text argumentativ

8
( bunătate) Sunt de acord cu afirmaţia lui Vasile Voiculescu, “A vorbi de bunătate în vremurile acestea când principiul luptei pentru existenţa umple, ca un Dumnezeu neînduplecat, tot cerul creaţiunii pare o naivitate sau o ironie”, deoarece aceasta exprimă o realitate a zilelor noastre. În primul rând, cred că într-adevăr pare ironic să aducem vorba despre bunătate, când valorile promovate astăzi sunt egoismul, nepăsarea, şi când toţi cei din jurul nostru sunt cuprinşi doar de lupta pentru existenţa. În aceste condiţii, cu greu ne putem închipui cum cineva ar mai putea în zilele noastre să facă o faptă bună doar pentru că ştie că a proceda aşa este corect şi frumos. În al doilea rând, cred câ toţi oamenii au devenit atât de preocupaţi de ei înşişi, de dorinţa de a le fi lor mai bine, încât a devenit un lucru obişnuit să crezi că cel care încă mai speră în existenţa bunătăţii, a generozităţii şi a ajutorului neinteresat este doar un naiv incurabil, şi că el trebuie tratat ca atare. În concluzie, consider că remarca lui Vasile Voiculescu exprimă succint un adevăr profund şi trist al zilelor noastre, şi, totodată, remarcă pericolul în care se

Upload: bogdan-ursu

Post on 24-Nov-2015

201 views

Category:

Documents


7 download

DESCRIPTION

Text Argumentativ

TRANSCRIPT

( buntate)Sunt de acord cu afirmaia lui Vasile Voiculescu, A vorbi de buntate n vremurileacestea cnd principiul luptei pentru existena umple, ca un Dumnezeu nenduplecat,tot cerul creaiunii pare o naivitate sau o ironie, deoarece aceasta exprim o realitate azilelor noastre.n primul rnd, cred c ntr-adevr pare ironic s aducem vorba desprebuntate, cnd valorile promovate astzi sunt egoismul, nepsarea, i cnd toicei din jurul nostru sunt cuprini doar de lupta pentru existena. n aceste condiii,cu greu ne putem nchipui cum cineva ar mai putea n zilele noastre s fac ofapt bun doar pentru c tie c a proceda aa este corect i frumos.n al doilea rnd, cred c toi oamenii au devenit att de preocupai de einii, de dorina de a le fi lor mai bine, nct a devenit un lucru obinuit s crezic cel care nc mai sper n existena buntii, a generozitii i a ajutoruluineinteresat este doar un naiv incurabil, i c el trebuie tratat ca atare.n concluzie, consider c remarca lui Vasile Voiculescu exprim succint unadevr profund i trist al zilelor noastre, i, totodat, remarc pericolul n care seafl omenirea, de a pierde una din valorile ei eseniale: acel sentiment nobil,buntatea.

(modestie)Cred c ideea principal din afirmaia lui Nicolae Iorga este aceea c omulmodest i cunoate mult mai bine interiorul, care este mai de pre i poate maifrumos dect exteriorul pe care l vede acel care se potrivete n oglind. Suntde acord cu afirmaia aceasta i voi demonstra de ce.n primul rnd, modestia este una din virtuile cretine pe care trebuie s ledobndeasc un om pentru a accede la viaa venic promis de Dumnezeuoamenilor credincioi, smerii, miloi etc, dup cum spune i Biblia, n Epistoladup Matei, capitolul 18, versetul 4: De aceea oricine se va smeri (ca acestcopila), va fi cel mai mare n mparaia cerurilor.n via, modestia cntrete mai mult dect mndria. De obicei, dac etimodest, eti luat drept fraier sau fr caracter. Dup prerea mea, modestiaeste, n zilele noastre, o calitate foarte puin ntlnit ntr-o lume n carecompetiia primeaz, i reprezint faptele n locul cuvintelor.De cte ori nu am vzut, copii fiind, la desene animate, eroi care, dup ce salvaulumea, dispreau? Eram uimii de atitudinea lor, pentru c, dei erau oameninormali atunci cnd nu purtau hainele de supererou, nu aveau posturiimportante, ci lucrau ca orice om, nefcnd caz de popularitatea lor. i nedoream foarte mult s fim i noi ca ei, nu-i aa?n mod sigur, s fii modest nu nseamn s mergi privind n jos, ci s te cunotipe tine nsui, s capei calitatea modestiei i s devii n ochii ti eroul care aidorit mereu s fii.(Ramona Dumitrcu, 12 I; coord. prof. dr. Anca Roman)

(frumusee)Dup prerea mea, frumuseea este o enigm, deoarece nu este o calitate obiectiv, ci n totalitate subiectiv, ntruct depinde de privitor. n primul rnd, putem spune c exist attea feluri de frumusei ci privitori sunt, astfel un lucru poate fi considerat frumos sau urt de diferii privitori, nefiind ceva general-valabil. n al doilea rnd, frumuseea poate fi considerat o enigm, n special n cazul n care privitorul nu poate justifica frumuseea unui obiect, dei acesta l consider frumos. n concluzie, frumuseea reprezint o enigm att timp ct ea nu este un dat general-valabil, ci o reflectare n sufletul privitorului.

Ion Luca Caragiale

Ion Luca Caragiale(n.1 februarieS.N.13 februarie1852,[1]Haimanale,judeul Prahova,ara Romneasc, astziI. L. Caragiale,judeul Dmbovia,Romnia d.9 iunie1912,Berlin) a fost undramaturg,nuvelist,pamfletar,poet,scriitor, director de teatru, comentator politic iziaristromn. Este considerat a fi cel mai maredramaturgromn i unul dintre cei mai importaniscriitoriromni.[2]A fost ales membru post-mortem alAcademiei Romne.S-a nscut la 1 februarie 1852,[1]n satulHaimanale[3](care astzi i poart numele), fiind primul nscut al luiLuca tefan Caragialei alEcaterinei Chiriac Karaboas. Conform unor surse, familia sa ar fi fost de originearomn.[4]Tatl su, Luca (1812 - 1870), i fraii acestuia,CostacheiIorgu, s-au nscut laConstantinopol, fiind fiii lui tefan, un buctar angajat la sfritul anului 1812 deIoan Vod Caragean suita sa.Atras de teatru, Luca s-a cstorit n 1839 cu actria i cntreaa Caloropoulos, de care s-a desprit, fr a divora vreodat, ntemeindu-i o familie statornic cu braoveanca Ecaterina, fiica negustorului grec Luca Chiriac Karaboas.Primele studii le-a fcut n 1859 i 1860 cu printele Marinache, de laBiserica Sf. GheorghedinPloieti, iar pn n 1864 a urmat clasele primare II-V, lacoala Domneasc din Ploieti, unde l-a avut nvtor pe Bazil Drgoescu.[necesitcitare]Pn n1867a urmat trei clase la GimnaziulSfinii Petru i Paveldin Ploieti, iar n 1868 a terminat clasa a V-a liceal laBucureti. Caragiale a absolvitGimnaziul Sfinii Petru i Pavel din Ploieti, pe care l-a numit, nGrand Htel Victoria Romn, oraul su natal. Singurul institutor de care autorulMomentelori-a adus aminte cu recunotin a fost ardeleanul Bazil Drgoescu, acela care n schia memorialisticDup 50 de anil-a primit n clas pe voievodul Unirii.Adolescentul Iancu a nceput s scrie poezii n tain, dar nainte de debutul literar a fost fascinat de performanele teatrale ale unchiului su,Iorgu Caragiale, actor i ef de trup, fixat laBucuretisau ambulant. n1868a obinut de la tatl su autorizaia de a frecventaConservatorul de Art Dramatic, n care fratele acestuia,Costache, preda la clasa de declamaie i mimic. n 1870 a fost nevoit s abandoneze proiectul actoriei i s-a mutat cu familia la Bucureti, lundu-i cu seriozitate n primire obligaiile unui bun ef de familie. n acelai an a fost numitcopistlaTribunalul Prahova.La12 martie1885, s-a nscutMateiu, fiul natural alMariei Constantinescu, funcionar laRegie, cu Caragiale, care l declar la oficiul strii civile.n1871, Caragiale a fost numit sufleor i copist laTeatrul Naionaldin Bucureti, dup propunerea luiMihail Pascaly. L-a cunoscut peEminescucnd tnrul poet, debutant laFamilia, era sufleor i copist n trupa luiIorgu. Din 1873 pn n 1875, Caragiale a colaborat laGhimpelecu versuri i proz, semnnd cu iniialeleCariPolicar(arla i ciobanii, fabul antidinastic).La 78 ianuarie1889s-a cstorit cuAlexandrina Burelly, fiica actoruluiGaetano Burelly. Din aceast cstorie vor rezulta mai nti dou fete: Ioana (n. 24 octombrie 1889) i Agatha (n. 10 noiembrie 1890), care se sting de timpuriu din cauza tusei convulsive sau a difteriei (la 15 iunie respectiv 24 martie 1891)[5]. La3 iulie1893i se nate un fiu, Luca Ion.n1889, anul morii poetului Mihai Eminescu, Caragiale a publicat articoluln Nirvana. n1890a fost profesor de istorie la clasele I-IV la Liceul Particular Sf. Gheorghe, iar n1892i-a exprimat intenia de a se exila laSibiusau laBraov. La24 februarie1903a avut o ncercare de a se muta laCluj, unde a fost gzduit de protopopulElie Dianu, ns n luna noiembrie i-a stabilit domiciliul provizoriu laBerlin.[6]La14 martie1905s-a stabilit definitiv laBerlin.Exilul voluntar la BerlinCaragiale a fost acuzat c ar fi plagiatNpastadup o pies a scriitorului ungarIstvn Kemny, intitulat Nenorocul. Acuzaia a aprut n1901n dou articole dinRevista literar, semnate cu pseudonimul Caion. Furios, Caragiale s-a adresat presei din Bucureti, a aflat numele real al autorului (C. Al. Ionescu), l-a acionat in justiie i a ctigat fr probleme, graie pledoariei avocatului su,Barbu tefnescu Delavrancea. Acest fapt a condus la decizia dramaturgului de a se muta mpreun cu familia sa la Berlin, n 1904, cnd a primit o mult ateptat i disputat motenire de la mtua sa, Ecaterina Cardini din cheii Braovului (cunoscut ca Mumuloaia, dup porecla Momulo a soului ei), creia afacerile imobiliare i aduseser mari averi.[7][8]Renunnd la tcerea ce i-o impusese n exilul su voluntar de la Berlin, evenimentele din primvara anului 1907, l-au determinat pe Caragiale s publice, n noiembrie 1907, la Bucureti, broura:1907 din primvar pn'n toamn, un celebru eseu referitor la cauzele i desfurarea marii micri rneti din primavara lui 1907. nainte de a-i publica pamfletul n brour, Caragiale a trimis primul capitol ziarului vienez,Die Zeit, ntia i cea mai nsemnat parte a viitoarei brouri, care l-a publicat la 3 aprilie 1907, cu semntura:Un patriot romn, artnd tot ce s-a petrecut nainte i dup izbucnirea revoltei rneti din primvara anului 1907:Cauza dezastrului n care a czut ara este numai - da, numai, nenorocita politic ce o fac partidele i brbaii notri de stat, de patruzeci de ani ncoace.Barbu Delavrancea i-a scris emoionat prietenului su:Desigur, 1907 al tu e o minune ca adevr, ca art, ca sentiment, ca judecat. Ai zugrvit un tablou de mare maestru. Jocul infect al partidelor noastre - pe deasupra rii i n detrimentul rii - cu lcomia nestpnit a celor ajuni i cu mbufnarea dizgraioas a celor czui, l-ai sintetizat aa de viu ...Tot atunci i-a trimis lui Mateiu, prin Delavrancea, o scurt scrisoare, din care amintim aceste cuvinte:mprejurrile prin care a trecut i trece ara noastr i care-mi ntristeaz aa de adnc btrneele mie s-i fie ndemn n dragoste pentru patrie. Dumnezeu s-i fac ie parte de vremuri mai bune la btrnee! Noi am nceput cu veselie i sfrim cu mhnire. S v dea vou, tinerilor, Domnul s nu mai vedei nici un ru artndu-se pe biata noastr ar.