TESUTUL EPITELIAL

HISTOLOGIA :este ramura a anatomiei care se ocupa cu studiul ESUTURILOR.

Un esut reprezint un grup de celule asemntoare, specializate in realizarea unor funcii specifice. In organismul uman exist 4 tipuri de esuturi: epitelial, conjunctiv, muscular si nervos. I. TESUTUL EPITELIAL

esutul epitelial este caracterizat prin celule care au, in general forma paralelipipedica sau prismatica, cu foarte putina substana intercelulara, strns legate intre ele. In epitelii, substana intercelulara este o substana cimentat. esutul epitelial se gsete in organism, fie la suprafaa, intrnd in alctuirea straturilor externe ale pielii, fie cptuind unele caviti ale corpului sau ale unor organe.

esutului epitelial ia natere din oricare dintre cele trei foite germinative:1. epitelii de origine ectodermica, cum este epiteliul epidermic, ependimar, plexurile coroide etc

2. epitelii de origine endodermica, cum este epiteliul diferitelor segmente ale tractului digestiv si epiteliului glandular al pancreasului exocrin, 3. epitelii origine mezodermica, cum este epiteliul care intra in alctuirea pleurei, a peritoneului si a pericardului.

Celulele esutului epitelial prezint o citoplasma densa, a crei structura variaz cu funcia pe care o ndeplinete epiteliul respectiv. Nucleul este bine dezvoltat si are o forma legata de forma celulei. Dup modul de grupare a celulelor, esuturile epiteliale se pot mprii in doua categorii :

1.- epitelii in care celulele sunt dispuse intr-un singur strat si, de aceea, se numesc epitelii unistratificate sau epitelii simple (de exemplu, epiteliul bronhiilor mici);

2.- epitelii in care celulele sunt dispuse in mai multe straturi si, de aceea, se numesc epitelii stratificate (de exemplu, epidermul).Dup aezarea lor si dup funcia pe care o ndeplinesc, epiteliile se mpart in patru categorii :

- epitelii de acoperire - epitelii glandulare - epitelii de resorbie

- epitelii senzoriale.

1. EPITELIILE DE ACOPERIRE

Sunt epiteliile care acoper suprafaa corpului sau cptuesc cavitile corpului sau ale unor organe. Ele sunt formate din celule turtite sau prismatice dispuse intr-un singur strat sau in mai multe straturi, alctuind epitelii simple si epitelii stratificate. Epiteliul de acoperire se sprijin pe un esut conjuctiv numit corion, de care este separat printr-o membrana bazala. La partea libera, celulele epiteliale de acoperire au o membrana ngroata numita cuticula. La unele epitelii cuticula este prevzuta cu cili sau flageli.

A. EPITELIILE DE ACOPERIRE SIMPLEa. EPITELIUL SIMPLU PAVIMENTOSIn epiteliul simplu pavimentos, celulele sunt turtite, de forma unor lame (solzi), cu contur poligonal, si sunt dispuse intr-un singur strat avnd aspectul plcilor unui pavaj . Ele sunt aezate pe o membrana bazala care le solidarizeaz intre ele.

Acest epiteliu este destul de rspndit in organism. El se gsete in alctuirea interna a vaselor sanguine si limfatice si a peretelui capilarelor sanguine si limfatice si se numete, numindu-se endoteliu vascular.

Epiteliul simplu pavimentos se gsete si in alctuirea membranelor seroase (pleura, pericard, peritoneu), unde poarta numele de mezoteliu sau esut seromembranos.

Celulele mezoteliale sunt celule turtite cu contur sinuos. O membrana seroasa este formata din doua lame de esut conjuctiv.

b. EPITELIUL SIMPLU PRISMATIC In epiteliul simplu prismatic celulele au forma prismatica sau cilindrica. Acest epiteliu se gsete in tubul digestiv, de la cardie pana la rect, in trompele uterine, in bronhiile mici si in canalele unor glande. Unele epitelii prismatice simple sunt prevzute cu cili vibratili, cum sunt cele din trompele uterine.

c. EPITELIUL PSEUDOSTRATIFICAT

Este tot un epiteliu simplu, ale crui celule au forme si dimensiuni diferite si din aceasta cauza par stratificate. Un astfel de epiteliu se gsete in trahee, in bronhiile mari, in mucoasa nazala, respiratorie etc.

B. EPITELIILE DE ACOPERIRE STRATIFICATE

a. EPITELIUL STRATIFICAT PAVIMENTOS

Epiteliul stratificat pavimentos este format din mai multe straturi de celule, dintre care stratul superficial, este alctuit din celule pavimentoase (turtite). Celelalte staturi au celule cu forme diferite. Stratul cel mai profund este un strat generator, ale crui celule se divid tangenial si formeaz spre exterior straturi noi. El se afla aezat pe o membrana bazala. Epiteliul stratificat pavimentos se gsete in piele, formnd epidermul, in mucoasa bucala, esofagiana, laringiana, in uretra, cornee etc. Pentru epiderm este caracteristic faptul ca celulele cele mai superficiale se turtesc foarte mult si devin cornoase, desprinzndu-se de pe suprafaa pielii, proces care se numete exfoliere (descuamare).

b. EPITELIUL STRATIFICAT PRISMATIC

Epiteliul stratificat prismatic este format din mai multe straturi de celule, stratul superficial fiind alctuit din celule prismatice sau cilindrice, uneori prevzute cu cili. Este puin rspndit in organism. l gsim la baza epiglotei si pe fata superioara a valului palatin, etc.

esuturile epiteliale de acoperire au rol de protecie mecanica aa cum este, de exemplu, cazul epidermului. Pot ndeplini rolul de bariera, cum este cazul epiteliului vezicii urinare, care mpiedica ptrunderea in organism a unor substane din urina.

2. EPITELIILE GLANDULARE

Epiteliile glandulare sunt formate din celule capabile sa produc anumite substane, pe care le elimina in mediul lor nconjurtor. De obicei, celule glandulare se grupeaz, formnd organe speciale numite glande; uneori rmn ca celule glandulare izolate printre celulele unor epitelii de acoperire, de exemplu, in epiteliul tractului digestiv sau in epiteliul traheei, alctuind celulele mucoase.

CELULE EXCRETOARE SI CELULE SECRETOAREDup felul cum funcioneaz, celulele epiteliului glandular se pot mpari in: celule excretoare si celule secretoare. Unele celule glandulare iau din mediul lor substane nefolositoare provenite din metabolismul celular, pe care le elimina, fr sa le transforma = celule excretoare, iar glandele in alctuirea crora intra asemenea celule = glande excretoare, exemplu: glandele sudoripare.

Alte celule glandulare au caracteristic faptul ca iau din snge anumite substane, din care elaboreaz alte substane, cu totul deosebite = celule secretoare, care formeaz glande secretoare, de ex.: glandele digestive si glandele endocrine.

GLANDELE EXOCRINE

Glandele exocrine sau glandele cu secreie externa sunt caracterizate prin aceea ca produsul eliminat de celulele glandulare se scurge printr-un canal, fie afara din corp, fie intr-o cavitate a corpului. O glanda exocrina prezint doua pri:

- o parte formata din celule glandulare, care se numete adenomer - o parte formata dintr-un conduct, care se numete canal excretor.Dup forma adenomerului, glandele exocrine se mpart in trei categorii : glande tubuloase, glande acinoase si glande tubuloacinoase.

A. GLANDE TUBULOASE

Sunt caracterizate printr-un adenomer de forma tubulara care se deschide la suprafaa unui epiteliu sau se continua cu un canal excretor. Glandele tubuloase pot fi simple sau ramificate.

Glandele tubuloase simple au adenomerul ca un tub simplu, neramificat, de ex.: glandele sudoripare.

Glandele tubuloase ramificate au adenomerul tubulos, ramificat ca la glandele pilorice din mucoasa stomacala

B. GLANDELE ACINOASE

Se mai numesc si glande alveolare. Adenomerul are forma unei vezicule dispuse la extremitatea interna a unui canal excretor, vezicula care se numete acin glandular. Dup numrul acinilor, glandele acinoase pot fi : simple sau compuse. Glandele acinoase simple au adenomerul format numai dintr-un singur acin glandular, a crui cavitate se continua cu canalul excretor. Glandele acinoase compuse neramificate au un canal excretor simplu. Glandele acinoase compuse ramificate au canalul excretor ramificat, fiecare ramura terminndu-se cu un acin: glanda parotida si pancreasul exocrin.

GLANDELE ENDOCRINE

Glandele endocrine sau glandele cu secreie interna sunt organe formate din celule glandulare, care produc substane numite hormoni, cu rol foarte important in desfurarea funciilor organismului. Aceste glande se caracterizeaz prin aceea ca nu au un canal excretor prin care hormonul sa se scurg din glanda. In schimb, glandele endocrine au o puternica vascularizaie, datorita creia hormonul este luat de snge, prin osmoza, si transportat in tot organismul.

Exista si celule glandulare capabile sa secrete doua feluri de produse : un produs, care ptrunde in snge si un alt produs care se vars printr-un canal excretor in cazul celulelor hepatice.

esutul glandular este foarte rspndit in organism si joaca un rol foarte important in viata acestuia, att prin substanele de secreie, care ajuta la ndeplinirea funciilor organismului, cat si prin substanele de excreie, care sunt substane vtmtoare organismului si trebuie deci eliminate.

3. EPITELIILE DE RESORBTIE

In procesul de resorbie, celulele epiteliale primesc prin polul apical diferite substane care, dup ce strbat celula, o prsesc prin polul bazal, trecnd in interstiiile conjuctive, unde se gsesc capilarele sanguine. Membrana polului apical se caracterizeaz prin existenta aa-numitului platou striat. Microscopul electronic ne arata ca platoul striat este alctuit din nite microvilozitati (microvili), care nu sunt altceva dect expansiuni citoplasmatice. Acestea realizeaz o suprafaa enorma de absorbtie. Astfel de epitelii ntlnim la mucoasa intestinului subire, a tubilor urinari si la mezoteliul peritoneal.

4. EPITELIILE SENZORIALE

Sunt epitelii care s-au difereniat pentru a recepiona excitaii din mediul nconjurtor. Ele sunt formate din doua feluri de celule : celule senzoriale si celule de susinere.

1.Celulele senzoriale - recepioneaza diferite informaii din mediul nconjurtor si determina, excitaia celulelor nervoase cu care se afla in legtura. Sunt in contact cu mediul nconjurtor si cu celulele nervoase. Numai in aceste condiii de dubla legtura celulele senzoriale pot funciona. Desi celulele senzoriale pot recepiona excitaii, dar nu le pot conduce, celulele nervoase pot sa conduc excitaiile din mediu, dar nu le pot recepiona ; datorita acestor deosebiri, cele doua feluri de celule se completeaz reciproc din punct de vedere funcional.

Celulele senzoriale tactile se gsesc in ptura mucoasa a epidermului.

Celulele senzorial gustative se gsesc in mugurii gustativi in epiteliul mucoasei linguale.

Celulele senzoriale auditive sau celulele senzoriale fonoreceptoare aparin epiteliului din care este format organul Corti (din urechea interna).2. Celule de susinere sunt celule epiteliale care se gsesc intre celulele senzoriale si au rol de protecie. Epiteliile senzoriale joaca un rol foarte important in viata organismului, ntruct contribuie la realizarea relaiilor lui cu mediul nconjurtor.

Tesut cuboidal simplu

Vilozitate intestinala

Tesut epithelial polistratificat

Tesut scuamos stratificat

Alveola pulmonara

PAGE 4