ENUNTURILE PENTRU TESTCONTROL SESIUNEA DE IARNA FACULTATEA

STOMATOLOGIE 2015

1) Definitia necrozei:

moartea celulei si tesutului in organismul viu

2) Indicaţi stadiul procesului necrotic:

autoliza

3) Indicaţi semnele microscopice caracteristice ale necrozei celulei:

Cariorexis

plasmoliza

4) Indicati varianta etiologica a necrozei:

toxica

5) Indicaţi varianta necrozei indirecte:

vasculara

6) Indicaţi varianta clinico-morfologica a necrozei

De coagulare

7) Indicaţi o varianta a gangrenei:

escarele

8) Definitia gangrenei:

Necroza tesuturilor ce vin in contact cu mediul extern

9) Consecinta caracteristica a necrozei uscate:

organizarea

10) Definiţia distrofiei:

dereglarea metabolismului tisular/celular,urmata de modificari structurale

11) Variantele distrofiilor in dependenta de localizarea modificărilor morfologice:

Parenchimatoase

mezenchimale

12) Consecinta caracteristică pentru necroza ţesutului cerebral:

Formarea chisturilor

13) Mecanismele morfogenetice ale dezvoltării distrofiilor:

Infiltratie

decompozitie

14) Indicaţi varianta distrofiei parenchimatoase proteice:

Distrofia hidropica

15) Indicaţi localizarea mai frecventa a distrofiilor parenchimatoare:

Ficat

rinichi

16) Cum se modificăfunctia miocardului in distrofia lipidică:

Diminuarea functiei

17) Care metodă histochimică se foloseşte pentru depistarea lipidelor:

Sudan III

18) Definitia distrofiei mezenchimale:

dereglarea metabolismului in stroma organelor si peretii vaselor

19) Indicaţi variantele distrofiei mezenchimale proteice:

Intumescenta fibrinoida

hialinoza

20) Caracteristica intumescentei mucoide:

Se dezvolta in substanta fundamentala a tesutului conjunctiv

21) Mecanismele morfogenetice ale dezvoltarii distrofiilor mezenchimale:

Decompozitie

Transformare

faneroza

22) In consecinta caror procese se poate dezvolta hialinoza:

Intumescentei fibrinoide

Necrozei

plasmoragiei

23) Procesele patologice care duc la hialinoza sunt urmatoarele, cu exceptia:

intumescenta mucoida

24) Caracteristica macroscopica a organului in amiloidoza:

marit

consistenta densa

25) Care afectiuni se pot complica cu amiloidoza:

Bronsiectaziile

Abcesul pulmonar cronic

Artrita reumatoida

26) Ce coloranti se utilizeaza pentru identificarea amiloidului:

Rosu de congo

27) Definiţia distrofiei mixte:

Manifestarile dereglarii metabolismului mineralelor si proteinelor complexe in parenchimul si stroma

organelor

28) Indicaţi pigmentii hemoglobinogeni:

Bilirubina

Feritrina

porfirina

29) Indicaţi cauza hemosiderozei generalizate:

Hemoliza intravasculara

30) Indicaţi pigmentul hemoglobinogen care are rol important inmetabolismul fierului:

feritrina

31) Indicaţi variantele de icter:

Mecanic

Parenchimatos

hemolitic

32) Numiţi pigmenţii tirozinogeni:

Melanina

adenocromul

33) In care celule se întîlnesc granule de melanină:

melanicite

34) In care boală se dezvoltă hipermelanoza generalizată:

Boala addison

35) Care modificări duc la formarea tofilor gutosi (podagrici)

Depunerea sarurilor acidului uric

36) Care organ participă la reglarea metabolismului calciului:

Glandele paratiroide

37) In care boli se intilneste dereglarea metabolismului nucleoproteidelor:

Podagra(guta)

Infarct acido uric

Boala litiazica

38) Cauza principală a calcinozei metastatice:

hipercalcemia

39)In care organe se depune mai frecvent calciul in calcinoza metastatica:

Rinichi

Pulmoni

cord

40) Variantele calculilor urinari în dependenţă de compoziţa chimică:

Urati

Oxalati

fosfati

41) Care sînt complicaţiile litiazei renale:

Pielonefrita

hidronefroza

42) Definiţia leucoplaziei:

Keratinizarea patologica a membranelor mucoase

43) Varianta hiperemiei venoase dupa extindere:

generalizata

44) Definiţia hiperemiei venoase:

Reducerea refluxului sangvin

45) Caracteristica macroscopica a organelor în hiperemia venoasă cronică:

marirea in dimensiuni,consistenta densa

46) Definiţia stazei sanguine:

Oprirea circulatiei sanvine in patul microcirculator

47) Definiţia hemoragiei:

Iesirea singelui din camerele cordului si lumenul vaselor

48) Cauzele hemoragiilor:

Cresterea permeabilitatii vasculare

Ruperea peretelui vasului

49) Cauza hiperemiei venoase generalizate:

Patologia cardiaca

50) Varietăţile de ischemie în dependenţă de cauzele şi condiţiile de apariţie:

Prin compresiune

Angiospastica

In rezultatul redistribuirii singelui

51) Aspectul macroscopic al organelor in ischemie:

Micsorate

palide

52) Consecinţele ischemiei:

Distrofie

necroza

53) Definiţia trombozei:

Coagularea intravitala a singelui in lumenul vaselor sau cavitatile cordului

54) Indicaţi stadiile formării trombului:

Aglutinarea trombocitelor

55) Care sînt variantele de trombi după aspectul exterior:

Alb

rosu

56) Din ce elemente este format trombul roşu:

Fibrina,eritrocite,trombocite

57) Definiţia ischemiei

Micsorarea afluxului de singe spre organ

58) Care sint particularitatiile macroscopice ale trombului:

suprafata rugoasa

dens,fragil

adera la peretii vasului

59) Noţiunea de embolie:

Vehicularea particulelor care in norma nu se intilnesc in singe si obturarea vaselor cu ele

60) Variantele de embolie în dependenţă de direcţia mişcării embolului:

Ortograda

Retrograda

paradoxala

61) Tipurile de embolii în dependenţă de natura embolului:

Bacteriana

lipidica

62) Care colorant se utilizează pentru depistarea emboliei lipidice:

Suadan III

63) Notiunea de infarct:

Necroza vasculara

64) Variante de infarct după aspectul exterior:

Alb

rosu

65) Consecintele trombozei

Organizare

Trombembolia

Autoliza aseptica

66) Cauzele nemijlocite ale infarctului:

Tromboza

tromembolia

67) Care sint consecintele infarctului:

Organizare

Hemosideroza

Formarea cavitatilor chistice

68) Variantele de insuficienta a circulatiei limfatice:

mecanica

resorbtionala

dinamica

69) Manifestarile creşterii continutului de lichid tisular in cavitatile corpului:

hidrotorax

hidrocel

ascita

70) Se cunosc urmatoarele tipuri de edeme, cu exceptia:

hepatice

71) Definitia inflamatiei:

Reactie vaso mezenchimala complexa orientata spre lichidarea agentului patogen si restabilirea tesutului

alterat

72) Factorii etiologici ai inflamatiei:

Biologici

Fizici

chimici

73) Fazele inflamatiei:

Proliferarea

Exudarea

alterarea

74) Manifestările morfologice ale alterarii în inflamaţie:

Necroza

distrofia

75) Semneleclinice clasice aleinflamatiei:

cresterea temperaturii locale

tumefierea

roseata

76) Variantele fagocitozei:

Endocitobioza

completa

77) Factorii care reglează procesul inflamator:

Hormonali

Imuni

nervosi

78) De care factori depind consecinţele inflamaţiei:

Etiologia inflamatiei

Marimea focarului inflamator

Starea organismului

79) Variantele inflamaţiei exsudative:

Seroasa

Fibrinoasa

purulenta

80) Variantele inflamatiei fibrinoase:

difteroida

crupoasa

81) Care factori determină varianta inflamatiei fibrinoase:

profunzimea necrozei

tipul epiteliului care tapeteaza suprafata afectata

82) Localizarea inflamatiei fibrinoase:

Plamini

Tunici seroase

Tunici mucoase

83) Tabloul morfological inflamaţiei fibrinoase:

Infiltrat celular inflamator

Necroza

Pelicula de fibrina

84) Consecinţele inflamaţiei fibrinoase:

Cicatrizare

aderente

85) Variantele inflamaţiei purulente:

Abcesul

Flegmonul

86) Componenţa microscopică a exsudatului purulent:

Neutrofile

microbi

87) Componentele structurale a peretelui unui abces cronic:

Tesut de granulatie

Membrana piogena

Capsula conjunctiva

88) Complicatiile inflamatiei purulente cronice:

sepsis

amiloidoza

89) Variantele exsudatului in inflamatia catarala:

mucus

purulent

seros

90) Variantele inflamatiei proliferative:

Granulomatoasa

Cu formare de polipi

91) Varietaţile granuloamelor în inflamaţia productivă după componenţa celulară:

Macrofagal

gigantocelular

92) Clasificarea granuloamelor după etiologie:

Infectioase

neinfectioase

93) Bolile insoţite de formarea granuloamelor specifice:

Tuberculoza

Lepra

sifilisul

94) Structura microscopică a granulomului tuberculos include urmatoarele elemente, cu exceptia:

Leuocite neutrofile

95) Structura microscopica a gomei sifilitice:

Necroza uscata

Limfocite

plasmocite

96) Localizarea polipilor în inflamaţia proliferativă:

Uter

colon

97) Definiţia regeneraţiei:

Restabilirea elementelor structurale in locul celor distruse

98) Fazele morfogenetice ale procesului regenerator:

proliferare

diferentiere

99) Variantele de regenerare:

Reparativa

Fiziologica

patologica

100) Formele de regenerare:

Celulara

intracelulara

101) Regenerarea reparatoare din punct de vedere calitativ poate fi:

Completa

incompleta

102) Variantele de regenerare a vaselor de calibru mic:

Regenerare prin inmugurire

Regenerarea autogena

103) Definitia atrofiei:

Micsorarea intavaitala a volumului celulelor,tesuturilor,organelor cu reducerea functiei lor

104) Care variantă de hipertrofie se referă la procesele adaptative:

neuroumorala

105) Care variante de hipertrofii se referă la procesele de compensare:

De efort

vicarianta

106) Definiţia hipertrofiei:

Marirea in volum si masa a celulelor,tesutului,organului

107) Care din termenii enumeraţi semnifică regenerarea completă:

restitutia

108) Care este mecanismul morfogenetic al hiperplaziei:

Cresterea numarului celulelor sau al oragnitelor intracelulare

109) Care din procesele compensatorii enumerate se dezvoltă în primul rând în stenoza aortică:

Hipertrofia ventricolului sting

110) În care din procesele patologice enumerate are loc mărirea în volum a părţilor periferice alescheletului:

acromegalie

111) Toate procesele patologice enumerate sunt manifestări ale atrofiei locale, cu excepţia:

casexia

112) Toate condiţiile enumerate favorizează vindecarea per primam intentionem a plăgilor, cu excepţia:

Plagi chirurgicale suturate

113) Care din procesele patologice enumerate pot fi apreciate ca hipertrofie compensatorie:

Hipertrofia inimii in valvulopatii

Hipertrofia peretelui vezicii urinare in adenom de prostata

Hipertrofia ventricolului drept in patologia pulmonara cronica

114) Care din procesele enumerate sunt implicate în dezvoltarea hipertrofiei miocardului:

Hipertrofia si hiperplazia organitelor intracelulare

Marirea in dimensiuni a cardiomiocitelor

115) Care din semnele enumerate sunt caracteristice pentru faza de decompensare a hipertrofiei de lucrua

miocardului:

Consistenta flasca a muschiului cardiac

Stenoza miocardului

Dilatarea pasiva(miogena) a cavitatilor inimii

116) Numiţi condiţiile care favorizează vindecarea plăgii per secundam intentionem:

Infectarea plagii

Plaga prin muscatura

Diabetul zaharat

117) Care semne caracterizează atipismul tumoral celular:

Patologia mitozei

Schimbarae indicelui nucleu-citoplasma

Polimorfismul nucleelor,nucleolelor

118) Variantele atipismului tumoral:

Tisular

celular

119) Ce caracter are proliferarea celulelor în procesul tumoral:

autonom

120) Care semn caracterizează atipismul tumoral tisular:

Schimbarae raportului dintre stroma si parenchim

121) Care semn caracterizează tumorile benigne;

Crestere espansiva

122) Semnele caracteristice ale tumorilor benigne:

Crestere expansiva, lenta

Atipism celular,crstere lenta

123) Care sînt semnele caracteristice ale metastazării tumorale:

Vehicularea celulelor cu torentul sangvin si limfatic

Implantarea celulelor tumorale

124) Teoriileprincipaleale etiologieitumorilor:

Viruso genetica

Fizico chimica

disodontogenica

125) Influenta generala asupra organismului a tumorilor maligne se manifestă prin:

casexie

126) Indicaţi modificarile secundare in tumora:

Aparitia necrozei

Prezenta hemoragiilor

127) Stări precanceroase facultative:

Gastrita cronica atrofica

Ulcer gastric cronic

Leucoplazia colului uterin

128) Stări precanceroase obligatorii:

polipoza congenitala a intestinului gros

xeroderma pigmentozum

129) Tumorile epiteliale benigne organonespecifice:

Papilomul

adenomul

130) In care organe se întîlneşte mai frecvent papilomul:

Piele

Vezica urinara

Mucoasa cavitatii bucale

131) Formele histologice ale adenomului:

acinos

papilar

trabecular

132) Tumorile organonespecifice epiteliale maligne:

adenocarcinomul

carcinom mucipar

carcinom pavimentos

133) Sinonimele adenocarcinomului si variantele lui:

Cancer glandular

Cancer papilifer

acinos

134) Tumorile benigne din tesutul conjunctiv:

dermatofibrom

mixom

fibrom

135) Tumora maligna din tesutul conjunctiv si varianta ei histologică:

fibrosarcom

diferentiat

136) Calea principala demetastazare a tumorilor maligne mezenchimale:

hematogena

137) Tumorile benigne din tesutul adipos:

hipernom

lipom

138) Tumorile maligne din tesutul adipos:

lipom lipoblastic

liposarcomul

hipernom malign

139) Tumorile benigne ale vaselor sanguine:

Hemangiom cavernos

Tumoare glomica

hemangiopericitom

140) Tumorile benigne din tesutul muscular:

Leiomiomul

Tumora cu celule granulare

rabdomiomul

141) Tumorile maligne din ţesutul muscular:

Rabdomiosarcomul

leiomiosarcomul

142) Tumorile benigne osteogene:

Osteomul osteoid

Osteomul spongios

143) Tumorile maligne osteogene:

Osteosarcomul osteoblastic

Osteosarcomul osteolitic

144) Formele histologice ale nevilor:

Jonctional

Intradermic

mixt

145) Variantele histologice ale nevilor:

Epitelioid

Albastru

fusocelular

146) Tumorile maligne din tesutul melanoformator:

Melanoblastomul

melanomul

147) Care semne morfologice sunt caracteristice pentru melanom:

Aspectul unei pete cafenii

Metastaze hematogene

Metastaze limfogene

148) În care organe (ţesuturi) se întîlneşte mai frecvent melanomul:

Suprarenale

Derm

retina

149) Din care ţesut se dezvoltă cancerul?

Tesutul epitelial

150) Care semn este caracteristic pentru tumorile maligne

Recidivarea

Cresterea invaziva

metastazarea

151) Definitia anemiei:

Micsorarea numarului de eritrocite si hemoglobina intr-o unitate de volum

152) Formele de anemii dishematopoietice:

anemii fierodeficitare

vit b12 deficitare

153) Pentru care tip de anemie este caracteristică splenomegalia şi icterul:

hemolitica

154) Cauza principală a anemiei pernicioase:

Insuficienta endogena a vit b 12 si acidului folic

155) Modificările ficatului în anemia posthemoragică cronică:

Distrofie lipidica,focare extramedulare de hematopoieza

156) Criteriul principal, care stă la baza clasificării leucozelor în acute şi cronice:

Gradul de diferentiere a celulelor tumorale

157) Care variantă de leucoza se caracterizeaza prin cresterea numarului de leucocite in singele periferic:

leucemia

158) Indicaţi varianta de leucoza acuta:

mieloblastica

159) Numiti afectiunea tumorală regională a tesutului hematopoietic si limfoid:

limfomul hodkin(limfogranulomatoza)

160) Care leziune este caracteristică pentru leucoză:

Angina necrotica

161)Cauza frecventă a decesului în leucoza acută:

Hemoragie cerebrala

162) Cum se numeşte splina în limfomul Hodgkin:

porfirica

163) Semnul caracteristic al acutizăriileucozei cronice:

criza blastica

164) Care proces patologic stă la baza anemiei hemolitice:

Liza hematiilor

165) Anemia hemolitică se caracterizează prin următoarele semne, cu excepţia:

cianoza

166) Leucemia acută poate fi provocată de următorii factori, cu excepţia:

traumatisme

167) Celulele Reed-Sternberg sint caracteristice pentru:

Limfomul Hodkin

168) În care afecţiune se observă splenomegalie pronuntata:

mieloleucoza cronica

169) Care celule sînt caracteristice pentru limfomul Hodgkin:

Celulele reed sternberg

170) Substratul morfologic caracteristic al aterosclerozei este:

Afectarea arterelor de tip elastic si musculoelastic in urma dereglarii metabolismului proteolipidic

171) Care este factorulprimordial in dezvoltarea aterosclerozei:

Hiperlipidemia constanta

172) Care din următoarele afirmaţii se referă la ateroscleroză:

Este o dereglare a metabolismului lipidic si proteic

173) Indicaţi stadiul microscopic iniţial al aterosclerozei:

prelipidic

174) Indicaţi stadiul macroscopic iniţial al aterosclerozei

Pete si bandelete lipidice

175) Care organe se afectează mai frecvent in ateroscleroza:

Creierul

cordul

176) Forma clinico-morfologică a aterosclerozei:

cerebrala

177) Indicaţi complicaţia caracteristică a aterosclerozei aortei:

Formarea anevrismului

178) Care afirmaţie este corectă rfeferitor la hipertensiunea arterială esenţială (boala hipertensivă):

Hipertensiunea-manifestarea primara a bolii

179) Care factor are rol primordial în dezvoltarea hipertensiunii arteriale esenţiale:

stresul

180) Modificările morfologice ale arterelor mici de tip muscular în boala hipertensivă:

Hialinoza

Infiltratia plasmatica

181) Indicaţi modificarea morfologică caracteristică a arteriolelor în criza hipertensivă:

Infiltratia plasmatica

182) Indicaţi modificările morfologice caracteristice ale arterelor de tip elastic si musculo-elastic în

bola hipetensivă:

Ateroscleroza

elastofibroza

183) Numiti formele clinico-morfologice ale bolii hipertensive:

Cerebrala

cardiaca

184) Indicaţicomplicaţia cerebrală caracteristică a bolii hipertensive:

Ictus hemoragic

185) Modificarea caracteristică a rinichilor în boala hipertensivă:

Rinichi ratatinat primar

186) Modificarea caracteristică a cordului în boala hipertensivă:

Hipertrofia ventricolului sting

187) Definiţia cardiopatiei ischemice:

Afectiunea cordului cauzata de insuficienta absoluta sau relativa a circulatiei coronariene

188) Factorii patogenetici ai cardiopatiei ischemice:

Hipertensiunea arteriala

fumatul

189) Cardiopatia ischemică se dezvoltă pe fondul leziunilor arterelor coronariuene în:

Ateroscleroza

Hipertensiune arteriala

190) Manifestările morfologice ale cardiopatiei ischemice acute:

Distrofia ischemica a miocardului

Infarct miocardic

191) Stadiile infarctului miocardic:

Ischemic

necrotic

192) Cauzele nemijlocite aleinfarctului miocardic:

Tromboza arterei coronariene

Spasmul arterei coronariene

193) Complicaţiile infarctului miocardic:

Hemopericard

Anevrism cardiac acut

194) Manifestarea morfologică a cardiopatiei ischemice cronice:

Cardioscleroza macrofocala

Cardioscleroza microfocala

Anevrism cardiac cronic

195) Cauza mai frecventă a decesului în cardiopatia ischemică cronică:

Insuficienta cardiovasculara cronica

196) Cauza mai frecventă a decesului în cardiopatia ischemică acută:

Insuficienta cardiovasculara acuta

197) Noţiunea de pneumonie crupoasa:

Boala infecto alergica acuta in care se afecteaza unul sau mai multi lobi pulmonari

198) Care este agentul patogen al pneumoniei crupoase:

pneumococul

199) Numiţi stadiul pneumoniei crupoase:

De congestie

200) Componenteleexsudatulu in stadiul trei al pneumoniei crupoase:

Leucocite polimorfonucleate,fibrina

201) Complicaţiile pulmonare ale pneumoniei crupoase:

Abces

carnificare

202) Complicaţiile pneumoniei crupoase în cazul răspîndirii limfogene a infecţiei:

mediastinita

pericardita

203) Complicaţiile pneumoniei crupoase în cazul răspîndirii hematogene a infecţiei:

Abcese cerebrale

Endocardita ulceropolipoasa

Meningita purulenta

204) Cauzele decesului în pneumonia crupoasă:

Insuficienta cardiaca

Abces cerebral

meningita

205) Complicaţiile bronşitei acute:

Bronhopeneumonie

Pneumonie interstitiala prebronsica

Bronsita cronica

206) Noţiune de pneumonie în focar:

Inflamatie purulenta ce se dezvolta ca urmare a bronsitei sau bronsiolitei

207) Numiţi agenţii patogeni ai pneumoniei în focar:

Stafilococi

Pneumococi

virusi

208) Variantele patogenetice ale pneumoniei în focar:

Prin aspiratie

hipostatica

209) Variantele proceselor distructive pulmonare acute:

Abces

gangrena

210) Variantele abceselor pulmonare după origine:

Bronhogen

pneumomiogen

211) Care afecţiuni se referă la grupul de boli cronice nespecifice pulmonare:

Abcesul cronic

Bolile interstitiale ale plaminilor

pneumoscleroza

212) Complicaţiile pulmonare în bronşita cronică:

Emfizem pulmonar

Pneumonie cronica

bronsectazii

213) Definitia bronşiectaziei:

Dilatari ale bronhiilor in forma de cilindru sau de sac

214) Numiţi variantele de bronşiectazii după formă:

Sacciforme

cilindrice

215) Denumirea plamînului în stadiul final al pneumonitei interstiţiale (alveolitei fibrozante):

Plamin in fagure

216) Complicaţiile bolii bronşiectatice:

Cord pulmonar

Abces pulmonar

amiloidoza

217) Definiţia emfizemului pulmonar:

Boala caracterizata printr-un exces de aer in plamini

218) ) Variante de emfizern pulmonar:

Idiopatic

Senil

Cronic difuz obstructiv

219) Modificarile macroscopice ale plamînului în emfizemul pulmonar:

Marire in volum

aspect spongios

Se taie cu crepitatie

220) Complicatiile emfizemului pulmonar:

Insuficienta cardio pulmonara

Cord pulmonar

pneumotorax

221) Structura peretelui abcesului cronic:

Tesut de granulatie

Tesut conjunctiv

Mase necrotice

222) Clasificarea clinico-anatomică a carcinomului pulmonar după localizare:

Parahilar

periferic

223) Complicatiile carcinomului pulmonar

Metastazare

Hemoragie pulmonara

Atelectazii,supuratii

224) Formele microscopice de carcinompulmonar:

Epidermoid

Adenocarcinom

nediferentiat

225) Formele macroscopice de carcinompulmonar:

in forma de placa

polipos

nodulat

226) Formele frecvente de esofagita acuta pot fi urmatoarele, cu exceptia:

hemoragica

227) Formele morfologice de gastrita cronica:

atrofica

228) Agenţii patogeni frecvenţi în etiologia anginei (tonzilitei):

Stafilococul

Streptococul

Asociatii de microbi

229) Formele frecvente de angină acută:

catarala

flegmonoasa

foliculara

230) Tabloul morfologic al anginei flegmonoase include următoarele semne cu excepţia:

Depuneri de fibrina

231) Tabloul morfologic al anginei cronice include:

Sclerozarea tesutului limfoid

Sclerozarea capsulei tonzilei

Largirea lacunelor tonzilei

232) Complicaţiile locale ale amigdalitei acute:

Abcesul amigadalian

Abcesul retrofaringian

Tromboflebita regionala

233) Complicatiile cu caracter general ale anginei:

Glomerulonefrita

reumatism

234) Bolile frecvente ale esofagului:

Diverticule

Esofagita

tumori

235) Variantele diverticulelor esofagiene după localizare:

Faringoesofagiene

De bifurcatie

epifrenice

236) Complicaţiile diverticulelor esofagiene:

Diverticulita

Ruperea peretelui

237) Cauzele gastritei acute sînt următoarele, cu exceptia:

hipodinamia

238) Formelemorfologice de gastrită acută:

Catarala

Fibrinoasa

flegmonoasa

239) Tabloul microscopic al gastritei catarale include următoarele, cu excepţia:

depuneri de fibrina

240) Tabloul microscopic al gastritei cronice atrofice include următoarele semne, cu excepţia:

hemoragii intramurale extinse

241) Variante de ulcere simptomatice sînt următoarele, cu excepţia:

hipoproteinemice

242) Stadiile morfologice ale manifestărilor locale în boala ulceroasă:

Eroziunea

Ulcerul acut

Ulcerul cronic

243) Tabloul macroscopic al ulcerului gastric cronic include următoarele semne, cu excepţia:

Polipi in regiunea fundului ulcerului

244)Complicaţiile ulcero-distructive în boala ulceroasă:

Hemoragia

Perforatia

penetratia

245) Complicaţiile bolii ulceroase pot fi următoarele, cu excepţia:

distrofice

246) Organele si ţesuturile în care penetrează frecvent ulcerul gastric sau duodenal:

Ligamentul hepato duodena

Pancreas

Micul epiploon

247) Starile precanceroase pentru cancerul gastric:

Polipiii adenomatosi

Gastrita cronica atrofica

Ulcerul gastric cronic

248) Localizarea de preferinţă a cancerului gastric:

Curbura mica

piloric

249) Variantele macroscopice de cancer gastric cu creştere exofită:

Polipos

Fungios

Forma de placa

250) Formele histologice de cancer gastric sînt următoarele, cu exceptia:

Din epiteliu de tranzitie

251) Variantele macroscopice de cancer gastric cu creştere endofită:

Infiltrativ ulceros

difuz

252) Căile de metastazare a cancerului gastric:

Limfogena

Hematogena

Prin implantare

253) Metastazele limfogene retrograde ale cancerului gastric:

Metastaza virchow

Tumoarea kruckenberg

Metastaza schnitzler

254) Metastaze hematogene ale cancerului gastric se întîlneşte în următoarele organe, cu exceptia:

splina

255) Complicaţii ale cancerului gastric pot fi următoarele, cu excepţia:

Calculi urinari

256) Formele de enterită acută:

Catarala

Fibrinoasa

ulceronecrotica

257) Complicaţiile frecvente în enterita acută:

Hemoragia

Perforatia

deshidratarea

258) Formele morfologice de enterită cronica:

Atrofica

Fara atrofia mucoasei

259) Complicaţiile enteritei cronice pot fi următoarele, cu excepţia:

hemoragii

260) Etiologia colitei acute:

Factori toxici

Factori infectiosi

Factori toxico alergici

261) Formele morfologice frecvente de colită acută sînt următoarele, cu excepţia:

idiopatica

262) Complicaţiile colitei acute:

Hemoragia

Perforatia

paraproctita

263) Formele morfologice de colită cronică:

Atrofica

Fara atrofia mucoasei

264) Complicatiile colitei cronice:

Paraproctita

Parasigmoidita

hipovitaminoza

265) Teoriile care explică etiologia şi patogenia apendicitei:

Coprostazei

angioneurotica

266) Modificarile morfologice ale apendicelui vermicular in forma flegmonoasa:

hiperemie

depuneri de fibrina

infiltratie leucocitara difuza

267) Complicaţiile apendicitei acute distructive pot fi urmatoarele, cu excepţia:

hemoragii

268) Variantele de apendicită acută sînt următoarele, cu excepţia:

fibrinoasa

269) Tabloul morfologic al apendicitei cronice:

Peretele sclerozat

Lumenul obliterat

Aderente cu tesuturile adiacente

270)Cauzele frecvente ale peritonitei difuze pot fi următoarele, cu excepţia:

Pneumonia focala

271) Noţiunea de distrofie toxică a ficatului:

Patologie acuta,mai rar cronica cu necroza hepatica masiva si insuficienta hepatica

272) Etiologia distrofiei toxice a ficatului:

Intoxicatia cu produse alimentare alterate

Gestoza gravidica,toxicoza

Factori alergici

273) Tabloul macroscopic al ficatului în distrofia toxică:

Micsorat

Consistenta flasca

274) Particularităţile microscopice ale ficatului în distrofia toxică, stadiul de distrofie galbenă:

Distrofia lipidica a hepatocitelor

Necroza hepatocitelor

Degradarea autolitica

275) Modificările extrahepatice in distrofia toxică a ficatului:

icter

sufuziuni hemoragice in mucoase

splenomegalia

276) Consecinţa gravă frecventă a distrofiei toxice a ficatului:

Ciroza postnecrotica

277) Definiţia hepatitei:

Afectiune hepatica la baza careia sta inflamatia ficatului cu modificari distrofice si necrobiotice ale

parenchimului

278) Formele de hepatită în dependentă de evoluţie:

Acuta

cronica

279) Caracteristica macroscopica a ficatului in hepatita cronica:

marit

dens

pestrit pe sectiune

280) Variantele morfologice ale hepatitei cronice:

Activa

Neactiva

colestatica

281) Variantele clinico-morfologice ale hepatitei virale sunt urmatoarele, cu exceptia:

toxica

282) Cauzele morţii în hepatita virală:

Insuficienta hepatica

Sindromul hepatorenal

283) Noţiunea de ciroză hepatică:

Afectiune cronica cu insuficienta hepatica progresiva legata de ratatinarea cicatriciala si restrucutrarea

ficatului

284) Variantele morfogenetice ale cirozei hepatice:

Postnecrotica

Portala

biliara

285) Particularităţile histologice ale cirozei hepatice:

Distrofia si necroza hepatocitelor

Scleroza difuza

Reorganizarea structurala a organului

286) Modificări extrahepatice in ciroza:

Icter

Sindrom hemoragic

splenomegalie

287) Complicaţiile cirozei hepatice:

Coma hepatica

Hemoragii din varicele esofagiene

Ascita peritonita

288) Afecţiunile care se referă la glomerulopatiile dobîndite:

Sindromul nefrotic idiopatic

glomerulonefrita

289) Afecţiunile care se referă la tubulopatiile dobîndite:

Rinichiul mielomatos

Rinichiul gutos

Nefroza necrotica

290) Funcţille renale care se alterează preponderent în tubulopatii:

Reabsorbtia

Secretia

concentratia

291) Simptomele renale în glomerulonefrită:

Oliguria

Proteinuria

hematuria

292) Simptomele extrarenale în glomerulonefrită:

Edeme

Uremia

Hipertensiunea arteriala

293) Factorul etiologic principal al glomerulonefritei:

Streptococul B-hemolitic

294) Afectiuni care pot anticipa frecvent glomerulonefrita:

Tonzilita

Scarlatina

Infectia respiratorie acuta streptococica

295) Formele de glomerulonefrită dupa localizarea procesului patologic:

Intracapilara

extracapilara

296) Formele de glomerulonefrită după caracterul inflamaţiei:

Proliferativa

exudativa

297) Semnul macroscopic caracteristic a glomerulonefritei acute:

Rinichi mare pestrit

298) Semnele microscopice ale glomerulonefritei acute:

Infiltratia glomerulului cu leucocite neutrofile

Proliferarea endoteliocitelor

Proliferarea mezangiocitelor

299) Semne macroscopice ale glomerulonefritei subacute:

Rinichi mariti,flasci

Rinichi mare pestrit

Piramidele rosii intunecate

300) Formele de glomerulonefrită cronică:

Mezangiala

fibroplastica

301) Leziunile microscopice în glomerulonefrita cronică:

scleroza si hialinoza glomerulilor

arteriolohialinoza

302) Modificările macroscopice ale rinichilor în glomerulonefrita cronică:

Micsorati

Suprafata granulara

Cortexul efilat

303) Complicaţiile letale frecvente în glomerulonefrita cronică:

Uremie azotemica

Hemoragie intracerebrala

304) Afectiunile care se pot solda cu amiloidoza nefropaticăsecundară:

Tuberculoza pulmonara fibro cavitara

Artrita reumatoida

Boala bronsiectatica

305) Stadiile de evolutie a amiloidozei renale sunt urmatoarele, cu exceptia:

Stadiul de oligo anurie

306) Modificările macroscopice ale rinichilor în amiloidoza sunt următoarele, cu exceptia:

Aspect pestrit

307) Tabloul microscopic al rinichilor în amiloidoză include următoarele, cu excepţia:

Carbuncul renal

308) Metodele de identificare a amiloidului în amiloidoza renală:

Metoda macroscopica virchow

Rosu de congo

tioflavina

309) Complicatiile amiloidozei renale pot fi urmatoarele, cu excepţia:

Gastrita cronica

310) Cauzele principale ale nefrozei necrotice pot fi urmatoarele cu exceptia:

stomatita

311) Tabloul macroscopic al rinichilor in nefroza necrotica include urmatoarele, cu exepţia:

Suprafata nodulara

312) Tabloulmicroscopic al rinichilor înnecroza tubulara acuta include următoarele semne, cuexcepţia:

Hialinoza vaselor

313) Stadiile evolutiei nefrozei necrotice:

De soc

Oligoanuric

De restabilire a diurezei

314) Complicaţiile necrozei tubulare acute a rinichilor:

Necroza corticala segmentara

Necroza corticala totala

315) Definiţiapielonefritei:

inflamatia bazinetelor,calicelor si tesutului interstitial renal

316) Caile de raspindire a infectiei in pielonefrita:

Ascendenta

descendenta

317) Factorii care contribuie la dezvoltarea pielonefritei:

Patrunderea infectiei in rinichi

Imunodeficienta

Staza urinei

318) Tabloul macroscopic al rinichilor în pielonefrita acuta include următoarele semne, cu excepţia:

Mucus in bazinete

319) Modificările microscopice ale rinichilor în pielonefrita acutăinclud următoarele, cu excepţia:

Granulomatoza nespecifica

320) Tabloul macroscopic al pielonefritei cronice include următoarele semne, cu

excepţia:

Capsula se detaseaza usor

321) Semnele microscopice în pielonefrita cronica sînt următoarele, cu excepţia:

Scleroza vaselor limfatice

322) Complicaţiile pielonefritei acute pot fi următoarele, cu excepţia:

Amiloidoza renala

323) Complicaţiile pielonefritei cronice:

Hipertensiune arteriala nefrogena

Uremia azotemica

Ictus hemoragic

324) Factorii generali care contribuie la dezvoltarea nefrolitiazei:

tulburarile metabolismului mineral

caracterul alimentatiei

componenta apei potabile

325) Factorii locali care contribuie la dezvoltarea nefrolitiazei:

Staza urinei

Inflamatia cailor urinare

Atonia bazinetelor si ureterelor

326) Tabloul morfologic al rinichiului în nefrolitiază includeurmătoarele semne, cu exceptia:

Hipertrofia parenchimului renal

327) Complicaţiile frecvente ale nefrolitiazei pot fi urmatoarele, cu excepţia:

glomerulonefrita

328) Ratatinarea primara a rinichilor se dezvolta in urmatoarele boli:

ateroscleroza

boala hipertensiva

329) Ratatinarea secundară a rinichilor se dezvoltă în următoarele boli, cu exceptia:

hipernefromul

330) Suprafata microgranulară a rinichilor este caracteristică pentru următoarele afecţiuni:

Glomerulonefrita cronica

Hipertensiune arteriala

331) Suprafata macronodulară a rinichilor este caracteristica pentru următoarele afectiuni:

Amiloidoza renala

Pielonefrita cronica

ateroscleroza

332) Semnele morfologice ale uremiei în insuficienţa renală cronică sînt următoarele cu exceptia:

timomegalia

333) Sursa de infectare cu gripa:

Omul bolnav

334) Mecanismele dezvoltarii gripei:

Absorbtia prima si multiplicarea virusului in epiteliul cailor respiratorii

Actiune avasopatica a virusului

335) Forma clinico-morfologică de evolutie a gripei:

usoara

336) Varianta formei grave de gripă:

Cu complicatii pulmonare

337) Modificările microscopice în forma uşoară de gripa:

Hiperemie

Edem

Distrofia hidropica a rpiteliului

338) Particularităţile macroscopice ale plămînilor în forma gravă de gripă:

Mariti in dimensiuni

Aspect pestrit

339) Complicaţiile gripei:

Bronsita

Pneumonie

340)Sursa de infectare in SIDA:

Purtatorii de virusi

Omul bolnav

341) Căile de infectare în SIDA:

Sexuala

Parenterala

transplacentara

342) Stadiile SIDA:

De incubatie

Generalizata persistenta limfoadenopatica

Sida propriu zisa

343) Modificarea ganglionilor limfatici în stadiul SIDA al HIV infectiei

Micsorati in dimensiuni

344) Care sînt cele mai caracteristice infectii oportuniste în SIDA:

Pneumonie pneumocistica

Infectia citomegalovirotica

Infectia herpetica

345) semnele caracteristice ale tusei convulsive:

boala infectioasa acuta

la copii

nevroza cailor respiratorii

346) Particularitatile tabloului morfologic in tusea convulsiva:

Rupturi si ulceratii pe friul limbii

Emfizem intestinal

Catar seros

347) Caracteristica difteriei ca boala si substratul morfologic:

Boala infectioasa acuta

Inflamatie fibrinoasa

348) Localizarea modificărilor locale în difterie:

Mucoasa cailor respiratorii

Mucoasa vestibulului fariangian si amigdalelor

349) Formeleclinico-morfologiceale difteriei faringeluişiamigdalelor:

Toxica

Hipertoxica

localizata

350) Varianta inflamaţiei căilor respiratorii în difterie si manifestarea clinico-morfologică

Fibrinoasa

Crup difteric

351) Care modificări morfologice în cord nu sînt caracteristice pentru difterie:

Formarea granuloamelor

Endocardita verucoasa

352) Caracterul modificarilor morfologice ale nervilor periferici in difterie si complicatia posibila:

Nevrita parenchimatoasa

Paralizii tardive

353) Care nervi periferici nu se afecteaza in difteria faringelui:

Intercostali

faciali

354) Complicaţiile principale în difterie:

Pericondrita purulenta a cartilajului laringelui

Pneumonie

Mediastinita purulenta

355) Caracteristica scarlatinei ca boala, localizarea modificărilor si caracterul erupţiei:

Streptococica

Vestibululul faringian

Punctiforma,rosie aprinsa

356) Care factori determină evoluţia şi formele clinico-anatomice ale scarlatinei:

Toxic

Alergic

septic

357) Modificarile morfologice tipice din prima perioada ascarlatinei:

Angina necrotica

Limba zmeurie

358) Caracteristica eruptiei in scarlatina si modul de descuamare:

Punctiforma rosie aprinsa

Nu acopera triunghiul nazolabial

Descuamarea lamelara

359) Formele principale ale infecţiei meningococice:

Rinofaringita meningococica

Meningita purulenta

meningococemia

360) Manifestările morfologice ale rinofaringitei meningococice:

Inflamatia catarala

Edemul peretelui posterior al faringelui

Hiperplazia folicolilor limfatici

361) Manifestarile clinico- morfologice ale meningococemiei:

Eruptia cutanata

Indiociclita purulenta

Sindromul waterhause friderichsen

362) Semnele caracteristice ale tifosului exantematic epidemic :

cauzat de ricketsii

afectarea vaselor de calibru mic

363) Localizarea de preferinţă a leziunilor morfologice în tifosul exantematic:

Encefal

Piele

364) In care organe se formeaza granuloame exantematice Popov:

encefal

piele

365) Caracteristica exantemului in tifosul exantematic:

Apare pe piele

In a 3-5 zi de febra

Granuloame popov

366) Complicatiile principale în tifosul exantematic:

Bronhopneumonie

Otita purulenta

Oleogranuloame de tesut subcutanat

367) Localizarea modificărilor morfologice locale în febra tifoidă:

Ileonul

Cecul

Colonul transvers

368) Stadiilemodificărilor morfologice din plăcile Peyer in febra tifoidă sînt următoarele, cu excepţia:

Intumescenta fibrinoida

369) Cauzele peritonitei în febra tifoida:

Perforatia ulcerelor intestinale

Necroza ganglionilor limfatici mezenterici

Ruptura capsulei splinei prin necroza granuloamelor

370) Modificările generale în febra tifoida:

exantem

modificari distrofice in ficat,rinichi

splenomegalie

371) Complicatiile intestinale în febra tifoidă:

Hemoragia

Peritonita

372) Complicaţiile extraintestinale frecvente în febra tifoidă:

Pneumonia

Pericondrita laringelui

Osteomelita purulenta

373) Localizarea modificărilor locale în dizenterie:

Rect

Sigma

374) Stadiilede evoluţie ale colitei dizenterice:

Colita catarala

Colita fibrinoasa

Colita ulceroasa

375) Modificările morfologice din intestin în dizenterie includ următoarele semne, cu excepţia:

chisturi

376) Modificările generale în dizenterie:

Hiperplazia splinei

Distrofia lipidica a ficatului

Necroza tubulara acuta

377) Complicatiile intestinale frecvente in dizenterie:

Peritonita

paraproctita

378) Complicatiile extraintestinale in dizenterie:

Pneumonia

Pielonefrita

Artrite

379) Stadiile de evoluţie a holerei:

Enterita holerica

Gastroenterita holerica

Perioada algida

380) Modificările morfologice din intestin în holeră:

Inflamatia seroasa

Hipersecretie

Hemoragii in mucoasa

381) ModifIcările organelor interne în holera includ următoarele, cu excepţia:

Hemoragii in suprarenale

382) Complicaţiile specifice în holeră:

Tifosul holeriform

Uremia postholerica

383) Complicaţiile nespecifice în holeră:

Pneumonie

Erizipel

384) Caile de contaminare in tuberculoza:

Pe cale aerogena

Pe cale alimentara

385) Formele clinico-morfologice ale tuberculozei:

Primara

Hematogena

secundara

386) Localizarea posibilă a complexului tuberculos primar:

Plamini

Intetsin

387) Componenţa complexului tuberculos primar:

Afect primar

Limfadenita

Limfangita

388) Variantele posibile de evolutie a tuberculozei primare:

Stingerea si vindecarea focarului primar

Progresarea si generalizarea provesului

Tuberculoza cu evolutie cronica

389) Pentru care forma de tuberculoza este caracteristic afectarea oaselor:

Hematogena predominant extra pulmonara

390) Variantele tuberculozei hematogene:

tuberculoza generalizata

tuberculoza hematogena pulmonara

tuberculoza predominant extrapulmonara

391) Care din aceste forme se refera la tuberculoza secundara:

Acuta cavernoasa

Acuta in focar

Tuberculomul

392) Care dintre aceste forme se referă la tuberculoza secundara:

Pneumonie cazeoasa

Forma infiltrativa

393) Formele clinico-morfologice ale tuberculozei secundare:

Tuberculomul

Fibro cavitara

Cirotica

394) Şancrul dur este caracteristic pentru urmatoarea patologie:

sifilis

395) ) Peste cît timp după infectare apare şancru dur in sifilis:

Peste 3 saptamini

396) Caracteristica macroscopica a sancrului dur in sifilis:

Marginile ulcerului dure,rotunjite

Cicatrizarea are loc peste 2-3 luni

397) Care tip de eruptii este caracteristic pentru perioada secundara a sifilisului:

Rozeole,papule,pustule

398) In ce perioada de dezvoltare a sifilisului are loc afectarea viscerelor:

tertiara

399) Care sînt schimbarile caracteristice pentru afectarea sifilitică a aortei:

Aspectul pielii de sagrin

Mezaortita

400) Care porţiune a aortei se afectează în sifilis:

ascendenta

401) Numiţi formele desifiliscongenital:

Nou nascutilor morti

Congenitala precoce

Congenitala tardiva

402) Care semn nu este caracteristic pentru sepsis:

Evolutie cu caracter ciclic

403) Caracteristica morfologica a focarului septic:

inflamatie purulenta

limfangita

flebita,tromboflebita

404) Care forme de sepsis nu se întîlnesc la adulţi:

ombilical

405) Care forme de sepsis nu se întîlnesc la nou-născuţi:

odontogen

406) Formele clinico-morfologice ale sepsisului sunt urmatoarele, cu excepţia:

sepsisul criptogen

407) Care semn clinico-morfologic nu este caracteristic pentru septicemie:

Prezenta metastazelor purulente

408) Care semne clinico-morfologice nu sînt caracteristice pentru septicopiemie:

Prezenta hiperergiei sporite

Toxicoza pronuntata

409) In care organe apar primele abcese metastatice în septicopiemie:

plamini

410) Formele endocarditei infecţioase după caracterul evoluţiei:

Acuta

Subacuta

Latenta

411) Care valvule se afectează mai frecvent în endocardita infecţioasă şi în care variantă morfologică se

întîlneşte:

Aortala

Ulcero polipoasa

412) Modificarile macroscopice ale valvulelor aortale in endocardita infecţioasă:

Depozite de trombocite

Depozite calcare

Defecte ulceroase

413) Modificările microscopice ale valvelor aortale în endocardita infecţioasă:

Focare de necroza

Depozite trombocite

Depozite calcare

414) Particularităţile sepsisului cronic:

Supuratii vaste

Casexie progresiva

Dezvoltarea amiloidozei

415) Localizarea inflamaţiei catarale:

mucoasele 416) În care din variantele enumerate de pericardită se observă aspectul vilos al inimii:

Pericardita fibrinoasa

417) Semnil morfologic caracteristic al inflamaţiei fibrinoase:

Pelicula albicioasa pe suprafata mucoaselor

418) Care definiţie a empiemului este corectă:

acumulare de puroi intr-o cavitate anatomica preexistenta

419) Care este consecinţa mai frecventă a inflamaţiei productive:

scleroza

420) Care din celulele enumerate se întîlnesc în granulomul tuberculos?

Cellule epitelioide

Limfocite

Cellule langhans

421) Grupele histologice de tumori odontogene:

Epiteliale

Mezenchimale

Mixte

422) Caracterul de evolutie si localizarea ameloblastomului:

tumora benigna cu caracter local invaziv

mandibula-ramura ascendenta

mandibula- regiunea molarilor

423) Formele histologice ale ameloblastomului:

Foliculara

Plexiforma

424) Semnele microscopice caracteristice ale ameloblastomului folicular:

In centru celule poligonale si stelate

La periferie celule cubice sau cilindrice

425) Tumorile epiteliale odontogene:

Ameloblastomul

Tumora adenomatoida

426) Formele clinico-anatomice ale ameloblastomului:

Chistica

Solida

427) Tumorile benigne din mezenchimul odontogen:

dentinomul

mixomul

cementomul

428) Variantele histologice ale cementomului:

Fibromul cementifiant

Cementom gigant

429) Tumorile odontogene de geneză mixtă:

Fibromul ameloblastic

Fibrodontomul ameloblastic

odontoameloblastomul

430) Afecţiunile pseudotumorale ale maxilarelor:

Cherubizm

Epulis

Displazia fibroasa

431) Variantele histologice ale epulisului:

Angiomatos

Gigantocelular

Fibromatos

432) Semnele histologice ale epulisului gigantocelular:

tesut de granulatie

osteoclasti

depozitari de hemosiderina

433) Formele displaziei fibroase şi localizarea preponderentă:

Monostotica

Poliostototica

Maxilarul

434) Semnele morfologice caracteristice ale sindromului Albright:

Displazie fibroasa poliostotica

Melanoza pielii

Endocrinopatii

435) Caracteristica histologică a displaziei fibroase include urmatoarele, cu exceptia:

Depozite de melanina

436) Caracteristica macroscopică a tumorii gigantocelulare include urmatoarele, cu exceptia:

Tumora odontogena

437) Caracteristica microscopica a tumorii gigantocelulare include urmatoarele, cu exceptia:

structuri glandulare

438) Variantele histologice ale adenoamelor glandelor salivare:

Monomorf

Pleomorf

439) Semnele macroscopice caracteristice ale adenomului pleomorf:

Creste lent

In forma de nodul

Consistenta densa

440) Semnele morfologice caracteristice ale adenomului pleomorf:

Structuri glandulare

Structuri mezenchimale

Recidiveaza

441) Variantele histologice de adenom monomorf:

Tubulara

Bazocelulara

Cu celule clare

442) Semnele microscopice caracteristice ale adenolimfomului:

se localizeaza in glanda parotida

nodul bine delimitat

epiteliu cu citoplasma eozinofila

443) Semnele morfologice ale tumorii mucoepidermoide:

Celule de tip epidermoid

Celule mucogene

Celule intermediare

444) Criteriile de evoluţie malignă a tumorii mucoepidermoide:

Predomina celulele intermediare,care nu produc mucus

Crestere invaziva

Metastazeaza

445) Caracteristica morfologică a tumorii acinocelulare include urmatoarele, cu exceptia:

celule mucogene

446)Tumora maligna frecventa a glandelor salivare:

Carcinomul adenochistic

447) Leziunile necariate ale dinţilor sînt următoarele, cu excepţia:

Pulpita

448) Care afirmaţii sînt corecte referitor la caracteristica cariei dentare:

Afecteaza frecvent copii,adolescentii

Afecteaza frecvent dintii maxilarului superior

Frecvent sint afectati primii molari

449) Factorii locali care au importanta in dezvoltarea cariei dentare:

Excesul de glucide alimentare

Flora microbiana bucala

Componenta salivei

450) Factorii generali care au importanţă în dezvoltarea cariei dentare sînt următorii, cu excepţia:

Patologia sistemului osteoarticular

451) Depozitul dentar constă din următoarele componente, cu excepţia:

colesterol

452) Stadiile de evoluţie ale cariei dentare:

Stadiul de macula

Carie superficiala

Carie profunda

453) Componentele microscopice ale peretelui cavităţii cariate:

Zona de dentina ramolita

Zona de dentina transparenta

Zona dentinei de substitutie

454) Particularitatile cariei dentare la copii sunt urmatoarele, cu exceptia:

fluoroza

455) Complicaţiile locale ale cariei dentare profunde sînt următoarele, cu excepţia:

Parodontoza

456) Complicaţii generale ale cariei dentare profunde sînt urmatoarele, cu excepţia:

Ictus cerebral

457) Modificările reactive ale pulpei includ următoarele procese, cu excepţia:

Pulpita

458) Factorii etiologici generali ai pulpitei:

Infectiosi

Metabolici

Toxici

459) Factorii etiologici locali ai pulpitei sunt urmatorii, cu exceptia:

Sialodenita

460) Structura histologică a pulpei dentare prezintă următoarele elemente, cu excepţia:

Miocite

461) Variantele pulpitei acute:

Seroasa

Flegmonoasa

Gangrenoasa

462) Variantele pulpitei cronice:

Gangrenoasa

Granulanta

Fibroasa

463) Complicaţiile locale ale pulpitei sînt următoarele, cu excepţia;

Amiloidoza

464) Complicatii generale in pulpita pot fi urmatoarele, cu exceptia:

pneumonia

465) Factorii etiologici ai periodontitei sînt următorii, cu excepţia:

Factori psihici

466) Formele periodontitei după localizare:

Apicala

Marginala

467) Variantele periodontitei apicale acute:

Seroasa

Purulenta focala

Purulenta difuza

468) Variantele periodontitei apicale cronice:

Granulanta

Granulomatoasa

Fibroasa

469) Variantele granuloamelor in periodontita cronica granulomatoasa:

simplu

epitelial

chistogranulom

470) Complicaţiile locale a periodontitei sunt urmatoarele, cu exceptia:

Amiloidoza primara

471) Particularităţile periodontitei la copii includ următoarele, cu excepţia:

Formarea chisturilor hidatice

472) Cauzele locale ale gingivitei:

Traumatisme dentare

Factori chimici

Infectia din depozitele dentare

473) Cauzele generale ale gingivitei:

Boli infectioase

Boli endocrine

Factori metabolici

474) Formele morfologice frecvente ale gingivitei:

catarala

ulceroasa

hipertrofica

475) Cauzele principale ale periodontitei sînt următoarele, cu excepţia:

hemisinusita

476) Tabloul morfologic al pungii paradontale în parodontită include următoarele, cu excepţia:

Sechestre osoase

477) Variantele de resorbţie osoasă în parodontită:

Sinuoasa

Lacunara

Neteda

478) Complicaţiafrecventă a parodontozei:

Caderea dintilor

479) Tabloul morfologic al paradontozei include urmatoarele, cu exceptia:

periostita

480) Afecţiunile inflamatorii ale maxilarelor sunt urmatoarele, cu exceptia:

periodontita

481) Variantele morfologice de periostită:

Seoasa

Purulenta

Fibroasa

482) Tabloul morfologic al osteomielitei maxilarului include următoarele semne, cu excepţia:

Exces de mucus

483) Complicaţiile infecţiei odontogene sînt următoarele, cu excepţia:

pancreatita

484) Complicatiile osteomielitei cronice a maxilarelor:

amiloidoza

485) Variantele de chisturi ale maxilarelor:

Folicular

Radicular

486) Tabloul morfologic al chistului radicular include următoarele semne, cu excepţia:

Sechestre osoase

487) Afecţiunile dobîndite ale glandelor salivare sînt următoarele, cu excepţia:

Anomalii de dezvolatare

488) Sialoadenita primară se întîlneşte în:

Parotidita epidermica

citomegalie

489) Cauzele sialoadenitei secundare:

bacterii

intoxicatii cu saruri ale metalelor grele

490) Variantele morfologice de sialoadenită acută:

Seroasa

Purulenta

491) Formele clinico-morfologice de cheilită sint următoarele, cu excepţia:

papilara

492) Formele clinico-morfologice de glosită:

Exfoliativa

Romboida

493) Grupele principale de stomatite după etiologie sînt următoarele, cu excepţia:

In pneumopatii

494) Variantele frecvente de stomatita dupa caracterul inflamatiei sunt urmatoarele, cu exceptia:

fibrinoasa

495) Bolile infecţioase cu manifestări bucale:

Rujeola

Scarlatina

Varicela

496) Afecţiuni dermatologice cu manifestări bucale:

Lichenul plan

Pemfigus

Dermatita herpetiforma

497) Boli de sînge cu manifestări bucale sunt următoarele, cu excepţia:

Anemia posthemoragica acuta

498) Avitaminoze însoţite de manifestări bucale:

Hipovitaminoza A

Avitaminoza B12

Avitaminoza C

499) Consecinta cea mai frecventa ainflamatiei proliferative

Scleroza

Abcedarea

500) Cauzele frecvente a decesului pacientilor in febra tifoida

Hemoragie intestinala

Pneumonia

Peritonita