Da io n-am mai fost prin codru Să vid'ém d'é se mis lotru :Aii d'é fet'é, d'é névest'é,

5 Aü d'é cai fără eapestré?S tr a ja

140

355

Trébá mîndra omerită Cu bîtă d'é tîrz păl'ită.Tréba mîndra sărutată Cu bît d'é halcă crepată.

Avram lancu, reg. Cluj, rn. Ctmpeni

356

Sic îs biată, nie nébura, îiuma-m piacé voia bură

Avram lancu

357

Ai d'é mnir-abd'é mă trag Pă su frunza ca d'é fag. Ai d'é mnir-abd'é mă duc Pă su frunza ca d'é nuc.

Avram lancu

358

Bat'é duba la îioraş, Că să-nsoară Cărăbaş, Pétru, lancu îi nănaş.

/nea, reg. Crişana

359

Măi líoané, nu ţ-am spus : Lasá-l'é dracului doamné, Că nu-s d'é ocolu téü,Că doamnil'é-s d'é hint'éü.

Ima

1 4 1

360

lo iubesc, maica iubeşt'ă, Casa fii să prăpăd'eşt'ă. Io la zoc, mama la zoc, Mălaiu d'é zoi în foc.

Ineu

361

Fiié dracn supărat,Cîndu-s tri birturi în sat.Şi pot be la care-oi vre,Că o plăt'i mîndra me.

Apateu, reg. Crişana, rn. Ineu

362

Sărută-mă dragă-n d'inţ,D'é buză să nu t'-aşt'ină.Sărută-mă mîndră-n gură,Să-m mai fac irimă bură.

Avram Iancu

363

Fost-am mort ş-am înviiat,T'-am pt'érdut şi t'-am aflat.

Avram Iancu

364

Dragu mfii omu pă lume,Care A ed'é şi nu spurié,Draga me şi nu pă t'iré,Ci pă ca d'é lîngă t'iré.Ţucu-mi-t'e io pă t'ire Şi pă asta d'-iugă mfiiré.

Avram Iancu, reg. Cluj, rn. Cimpeni

1-12

365Dă Găvrilă pă burdură, Ca să mîargă trîabă bură.

Avram lăncii

366Aîdudu fată d'é bac, Tată-so-i maré cîrpac.E ba, că-i d'é oameri mari, Facé funduri la căldări.

Avram lăncii

367Săracu ce Pogan D'-urcă,Că s-o dat bit'ér în luncă.

/neu, reg. Crişana

368

Nu da cumag Cui nu ţi drag,Să nu ţi-1 întoarcă-n cap.

Ineu

369

Cu lăutari şî cu masă Aduc pă dracu în casă.

Ineu

370

Mai bine în zomoîiiţă,Cîndu-i gazda cu voiinţă.D'-ecît ca şi-n casa maré,Cîndu gazda voíé n-aré.

Ineu

1 4 3

371

„Bată-t'e crusa d'é naş.Cu sine mă cununaş,Cu urîta d'in ogaş” .„Ba io finé nu-s d'é vină

5 Tu la mine n-aî vinit,Cînd aí mérs la pogod'it” .Io o minai la Căraş,Ia să zoacă prin ogaş.Io o minai la fîntînă,

io Ia să zoacă în ţărînă.Io o min în sat la sfat, la-m vine eu capu spart.Io o min în gal la l'emne, la-m aduse viiorel'e.

Bata, reg. Banat, rn. Lipoea

372îsu-m da drumu să mă duc,Şt'erne-m patu să mă culc La uşa podrumului,La slăvina vasului.

5 S-aud vinu ţurăiindŞi răt'iîa picăîind.

Bata

373Frunză verd'é lapt'é-n troc,Adă fata să ţ-o zoc.Că d'é n-oî zuca-o bine Tuné draeu-n ia şi-n tşine.

Bata, reg. Banat, rn. Lipova

371Frunza să l'agănă-n soare,Io mă l'agăn pă pisoaré.

1 4 4

Frunza să l'agănă-n vint, Io mă l'agăn pă pămînt.

Bata

375Drazü'e névest'ilé Albit'e-s şi rumenit'e.Cu albel'e d'in pot'ică,Arzint viu şi sărăăică.

5 Rumenel'ă d'-on griţariNu s-azunseră pă nari.Ruménel'é d'-o groşiţă Nu s-azuns&ră pă frunt'e,Că nu l'-or pus cu mina,

io Ci l'-or pus cu l'ingura.Ctiisindiă

376Nevastă, bărbatu téü Poţ îl pune cuhă-n grău.Că-i negru ca ş-on cărbune,Păsări pă grău nu s-or pune,

5 Nici păsări nici coară,Că socot, că-I d'-a lor boală.

Chisindia

377Frunză verd'e după şăs,T'ă cunosc, mîndro, pă mărs,Că ţî mărsu 1'ăgănat Şi cuvintu al'intat.

/neu, reg. Crişana

378Frunză verd'e d'e sulfină,La tătă casă-I lumină.Numa la mîndra ard doauă,

io - o. so 1 4 5

Că-m coasă cemeşe noadă, Că-î cemeşa d'é bumbac Şi mîndruţa-i d'in alt sat.

Straja, R .S.F.I.

379

Frunză verd'é mnică sacă,Nu-m trébuié boi şi vacă,Suma om şi uot' să-m placă.

Avram láncú, reg. Cluj, rn. Cim/jeni

380

Frunză verd'é, iarbă nagră, Casa mîndri mult mni dragă. Su mni dragă d'é casă,Da mni dragă pă mîndra.

Avram Jancu

381

Floare albă d'é pă şanţ, Síéíca míéü îi orăştanţ, Orăştanţu satului, Pisariu-mpăratului.

Straja, R .S.F.I.

382

Firişel d'é cîiiepă, Vino néíco sîmbătă. Maica-î la oraş, Taica la d'ingaş.

S tr a ja

383

Frunză verd'é lată-n viié,Codrul'é biné ţî tűé.Dă cu toamnă bătrînăşt', Primăvara-ntînereşt Da îo dacă-nbătrînăsc,Mai mult nu íntínérésc.

Căuaşd, reg. Crişana, rn. Salarita

384

Frunză verd'é, mărişor, Dă ţî dor, dă nu ţî dor Trimit'é-m gură cu dor Dînt-o frunză dă buzor După d'al răcoritor.

Căuaşd

385

Frunză verd'é d'é sicoară,Am muiere bătrînoară,Nu şt'u se să-i daü să moară.Da-i-aş frunză d'é sicoaré,Şi mă t'ém, că iar nu moaré.

Straja, R.S.F.I.

386

Frunză verd'é, grîu d'é toamnă, Am o mîndră ca o doamnă.D'é urîtu lucrului.Fuze-n fundu birtului.Aida doamnă tu acasă,Că n-ai nis mălai pă masă,Nis procoviţă pă pat,Nis c0meşc pă bărbat.

S tr a ja

1 4 7

387

Frunză verd'é, sol[z] d'é peşt'S,Vai d'-ăla, care xubeşt'ă Sic nu moare, nie tráíest'é,ÎJuma cit să năcăzeşt'ă.

5 D'é lungoaré péru pt'ică,Irima nu st'i nimică.Cu dragost'a-i pară maré,!Nu maî are stîmpărare.D'é t'-aş vid'e-n prag cu miné,

io Cum t'-aş strínzé cătă miné.Şi şt'iiâ şî t'éptu mnéü După cifié tăt plîng iéü.

Vttşcfui, reg. Crişana, rn. Beiwj

388„Frunză verd'é íezérá,Se îeştş mîndro galbănă!”„Tas tu brato, io ţ-oî spune Cum trăiesc fetşil'e-n lume :

5 Cu amar şi cu năcazŞi cu lacrémi pă obraz” .

Bala, reg. Banat. rn. Lipoua

389Frunză verd'é, frunzul'iţă,Auz mică mîndrul'iţă?Vinii asară la voi,La fériastra sa cu flori,

5 Şi tşe rîsăş întră doi.Sél-Sé şid'a lîngă tşină, léra pretşin bun cu miné.Sél-sé şid'a lîngă masă, léra cu inima arsă,

io Ca şi miné la fériastrá.Frunză verd'é d'é trifoi,Io cu doauă, tu cu doi.

Bala

1 4 8

390

„Frunză verd'é d'é trifoi,Să vin neico zoi la noi” .„Lasă mîndro, c-ol vini,ÎTuma casa nu ţ-ol şt'i” .„L'ésné-i casa d'é aflat,Că-i cu gardu ferecat.Să vin tăt pă drumu maré,Că ţ-o spune orişicare,Că mi casa d'é urzică,D'in afară-i văruiită Şi d'in luntru-î molărită.Pă părăţ îs pené vérz,Pă cuptor! oală d'é flori,Pă masă mi-s flori al'esé, în fereşt' îl flori domneşt', îar în pat doi pui d'é brad” .

Straja, R.S.F.I.

391

Frunză verd'é, grînişor,Am ibovnic scriíétorí.Cin im scriîe, mă míngáíé,Cin ăit'eşte, mă slăveşt'e,

5 Cu serîu mă potriveşt'ă.Minil'é cu burmil'e,Zéáét'il'é cu inel'e,Gîtu cu márzel'il'é.

Straja

392

Alunél cu criangă-n tău,Am un bad'ă c-on birău.Alunél cu criangă-n t'ină,Am un bad'é c-o lumină.

.4 pateu, reg. Crişana, rn. lneu

5

10

15

149

393

Frunză verd'é, cálápér,Dragu mi fisoru bél,Cu puţină apă-1 spél.Da péntru omu ürít Trébá Murésu oprit Şi nu-1 pos spăla d'é ríp,Tăt îl spăl şi-x tăt ürít.

Căpllnaş, reg. Jlanal, rn. Lipova

394

Siné trésé pă ul'iţă?Trandafir şi cu D'ord'iţă.Măriia sed'é-n portşiţă.Haidaţ Mariio cu noi,

5 Că né lovim amîndoîŞi la otş şi la sprínsené,Ca doi golumbéí la pefié.Şi la stat şi la purtat,Ca doi golumbi la zburat.

Căpilnaş

395

Frunză verd'é d'é lăcustă, lest'-on birt la Ana-n pustă. Siné-n birt că mi-ş şid'a? Naşu şi cu fină sa.

5 Zísé naşu cătă fina :,,AIdaţ fino, né iubim” .Fina zísé cătă naş :„Nu ţî naşul'c pécat ?D 'é mică m-aí bot'ézat,

io D'é mare m-aí cununat” .

S tr a ja , R . S . F . I .

150

5

5

5

10

396

Frunză verd'e, spic d'é orz, Mîndra mia-i cu casa-n colţ. S"is în colţ, nis în socac, Numa und'é mi mai drag. în socacu mîndri mel'é D'iosei şi viorel'é.

Straja

396 a

Sub podcoava sizmi mel'e Zoacă dracu ş-o muiere Şi mă-nvaţă a faăe rel'é.D'é rel'é tăt oi scăpa,Iar d'é mîndra oi crépa.

Straja

397

Frunză verd'e, frunzul'iţă,Avut-am io uo drăguţă.Avut-am şî m-o lăsat,La dracu-i maré bănat.Că nie pragu n-am călcat,Pînă d-alta m-am d-aflat,Mai mîndră şî mai frumoasă, îiu ca şî ie zăbăloasă,Mai mîndră, mai spríncénata, îsu ca şî ie blăstămată.

Căuaşd, reg. Crişana, rn. Salonta

398

Frunză verd'e, ruzmăl'in, Vină l'el'é să fuzim,Că-î vremia bună dă fugă, Grău-î verd'é, iarba-i crudă.

, ; r* .

1 5 1

5 D-índ'é calc, urmă nu fac, D-índ'é şez, urmă nu véz.

Căuaşd

399

Amărîtu-i codru Doamnă,Că nis frunza nu-I rémíné, îiuma goal'é cromburel'é,Să l'e bată vînturi grel'é.

5 Vínturil'é, vrémuril'é,Ca pă miné gínduril'é.Vînt d'é ţara-m d'ăpărtată Şî d'é mîndra me se naltă,Sé mă strină-odată-n braţă,

io Mă sărută cu dulsaţă.Brusturi, reg. Crişana, rrt. Gurahonţ

400

Frunză verd'é d'é îărugă,Mă băgai la popa sclugă.Popa-i sclugă, xo-s stăpîn,Préutsása serbe fin.

5 Prăutşasa serbe boabă,Popi doaüä, miié noaüä.

Brusturi

401

Frunză verd'é, frunzuliţa,Draga me se crusul'iţă,Cum şid'a sara-n portşiţă Cu min albe cu cătrînţă.

5 Statt în loc şi mă gînd'esc,Cum să fac să o iubesc,Că ia-i floaria sa domnască.Tăţ voinisi să gînd'esc,Pă tsiné să tşe iubiască,

152

io Că leştş pupu florilorŞi îeştş dragă domnilor, Ca laptşil'e prunsilor.Şi mai multu zunilor, Ca şi cafa domnilor.

Bata, reg. Banat, rn. Lipova

402

Frunză verd'e, l'emn domnesc, Staü în loc şi mă gînd'esc: D'in doauă cari să Iubesc?Aş Iubi pă sa mai mare,Sa mal mică-m plase taré.Aş Iubi pă sa mai mică,Sa mal mare-î mai volnică.

Bata

403

Frunză verd'e, mér dulce,Am o mîndră ca o cruce Şi la lucru n-o pot duce.D'iminaţa-î roaua rece,

•r> Păstă zî să pria-ncălzeşt'e.Cîndu-î col'a la uzină,O pişcă ţînţarl d'e mînă.

Chisindia, reg. Crişana, rn. Gurahonţ

404

Frunză verd'é rupe-t'-oî,La bad'a trimet'é-t'-oí,Şî şi vadă, şî şi crîadă,Cum nu mi irima-ntrîagă.

Căuaşd, reg. Crişana, rn. Salonta

153

405

Frunză verd'é, frunză grasă,Io m-aş ducă cătă casă,Doauă nane nu mă lasă.Una mă ţine dă mînă,

5 Alta-m îeşă pîn grăd'ină.Căiiaşd

406

Codrul'é cu poala-n drum,Tală-t'-aş şî nu şt'u cum,Că m-ai fost uoare-cîn bun.Ţ-ai lăsat poala pă mine

5 Şî m-ai ferit dă ruşină.Căuaşd

407

Frunză verd'e, bob d'é lint'é,Da nu ţîn tu mîndro mint'é,Cum trăiam noi mai năîint'e?Da acuma cum trăi im ?

5 Tăt la lună ne-ntălnim,Tăt la lună cît'-odată,Abia stăm d'é zud'ecată.Zud'écata ni făcută :Ia-o -n braţă ş-o sărută,

io C-o aşt'apt-a lor d'-acasă,Altă-dată n-o mai lasă.

Straja, R.S.F.I.

408

Frunză verd'e, l'emn domnesc,Am pus gînd dumnézéíésc :Să mă las, să nu iubesc.Da nu pot să ponosésc,

1 5 4

Că d'é mic m-am învăţat,Fét'il'é m-or d'ésmíérdat,Pă braţă că m-or culcat,Mîna-n sîn că l'-am băgat,D'é ţîţă l'-am apucat.

Straja

409Frunză verd'é, călapăr,*Drag m-o fost voinicu bél,Fă-mă Doamnă se mi fásé,Fă-mă sércu penélor,

s Portu Băl'inţenilor.D-a míéü bad'é-í Bel'inţan,Nu şt'u numé cum î-aş puné?Şi î-aş puné busuioc,Mă t'ém, că-1 ard'é în foc.

io Şi i-aş puné maiorană,Bad'a să dúsé cătană.Şi î-aş puné frunză verd'é,Şi mă t'ăm, că 1-oî mai perd'é.Că l-am mai părdut odată

ir> Ş-am umblat L'ipova toatăŞi Aradu zumátat'é Şi-l găşîi înt-o sétát 'é,Scrlîindu bad'a la cart'é Ş-o trimét'a mai d'épart'é

20 Tri poşt'ă şi zumătat'cLa birtu d'é la páduré,Acolo-î vin alb d'é mure.Yinu-i bun şi iţa-i maré,Birtăriţa bărbat n-aré,

25 Birtăriţa buţîlor,Dragost'a voinisilor.

Belinţ, reg. Banat, rn. Lugoj

După tot şirul să cîntă : „Floaré albă la flntînă,Mîndra m-aşt'aptă-n grăd'ină” .

155

410

Frunză verd'é d'é dudău,Sărmanu bărbatu mnéü, lést' bolind şi mét'él'éü.Cínépá mn-aí séménat,

5 Boală-n üoasä mn-aí băgat.Da ie coasa ş-o coseşt'ă,D'é boală mă izbăveşte.D'-aş avîa bărbat cu mnilă,Zo, mn-ar duc-o la topt'ilă.

io D'-aş avia bărbat cu doare,Mn-ar băga mel'iţătoare.D'é cosut doar-oi plăt'i,Da d'-albit nu mn-oî trud'i,C-oi purta cumu o fi.

Avram láncú, reg. Cluj, rn. Cimpeni

411

Frunză verd'é, iarbă nagră,Casa mîndri mult mni dragă.Pă d'-afară-î văruiită,Pă d'-alontru pîrzol'ită.

5 Pă d'-afară-i tătă var,Pă d'-alontru vai ş-amar.

Avram Iancu

412

Frunză verd'é, l'émn d'é scris, Frumosu drăguţ m-am prins.Nu l-am prins întu ad'ins,Gî l-am prins întu cercare,

5 Ca să véd cé mint'é are.D'-o ave üo mint'é bună,L-oi ţine un an ş-o lună;D'-o ave üo mint'é sclabă,L-oi lăpăda cit d'é grabă.

Ineu, reg. Crişana

156

5

5

5

10

413

Forostäü crescut în fîn,Réü stă la zuM bătrîn.

Ima

414

Io mă duc, codru rémíné,Frunza plínáé după miné.După truda plîngă nimé,După min-oi plínzé íéü,Cîn oi vid'a, că mi réü.

Väsoaia, reg. Crişana, rn. Gurahonţ

415Frunză verd'é, iarbă lungă,Tát'é pluguril'é umblă,Num-a mnéü şed'ă a umbră.Şî grind'ău-n făgădăfi Şi híerü'é la bd'irău Şi zugu la socru mnéü Şi tînâal-am béut íéü.

Albac, reg. Cluj, rn. Cimperii

416

Potol'ită-I frunza-n codru,Amărîtu-s d'é nu-I modru.Amărît io cum n-oi fi,Că biné nu po§ trăiî.Cînd îeram d'é şaptşâ an,Io trăiam cum tráiésc ban.Apucai pă doísprézesé,D'é duşman nu pog pétresé.Siné m-aud'é cîntînd,Gînd'eştşe, că mis bolind.Da io, trud-ar mai cînta,Da im plínzé îrîma.

157

Cîntă paséría pă spină,Zelnîcă-i îrîma-n miné.Frunză verd'é bat-o bruma,Tăt atîta mi acuma.

Vásoaia, reg. Crişana, rn. Gurahonţ

417

Frunză verd'é, l'émn domnesc,Stau în loc şi mă gind'ésc :D'in doi care să iubesc?Aş iubi pă ca mai mică,Ca mai mare-i mai voinică.Aş iubi pă ca mai maré,Ca mai mică-m piacé taré.

Ineu, reg. Crişana

417 a

Frunză verd'é, floricică, Mîndră, mîndrul'ică mică, Fost-am asară la voi Şi t'-am vézut întră doi. Cél-cé şid'a lîngă t'iné, lestă pret'in bun cu miné. Cél-cé şid'a lîngă masă, léra cu inima arsă.Frunză verd'é-n patru foi, Io cu doauă, tu cu doi, Fu şt'u c-o fi mai apoi?

I n c i t

418

Firişel d'é cînepă,Să vin bad'é sîmbătă,Că mă afl'i singură. Bărbatu s-o dus la tîrg, Socru mi s-o dus la moară,

Soacra mia trazé să moară.D'é aş şt'i, că ar muri,M-aş albi, m-aş rumeni.Băd'iţă, băd'iţă, bad'é,Să nu vin pă la prilaz,Are tat-on cine briaz Şi ţ-o sări în obraz.Şi să vin în miez d'é noapt'é,Că-s duşmani toţ pă moart'é.

Straja, R .S.F.I,

419Frunză galbină d'in viie, Yin doî fraţ d'é la robiîe, Zîsă ăl mic căt-ăl maré : „Aidaţ frat'é noi mai taré, Că tata nost o murit, Mama o îmbătrînit, Plugu-n loc că n-o ud'it, Bou-n zug o flămînzît Bisu-n cun o putrézít, Féru-n cun o ruzinit” .

Straja

420

Sic odată mni mai biré,Ca col'a primăvăril'e.TJnd'é şez, urmă nu véz,Und'é calc, urmă nu fac.

Avram láncú, reg. Cluj, rn. Cimpeni

421D'-aş azunzé zíl'é mult'é, M-aş dúcé la vară-n munt'é, S-aud brazî vozăiind, Míndril'é pă oi t'émínd.

Avram Iancu

5

5

10

15

20

160

422

Aluniş cu crianga-n Criş,Dragu mibad'a iiot'iş,Ca mălaiu d'în Fibiş.Aluniş cu crianga-n rîu,Dragu mi bad'a mieriii,Ca şi zambla ca d'é grîu.

Mişca, reg. Crişana, rn. Criş

423

Frunză verd'é, lasă, lasă Síé cu mîndra nu fac casă, îfuma rupere d'é îioasă.

Pleşcuţa, reg. Crişana, rn. Gurahonţ

424

lo-s volnicu codrului, Plugăraşu cîmpuluî.Tătă ziua plugăresc,Multşe briezd'e brăzduîesc. Sara vin după hotară Şi mă pun pă prag afară. Sér d'é la mîndra mîncat, lm dă bl'idu nespălat Şi l'ingura d'é su pat,Cum nis dracu n-o mîncat. Io tare m-am mîniiat Şi la birt că m-am cărat, Vin în zori d'é zîuă Mat Şi mă sui méréü în pat, Cătă mîndra mia gráíésc, Tărişor ca s-o trăzăsc : „Scoală, scoală tu Varvară, Fost-ai tu d'-a sar-afară?” Ia să dúsé, să l'é-ntoarné, Vasil'é o ieü în coarné.

Bata, reg. Banat, rn. Lipooa

425

Trandafir verd'é-n feriastră,Se-m suspina o nevastă? îm suspină, că-m ie strină,N-are maică, n-are taică,

5 N-are fraţ, n-are surori,Numa grăd'ina cu flori.Sine trese, flori cul'eăe.Şi-m făcu o cununiţă,Cununiţă-n şapt'e viţă,

io M-o aruncă pă ul'iţă.Straja, R .S.F.I.

426

Méru roşu d'e pă ţară,Vermişel'i mă mîncară.M-or mîncat, că mi i-o dat,Mi l-o dat d'e l-am băut,

5 Ca pă mîndra s-o zăuît.Da cum Doamne s-o zăuît ?Că ş-asară n-am văzut.D'e ş-astară n-om vid'e Şi mai cu drag ii-o căd'e.

Straja

427

Mîndra me d'ă pă pârău Şad'e dracu-n locu tău.

Bata, reg. Banal, rn. Lipona

428

Dumbravnic d'ă la părăil,Mă bătu bărbatu réü.Bătu, bată-1 Dumnézéü,Ind'ă mărg la făgădău

5 Şi nu leu furca la brău.

11 c. 30 1 6 1

Dară îo mă supérai,Furca la brău o luvai,Tri firă d'é tors torséi,Tri l'itră d'é vin subséi,

io Şi dădui d'é vin, că-i dulsé,Puséí furca sus pă butşâ Şi mai béuí şaptşe sutşe.Bărbatu m-ar mer la tîrg,Şi n-am cu sé să-l înştşimb.

io Că ştşi tu bărbatşe biné,Că Iun şi marţ n-am lucrat,Că nu mi s-o d-arîtat.Zoi, vinérl'é mis l'ăgatşă,Că l'é ţin d'é sănătatş<5.

20 Sîmbătă nu mi s-arîtă,Sis să scot gunoiu-n tşindă.

Bata

429

Hoi, floriţă dă săcară,D-înd'-ai vărat astă vară?La umbra glad'işului,Su térmuria Crişului.

5 Da apă d-înd'-ai béut?Din vălău bolilor,Din pumni ficorilor.

Căuaşd, reg. Crişana, rn. Salonta

430

Zéluíi-m-as, zéluii,Zéluii-m-as codrului.Codru-í verd'é, nu mă cred'é.M-aş zéluii la străîin,

5 Da pă mine satu-í pl'in.M-oî lăsa pînă la vară Ş-oî íési la cîmp afară,Pin or crest'é dádátéi Şi m-oí zéluii la iei,

1 62

10

5

5

10

5

Ca la frăţîiorî miiéi. Pîn or ereşt'C“ viorel'é Şî m-oi zéluíi la íel'é, Ca la suroríl'é mnel'é.

Căuaşd

431

Nn da Doamne nimérui Cé miié şî codrului.Codrului i-ai dat íiégura,Miié m-ai dat mare ură.Da nîc codrului n-ai dat,Şi fiié tăt négurat,Sic miié tăt supérat.

Căuaşd

432Sa, sa, sa, murgul'é sa,Că né cuprind'é ziua Cu murgu lu gazda mare Pîn oraşu sél mai taré.Codrul'é, pă vîrvu téü,Crîască iarbă şi bicăii,Să pască murguţu mnéű.Murgu mnéíi sél bun d'é şa,Pagubă d'-a-l vind'éría Şi d'-a-l bere cu mîndra.

Dezna, reg. Crişana, rn. Gurahonţ

433Aşe-rn viné unéorí,Să mă sui la munţ cu flori Ca să mă áél'ésc cu dor,Să-m vină casu să mor.Aşe-m viné cît'-odată,Să mă duc la munţ cu pt'atră, Ca să védu lumia toată,

163

Und'é am umblat odată.Yină-m dragă ţurţure,

io D'é-m arîtă cal'a me,Să poc trece Dunărîa,Să véd pă mîndruţa mia.

Ineu, reg. Crişana

5

434Frunză-ngustă, frunză lată,T'-aş iubi şi-m îeşt' cumnată.Frunză verd'é, l'émn d'-ăl dulsé,T'-aş îubi-m îeşt' sor d'é crusé.

Straja, R .S .F.l.

435„Frunză verd'é d'é sécará,Únd'-aí fost tu loan-asară?”„Und'-am fost, am trăîit biné Cu mîndruţa lîngă miné” .

Straja

436Floaré albă d'é pă rît,Mîndro cîn t'-aî căpărît,Mai biné să fi murit.Cu bani d'é pă căpară Să-ţ fi lat lumin d'é sară,Să să mire multă ţară.

Straja

437Frunză verd'é, prun cu prune,* Amară-i gura la zuné.Da la omu cu muiere

* După toi şirul să cîntă :„L'éno, L'eno, nana L'eno,Doru téti tare-l ca ieru” .

164

Dulsé-Í gura ca şi mieria.Frunză verd'e, călăpfir,Măicuţă mă sér doi Teri:Un negru, unu bél.După bélu io m-aş duse.Frunză verd'e d'é mér acru,După negru miargă dracu.Trébuié şanţu oprit Şi sopon d'é tri d'-arăint,Tri muieri la înălbit. îla-1 drasé, că n-o albit.

Belinţ, reg. Banat, rn. Lugoj

438

Mîndru-i codru rot'élat,Cu palt'in înpălt'inat.Pă marziné cu palt'in,Pă mizloc cu flori galbin.

Căuaşd, reg. Crişana, rn. Salonta

439

Batu-mă gînduri nébuné, Şi-m îeu puşcă ş-arme bűné, Şi stau noapt'a la drumuri, Şi-m fac ban dă t'filşigurî.

Căuasd

440

Pînă trăiam cu codru, léram roşu ca méru.Şî dă cin cust cu ţara, Gălbănit-am ca cara.Üoí lăsa dracului ţară Şi m-oî da codrului iară.

Căuaşd

441

Aşe-m vină cît'-odată,Să mă sui la munţ cu pt'atră,Să mă-ntorc cu üot'i roată,Să mi-ş védu lumia toată:

5 Und'ă am umblat odată.Aşe-m yiné uné-üori,Să mă suî la munţ cu flori,Să-m vină casu să mor.

Incu, reg. Crişana

442Cre.şt'eţ flori şî înfloriţ,Că miié nu-m trebuiiţ.Cîn miié m-aţ trebuîit,A-aţ créscut, n-aţ înflorit.

5 Creşt'gţ flori cît garduril'e,Să vă bată vînturil'e,Yînturil'e, vremuril'é,Ca pe mină gînduril'e.

Ineu

443Aşa-m vine cîtş-on gînd,Să mă duc la drum plîngînd.C-aşa-m vină cîtş-on dor,Stau singur să mă omor.

5 Du-tşe dor la min-acasă,Spung căt-a me năvastă,Să sine şî să s-al'ine,Să n-aştşeptşe după mine.Că io ş-asar-am sinat

io La tîrguţ la Ţîl'igradCu tri fetşg d'e-mpărat.Şî astară l-oi şina în vîrvuţu d'alnlui, în spatşîl'e calului.

Väsoaia, reg. Crişana, rn. Gurahonţ

166

444

Codrul'ă, frunză rătundă,Pică bruma, nu t'-azungă,Că m-ai ţinut cînva umbră.Codrul'ă, frunzuţă lată,

5 Pică bruma, nu t'ă bată,Că m-ai fost mamă şi tată

Mişca, reg. Crişana, rn. Criş

445

L'agănă-să brazî-n codru.Măi braz, că vă l'ăgănaţ?Da cum nu n-om l'ăgăna,Cin staii tri cu tri topoară,

5 Ca pă noi şi ne doboară,Şi né púié pod la ţară Şi scăriţă la t'ămiţă Şi masă-n cănţălăriîe,Şi vid'ăm domni cum scriiă.

Căuaşil, reg. Crişana, rn. Salonta

446

Maică, nu mă bat'e, Că ţ-oî spune, spune : Und'-am însărat D'e lături d'e sat

5 Cu doi căluşei.Vînăţ, porumbei,D'e la Ţăl'igrad,D'e la popa Ylad, Patru sut'-am dat.

io Marturi m-am pus :Ştîlpu grazdului lesl'a caîilor.

Straja, R.S.F.I.

167

447Adă Doamné, cé-i d-aducé,D-adă primăvara dulcé,Şi mă sui la codru verd'6 Cu puşcuţa sus pă spet'é,

5 Şi véd pă mîndra cum şed'eCu faţa cătă páret'é,Cu gura arsă dă set'é.Dară apă ciné-í dúcé?Üo băd'iţă-n gură dulcé.

Căuaşd, reg. Crişana, rn. Salonta

448Zel'é-i Doamné, cui i zel'é,Zel'é-i Doamné codrului Dă d-armil'é lotrului, că re ploaie şî re ninze

5 Şî n-are ciné l'é strínzé.Căuaşd

449lo mă duc, codru rémíné,Frunza plínzé după miné.După driacu plîngă nimé,Că dac-oi pica 1-on réü,

5 Că d'éstul oi plínzé íéü.Grăniceri, reg. Crişana, rn. Criş

450L'ézné-i nan-a fire lotru * Pînă-I frunza verd'é-n codru. Dacă frunza să rárest'é,

* După tot şirul să cîntă :„Aina, mă nană, daîna Şî tară, nană, daîna” .

în comitatul Aradului se aude versiunea : ,,Aina-daîna şi daîna mă, Aîna-daîna şi daînare” .

168

Voinicu-î, care lotreşt'ă.5 Dacă frunza s-o rărit,

Sici unu n-olotrit,Numa, nană, singur léü,Numa pîntru dragu téü.Că dă mă duc la maica,

io Niuna-m strică viîaţa,Că-m păfugă névasta Ş-atunc las şi io casa.

Căuaşd, reg. Crişana, rn. Salonta

451Io mă duc, codru rémire,Plînză frunza după mnire.După mniri-oi plînăă léü,Dac-oi vid'e, că műi réü.

Albac, reg. Cluj, rn. Cimpeni

452Codrul'e, codruţul'e,D'eztşid'eţ cărărîl'ă Să-m duc supărărîl'e.Căs acasă nu mă lasă

5 Doru mîndri arzîtorîŞi mă fásé călători.

Bata, reg. Banat, rn. Lipova

453

Párint'él'é-1 d'-aré fată S-o ţină acas l'ăgată D'é pisoru patului,D'é frica drăguţului.

5 O s-o baáé în ladă,Drăguţu să nu şi-l vadă.Mulţ oamin mă ocărăsc,Péntru că mîndra-m iubésc.Io mis drept ca o lumină

169

10 Şi nimic nu mis d'é vină,Că l'-am spus ot'ilor miéi Şi mult m-am rugat d'é iei,Să nu fiié lăcomoş,La ot' négri şi frumos

15 Io l'-am spus, da nu m-ascultăŞi ind'é l'i drag să uită.

Sinersig, reg. Banat, rn. Lugoj

454Aşe-i plasé mîndri mel'é Să se poart'é cu marzel'é, în foal'é cu plăsinţel'e Şi-n gură n-are măsel'e.

5 Cînd îm dă vr-o sărutare,îm umpl'é píéptu cu bal'é.Suma cin viné la zoe,Aşe-m sare ca pin foc.Gînd'âşt' că-î o căprioară,

io Ţî să pare că-i uşoară,Dară-i ca piatra d'é moară.Pînă ginţi î-or pica,D'é zoc tăt nu s-o lăsa.

Sinersig

455

Dorul'é, sé ţ-am făcut,D'é mă porţ aşe pierdut?Dorul'é, sé ţ-am stricat,D'é mă porţ sara pin sat?

5 Dorul'é, sé mis d'é vină,D'é nu-m dai pásé la şină?

Sinersig

456

Drăgălaşă, mică st'a, Coată-n zos la mîndra mia,

1 7 0

5

5

10

5

10

Să véz, sé mai fásé ia.D'é-i vid'a, că ia suspină, Fă-i vilaţa mai séniná.Şi d'é-i vid'a-o zucînd Şi cu alţi holiot'înd,Să t'é-ntunés, să apun Şi să-ntoră, miié să-m spun.

Sinersig

457

Frunză verd'é din izlaz Să şt'i mîndră că t'e las.Nu t'e las că lăşti urîtă Şi t'e las că ieşti bolîndă.Că astară fui la voi Şi t'é găsii întră doi.Unu t'é băia pă pér,Tu zori, mîndră, că ţî vér. Unu t'é băia pă spat'é,Tu zori, mîndră, că ţî frat'é.

Sinersig

458

Fă-mă Doamné, sé mi fásé, Fă-mă floaría rugului Pă grind'éu plugului,Ind'é-s boii d-înfloraţ Şi plugari sprint'énat.Cu o mînă doi boi mînă Şi cu una flori cul'ég Şi cu ot’i l'é al'ég,Şi l'é l'agă t'ituteré. T'itulel'é, roat-umplută, Vină nană, mă sărută.

Sinersig

171

5

5

10

15

5

•459

Frunză verd'é d'é aiuş, Bat'é vînt uşor pă sus. Pă su lună, pă su stel'é, Pă d'-asupra căşî mel'é. Şi-m aduáé dor şi zel'é í)'é la mîndruţîl'fi mel'é.

Sinersiiy

460

,,Aşe-m zísé mîndra mia,Să fac ziua s-oi put'a,Sara să o sérsétéz,S-o sărut, s-o-nbrăţoşez” . „Aşe-m zísé bad'a míéü,Să fac ziua s-oi vre íéü,Numa col'e cîn să-nsară Să-l aşt'ăpt la poart-afară. Vino bad'é, cîn t'-aşt'ăpt,Să-ţ pun doauă flori la p iept: Busuioc şi foîomfiu,Să mă iubeşt' pîn îăşt/ viu” . ,,Ducu-mă, mîndruţo, duc,Că şi io abie apuc Să-ţ sărut io guriţa,Ca să né ştim dragost'a” .

Sinersig

461

Frunză verd'é, l'émn uscat, îo d'é maré potc-am dat, Că d'-asnaţă pînă-n ziuă Mérséí în sat după piuă. Piuă nu am căpătat,Da o nan-am sărutat.Şi mă zări maica-sa Şi spusă lu taica-so.

Taîcă-so lo o prăzină io Şi mă lovi péstá mină.

Da prăzina pomni-n doaiiă, Şi léi luvă altă noaiiă.Mă lovi pést-on pisor,Să făcu d'in sénin nor.

15 Cînd însepe a ploîa,Ma-nsépui a-nd'épárta. Paré-m biné, că scăpai,Da vr-o tri tăt căpătai.

Sinersig

462

Mîndruţo, mînca-t'-ar turbu,Că furi untură cu hîrbu.Mîndruţo, mînca-t'-ar fena,Că furi bucat'é cu spena.

Sinersig

463

Biné-I stă mîndri gătată Tăt cu ţoal'S d'é la şatră.Şi mai biné i s-ar sta,Dacă şi l'-ar fásé ia.

Sinersig

464

Síné n-aré mîndră-n lume, Să să ducă la pădure,Să scriié p-o frunzul'iţă, Precum că n-are mîndruţă.

5 Şi io am iubit o fată,Bat-o ploaia, blăstămată. S-o bată şi s-o trăznască, Pă alţ să nu năcăzască. în ştrîang să-i fiié od'ina,

173

10

15

5

10

15

20

25

Să bîzăie ca albina. Azung-o boala, lungoare, Să sacă tăt în pisoaré. Loviasc-o boala şi filma, Să să stingă ca lumina. Să nu aibă căpăţîn,Ca şî peşt'il'ă-n fîntîn.Şi cînd ia s-o mărita, Stîngă-îi-să făcl'iîa.

Sinersig

465

„Mîndruţă cu ot'i mis,Se mă fas d'e vin pr-aiis?” „Ba io bad'é nn t'e fac, Suma vin, c-aşe ţi drag.Că la nana în sprînsene Miroase a zîmzîiene.Şi la nana întră ot'Miroase a busuioc.Da la peptu-i întră ţîţă Miroasă a romoniţă” .Cîn t'é véd mîndro, mă coc, Şi mă coc ca macu-n foc,Ca sămînţa-n busuioc.Ies afară, ard cu pară,Stau în loc, da ard cu foc. Auz nană, doru téü,O uscat sufl'ătu mieii,Că gînd'in mîndro la t'iné, S-o rémas inimă-n mine. Doru téü îi maré cîîie, Préstá mult'é d'aluri vine Şi să bagă-n sîn la mine Şi mă-ntrabă tăt d'é t'iné. Doru vine, nu să-nspină, Suma d'e mine să ţîne. Trese apa, nu să-nnacă, Suma la mine să l'agă.

30

5

10

15

20

Auz mîndro, mor şi crép, D'é la noapt'é nu maî scap. Auz mîndro, nu mai pot,Că inima mi s-o copt,Da şi buzîl'e d'e tot.

466

Cucul'é cu pene sure, Scriíé cart'é ş-o îa-n gură. O du la nana-n feriastă, Cin să scoală, s-o sit'ască. Ia să vadă şi să criadă, Cum mi inima d'e nagră. Că-î nagră ca un cărbune Şi n-am cătă sine spune. Trécui mîndro p-îngă voi, Pr6 la voi, pré la feriastă, Vézui pă maica-ta-n casă Blăstămîndu-mă pă mine, Dosădîndu-t'e pă t'ine,D'i se t'e îubeşt' cu mine. Mîndro, dacă-î triab-aşa, Spune cătă maică-ta :Să îngrăd'ască ul'iţa Tăt cu in şi cu pél'in,La t'ine să nu mai vin. Num a sîmbăta odată, Dumineca zíüa toată,Şi sara la şezători,Cîn şi cîn d'e noauă ori.

„Că tán eşti”

467

Cîntarea „ boconcosuluV’

Päsßricä d'in Bănat,Spung maici c-am pl'ecat. C-am pl'écat în zori d'é ziüä Pă răcoria zorilor,

5 P-amirosu florilor.le îăş maică-n d'al la crucé, Să véz namţu cum mă duce Fără t'ită, fără sare,Auma cu puşca-n spinare,

io Auă íéü, măicuţă dragă,D'i cé nu m-ai făcut fată,Să şgd cu furca la vatră?La cé m-aî făcut ficor,Să íeü drumu la picor?

15 Luvai puşca ruzinită,Lăsaî fata-nvăluiită.Luvai puşca ruzinoasă,Lăsaî névasta frumoasă.Auă íéü, măicuţă dragă,

20 Béü mă doare maică-n spat'éD'é curel'é-ncruci§at'é.Şi mă doare maică-n şel'g,

1 7 6

Mă strínzé namţu-n curel'é.Puşca-î gre, bornäü-i gréü,

25 Tát'é-s pă umerii mnéü.D'-o da Dumnézo un biné,Üoí fi şi îo üom în lumé.Şi d'-o fi ţara pă pácé,Măicuţ-acasă üoí toarcé.

Ineu, reg. Crişctna

468

Scrisoare cătânească

,,Prîa iubiţ a mnéí părinţ,Taică şi maică num it!Să vă délé Dumnézéü Xuma cé vă poft'ésc iéü.

5 Cel'élalt'é namurl tát'é,Care sînt'eţ adunat'é !Dumnézo-í taré şi maré,Cít ín cér şi pă pămînt.Lu Adam î-o poruncit,

io Că d'in pomu cél opritSă nu míncé nîci cît Şi d'in rai l-o ispăsît.Üo pria iubita me maică,Că m-ai fost pria bună daîcă

15 Că m-aî fost doicaşu mnéü,ÎNoaăă lun în trupu téü,D'é la naşt'âria me-ncoacé Sic atunc n-avusâş pácé,Că ţîţîl'ă-ţ suptu-l'-am

20 Şi braţîl'ă-ţruptu-l'-am.iară créscíndu-má maré,T'-al t'éltuit foart'é taré :M-aî dat la şcoală sá-nvét,Ca şi îo să mă popésc.

25 Cîn fuséí să mă popésc,Luvaî zugu cátánésc,La-mpăratu să sluáésc.

12 c 80 m

30

35

40

45

5

10

15

Cin íéram pă la Borgáű, Amar d'é sufljétu mnéű. Cín íéram la Carnoviţ, íéram foart'é năcăziţ,Cín íéram pă la Pol'ac, íéram foart'é bat d'é cap. Domnu sfîn să t'é féríascá, Măi, d'é ţara Polăcască.Că poţ să coţ şi să véz, Pită d'é gräü nu mai yez. Cînd ari-o cofă d'é grău, îi dă lu zidovu réű. Vin-acasă mor d'é biat, Mîncă laboş cu pisat, Pînă-î sér ot'i d'in cap.Şed copiii pă lopeţ,Ca la noi porcî-n cot'eţ. lesé fum pă born-afară,Üo vai şi d'é a lor ţară, Că l'é iestă d'é uocară” .

I n e u

469

Bozmal'in rerd'e tufos, M-ai făcut maico frumos, S'amţuliii d'é bun folos. Cin fuséí maici măi drag, Zuraî namţului su stşag. Zurămîntu-I taré gréü Asupra capului mieu.Cin fuséí maici mai dulsé, Zuraî namţului su crusé. Zurămîntu-î taré greii Asupra capului mieii Sis în sat nu m-or lăsat Şi aviam namuri în sat. Un plînzau, alţi zîsau :Că cătană m-or luvat Şi d'é tinér m-or zurat.

20

25

30

35

40

45

Zurămîntu l-aş călcare Şi mă tşem, că m-oi uscare.Cîn cătană oi pl'écaré,Ziuă bună m-oi luvaré D'é la frunzîl'e d'é fag,D 'é la taica miéü sél drag.Ziuă bună m-oi luvare D 'é la fir d'é iarbă nagră,D'é la maica mia sa dragă.Ziuă bună m-oi luvare D'é la grăd'ina cu flori,D'é la fraţ, d'é la surori.Zîăă bună m-oî luvaré D'é la fir d'é busuioc,D 'é la fisori d'in zoc.Zîiiă bună m-oi luvaré D'é la fir d'é goroniţă,D'é la drazil'é fetşiţă,D 'é la fir d'é iarbă verd'é,D 'é la drazil'é nevestşe.Cin d'in sat că oi pl'écaré,Cu mîndra m-oî întâlniră Şi d'in grai aş-oî grăiire :,,Yai mîndră, mîndruţa míaré,Adă mina şi mă iartă,Că ţ-am fost dulsé odată.Că tri an îi vremé lungă,Poatşe doru să n-azungă.Şi cîn mîndră oi vini,Tu mîndră îi bătrîni,!Nimerui nu-i trăbuîi".

Bata, reg. Banat, rn. Lipova

470 [fragment : sfîrşitul şi localitatea lipsesc]

Eéü fuséi nénorosit,Cîn la cătan-am pornit :D 'i la maica, d'i la taica,D'i la fraţ, d'i la surori,

1 1 9

5

5

10

5

10

15

D'i la grăd'ina cu flori.Luval straiţa d'in spinare,Pl'ecai pă drumu ăl maré.[ ............................................ ]

470a [fragment: începutul lipseşte]

Pîn la tîrg la Ségéd'in,Să-m iau fér şi carmazin. Cîrpă nagră d'é mătasă,S-o trimet la maic-acasă,Ca să-m vadă şi să-m criadă, Cum mi inima d'e nagră.Ca imala primăvara,Cari-o calcă tată ţara,Ţara, ţara şi voînis în ţoal'e împărăt'eşt'.

Straja, R .S.F.I.

471

D'e la Praga-n zos pă val'é Merí-on d'énéra ş călare Cu sins sut'é d'é cătane.Cu sins sut'é şî ginzés,Tăt fisoru pă al'és.Cîn la uoraş d-azunze,Dă d'é şt'iré la dubaş :Să bat-on d'ănăraş-maş (sic !), Ca să şt'iîe maisil'é Cum tráíésc cătanil'e.D-aztăz tri zîl'-or trécut,D 'é cînd apă n-or béut D'in dunga răzorului,Cîn soaril'é résaré,Tunuril'é aşa vine,D'aluril'é să clăt'ină.Yin pumél'é d'in ad'äü

20

25

30

5

10

Ca ploaia d'in noru greu.Vin pumel'6 d-infocaté,Gînd'ăşt', că-s în lanţ l'égat'é.Pică-m fisori ca frunza,Cînd o Iove şt'6 bruma.Pică unu, pică doi,Pică unu d'-ingă cal'é,Ş-înc-o fată d-îl ved'é Şi lumină d-aprind'é,Căpitanu im grăie :„Stinzé fată lumina,La cătană aşe-i data :Să moară d-în ţară strină Fără picuţ d'é lumină.Potrîntaşu îi gropaşu Şi trîmbiţa îi lumina Şi duba petreséría” .

Dezna, reg. Crişana, rn. Gurahonţ

472

Cit îi lumia şi ţara, Nu-i oraş ca L'ipova, S ic cétat'é ca mîndra, S ic cătană ca bad'a.

Arail

473

Cîţ fisori d'é vîrsta mia,Tăţ trăcură Dunăria Cîtşă patr-alăturia,D'in pisoaré trămurînd, Maísil'é năpoi plîngînd. „întoarăăţ maisé năpoi, C-acol-ind'é merem noi,Sis nu-i pită, nis nu-í griü, Numa sinzé pînă-n brîii. Tntoar.sCţ maisé năpoi,

181

C-acol-ind'é merem noi,Sis nu-i í'm, da nis nu-î iarbă,Kuma sínáé pînă-ii barbă” .

Brusturi, reg. Crişana, rn. Gurahonţ

474

Eéü maică m-aí blăstămat,Cu-n picor m-aí l'égánat,Ca şi n-am t'inală-n sat.Şi umblu din ţară-n ţară,Cu comisu susuoară.Şi umblu din ţară-n sat,Cu comisu nesărat.Eéü maică m-ai suduîit Şî din sat m-ai huîduîit.

Căuaşd, reg. Crişana, rn. Salonta

475

Trandafir dă pă cétat'é, Strîg-on d'inérar din cart'é : „leşîţ ficorí din cétat'é Cu puşt'il'e-mpironat'â,Şi vă-nşiraţ pă răzoare Pînă-n résárit dă soare” .

Căuaşd

476

Mariié cu ot'i Térz, leş afară d'é mă Téz.D'é Téz namţu cum mă duse, Far d'é pită, făr d'é sare, Kuma cu puşea-n spinare.

477

Şi io m-aş duce cătană D'-ar fi puşca d'é tocană.Şi î-aş vre să fiu. răgută,D'-ar fi puşca d'e cucută.

Chisindia, reg. Crişana, rn. Gurahonţ

478

Măieran d'e pă ăetatşe, îfu mă-nd'epărta-mpăratşe.Că n-am taică să mă coatşe,Maica-i slabă şi nu poatşe.

5 Suroril'e mi-s d'epartşe,Drăguţîl'e m-ar vini,Î7u l'e lasă părinţi.

Bata, reg. Banat, rn. Lipova

479

Morţi téí măi d'é birăii,Cum mă scoţ d'în satu mnéü.ÍTu m-ai scos cînd am fost mic,Ci mă scoţ cîndu-s voinic.

5 ÎTu m-ai scos, cînd am sup ţîţă,Ci mă scoţ cînd am drăguţă.

Pădureni, reg. Crişana, rn. Criş

480

D'in curari, d'in l'ingurari Să fac flaitări şi căprari, îîuma io ficor d'é popă Am rémas la sfînta dobă.

Arad

183

481

Nu fi mîndră supératá,D 'i cé-s cătană luvată.Că cătana d'-ind'é pl'acă,Rémíné casa săracă.

Sintea, reg. Crişana, rn. Criş

482Maică d'in copiii téí Tăţ aü casă şi aü masă, lu m a io trag la pid'apsă.Tăţ aü casă şi aü loc,

5 Numa io staü în şilboc.Tăţ aü casă şi aü curtşe,Numa io-s şilboc la muntşe.

Bata, reg. Banat, rn. Lipova.

483

Batşâ Doamné namţu-n drum,C-o hivat tăt s-o fost bun,Ş-o lăsat dîrloazîl'e,Să-nvăl'aseă fetsíl'é.

Brusturi, reg. Crişana, rn. Gurahonţ

484

Miliţă, fată cumintşe,Se n-aî pl'écat mai naiintşă La Béscérécu sál mare,La Milan, copil voinic,

5 Cu nădrazî spînzuraţ,Pin la grumazi sfîrtşăcaţ,Şi în cap tot zgríiélat % íhün manevre o scăpat, în işpitai s-o băgat,

io Miliţa l-o căutat,

184

15

5

5

10

5

Şi dzé lél că n-o mai dat.Tare réü g-o supărat,Şi sluznică g-o băgat în Tşimişoara-n ăătatşă,TJndzé ziua duba batşg.

Chişoda, reg. Banat, rn. Timişoara

485

Sin-a scornit cătăniia,Mínsé-í caga sărăsiîa.Pă dîngu mînăă-1 orbiîa,Să umbl'é d'in gat în sat,Ca cătana d'é bănat.

Sinersig, reg. Banat, rn. Lugoj

486

Sînersîg, sătuţ frumos,Rémín acu sănătos,Tu şi fet'il'é d'in t ’iné,Care s-or iubit cu mină.Că eít'é or fost în sat,D'é mină rari or scăpat.Şi pă síné am voîit,Cam pă tat'é l'-am Iubit.Şi cînd am ruculuiit,Poat'-or plîns şi m-or zél'it,Că l'-am fost dulcé iubit.

Sinersig

487

Pă d'in sus d'é Orăşt'iiă Mér doi fraţ în cătăniiă. Zísé unu cătă altu :„Hai frat'é să lăsăm satu, Satu şi drăguţîl'ă,Mai taré măîcuţîl'ă.

1 8 5

10

15

5

10

15

5

Şt'ut-aî tu măicuţă lánc,D 'é mă prind'é îiamţu-n mină, ÎTu ţ-oi mai cosî-n grăd'ină. Sis n-oi mulze oi la stînă,Xis n-oi muri pă perină.S-oi muri în ţară strină Cu puşca pl'ină pă mină.O fi pl'ină, o fi goală,A'-oi muri la mîndra-n poală” .

488Zos pă Dunăre la val'é Trec tri căpitan călare Cu tri trupe d'é cătane, Căpitani hurezîn,Iar cătanel'ă plîngîn. „împărat'e Pavel'é, Únd'é-m dus cátanél'é?” „La muscal' sărmanel'e, IJnd'e nu-i pită de grîii, îiurna sînze pînă-n briü. Und'e nu-I pită, nis sare, La împăratu mai mare” . Cîntă cucu sus pă paie, Trec fisori la bătaie.Cîntă cucu sus pă culă, Trec fisori la măsură. Cîntă cucu-n vîrf d'e nuc, Săraşi fisori să duc.

Straja,

489Frunză verd'é d'e sulfină, Am un bad'e-n ţară strină, î-am trémis cart'é să vină. lel m-o trémis sănătat'e,Că cu turcu mi să bat'é

10

15

5

10

5

10

Şi muşcalu-i ţine part'e.Să şt'u néíco că-i vini, îo frumos m-aş premeni Şi năiint'e ţ-aş ieşi.Drumu mari l-aş pardosi Tot cu piatră d'-a mai maré, Ca să viii neico mai taré,Şi cu pésac d'-ăl mărunt,Ca să vin néíco mai îut.Tot cu piatră pésácoasá,Să-ţ fiié gîndu acasă.

Straja

490

Plínzé-má maică cu dor,Că şi îo ţ-am fost fiăor.Ţ-am scos plugu d'in obor Ş-am pl'écat la ogorît.Kis ogoru n-am sfîrşit,Pînă cart'é m-o vinit,Cart'é albă, slove negré,Pé la lături cu mărzel'e,La mizloc cu foc şi zel'é.Toat'é patru colţurel'e Tot picat cu lacrimel'é.

Straja

491

Trimesu-m-o mîndra mia Pă doi pui d'é rînduna,Că or-cum să mérg la Ia.Şî io í-am trimés năpoî Pă tri pui micuţ d'é cuc,Că la mîndra nu mă duc,Că m-or prins domni d'é scurt. Şî domni m-or d-însurat D'-în cétat'é la Arad.Şî puşca mi nevasta,

187

Panganétu dragost'a,Şî bornéu socru mnéü,Pătrîntaşu mi nănaşu.

Mişca, reg. Crişana, rn. Criş

492

La umbra d'é săl'ioară,Traz-o cătană să moară Cu capu pă săbiioară.Da pă íél sine-l păza?

5 Soru sa şi mumă sa,Mai vîrtos ibovnica.

Bata, reg. Banal, rn. Lipova

493

Frunză verd'é, doi buzori,Yaî d'é maica cu fisorî.S-amăreşte pînă-i creşte Şi-mpăratu-î cătăneşte.

Baia

494

Eozmal'in verd'é tufos,Mă făcuş maico frumos, Slamţulm d'é bun folos.Cin fuséí maici mai drag,

5 Zurai namţului su st'ag.Cin fuséí maici mai dulsé, Zurai. namţului su cruăe. Cin cătană că pl'écaí,Ziuă bună îm luvaî

io D'é la fir d'é iarbă nagră,D'é la maica mia sa dragă. D'é la fir d'é busuioc,

188

1 5

D'é la fisori d'ln zoc. D'é la fir d'é goroniţă, D'é la drazil'é fetşiţă.

Bata

495

Hai míndro d'é mă pétrés Dunăriţa pînă-n Bes,D'é la Dunaré-n col'e M-oí dúsé cum oí put'e.

5 Vaí de miné taré-s bat,C-am vézut vinu-n Sumând Şî răt'iîa-n Şil'ind’iie.Hai míndro d'é orţăsiiă, Barem pînă-n Şil'ind’iie.

Väsoaia, reg. Crişana, rn. Gurahont

496

Yíntu batşe taré maré,Mérg cátanil'ö-n bătaie. Cátanil'é pă pisoaré, D'énérari mérg călare.

5 D'énérari mérg cíntín,Cátanil'é mérg plíngín Şi pă părinţ blăstămîn :D 'i sé l-o făcut pă léi Aşa nalt şi subţirei,

io D'é trag tăţ plumbi la iéí.Yin plumbi ca şi ploaia,Pic voinisi ca iarba,Ca şi iarba răoroasă,Cînd îi mai bună d'é coasă.

15 Şi vin plumbi cam pă zos,Pică voînişi frumos. D'énérari cin vid'au,Bătaia o asézaü Şi la masă să punaii,

189

20

25

30

35

5

10

15

Frumoasă cartşe fäsaü, La-mpăratu trimetşau Şi d'in grai aşa grăiail : „împăratşe, înălţatşe,Puné pa§e, nu tşe batşe D'e un an şi zumătatşe. N-aî cătană învăţată,Nu ştşu rîndu plumbului, Si ştşu rîndu plugului” , împărat-aşa zîsa Şi d'in grai aşa grăia : „Staţ fisorî mînă cu mină, Tăt natu cu puşca pl'ină. Staţ fisorî ca niştşe fraţ, Xu căutaţ că picaţ :Pînă puşca o roşi,Sînze pînă-n bríü o fi” .

Bata, reg. Banat, rn. Lipova

497

Plînze cătana cîn pl'acă, Eémíné casa săracă.Şi copiii plîng în vatră,Nu ştşu sine l'-o fost tată. Lasă plug cu patru boi Şi pl'acă cată război.Cătana d'in grai grăia : ,,Solomone căpitane,Mai dă-m drumu d'in cătane, Să mai ţîn plugu d'e coarne. D'e cîn plugu n-am purtat, Pită caldă n-am mîncat,S-ani mîncat prifont uscat, D'é pisoaré frămîntat.Mă sloboz cu sloboşag.Să văd pă taica iertat” .

Baia

498

Ard'é focu ín Bánat, D'epartşe m-am străiinat, Driépt la Bozna să mă bat. Strigă domni pă fisorî:

5 ,,Staţ în gl'edă fără frică,Yu căutaţ că doi pică,Că d'innăpoi să răd'ică". Spune maic-ad'ivărat, în se apă m-ai scăldat ?

io Tăt cu apă d'in fîntînă,Ca să pér cu puşca-n mină.

Bata

499

Batşe Doamne pă-mpăratu,Că m-o cătănit bărbatu.Şi nu l-o cătănit bine,C-am auzit iară vine.

Bata

500

Yară, vară, primăvară, Mult îeştş dulse şi amară. Iar la mine, l-o cătană, Primăvara îi duşmană.

5 Primăvara cin soseştşe,Tată cătana porneştşe.Şi bogăţîia s-o are O îe-n bornéü pă spinare Şi ie drumu pă pisoaré.

io ŢJnd'e stă d'e od'ineştşe,îe cimeşa d'-o cîrpeştşe Şi-n lacrimi o tăvăl'eştşe. Întşingîndu-mă pă spatşe Aud tamburu cum batşe,

19

15

20

25

5

10

15

20

D'enerari strig în cartşe : „Ieşit fisorî d'in setatşe Şi vă puneţ rînd frumos,Că merzeţ pă ţară-n zos.Yă ţîneţ mină cn mină,Tăt natu cu puşca pl'ină. C-aţ ştşiut voi fiăorl bine, Cînd aţ primit arma-n mină, Că-ţ muri în ţară strină, în mină făr d'e lumină, îf-aveţ popi să vă sluzască, Sîs d’iieă ca să vă cîntşe,Să vă ducă la mormintşe” .

Bata

501

Und'é namţu né dusa,Nu-I nis grîu, nisi săcară.D 'e la săseriş în sus Maré loagăr că s-o pus.O umplut cîmpu cu noi,Ca şi soporu d'e oi,Cu puştşil'e pirămid'ă,Cu străiţîl'e fără pită. Amărîtă-î viaţa lor,Cin îiis apă n-aü se be.Und'é doi cu doi íéraü, Amîndoi că să vorbíaü :„Da la noaptşe §e n-om fásé, Cînd or da cu săcălaşe?”Cin zoril'é să vărsa,Aamţu taré né dusa Şi la război né pună. Fărgatărung cin sufla,Tăţ în gl'éda să pună.Cîn zorü'e résaría,Duşmanu încă vina.Maîoru cînd îl vid'a,Groaznic d'in gură striga :

„Ţîneţ voi mină cu mină,25 Péntru a voastră corună.

îsu căutaţ că picat,Că pică sei tşinărei Şi rémín sei bătrîneî” .

Bala

502

Frunză verd'é d'é sunduc,Vine vremia să mă duc L-un spurcat duşman d'e turc. Lasă-tşe mîndro d'e mine,

5 Io mă d'espărţăsc d'é tşine.Eémín mîndro sănătoasă, îiu mai plínáé, fi voioasă.Şi tşe las cu Dumnézéü,Io tşe las cu doru téű.

Bala

503

Turturé, paséré vile,Să-m fii bună mărturiie,Că mă duc la cătăfiiie.Cătăniia îestă gria

5 Şi nu pot trăii cu ia.Averi-ai maico păcat :Cu-n pisor m-ai l'egănat,Cu mina ţîţă m-ai dat,Cu gura m-aî blăstămat,

ii) D'é cătană m-or luvat.Acu vremia m-o vinit,Io d'é voi m-am despărţit,Io vă las fraţ şi surori.Dunăriţă, apă l'ină,

)5 îfu mă tresé-n ţară strină,îi-am pă nima io cu milă.Batşe vîntu péstá munţ,Yiné dor d'é la părinţ.

1 3 - c . 8 0 1 9 3

20Batşe YÎntu pastă braz,Vine dor d'é l-a miei fraţ.Batşe YÎntu pésta flori,Vine dor d'e la surori.Batşe YÎntu pésta flori,Vine dor d'e la surori.

25 Batşe YÎntu taré mare,Vine dor d'e la maîcare.Pă Dunăriţă la val'é,Vine dor d'e la mîndrare.

Bata

504

Cătăniia cui i bună?La fisoru fără mumă.Cătăniia cui i dată?La figoru fără tată.

5 Cătăniri-aş, cătăni,ÎTuma puşca d'e n-ar fi.Puşca cu curel'il'é îm mîncă uméril'é,Boconsi pisoaril'é.

io Da mai bin-aş cătăniLa campanila mîndri.

Bata

505

Morţî tşei d'é Bănat,D'e tşine m-am d'epărtat. Ms puşca nu pos purta,Că mi gîndu la maica.

5 Şi nis puşca nu po§ duse,Mi gîndu la maica dulsé. Mama, tata namţului,Mult purtai io frica lui,Că şi tri an or trecut,

io D'é cîn frica m-am pérdut.

194

Batşe Doamne namţu-n drum, M-o luvat, hiaba nu-s bun. Batşe Doamne namţu-n cal'é, M-o luvat, hiaba nu-s maré.

Bata

506

Frunză verd'e maierană,Io mă duc mîndro cătană.D'-o fi taré biné-n ţară, lo-î vini pă primăvară.

5 Da d'-o fi o îvutatşe,M-oi l'ipi lingă setatşe Şi ţ-oi scriia mîndro cartşe,Cartşe-n patru cornurel'é,Scrisă cu lacrimi d'-a mel'é.

io Pă marzină viiorel'e,Pă mizloc îi dor şi ăel'e,Pă d'e lături cu bănat, în mizloc pară d'e foc, îo-s fisor făr d'e noroc.

Bala

507

îo mă duc în cătăniie,Să fac la duşman lărziîe.Să nu-m vadă nis urmiţa,Că mă-nţapă pă ul'iţă.

Bala

508

Plînze-mă maico cu dor, Că ţ-am fost maico fiăor. Şi cîn ţ-am fost d'-azutori îm viniră peţitori,

5 Peţitori d'e la-mpărat,

19

10

15

5

10

15

-J96

D'é cătană m-or Inrat,Ca pă mulţ fiăorî d'in sat.Şi îeşă un căpitan,Mă dusă ca p-on duşman, îi d'éloc încă pl'ecară Şi îndată mă-nsurară.Da în loc d'é mîndra mîa Căpătai o puşcă gria.Puşca-i gria şi ruşinoasă,ÎTu-i ca mîndra d'é frumoasă,Puşca să m-o curăţăsc,La mîndra să nu gînd'esc.Da puşca m-o curăţîi Şi la mîndra tăt gînd'ii.

Bata

509Vai săraca cătana,Cînd îi vine porunca,Lasă casa, lasă satu Şi pl'acă la împăraţii.La-mpăratu azunza Şi d'in grai aşa-m grăia :„înălţatşe împăratşe,Am vinit, m-ai trimes cartşe.O ţî ţîie dor d'é mine,Că m-ai tşemat pîn la tşine ?”Batşe Doamne, se-î mai batşe, Căpitanu d'in setatşe, léi o scornit cătăniia.Mă duse în téri străîine,Mă dúsé în ţări gresăştş,XTnd'e nu poţ să trăieştş.

Baia

510îe maico cimeşil'e Şi l'é spală-n lacrimă. Şi l'é spală-n lacrimă,

Şi l'é uscă-n dor şi zel'e.5 Batşe-l Doamne eu mîniie,

Sin-o pus pana-n hărtşiîe Şi m-o scris la cătăniie,M-o scris cu sernală nagră, Cin m-o fost lumîa maî dragă,

io D'e l-ar batşe Presista,Că-m pustşiîiesc pă maica.Şi l-ar batşe âel'a mia,Că-m pustşinesc pă mîndra.

Bala

511

Săracu păruţu mnéü,Cum ai rămas la Ineii.Şî săraca că t'ica,Cum uo rămas la T'inca.

5 Merăţ fraţ, merăţ suroriŞi căpătaţ păru mnău,Că vin primăvăril'ă,L-or strînze păsăril'e,Ş-or noii cuîburil'ă.

Căuaşd, reg. Crişana, rn. Salonia

512

Haidaţ fraţ întră cătană,Să mîncăm pită şî carnă.Haidaţ fraţ întră haiduc,Să mîncăm pită cu nuc.

Apatea, reg. Crişana, rn. lnea

513

Cătăniri-aş, cătăni, Suma puşca d'ă n-ar fi. Puşca şî oţel'il'ă

1 9 7

5

5

5

10

15

Mîncă-m miié zîl'iTe. Cătăniri-aş, cătăni, Numa puşca d'é n-ar fi.

Apateu

514

Io mă duc mîndră-n cătaîiă,Tu remin şî spală haină.Şi l'é uscă-n lăcrămioare Şî Te trimet'e pă soare,Pă fluieru vintului La graniţa turcului.

Yinători, reg. Crişana, rn. Cri.ş

515

Io mă duc maico d'e mine,Inima me si rémíné,Ie o tu s-o puné biiié, în păhar cu apă résé,Pînă serbătoari-o trese.Atuns o ie ş-o săd'eşt'ă,Ş-o săd'eşt'ă la f'eriastră,Să Yin-amiros în casă.Şî n-o udă cu olcuţă,Sî o udă cu guruţă.D'é-í vid'a, că răveneşt'ă,Tu mai traz-a me néd'ezd'é.D'é-í vid'a, c-o Yeşt'ezît, le-o tu ş-o suflă-n vînt Şî zăuită d'-a mnéü gînd.

Văsoaia, reg. Crişana, rn. Gurahonţ

516

Pă marzina Dunări Merz-o tablă d'é f ét'iţă. Zise luna cătă soare :

„Păşeşt'e fată mal tare,Că creşt'e Dunăria maré Şi pă t'iné t'-o néca” .„Las’ să crîască, să mă nesé, Că n-am cu siné pétresé. C-am avut şi io soţiie Şi l-or dus la cătăîiiîe Zoi l-or dus, vineri l-or tuns Şi sămbătă tăt am plîns” .

Bezna, reg. Crişana, rn. Gurahonţ

„O c a sión ale”

517

Tas mirîasă, mi mi-ţ plinze,Că la bărbatu t'i dúsé.Săraca bătăturia,Siné foc t'-o mătura ?

5 Cocoşu cu aripa,Golumbu cu penil'é.Tas mirias, nu suspina,Că la noapt'é îi vid'a Se-i în lume dragost'a.

(Ast-fel cintă o muiere mircsiî, cînd o invăleşte. învălirea şi punerea „conciulm'' se întîmplă după-ce se rentoarcc mireasa de la biserică)

Straja, R.S.F.l.

518

Hai şi hai soro naiintşe.Să-ţ adus tu sor-amintşe,Că d'in cal'é ţ-o ieşî Un sopor d'e turturel'e.

5 lel'é n-or fi turturel'e,S-or fi cumnatşil'e tel'é.Iertat taică, îertaţ maică,Iertat fraţ, Iertat surori.Creştşeţ flori cit garduril'é,

2 0 0

10 Să vă bată vînturil'e.Să vă bată vîntu-n dos,TJmpl'eţ lumia cu miros.Să vă bată vîntu-n faţă,TTmpl'eţ lumîa cu dulăaţă.

(Ast-fel cintă mireasa, cînd îşi Ia ziuă bună de la casa părintească).

Bata, reg. Banat, rn. Lipova

519

Koapt'ă bună şi n-om ducă,Mulţămim d'ă gură dulăă.ÎToapt'ă bună şî uşoară,Mulţămim d'ă gurişoară.

(Hora nuntaşilor de ducă).Apateu, reg. Crişana, rn. Ineu

520

Uu t'é supăra mnirasă,Lasă casă, lasă masă Şî nu fi tu supărată.Hol, hoi, l'eru-m da,

5 Hoî, l'er fet'iţă, boi !(Se cintă la cununie).

Vaşcău, reg. Crişana, rn. Beiuş

521

Bată casu numa unu,Io măr maică, mă cununu. Bat'ă casu numa doi, lo măr maică d'ă la voi.

5 Bat'ă casu numa tri,Io măr maică la socri. Bat'ă casu numa patru,Io măr maică la bărbatu. Bat'ă casu numa cine,

10 lo mér maică d'é aíic.Bat'é casu numa şasă, lo mér maică d'é acasă. Bat'é öasu numa şapt'e, lo mér maică, mér d'épart'é.

15 Bat'é casu numa opt,lo mér maică, mér d'é tot. Bat'é casn nnma noaüá, lo vă las inima voauă.Bat'é casu numa zecé,

20 Yă las cu inima recé.Rémíí maică sănătoasă,Ca ş-o pară vermănoasă. Remii taică sănătos,Ca şi un mér vérménos.

25 lo mér maică d'é la t'ine,Inima me ic rémíné. le-o maic, ş-o puné biné. D'é-i vid'e, că ínflorest'é,Mai poţ traz-a me nid'eM'é.

30 D'é-i vid'e, că veşt'ăzeşt'ă,ÎT-ai éé traz-a me nid'ezd'é.

(Cântarea miresil la despărţire).

Apaleu, reg. Crişana, rn. Ineu

522(Văduva după bărbat se boceşte In următorul chip :)

O, batá-t'é focu moart'é, Că nu umbl'i-n d'iréptat'é. Că duc tata d'é la prunc Şi pă îi i laş aîic.

5 Duc soţu d'é la soţîîâŞi pă ie o laş pustiíé.Drazî miiéi patru păreţ, Tăt mă mir, că nu plinzét, Că bună gazdă perd'ét.

io Dragu mnéu, soţu miiéu,încătro tu ai pl'éeat?

2 0 2

20

15

5

10

15

(Auzită de [reg.

Pă drumu cél néumblat Şî napot néínturnat.Criapă Doamne pămîntu,Să mă bag Io cu tătu,Că mă doare sufl'étu,D'é cîn m-am pérdut soţu.Scoală soţul'ă să véz,Al'é noaşt'6 hold'é vérz.Da ciné l'-o sécéra,Dacă ş-or pérdut gazda?

Apateu, reg. Crişana, rn. Inea

523

Péntru sínt'il'é sluz curat'é,D'é la măicuţa Presésta lăsat'é,Şi péntru sînta laturd'iié :Pomană să vă fiié.Frat'é, frat'é, dragu míéű,Să-ţ azut'é Dumnézéü,Să t'é păzască d'é réü.Măicuţă dragă, fă biné,Pînă Dumnézo t'é tíné Pă lumé şi pă pămînt,Şi pă noi d'é rugămînt.Fiîâ-ţ ralu luminat,Dac-a nost d-întunecat,Piie-ţ sufl'étu cumpărat D'é la Iad şi d'é păcat.

la un orbeţ, care o cînta cu o voace trăgănătoare pe podul Lipov Banat]).

T e x t e mai lungi : unele cu titluri propri i , altele se mipopul are

524

Bad'a mnéü s-o lăudat,Cîn pă miné m-o luvat Că îi putréd d'é bogat.Cînd întrai la íél în curt'é,

5 Curt'a-î pl'ină d'é cucut'é.Cînd întrai la íél în t'indă, T'inda-I fără nic-o grindă. M-am băgat la íél în casă, Xîcî scaun, nîcî, masă.

io în cămară m-am băgat,Da nimica n-am aflat : Doauă berbinţâ uscat'é, Funduril'-or fost pt'icat'é. M-am suiit în pod desculţă,

15 îlu mă lóvém d'é grăunţă.M-am dus cu sacu la coş, Coşu-î pus cu gura-n zos.Sui în pod fără lumnină,Xu mă lövése d'é slănină.

20 Xic în uoală, nie în cui,Yai ş-amar averîa lu i ! Bărbat'é, averîa ta,

204

25

30

35

5

10

15

20

Dracu ţ-o poat'é mînca.Tu şî plugu d'é arat V-aţ pus d'é proptă la gard.Tu vacil'é l'-ai béut,Üo poat'é nu l'-ai avut?Şî porci d'é îngrăşat Poat'é că ţ-î i-o furat?Üo doar nu î-aî cumpérat?L'emné d'é foc ai bugat'é,Dară numa nu-s táiat'é,S ic d'é cas-apropt'iiat'é.Afară ploaia pt'icură. în casă pă păreţ cură.Bárbat'é, averia ta Dracu d'é ţ-o a luva !

Botiza, reg. Maramureş, rn. Vişeu

525

Mă-nsurai să-m íéü muiere, Luvai mama mami mel'é. Io lăcomii la avere Ş-o luvai fără plăsere.Cînd o véd în uşa şuri, Parc-că véd mama păduri Cînd o véd cu capu gol, Fug vasil'é d'in ocol,Da viţăii mai nu mor,Că gind'ésc, că-i suma lor. Stau să íéü mutşa săcuri, S-o lövése în séru guri. Cînd o véd la foc şâzînd, Par-că véd ursu zucînd.Cin mere după sursel'é, Iacă vulpia cu mărzel'Â Frunză verd'é ş-o l'el'é, Cumintşă-î névasta me, Cumintşă ca vai d'é ie.Ku ştşiie üoala să l'e,Üo créscut iarba supt ie.

2 05

Pus-o peştşil'e pă foc,Care-m cremeni d'éloc.Frunză yerd'é d'é sécará,

25 Doar i-o vini mintşa iară,C-o mîncat pine d'é üorz, îi s-o-ntors mintşa pă dos.

Brusturi, reg. Crişana, rn. Gurahonţ

526

Cită frunză pîn păduri Şi muguri pă la vîrvuri,Mai mult'é mă bat gîndurî.Da cită frunză şi iarbă,

5 Mai mult'é gîndurî mă-n-trîabă :D'i cé mi inima sclabă1?Cum n-o fi inima sclabă,Cînd am perdut un dor maré,Care preţ în lume n-are,

io Stau în loc şi mă gínd'ésc :încotro foc să pornésc?Pornii cătă ţara me, întâlnii c-o turture.Turturică, draga me,

15 Arîtă-m tu cal'a mia,Ca să trec io Dunăria,Să mă duc în ţara mia,Să träißsc cum uoi put'a,Că tari am fost supărat,

20 Cîn d'é ţară m-am lăsat;Şi tarî-am fost amărît,Cîn ţara m-am părăsit.Pasăria zburîn să plínzé,Críanga d'é su ie să frínzé

25 D'é zel'é şi d'é bănatYăzîndu-mă-nstrăîinat,D'e ţara me d'epărtat,D'é duzman încunzurat.

Inén, reg. Crişana

2 0 6

5

10

15

20

25

30

35

527

Frundză verdzö plop înalt, Mîndra mi s-o măritat.Dzé s-ar fi Ia măritat Dzé la noi în triia sat Mai în grab-aş fi uitat.Şi Ia că s-o măritat Dzé la noi a triia casă,UdMî cu inima arsă.Tun în casă, m-o aud, íés afară, m-o văzui.Maica mia pune dzé masă,Dară io suspin prin casă.Maica mia puné dzé ăină,Da Io suspin prin grădzină. Maica mia aşa-m dzîsa :,,0 ţi după mîndra ta?Satu-î maré, fetşe-s multşe,Şi mai mari, şi mai măruntşe !” „Maică, măicul'iţa mia,Prostă ieştş, d'zé nu mai crédz, Oarbă ieştş, dzé, nu mai védz. Séru-í maré, steí'é-s multşe,Şi mai mari şi mai măruntşe. Sisi una nu-î ca luna,Ca luna dzé vidziroasă,C-a me mîndră dzé frumoasă” . Atuns néica-ncál'éca Şi pă drum că mi-ş pl'éca.Nu făcu tri păşurel'e Pin la casa mîndri mel'é.Sin în poartă că-m şcdza ?Şădza mîndruţa d-a mia.Luna-n ţîţă că-I bătşa.Neîca dzin grai îm grăia :„AI mîndruţă să Iubim,Că noi doi că né lovim Şi la otş, şi la sprnísené,Şi la buză subţîrel'ă” .„Ba io badzo, nu Iubim,

207

40 Că noi doi nu ne lovim.Că io nu mis fată maré,Si mis floare dzé pă maré,Siné mă iubestşe moare” .„Sis io nu-s fisor călare,

45 Si mis Brumárélu maré.Cîndu io că oi pica,Floril'é că l'-oi strica,Pînă dăe tşină oi da” .

Selciova, reg. Banat, rn. Lugoj

528O maică pria milostivă,Scapă pă tăţ d'é potrivă Şi d'é muieria beţivă.Că î-am auzit d'-aceşte,

5 D-am gînd'it, c-or fi povesté.Şi am auzit din guri,D-am gînd'it, c-or fi mincun.Ut'-amu cu însuratu,Ind'e m-o dus nécuratu.

io Cin să dă d'e béuturá,Vadra îi a îi măsură,Üo vai ot'i cé-m vözurä !Tăt curînd în zos la üoal'é, le-i fără trai, fără ţoal'e,

15 Cu rot'iîa fără poal'é.Cin m-o-rîtă vécinil'é,Pică céru péstá miné.Cot să fac la rugăcune Cu posturi, cu-ncinăcune.

2:) D'é m-ar scăpa d'é ie Sfîntu,Că i-aş săpa şi mormîntu Ş-aş trazé pă ie pămîntu.

Ineu, reg. Crişana

529Aibă-t-şă dracu nănaş,Cu siné mă cununaş.

2 0 8

5

10

15

20

25

5

10

ii -

Că io cin m-am însurat,Numa sins d'-arzint am dat.Să mă poă d'éscununa Ş-o sută d'-arzint aş da.Frunză verd'é, bob şi lintşă, D'éscununá-má părintşă.Că d'é cin m-aî cununat, în gre boală m-aî băgat,Prunsî-m zbd'ară pă su pat,Muierîa mni tăt în cap.„Atuns tş-oi d'éscununa,Dacă mni ştşi numera Frunzuţa d'in noauă nus Şi iarba d'in noauă lunsi. farba d'é pă noauă văi.Paiil'é d'in noauă clăi,Cînd o fásé plopu nus Şi tînzala mere duls.Cînd o fásé plopu peré Şi răd'ita vişinele.Atunsa şi nis atunsa,Şi atună în tşibz-oi sta.Ş-atună în cumpen-oî sta D'escununa-tş-oî o ba” .

Brusturi, reg. Crişana, rn. Gurahonţ

530

Cîtă limbă-i pă pămînt,Nu-i ca popa d'é zîmbrit. Cînd aud'é clopot'il'é,Ţipă plugu-n buruiené Şi să cară la pomené.Ştrîgă popa, că nu fură,D-al prins él cu gîsca-n gură. Strigă popa, că nu-î lotru, D-al prinséi cu cl'isa-n podu. Pînă-i popa-n léturd'iíé, Préut'asa be rát'iíé.Pînă-î popa în altari,

c. 80 209

15

20

25

5

10

15

20

Preut'asa-î la liambarí.Mult'é fet'é-s pă ul'iţă După caz d'é l'ébénitá,Să l'é délé la popa,Péntru-cé l'-o cununa.Are popa patru fet'é Şi nie una nu né ded'é,Că l'é ţînă-n ţînt'irim,Ca să nu l'é băţîl'im.Da d'iîacu numa doauă Şi né ded'é una noauă.Pata popi cin să gata,Puné pă gură lăcată,Dacă leşă la ul'iţă,Umblă-i gura c-o mel'iţă.

Apateu, reg. Crişana, m . Ineu

531

Io d'é cin m-am apucat A mă t'éma d'é bărbat, Luna, marţa n-am lucrat, Că nu mi s-o arîtat. Haidal'éra mércuril'é,Şi să ţin d'é mult'é rel'é. Zolii'é încă-s l'égat'é.Su lucru, să-m fac păcat'é. Vinéril'é l'é cinstésc,Nu lucru, să pát'imésc. Sîmbăta-i praznic l'égat,Au lucru, mă culc în pat. Duminéca m-am sculat, Apă-n mină am luvat Şi cată cîmp am pl'écat. Cin la holdă am azuns, Crîznicu hăranz o tras Şi io năpoi m-am întors, Mă băgai în făgădău Mă-ntălnii cu sfîntu vin.

5

10

15

20

25

l l prinséí frat'é d'é crucé,Pă păl'inca sora dulcé.

Ghioroc, reg. Banat, rn. Lipovn

532în grăd'ina ce cu prun Pac fet'il'é rugăcun Sîmbăta, dumnimea,Să să poată mărita.Su tufil'é d'é răt'iţ Şed'-o fată fără d'inţ.Péru-n cap ii s-o albit,Şi faţă ii s-o zbîrcit.,,Mărit a-t/é horhol'inä, îfu şid'e fată bătrînă,Că şi dracu s-o-nsurat Şî tu nu t'-aî măritat” .,,Mărita-m-aş şi Io biată,Că d'é mult îs şi Io fată.Peţitori nu mai viné,C-o zurat dracu pă miné.Da d'-ar vini pă la vară,D'é la mama să mă cară,Şî să mă facă mnirasă Batăr pér prin clop să-I iasă.Io aş zícé cătă mama :Dacă-n casă or întră,Să l'é deíé băuturăCa să nu mă coat'é-n gură,Că n-am d'inţ, nici mâsel'e,Yai ş-amar zíl'il'é mel'é” .

Botiza, reg. Maramureş, rn. Vişeu

533Fata ,,trecută”

Cîţ voinic d'in lumia maré, Tăţ au vicl'ană purtare. D'é s-ar zura cît d'é taré,

2 1 1

5

10

15

20

25

30

35

40

•o

Crézémínt nie unu n-aré.Că tăt cu vorba t'é poartă, Arîtă dragost'é moartă.Pă loc cum pl'acă pă poartă, K émíri cércél fără toartă. Trizéc d'é an mi să pare,D'é cin mă t'ém fată maré Şî port coadă pă spinare Cu grízé d'é măritare.D'in zori cîni cu lătratu Mă făcură să las patu, Mă-ntărzîie t'épt'énatu, Găt'it'u şi îmbrăcatu.Yin, gînd'am să mă peţască După l'eza tinéríascá,Da n-aii milă creşt'inască, Dumnézo să l'é plăt'ască. Dacă şî io sínt üo fată,D 'é un Dumnézo lăsată Şî tăt nu sínt măritată,Pă zun pustiia să-i bată.Cít'é surat'-am numit'é,ÎGor fost aşe d'é poéit'é, Tát'é sínt ínváluüt'é,Cu cít'é cine prunc vestit'é. íí-aré nie un zuné firé,Să să facă miié mire, l-aş da cimeşă supţîre,Tătă lumia să să mire.L-aş grizî cit mi să poat'é, Mai cu prisos d'écít toat'é Şî d'in casă nu l-aş scoat'é, Acar d'é m-ar da tăt coat'é. Vai, d'é m-aş vid'a scăpată D'é fét'iía blăstămată,Că-î ruşine să mor fată, Bătrînă, nemăritată.Post-am la fermecătoare, Fost-am şî la vrăzitoare.Cin mă uitai în ogl'indă,

D'éloc o zvirl'ií în t'indă 45 Şî o dădui d'é osîndă,

Că tăt n-am d'é Ie dobîndă. Ind'é mă văzui zbîrcită,Faţa mi îngălfăzîtă,Ca üo poamă-nveşt'ăzîtă.

50 înl'ămfnn d'é năcăzităLuvaî ogl'inda stricată,Să véd cumu mai arată.Ie, urăiia să o bată,Că mă arîtă pătată.

55 T'ipu nu mi să al'ezé,ÎTu mai am cu cé-1 d'ireze, Pet'ilé crésc pă cit merzé Şi négriala nu să şt'erză.Mă uit la üot', la nări, gură,

60 L'é véd tăt'ă la măsură.D'é tăţ zuni-s d'ăpărtată Şi în samă năbăgată.Io m-am purtat tăt cu cinstă, Fi-üoí şi d'-aci-nnáíint'é.

Ineu, reg. Crişana

534

Şt'iîut-aî tu popă biiié,Că n-o fi asta d'é miné, Sară ot'î d'é la t'ină. Lăcomii la gazdaéiié

5 Luvaî cuma cu mint'iíéGăzduşagu zacé-n ladă,Dară cuma şed'ă-n vatră. Adă Doamn-o moart'é gre, Să ducă pă cuma me

io Şi găzduşagu cu ie,Să mă véd scăpat d'é ie. Orb am fost io la vid'eré, Cin m-am fostluvat muiere, M-am bucurat la avere

15 Ş-am luvat fără plăcere.

2Í3

Lu vai bosoarea d'în lumé,Amu stă să mă zugrumé.X-am prînz, n-am cină cu pácé, Zua-noapt'a nu mai tace,

20 Mă zud'ică cumu-í piacé.Strigă, îş ascut'é glasu,Să laudă în tăt casu,Că m-o dat galbin cu trasu,Tăt cu îi im taíé nasu.

25 I) 'in gură-I curg vorbe rel'é,Mă amăreşt'0 cu îel'e Şi io sufăr, răbd în pelă,Yai d'é pécat'il'é mel'ă !Umblă tăt îmfumurată,

30 La ot' d'é somn năspălată,Cu capu năt'ăptănată,Ca o bufniţă-npănată.A-am să-I daü că va să facă Şi ca oaminî să tacă.

35 M-am pérdut tată dulcaţa,M-o cuprins năgriala, caţa,Xu-m vină să-i mai véd faţa.Doamnă, doamnă, mă rog ţîiă, Seap-on sufl'ét d'ă urziiă,

40 Taiă-i viaţa Ii, o miié,D'ăcît tăt ase să fiié.Că tăt bunu l-o fost bani,D'ă care aii şi ţigani,Traiu mnău n-aibă ţigani.

45 Mă flăcăiă, mă creşt'ină,Dacă véz, c-a-iubi-ţ vină.Xu t'ă însura ca mine,Ci d'ăst'id'ă-ţ ot'î bină.Apără-t'ă d'ă măiestră,

50 Au t'ă bucura la zestre.Au cota, mă că-i săracă,Auma pă voîă să-ţ facă,Cînd îi vorbeşt', Ie să tacă.

Apateu, reg. Crişana, rn. Ineu

2 1 4

5

10

15

20

25

30

535

„Üo dragă maici cé fată, îiu t'-oî vid'a măritată!D'é t' -aş vid'a măritată,Nu t'-aş da pă lumîa tătă.Nu t'oî vid'a măritată,Nu t'é şt'i purta ca fată,Umbl'i cu gura căscată” .Dacă la post apuca Pă obraz mi să spéla,Capu nu şi-l t'épténa.Dacă d'é crăcun sîmţe,Să spăla şi să grize.„Scoala-t'é maică d'in pat,Adă-m apă d'é spélat,N-auz afară cum bat,Doară né vin peţitori Pă la 0şt' íncuíétori1?Şi l-om sclobozî în casă Şi i-om băga după masă,Ş-apu l'-om da d'é mîncare,Doar m-o ceré üoarő-care %Şi l'-om da d'in böuturä,Doar nu m-or cota în gură,Şi vadă am d'inţ, măsel'e ?Vai d'é zíl'il'é a mel'é” .„Üo dragă maici cé fată,Nu t'-oî vid'a măritată !Umbl'i cu gura căscată” .„Üo, măicuţă, draga me,Spus-am io cătă ficori.Nu-s bătrînă şi nu-s vet'é,Numa doi an d'-or mai trecé,Üoí fi patruzéc şi zecé” .

Socodor, reg. Crişana, rn. Criş

536Cătăl'ina lu D'ord'eş, Cu poal'é d'é Mid'iieş,

215

5

10

15

20

25

30

35

40

Ie d'in grai aşe grăia : „D'ord'é, D'ord'é, dragu mnéü, D'é trizéc d'-an n-am luvat, Pînză tăt am cumpărat.D-acu iară m-am gînd'it,Că io pînză ca să pun Şî la nlme să nu spun.Io să bag război în casă,Iei să şadă şî să ţasă.Cîn războiu l-am băgat,Űo fost pre tare-nd'ăţat. lacă-m vin şî paşt'il'S,Tăt înnod'ind firil'é,Fi-l'-ar bătut zü'il'ß” .Ie d'in grai aşe grăia :Pînză, pînză, draga me,T'-oi luva după război Şî t'-oî băga-ntu-n lădoi,Să mai şăz un an üo doi.Că doară la primăvară Poat'é că t'-oí puné iară.D 'é t'-oî ţes, biné d'é biné,D'é nu, fac focu cu t'iné,Să nu mai căznăşt' pă nimé, Cumu m-aî căznit pă miné.Ca să zîcă bărbatu,Că io mis re d'é lucru.Da üorbu nu ved'é biné,Că pînza-I năcaz pă miné.Că d'é cîn m-am răd'icat,Lun şî marţa n-am lucrat, D-apu d'é m-oî mîniia S ic mercurîa n-oi lucra.Zoíil'é să Tő cinstésc,La lucru nu mă síl'ésc.Vinérla c-am sérbatoaré,Mi cam réu d'é mult'é boal'é. Sîmbăta-î praznic l'égat,Mă t'ém, că m-o fi păcat. Duminecă m-am sculat,

45

5

10

15

5

10

Furca-n brînc-am apucat,Popa s-o dus ş-o tocat, to Iară m-am mîniîat Şî îar în pat m-am culcat” .

Ineu, reg. Crişana

537Hop sărace sut'il'é,Cum mărită fet'il'é.Lăcomii şi io la dare Ş-o luvaî d'é păstă val'é.Cînd o véd la foc şăzînd,Paré-m, că-i un urs plîngînd.Cînd o véd nepept'inată,Ca căpiţa negreblată.Cînd o véd sara pă lună,Paré-m, că-I un d'ém d'é lină.Cînd o véd după-nsărat,Paré-m, că-I un drac ploiat.Cînd o véd în gura şuri,Paré-m, că-î mama păduri.Cînd ieşe sara-n ocol,Fug vacü'é d'é s-omor,Socot, că-i năpasta lor. îe şuştaru să l'e mulgă,Vacü'é să-ntorc s-o-mpungă.

Chisindia, reg. Crişana, rn. Gurahonţ

538Fată, dacă-nbătrîneştşă,Mult aştşaptă şi gînd'eştşă. Duminécá-n sărbători Tot aştşaptă păţîtorî.Cîn crésunu că soseştşe,Cătă maîcă-sa grăieştşe :,,Scoală-tşe maico d'in pat,C-aud cîni cum să bat.Tálé maico tei-tâîţeî,Că vin păţîtori miéi.

217

Hai să-î băgăm după masă Şi să l'e dăm băutură,Doar nu m-or cota în gură ?Că n-am d'inţ, nisi măsel'e,

15 Amar d'e zíl'ü'é mel'é.încă doi an d'-or mai trese, împl'inesc o sută zese” .

Bata, reg. Banat, rn. Lipova

539Pom, pom, pomirami pom cu frunza vcrd'ă Şî viîaţa ni să perd'ă,Pom, pom, pomirami pom.Nu-î, nu-i, nu-î năd'ezd'ă,

5 Nu-î năd'eM'ă d'ă scăpat,D'în că curţ am apucat,Nu-î, nu-i năd'eM'ă, nu-I.Zoi, zoi, săraci d'e noi Că nă mină ca pré boi

io Şî ne taie ca pre oiZoi, 2oi, săraci d'ă noi.Nu-i, nu-î, nu-î poruncă-mpărăt'ască Să taîă şî să rod'ască,Nu-î, nu-î poruncă, nu-î.

15 Munţ, munţ, munţ petri mărunţ,Munţ, munţ, d'e pă d'alurî lunz.

Ineu, reg. Crişana

540Üorb am fost, fără vid'ere,Cin m-am fost luvat muiere.M-am bucurat la avere Ş-am luvat fără plăcere.

5 Trec zîl'ă cu supărareŞî n-am prînz, şî n-am mîncare. Adusu-m-o-fost şî ban,D'ă care aü şî ţigan,Acăia m-or mîncat aii.

io Aş muri, şî mai am zîl'ă,

218

15

5

10

15

20

Eu mi cu ie nie un binö.Eu să loveşt'ă cu mine.Aş lăsa íosaguril'é,Ş-aş luva-n cap d'aluril'é.Că ie nu lucră nimica,Tăt cu pipa vremîa strică,Dacă zic céva să facă, le tăt tacă şi nu face, tio facé, ca să nu-m placă.

Ineu, reg. Crişana

541lo-s tîngră ca ş-o fragă,Bad'a-î bătrîn, rad'é barba, lo-s tînără ca ş-o crucé, lél bătrîn d'-abd'é să duce. lo-s tînSră ca ş-o mură,Bad'a n-are d'inţ în gură.Moşul'ă, ciné bătrîn,Mucî-ţ mérg, barba mă-npunze,D 'é urîtu téü m-azunzé.D'écít cu urîtu-n casă,Mai biné cu boala-n oasă.Urîtu mi urîtu,Că m-o mîncat sufl'étu.Cé mi drag, nu mi urît,D'-ar fi-n t'ină cozmol'it,Că d'é t'ină 1-oí spéla,Cu gura l-oi săruta, lubirîa d'é zunâlaş,Ca carna d'é purcél gras. lubirîa d'é om bărbos,Ca carna d'é porc rîios.

Apateu, reg. Crişana, Ineu

542însura, m-aş însura,Eu şt'u pă cari-aş luva? C-aş luva d'é pă cîmpiie,

2 1 9

5

10

5

10

15

20

Cere sumnă şi mint'iíé.Aş luva d'é la oraş,Nu ştiie face răntaş.Aş luva d'e la păduri,Puné pă masă lături.Aş luva d'e la Agriş Nu şti face samăt'iş.Şi aş luva de pă luncă Nu pricépé la poruncă.Aş luva d-aiic d'in sat,Nu şt'i face d'e mîncat.

Chisindia, reg. Crişana, rn. Gurahonţ

543

A lotrului

Frunză verd'é, iarbă nagră, Auzît-aî mîndră dragă,Că birău réü mă l'agă,Cu gîrbasu réü mă bat'é Şi cu gura că mă-ntriabă : „Und'é-í vaca lotrul'é?” „Am tăiat-o domnul'é.Că io vaca am furat-o Şi popa nost a âund'at-o, Da ciîiezu o bel'it-o". ,,Un-ţi carna lotrul'é 1” „Am mîncat-o domnul'é” . ,,I7n-ţi pel'a lotrul'é?”„Am vîndut-o domnul'é1?” ,,Un ţi-s bani lotrul'é?” ,,1-am béutu domnul'e” . ,,Cu síné, măi lotrul'é?” „Cu mîndruţa domnul'é?” Bat'é dóba însărat,C-o tunat sins dras în sat, Pă popa l-o spînzurat,Că íél vaca o zund'at, Altariu o zăuitat.

25

5

10

15

5

10

Cinézu-n bobîrn băgat, Că îel l'eza o stricat, Lotrului drumu î-o dat.

Straja, R.S.F.I.

544

Tu mîndruţă ai gînd'it,C-aşe mis de părăsit Ţiîe d'é băzucurit.Da tu uu t'-ai nădăiit,Că mis ca frunza d'in fag Şi mai la mult'é mis drag.Ţ-am fost, mîndro, t'ar şi ţîiă,Pin iérai d'é ominiié.Ominiia ţ-aî mîncat, îo dracului t'-am lăsat.Rémín, mîndră, părăsită Şi d'é minő néíubitá.Rémín, mîndră, supărată,D 'é la miné lăpădată.Péntru t'in-o dărînată Să azung pin zud'icată.Péntru t'iné, o ruptură,Să n-am t 'imn-o bucătură.

Sinersig, reg. Banat, rn. Lugoj

545

Yai d'é miné, mór d'é somn,D'é mă culc, nu pot să dorm.Şi Io poat'é ca-ş durmi,Gânduri mult'é d'é n-ar fi.Da cînd îmi aduc amint 'é Traiu bun d'é mai năiint'ă,Cînd avem doauă íubit'é,Amindoaüä m-aşt'éptară,Şi năiint'ă mia íésaü Şi cătă miné zîsau :,,Da haidaţ băd'iţă-n sobă,

2 21

15

20

25

30

35

40

5

Véz, afară-i áér, nu-í vorbă” . Io în sobă mă băgai,D'é gură mă săturai.Da acuma, d-astă vară, Inima-m ard'é cu pară.D'-aş put'e s-o scot afară,S-o vadă lumîa ş-o ţară,Cum mi inima négrita,D'é cin nu mai am iubită, Cum mi inima d'é arsă,Că n-am sin să mă îubască. D'é cin nada s-o topit, D'-atuns doru m-o viîiit,Şi d'é cin ploaíé p-afară, Mult'é gîndurî mă aflară.Vu l'e pot sit'i d'in cărţ,L'é sit'ésc d'é pă páret'é, Trimise d'é patru fet'é.D'é la fata d'in vesin Vine dor cu iieşt'e spin.Şi să puné la inimă, Tod'auna mă înspină.D'é la fata sa d'in val'é, Viné dor ca neşte fiare.D'é a triia m-am lăsat, îm trimet'é dor turbat.A patra în drumu maré îm trimet'é dor şi zal'é.Tát'é patru-m trimet dor, Pînă-nt'id ot'i şi mor.

Sincrsig

546

O cîţva an mi să pare,D'é cin mis tăt fată maré, Tăt în t'ică pă spinaré,Cu griza la măritare. îo créd, Doamne, c-ar fi biné, D'-aş ave bărbat cu miné.

10

15

20

5

10

15

Că d'-aş fi io învăl'ită,Nu mi s-ar sta răii zbîrăită. Mă uitai înt-o fîntînă,Mă văzui fată bătrînă, în cap albă ca o lină,Mă văzui hoarcă bătrînă. Mă uitai înt-o poiată,Mă văzui fată zuitată,Şi colţată şi buzată,Ca lina năpiept'inată.Mă uitai înt-o ogl'indă,Mă văzui mare osîndă.Pă urmă luvai ogl'indă Şi-î arătai tomna t'inda.Ş-o luvai încă odată,O bat-o crusa, s-o bată,Şi mai urîtă m-arată.

Sinersig

547

Bine-î stă mîndri frumoasă, Podu-I ţesă, podu-I coasă. Cimeşa d'in brîă în sus Făcută-I pă cucuruz.Cimeşa d'in brîu în zos Păcută-î pă grîu frumos. Penil'é d'é pă la poal'e Sin făcut'e pă unsoare. Penil'é d'é pă la mină Sin făeut'e pă făiină. Penil'é d'é pă la cot Sin pă bucat'ă d'in pod. Frunză verd'é d'é sicoré, Mîndra-I maré tésítoaré. Ţes-on cot şi-l puné-n pod, Ţes-o natră, rupî-o spată. Pune pînza pă război,Cînd îi gata pă gunoi. Haidă ciné d'é scrobeşt'e,

223

20

25

30

5

10

15

20

Că lungoaría t'é lovest'é. Da cîn fu la năvăd'it, Şapt'e babi-orî trébuiit. Dară cîn fu la rostát,Turai după babe-n sat. Frunză verd'é d'in cărare, Mîndra-î maré cosătoare. Că-nt-on zî şi zumătat'e Pusé o cimeşă-n spat'é. Mîndra cu bríü d'é barşon, Ar fi bună după domn. Senuşa azunze-n born, în cuptorî mîţîl'e dorm Şi pă vatră cînî latră.

Sinersiy

548

Săracul şi bogatul

La birtuţu d'in Bizd'in Bia bogat cu sărac vin.Bogatu d'in grai grăie :,,Măî sáracé, vreme re,Cé t'é dai cu min-a be,Că n-aî cară ferecat'é,Sici coşuri cu bucat'é V Cricmăriţî porunca S-aducă vinuţ d'-on ban,Să-l beié cu ăst sărman.Da sărac d'in grai grăia : ,,Haid-Aniţă birtăşiţă,Adă tu vin d'é un zlot,Să-l beü cu bogatu tot” . Bogatu d'in grai grăie :„Al'il'e frat'é saracé,Mult mă mnir şi n-am cé facé Tu cu coasă nu cosâşt',Cu plugu nuplugárést',D'écit min mai bin tráíést'.

25

30

Auzită

10

15

20

Da vaţă-mă şi pă mi n é Să trăiesc şi io ca tiné” . „Boagă-t'e şi t'-oi văţa, Suma dacă vrei aşa. Yoinicu care-î voîrdc Mere noapt'a la căşt'ig.Eu să dă d'é sara-n pat, Ca şi tiné om bogat,Ci ie cîmpu-n lung şi-n lat. Ind'é dă d'é om culcat, Voînicaş cu şasă boi,Fură patru, lasă doi” .

de la ţăranul Antonie Oniga.

Ghioroc reg. Banat, rn. Lipova

549

Leacul fetii

,,Haî maică la vrăjitoare,Să-m d'éscint'é d'in olcuţă Şi cu tort d'in patru iţă,Eu şt'u cé-i d'é stau să mor. Ziua nu pot od'ihni Şi noapt'a nu pot durmi” . ,,Haî maici la vrăjitoare, în vecin la baba Floare,Că vrăjeşt'e şi d'escîntă,Tătă vorba i d'icită. D'iminaţa-n cîntători Viné d'é pă cîmp cu flori.L'-o cul'és pă noauă văi,Şi l'-o adus pă tri căi” .,,Maică, maică, draga mia,Eu şt'u cé-í, că tăt mă doare, D'é cin fui în şezătoare,Şi m-o strîns pă subsuoară Un ficor ca ş-o viioară.Şi m-o strîns măicuţă réü,Că şi-n vis îl védu íéü” .

15 - C . 8 0 225

,,Lasă-n drac pă baba Floare,Şt'u îo acu cé t'é doare,D'é n-ai pácé, mîngăiere,

25 5Tici somn, nie al'inaré.Vind'éea-t'-o-n fiéorél,Popa, naşu ş-on inéi,Măritatu, fătu mnău” .

Ghioroc

550

Voinicul şi fata„Frunză verd'e pel'inică,Ún t'é dus tu, măi băd'ică?”„Io mă duc în ţări străiine” .„le-mă bad'é şi pă mine,

5 Că la drum ţ-oi prind'é bine.Cimeşil'e ţ-oi spéla,T'icuţa ţ-oi pépt'éna” .„Ba tu mîndră nu-i put'a,Că murguţu-I t'inérél,

io D'-abía duse trupu mîefi".„Măi băd'iţă, bad'-a míéü,Darí-ar dragu Dumnézéü,Murgu téü să pot'icnască,Mîna drîaptă să-ţ selint'ască,

15 Dară stînga să ţ-o frîngă,Să-m azunz a mia osîndă” .Dumnézo m-o asculta,Cum mîndruţă blăstăma.Murgu lui îi pot'icna,

20 Mîna drîaptă că-I sclint'a,Dar a stingă i-o frînza.

Straja, Jt.S.F.J.

551Tînguirea românuluiFrunză verd'e, verd'-ai fost,Béu mi, biné m-o fost.

226

10

15

20

25

30

35

Auzită

Iii né m-o fost, rén mi,D'é n-am cap d'-a mai trăîi. Cítu-í zíüa ce d'é vară D 'é d'in zori şi pina sară Trag la lucru ca ş-o vită Şi-m căşt'ig mălai şî pită.Da gînd'ăşt', că nu-i a bună, Că d'é spori i pácé bună.Ind'é samăn grăit ca zaru, Secér scai, mînce-î amaru.Şî-m vind boii şî-m vind caru Şi-m plát'ésc dări şî névoi, Sărmani pruncaş îs goi. Strîgă-m domnî-n gura maré : „lăş d'in casă, dá-né dare !” Nu mă-ntrabă, că am sare, T'iri am bucată-n masă,T'iri nu mă ploaíé-n casă? Pîn-am fost şî io c-am fost.Tăt am dat, n-am făcut rost. Da amu n-am boi, n-am car, Numa t'in şî vai ş-amar.N-am sécuré, n-am fiic c[o]asă, Numa sufl'étu d'in uoasă,Că domni luvat l'-aü,Şî n-am cé şi l'é mai daü.D'é cîn dări nu pot plăt'î, Nu-s mai üom ca şî alţî,Că mc în sat nu mai cap, Suma şi leu lumia-n cap. Da-m-aş codrului, m-aş da,Şi mai cîn cu lél d'é zel'é,Şi mai uit d'é cel'é rel'é.Da şî codru-I pre rărit Şî puşca m-o ruzînit,Şî put'erîa m-o sclăbit Şî-s mai gata d'é perit.

dc la ţăranul Pavel Curt.

Nermigi, reg. Crişana, rn. Inea

227

552

Dzé dzin zori şi pînă-n sară Mult viiaţa ni amară.Tßranu agofiiseştşe,Da nimica nu sporeştşe.

rr Strig domni cu gura maré :„leş dáin casă, dă-ne dare !”Nu ne-ntriabă : o am sare,O am seva dze mîncare,Ori că mă ploaie în casă,

io O mai fi eoadze pă masă?Dăe cin trăîim amărît,Obrazu m-o prins pămînt.Dz-amaru viifiţî mel'e Şi lu Dumfiézo i dzel'é.

15 Nu-î pine, da nu-i nis sare,Tătşe l'-o dus daria maré.Nu-î sare, da nis I'égumé,D2e stau să mă duc în lumé. îfuma dări sîntu pă ţară,

20 Dară nis o uşurialăPă pauril'é dzin ţară.N-am sécuré, n-am îiis coasă,Numa biet sufl'ét dzin oasă.Da-m-aş codrului, m-aş da,

25 Să mai cîn cu iél dzé dzel'é,Să-m triacă dzé sel'é rel'é.

Auzită de la ţăranul Eremie Bojin.

Mesici, R.S.F.I.

553

Cîntarpa rachiu

Mărimii-t/é maré mucăniţă Păl'incuţă,C-aî trécut prin apă şî prîn foc Şî la noi în grumaz ţ-ai aflat loc. Păl'incuţă, draga me,

D'iminaţa cum t'-aş be,Da mal pă la miazăzi încă nu aş bănuii,D-apu col'e su sară Barem numa o ţără.Yaî, ciné ar put'e spună,Cîtu-î răt'iia d'é bună?Mai vîrtos d'é zori fiartă,Vai, cîtu-î d'é cinstită.A be singură nu-î bună,Numa cu mai mulţ fraţ d'-împreună. Cin mai mulţ începem be,Alungăm tătă lume,N-apucăm n-a săruta Şi d'é cap a né luva.D'in păhar nu-m plac-a be,Fără numa cu iţe.Căc pun iţa la gură,Răt'ila mere singură D'ol, d'ol, d'ol pă gît în zos.Vai, răt'iiă, draga me,Mult am zis, că nu t'-oî be,Da vézin pă alţi bînd,Mă pusél şî io la rînd.Asară m-am cumpătat,D'é foart'é réü am t'icat Íntu-n tău cu t'ină re,D'-abd'e m-o scos muíeria.

Ineu, reg. Crisana

554

II

Vai cit ií d'é bună Răt'ila d'é prună,Da ca d'é ciraşă La tăţ drăgălaşă.Răt'iiuţă, draga me,D'iminaţa cum t'-aş be,

10

5

10

15

D-apu pă la míazézi,Că ío nu t'-aş bănuii.Şi col'a d'é eătă sară Să mal fiî-o ţîrişoară.D'é răt/iiă babe-nviíé,Da moşi sér ca cocoşi.

Apateu, reg. Crişana, rn. Ineu

555

Cînd iéram la maica fată,Umblam d'é griz d'6părtată,Pétrécam tăt bucurată Şi nu Iéram supărată.Punam la cap floricel'é, îm l'égam la gît márzel'é,Băgăm în d'ezét'-imnel'é Şi merîam în zoc cu lel'é.Iar amu zel'a mă-ncinăă,La necazuri mă ímpinzé Şi put'eria îm ínvinzé.Rîd, vorbésc cu alţî-n faţă,Gluma pare mă râsfaţă,Da în inimă cu griaţă îm pild'ésc a me vilaţă.Firîa-ntriagă mi stricată Şi inima nénpácatá.

Insu, reg. Crişana

Gl os ar

acar 134, măcar, batăr ad'ău 471, tunaiuş 459, plantă cu miros tare de usturoi alac 116, varietate de grîuastară 75, 185; seara zilei precedente; aseară (cf. şi 274)

ba! 261, grijă, supărare, necazban 416, „io trăiam cum trăiesc ban” , V. expr. A trăi ca un

ban (împărat, prinţ) = a trăi bine, nesupărat, a trăi domneşte

barem 132, măcar, ~cel puţin batăr 280, măcarbăncut'e 47, monede de argint în valoare de 10 şi 20 de creiţaribărnăcnţă 302, diminutiv al lui bărnaciţu) „oacheş, negricios”băţîl'i 530, a-şi bate joc de o fată, de o femeiebelcéu 174, leagăn (agăţat cu funii de grindă)bicău 432, ovăz cosit verde; coşolinăbicul'it 250, preţuit, evaluatbine 113, avere, bogăţiebirău 55, bd'irău 205, primarbirişel 240, diminutiv al lui biriş „argat, slugă“bitang 61, „umblă bitang” — umbă hoinarbit'er 367, haiduc, lotru, hoţbobîrn 543, închisoare întunecoasă, carceră, arestboconcos 467, (despre soldat) cu bocanci

2 3 1

boîtar 156, băiat, fecior care păzeşte vitele; minatorboitori 188, ciucuribolînzît 141, înnebunit, smintitborneu 491, raniţă (soldăţească)bosoarcă 534, vrăjitoare, strigoaicăbrat, brata 159, bade, iubitbuhai 111, un fel de mintean cu glugăburdură 365, vioară de bas, contrabasburduroasă 100, grunţuroasă, gloduroasă, cu bolovaniburmă 391, inel de logodnă, verighetăcarmazin 470a, lină de merinos colorată roşu, stofă de lină căpară 436, (spec.) arvunace o primeşte fata de la cel ce a peţit-o qăpărît 436, logodit clomburel'e 399, crengi col'iié 68, coliliecomis 474, (în armata austriacă) pîine soldăţeascăcosiîa 33, căruţacotătoare 40, oglindăcumpăni 217, vrăji (?)custă 134, 440; trăieşte, vieţuieştecicoş 242, herghelegiu (de mînji), stăvarcinoş 50, frumoşi, curaţi, îngrijiţicot'inil'ă 113, vitelecozmol'it 226, mînjit, murdărit, tăvălit (în noroi) cuhă (din curet') 197, sperietoare pentru păsări făcută dintr-un

par înfipt în pămînt, care are la capătul de sus un mă­nunchi de paie, zdrenţe ete.

dărînată 544, stricată, destrăbălată d'asnaţă 461, azi dimineaţă d'el'é 306, hore, cîntece d'éloc 114, imediat d'ilui 2, doini, cînta din gură d'ingaş 382, toponimic (?) divănam 75, vorbeam dîrt 243, pentrudosădîndu-t'e 466, ocărîndu-te, necăjindu-te duhăneşt'e 94, fumează

fărgatărung 501, (termen militar) semnal pentru adunare, adu­nare

232

fena 462, ruşinea, ocarafilma 464, fiinţă demonică (ef. p. 23)flaitâr 480, grad din armata austriacă; fruntaşfoíomfiü 460, (bot.) saschiu, brebenocîorostău 413, (bot.) mălăoi

gac 315, izmenegaî 371, pădure (la şes)găzduşag 534, avere, bogăţie, zestreglad'iş 429, (bot.) arbore sălbatic mic, numit şi verigargl'edă 498, şir, rînă de soldaţigod' 167, particulă care determină pronumele sau adverbele golumb 394, porumbel; gol'umbéi 110, porumbei gomonaţă 312, ?groşiţă 375, monedă mică de argint gud'il'é 246, căţelele

haidal'era 531, (în expr. :) umblă sau lucră ~ = în ascuns halcă 355, despicătură, aşchie groasă de lemn haznă 70, foloshăranz 531, pluralul lui harang „clopot”hiaba 505, în zadarhid'ed'é, 52, viori, ceterehint'éü 359, trăsură, rădvcm, căleascăhorhol/ină 532, femeie cochetă, uşuraticăhudă 308, gaură, peşterăhurezîn[d] 488, chiuind

ic, icé 105; zici, zice imală 95, 470a; lut, tină, noroi íosaguril'é 540, averile, moşiile işpitaî 484, spitaliţă 269, 409, măsură de capacitate, egală cu o jumătate de cofă

(s. ocă)îură 156, 204, 231, vine

împironate 475, („cu puştile ~ ” ), în piramidă îngălfăzîtă 533, cu faţa galbenă (de boală) ; gălbejită

l'ebeniţe 309, 530, pepene verde lender 206, paznic, străjer

2 3 3

lula 106, leagăn în care se poartă copiii luzău 211, nebunatic, uşuratic

rnăngăl'eşt't“ 228, netezeşte sau calcă rufele cu măngălăulmegiş 236, totuşi, cu toate acesteamét'él'éü 268, nătărău, prostmíéríü 422, (cu ochi) albaştrimint'iîe 542, manta lungă îmblănitămodru 21, 22, chip, putinţă, modmolărită 390, zugrăvită

nădăîit 457, bănuit nceluî 220, înşelanvăl'ască, să ~ 483, cf. expr. : a învăli o fată = a o lua de

nevastă înainte de a pleca feciorul în armată inima 116, 159; nimeni

orgnştanţ 381, cel care arestează

panganétu 491, baioneta pauril'e 552, plugarii, ţăranii panzeră 31, pajurăpăcsuş 333, adeverinţă, ţiăulă (pentru vîndut vitele)păcurar 244, ciobanpăfugă 450, alungă, goneşte, fugăreştepăntl'ică 26, panglicăpăruşene 50, zulufi ( )păsul'e 79, fasolepăsuş 266, paşaportpătrăul'e 79, tulpini, plante, bălăriipătrîntaşu 491, potrîntaşu 471; cartuşieră, patrontaşpătşică 330, farmaciepene 50, flori naturale; 390, flori zugrăvite pe pereţi; 547, flori

cusute pe cămăşile femeieşti pesac 489, nisip pesăcos 489, nisipos piporuş 25, hîrtiepodcovasului 107, fierarului care bate potcoavele la cai pod'eu 297, podul de la şură podrum 372, pivniţăpogod'it 371, înţeles (în vederea căsătoriei)

234

polonel'e 29, poloageporşoraş 26, diminutiv al lui porşor „cantitate mică de fin,

cit se poate Ina într-o furcă” porşoroc 96, diminutiv al lui porşor (Y. porşoraş) porţile 205, impozit, dare, bir pumel'é 471, ghiulele pup 401, boboc de floarepup 113, (adverbial în expr. :) „şede ~ ” = stă pe vine

rîp 393, murdărie pe corp; jegrît 6, livadă, luncă, pajişteruculuîit 486, încorporat ca militar, recrutatrugului 458, măcieşului

săcălaşe 501, tunuri foarte mici sămăt'iş 542, lapte acru smîntînit, chişleag sărăcică 375, arsenic, şoricioaică slăvina 372, cepul de la butoi sloboşag 497, învoire, concediu militar slog 73, hotar, mejdină răzor socac 395, uliţăspena 462, coş făcut din coajă de teistăvală, n-aî ~ 331, n-ai stare, odihnăstruzauă (de pită) 184, felie de pîinestruzgluţă 183, diminutiv al lui struzaiiăşilboc 842, santinelăşiuîiria şerpilor 54, fluieratulşt'uca 236, tesla (?)şuhan 4, niciodatăseluîeştşg 106, înşealăsocot 28, (la viţa de vie) buciumsupag 79, iiesupă 106, apa în care se scaldă copiii supăîi 106, a scălda, a îmbăia copiii mici

tablă 516, dalbă (?)tălăl'ască-1 62, întîlnească-l, găsească-ltălniî 198, întîlniitău 7, baltă, heleşteu, iezer, lactemet 'gü 151, cimitirtérpét'iná 77, plantă sau arbust (cf. terebint, terebentină)

235

tîră 355, brad sau molid care creşte mic tolt'iş 279, dig, terasament trăgăna 307, a cînta din gură (sau din frunză) truda 52, (eufemism) drac; ~ 171, caznă, chin tşibză 529, (în expr. :) a sta în ~ = a sta la gînduri, la îndo­

ială, în chibzuri tşină 211, noroi tuluc 347, juneiţîp 204, ţipai 322, arunc, aruncaiturbu 462, (în imprecaţii ca :) „mînca-t'-ar turbu” = mînca-te-ar

turbareaţîpăă 11, pîinişoară ţimărman 295, dulgher t 'ir i .. . t'iri 551, ori... orit'ituţel'e 458, mănunchiuri (de flori, de spice etc.), chituţele

udáií 527, rămăsei uîagă 215, sticlă

varméd'e 213, varméza 203; administraţia comitatului (jude­ţului)

véd'erai 78, luminai ved'eriţă 77, luminoasă verişenă 151, verişoare, prietene vi că 19, gălăgie, larmă, zgomot vicsluiit'é 279, făcute cu vacs vigan, -ă 4, vesel, voios, plin de viaţă vilagu 43, lumeavorovei 150, vorbeai ', vorovit 243, vorbit

zăccău 318, pungă sau săculeţ în care se ţine tutunulzbicuţu 310, biciulzîmbrit 530, (despre om) lacomzo 104, 181 etc. zăuzomoniţă 370, bordeizii, zin 10, variante fonetice ale verbului veni £inäü 280, bănuială ăoî 539, interj, vai !

236

Cupr i ns ul

Pag.

Studiul introductiv ............................................................... 5

Nota editorului........................................................................ 29

Texte: „De-ale dragostil” . v ............................................. 37

„Cătăneşti” ............................................................... 176„Ocasionale” ........................................................... 200

Texte mai lungi : unele cu titluri proprii,

altele semipopulare ......................................... 204

G lo s a r ................................................................................................231