UNIVERSITATEA ,, LUCIAN BLAGA” DIN SIBIUFACULTATEA DE MEDICINA ,, VICTOR PAPILIAN”SPECIALIZAREA ASISTETA MEDICALA GENERALA

TESTE LICENTA

SPECIALIZAREAASISTENTA GENERALA (NURSING)

1

CUPRINS

Nursing în afecţiuni digestive……………………………… 2Nursing în afecţiuni renale……………………………….. 15Nursing în tulburări hidro-electrolitice şi acido-bazice… 23Nursing în afecţiuni cardio vasculare……………………. 28Nursing înafecţiuni respiratorii………………………….. 37Nursing în pediatrie…………………………………….......45Nursing în urgenţe medico-chirurgicale……………….. 53Nursing în O-G…………………………………………… 60Nursing în chirurgie………………………………………. 62Nursing în medicină comunitară……………………….. .. 67Nursing în boli endocrine şi hematologice……………. …71Nursing în afecţiuni osteo-musculare……………………..79Principii fundamentale in nursing…………………………82Nursing în afecţiuni psihiatrice……………………………83Nursing comunitar……………………………………….. 91Teste diverse nursing……………………………………… 96Boli interne şi nursing în boli interne…………………….101Pediatrie ……………………………………………………111Obstetrică-gonecologie……………………………………117Chirurgie…………………………………………………..128Sănătate publică şi nursing comunitar…………………..137Psihologie nursing…………………………………………144Nursing în afecţiuni oftalmologice……………………….156Nursing în afecţiuni O.R.L……………………………….158Dermatologie …………………………………………...…161Diabet zaharat……………………………………………..167

2

NURSING ÎN AFECŢIUNI DIGESTIVE pag. 2

1)Interventii nursing in cazul durerii din ulcerul duodenal sunt:a.administrarea medicamentelor prescrise de medicb.evitarea utilizarii de antiinflamatoare nesteroidienec.evitarea fumatuluid.evitarea consumului de cafeae.consum de aspirina

2)Interventii nursing in cazul lipsei de cunostinte referitoare la prevenirea si tratamentul ulcerului duodenal sunt :a.folosirea unui vocabular pe intelesul pacientuluib.purtarea de discutii cu pacientul cand este odihnitc.educarea pacientului sa consume alimente neiritanted.evaluarea cunostintelor pacientuluie.educareaa pacientului sa manance la ore regulate

3)Diagnostice nursing posibile in ulcerul gastro-duodenal sunt :a.durere legata de iritarea mucoasei gastriceb.anxietate legata de evolutia si consecintele afectiuniic.risc crescut de deficit de volum lichidiand.lipsa de cunostinte referitoare la prevenirea si tratamentul boliie.deficit nutritional legat de teama de durere la ingestia alimentelor.

4)Interventii nursing incazul lipsei de cunostinte referitoare la interventia chirurgicala pe stomac si derularea perioadei potsperatorii sunt :a.informarea pacientului asupra naturii operatieib.informarea pacientului asupra regimului igieno-dietetic pana la reluarea peristaltismului intestinalc.evaluarea cunostintelor pacientului si a motivatiei saled.administrarea de antialgicee.informarea pacientului despre necesitatea mobilizarii precoce in perioada postoperatorie

5)Diagnostice nursing posibile la un pacient operat pentru ulcer gastric sunt :a.deficit nutritional legat de interventia chrirugicalab.risc de infectie legat de incizia chirurgicalac.durere legata de prezenta plagii operatoriid.risc crescut de deficit de volum lichidian legat de hemoragiee.incapacitate de efectuare a igienei personale

6)Interventii nursing in cazul reducerii mobilitatii la un pacient operat pentru ulcer gastric sunt :a.schimbarea pozitiei la 2-3 oreb.utilizarea colacilor de cauciucc.ajutarea pacientului in efectuarea ingrijirilor igieniced.observarea aspectului tegumentului in locurile expuse presiuniie.administrarea de heparina la indicatia medicului

7)Interventii nursing in caz de greturi si varsaturi la un pacient operat pentru ulcer duodenal sunt:a.administrarea de antibiotice la indicatia mediculuib.aspiratia nazogastricac.administrarea de lichide inainte de aparitia zgomotelor intestinale

3

d.administrarea de antiemetice la indicatia mediculuie.evitarea administrarii lichidelor pe cale orala pana la reluarea tranzitului intestinal

8)Interventii nursing in caz de hemoragie la un pacient operat pentru ulcer duodenal sunt :a.masurarea pulsului la interval de 30 de minuteb.observarea plagii operatoriic.observarea culorii tegumentuluid.adminsitrarea de antiematice e.ajutarea pacientului in efectuarea ingrijirilor

9)Interventii nursingin in cazul incapacitatii efectuarii igienei personale la un pacient operat pentru ulcer gastric sunt:a.observarea culorii tegumentului b.ajutarea pacientului in efectuarea ingrijirilorc.efectuarea igienei cavitatii bucaled.schimbarea pozitiei la 2-3 oree.incurajarea pacientului sa respire adanc

10)Diagnostice nursing posibile la un pacient operat pentru ulcer gastric sunt :a.incapacitate de efectuare a igienei personaleb.reducerea mobilitatiic.durere legata de prezenta plagii operatoriid.risc crescut de deficit de volum lichidiane.deficit nutritional legat de interventia chirurgicala

11)Diagnostice nursing posibile in ciroza hepatica sunt :a.alterarea integritatii tegumentului legata de prezenta edemelorb.durere si disconfort legate de hepatomegalie si prezenta asciteic.intoleranta la activitate legata de oboseala, slabiciuned.durere legata de iritarea mucoasei gastricee.durere legata de inflamatia colecistului

12)Interventii nursing la un pacient cu ciroza hepatica care prezinta edeme si alterarea integritatii tegumentului sunt :a.sfatuirea pacientului sa stea in repaus in timpul perioadei febrileb.reducerea consumului de sarec.schimbarea periodica a pozitieid.oferirea de alimente in cantitati micie.suprimarea consumului de alcool

13)Interverntii nursing la un pacient cu ciroza in cazul deficitului nutritional legat de anorexie si de tulburarile gastrointestinale sunt :a.administrarea de antibiotice la indicatia mediculuib.bilant hidricc.oferirea de alimente in cantitai micid.asigurarea unei atmosfere agreabile intimpul meseie.suprimarea consumului de alcool

4

14)Interventii nursing la un pacient cu ciroza hepatica in cazul hipertermiei legata de prezenta procesului inflamator sunt:a.masurarea regulate a temeperaturiib.bilant hidric zilnicc.administrarea de medicamente pentru combaterea senzatiei de greatad.administrarea de anitibiotice la indiciatia mediculuie.reducerea consumului de sare.

15)Interventii nursing la un pacient cu ciroza hepatica in cazul intolerantei la efort legata de oboseala,slabiciune sunt:a.regim alimentar bogat in factoring energetici si proteineb.masurarea regulate a temperaturiic.asigurarea unui aport suplimentar de vitamine A,K,B;d.administrarea de diureticee.sfatuirea pacientului sa stea in repaus in timpul durerilor abdominale

16)Interventii nursing la un pacient cu ciroza hepatica in cazul durerii legata de hipertrofia ficatului si prezenta ascitei sunt :a.masurarea functiilor vitale la intervale regulate de timpb.administrarea antispasticelor prescrise de medicc.supravegherea pacientului pentru decelarea manifestarilor hemoragiced.observarea scaunului (culoare,cantitate,consistenta)e.administrarea de antibiotice la indicatia medicului

17)Interventii nursing la un pacient cu ciroza hepatica in cazul prezentei edemelor si ascitei sunt:a.efectuarea zilnica a bilantului hidric(ingestie-eliminare)b.reducerea aportului de proteine din alimentatiec.regim hiposodatd.reducerea aportului de lichidee.administrarea diureticelor prescrise de medic

18)Interventii nursing la un pacient cu ciroza hepatica in cazul alterarii proceselor cognitive legat de prezenta hiperamoniemiei sunt :a.supravegherea atenta a pacientuluib reducerea aportului de proteine din alimentatie c. masurarea circumferintei abdominaled.instruirea pacientului referitor la necesitatea restrictiei de sodiu si lichidee.administrarea de diuretice

19)Inteventii nursing la un pacient cu ciroza hepatica in cazul respiratiei ineficace legata de prezenta ascitei sunt :a.pregatirea pacientului pentru paracentezab.asigurarea unui aport corespunzator de glucidec.asigurarea pozitiei semisezand sau sezandd.efectuarea zilinica a bilantului hidric

20)Interventii nursing pentru prevenirea complicatiilor la un pacient cu ciroza hepatica sunt:a.observarea scaunului(culoare,cantitate,consistenta)b.masurarea semnelor vitale la intervale regulate de timpc.supravegherea pacientului in timpul paracentezeid.educarea pacientului pentru prevenirea traumatismelor

5

e.observarea pacientului pentru decelarea unor manifestari hemoragice(epistaxis,petesii,echimoze)

21)Interventii nursing la o pacienta cu colecistita in cazul prezentei greturilor si varsaturilor sunt :a.dieta hiperlipidicab.administrarea antiemeticelor prescrise de medicc.sondaj nazogastric daca persista varsaturiled.asigurarea repausului la pat pacientului sa-si schimbe pozitia 2-4 oree.ajutarea pacientului sa-si schimbe pozitia la 2-4 ore

22)Diagnostice nursing posibile la un pacient cu colecistită acută sunt :a. în efectuarea îngrijirilor igieniceb. icter greţuri şi vărsăturic. durered. dificultatee. respiraţie ineficace

23) intervenţii nursing la o pacientă cu colecistită acută în cazul prezenţei complicaţiilor imobilităţii sunt :a. încurajarea pacientei să respire adâncb. dietă uşoară fără grăsimic. administrarea analgezicelor conform prescripţiilor mediculuid. efecturea zilnică a bilanţului hidric e. ajutarea pacientului să-şi schimbe poziţia la 2-4 ore

24) intervenţii nursing la un pacient cu colecistită acută în cazul dificultăţii în satisfacerea nevoii de eliminare sunt:a. măsurarea regulată a temperaturiib. efecturea zilnică a bilanţului hidricc. facilitarea eliminărilor ( oferirea de ploscă, urinar)d. monitorizarea eliminărilor de urină şi materii fecalee. asigurarea intimităţii în timpul micţiunii/defecaţiei

25) probleme nursing posibile la un pacient colecistectomizat sunt:a. durereb. potenţial de hemoragiec. incapacitate de a-şi efectua igiena personalăd. potenţial de infecţiee. prurit

26) intervenţii nursing la o pacientă colecitectomizată în cazul prezenţei durerii sunt :a. administrarea de analgezice cu regularitateb. supravegherea tuburilor de dren c. administrarea de diuretice d. efecturea zilnică a bilanţului hidrice. schimbarea periodică a poziţiei.

27) intervenţii nursing la o pacientă colecitectomizată în cazul prezenţei greţurilor şi vărsăturilor sunt :a. administrarea de lichide înainte de reluarea peristaltismului intestinal b. încurajarea pacientului să respire adâncc. măsurarea regulată atemperaturiid. evitarea administrării lichidelor pe cale orală până la reluarea peristaltismului

6

e. administrarea de antiemetice

28) intervenţii nursing la un pacient colecistectomizat pentru prevenirea complicaţiilor imobilizării sunt :a. ajutarea pacientului să-şi schimbe poziţia la 2-4 oreb. ajutarea pacientului în efectuarea toaletei tegumentelor c. ajutarea pacientului să utilizeze plosca şi urinarul d. încurajarea pacientului să efectueze mişcări ale membrelore. încurajarea pacientului să respire profund

29) intervenţii nursing la un pacient colecistectomizat cu potenţial de hemoragie sunt :a. măsurarea regulatăaTA, pulsuluib. administrarea de diureticec. observarea plăgii operatorii şi a tuburilor de drend. administrarea antibioticelor prescrise de medice. implicarea pacientului în planificarea îngrijirilor şi luarea deciziilor

30) intervenţii nursing la o pacientă recent colecistectomizată pentru prevenirea infecţiei sunt:a. măsurarea regulatăaTA, pulsului b. respectarea cu stricteţă a măsurilor de asepsie în timpul efectuării tuturor îngrijirilorc. măsurarea regulată a temperaturiid. ajutarea pacientei să-şi schimbe poziţia la intervale regulate de timpe. ajutarea pacientei în efectuarea igienei cavităţii bucale

31)Diagnostice nursing posibile la un pacient cu pancreatita acuta sunt :a.durere legata de inflamatia pancreasuluib.deficit de volum lichidian legat de varsaturic.deficit nutrtitional legat de aport inadecvatd.respiratie ineficace legata de dureree.potential de hemoragie

32)Interventii nursing la unpacient cu pancreatita acuta in cazult prezentei durerii sunta.administrea analgezicelor prescrise de medicb.asigurarea repausului la patc.evaluarea echilibrului hidroelectroliticd.evaluarea impreuna cu pacientul a efectului terapeutic al analgezicelor administratee.administrarea de diuretice

33)Interventii nursing la un pacient cu pancreatita acuta in cazul deficitului de volum lichidian sunt :a.evaluarea echilibrului hidroelectroliticb.asigurarea permeabilitatii sondei nazogastricec.aspiratie gastrica continuad.tratamentul socului hipovolemic daca este prezente.stabilirea surselor de dezichilibru hidroelectrolitic(varsaturi,diaree)

34)Obiective nursing pentru diminuarea durerii in cazul pancreatitei acute sunt :a.ameliorarea disconfortului produs de prezenta sondei nazogastriceb.inhibarea stimularii pancreasuluic.mentinerea echilibrului hidroelectroliticd.ameliorarea respiratieie.ameliorarea statusului nutritional

7

35)Interventii nursing la un pacient cu pancreatita acuta in cazul deficitului nutritional legat de aport inadecvat sunt :a.aprecierea statusului nutritionalb.cantarirea zilinica a pacientuluic.masurarea circumferintei abdomenuluie.masurarea debitului urinar

36) Interventii nursing la un pacient cu pancreatita acuta in cazul respiratiei inceficace legata de durere sunt :a.evaluarea echilibrului hidroelectroliticb.evaluarea functiei respiratoriic.sfatuirea pacientului sa nu consume alcoold.verificarea glicemieie.incurajarea pacientului sa efectueze exercitii de respiratii profunde

37)La un pacient cu pancreatita acuta in cazul respiratiei ineficace se adopta pozitia semiFowler din urmatorul rationament :a.degaja caile respiratoriib.previne atelectaziac.diminueaza presiunea diafragmului si permite expansiunea pulmonarad.favorizeaza ventilatiae.favorizeaza drenajul lobilor pulmonari

38)Interventii nursing pentru reducerea solicitarilor metabolice la un pacient cu pancreatita acuta sunt :a.incurajarea pacientului sa efectueze exercitii de respiratii profundeb.administrarea de oxigen pe sonda nazalac.administrarea de antibiotice la indicatia mediculuie.educarea pacientului sa se mobilizeze frecvent

39)Diagnostice nursing posibile la un pacient cu stomie intestinala sunt :a.pertubarea conceptului de sine legata de modificarea aspectului corporalb.anxietate legata de pierderea evacuarii intestinale voluntarec.risc de deficit nutritional legat de refuzul alimentelord.risc de deficit de volum lichidian legat de anorexie sau varsaturie.durere legata de inflamatia colcecistului

40)Interventii nursing in cazul pertubarii conceptului de sine legat de modificarea aspectului corporal la un pacient cu stomie inetstinala sunt :a.se ofera informatii pacientului despre functia sa intestinalab.se incurajeaza pacientul sa-si exprime sentimentele vis-a-vis de stomiec.se pune pacientului in legatura cu alti pacienti cu stomied.se informeaza pacientul despre modul de alegere si schimbare a pungii colectoaree.administrarea de sedative la indicatia medicului

41)Interventii nursing la un pacient cu stomie intestinala in cazul deficitului lichidian legat de anorexie sau varsaturi sunt :a.administrarea cu regularitate a analgezicelor prescriseb.efectuarea bilantului hidric(intrari-iesiri)c.observarea culorii tegumentelor si aspectul mucoaselord.educarea pacientului sa evite consumul crescut de frcutee. administrarea de diuretice

8

42)Interventii nursing pentru ameliorarea durerii la un pacient cu stomie intestinala sunt :a. administrarea cu regularitate a analgezicelor prescriseb.verificarea natremiei si natriurieic.efectuarea zilinica a bilantului hidric(intrari-iesiri)d.masurarea regulata a temperaturiie.masurarea regulata a TA, pulsului

43)Interventii nursing in cazul deficitului nutritional la un pacient cu stomie intestinala sunt :a.efectuarea zilnica a bilantului hidricb.masurarea regulata a temperaturiic.educarea pacientului sa evite alimente cu continut mare de celulozad.educarea pacientului sa evite consumul exagerat de fructee.efectuarea unui bilant nutritional complet

44) Interventii nursing la un pacient cu stomie intestinala in cazul reducerii mobilitatii sunta.observarea aspecutului tegumentului in locurile expuse presiuniib.ajutarea pacientului in efectuarea ingrijirilor igienicec.efectuarea igienei cavitatii bucaled.asigurarea tehnicilor aseptice in timpul ingrijirii stomieie.masurarea regulata a TA, pulsului

45)Interventii nursing pentru prevenirea infectiei la un pacient cu stomie intestinala sunt :a.ajutarea pacientului in efectuarea ingrijirilor igieniceb.asigurarea tehnicilor aseptice in timpul ingrijirii stomieic.observarea aspectului stomieid.administrarea de antispaticee.masurarea regulata a TA.

46)Interventii nursing la un pacient cu stomie intestinala in cazul incapacitatii de a-si efectua ingrijirile igienice sunt :a.utilizarea mijloacelor de reducere a presiunii in locurile expuse aparitiei escarelor (colaci de cauciuc)b.incurajarea pacientului sa respire adancc.ajutarea acientului in efectuarea ingrijirilor igieniced.efectuarea toaletei cavitatii bucalee.administrarea de antibiotice la indicatia medicului

47)Rationamentul pentru care se schimba pozitia la intervale regulate de timp la un pacient cu stomie intestinala este :a.previne infectiab.previne aparitia escarelorc.favorizeaza expansiunea pulmonarad.previne aparitia trombozei venoase profundee.favorizeaza drenajul la nivelul plagii operatorii

48)Interventii nursing in cazul lipsei de cunostinte despre interventia chirurgicala la un pacient cu neoplasm rectal la care urmeaza sa se efectueze stomia intestinala sunta.masurarea regulata a temperaturiib.se poarta discutiicu pacientul si se noteaza impresiile pozitive si negativec.administrarea de sedatived.efctuarea zilnica a bilanutlui hidrice.se informeaza pacientul despre semnele si simptomele de iritatie a pielii

9

49)Mijloace de tratament in ciroza hepatica sunt :a.regim bogat in vitamineb.administrarea de substante acidifiantec.evitarea tratamentului cu diureticed.evitarea condimentelore.repaus la pat 14-16 ore

50) Obiectivele tratamentului in ciroza hepatica sunt :a.prevenire recidivelorb.restabilirea metabolismuluic.indepartarea agentului etiologicd.mentinerea starii de inactivitate si compensaree.prevenirea complicatiilor , descompensarilor si tratamentul lor

51)In ulcerul gastroduodenal regimul igieno-dietetic consta in :a.renuntarea la fumatb.evitarea consumului de alcoolc.consum de aspirinad.evitarea consumului de condimentee.consum de compot de mere

52)In ulcerul gastroduodenal se recomanda utilizarea aspirinei pentru :a.reducerea dureriib.inlaturarea senzatiei de arsurac.nu se recomnada aspirinad.vindecarea ulceruluie.prevenirea recidivelor

53)Obiectivele avute in vedere in caz de diaree sunt :a.mentinerea echilibrului hidroelectoliticb.regim de viata care sa faciliteze o functie intestinala normalac.ameliorarea iritatiei perianaled.promovarea unei alimentatii adecvatee.eliminarea manifestarilor clinice

54)Interventii nursing acordate pacientului cu diareee sunt :a.consum de lichide reci si fierbintib.se evita consumul de lapte, dulciuri, condimente, grasimi dupa 4-5 zilec.restrictie de lichide cu continut bogat in sodiu si potasiud. dieta hidrica 24-48 oree.asigurarea igienei regiunii perianale

55)Obiectivele tratamentului in colecistita acuta sunt :a.reducerea simptomelor prezenteb.indepartarea cauzei generatoarec.eliminarae procesului inflamator colecisticd.oprirea evolutieie.refacerea echilibrului acido-bazic

10

56)Durerea :a.la nivelul stomacului variaza ca intensitateb.in afectiuni ale intestinului este insotita de varsaturi, diareec.la nivelul faringelui are caracter de constrictied.in afectiuni ale cailor biliare iradiaza retrosternal sau spre hipocondrul stange.la nivelul abdomenului are caracter de »lovitura de pumnal »

57)Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte :a.durerea poate fi spontana sau provocata de ingestia de alimenteb.greata precede varsatura sau este de sine statatoarec.eructatia reprezinta senzatia imperioasa de defecatied.icterul se manifesta prin coloratia galbena a tegumentelor simucoaselore.tenesmele sunt determinate de acumularea unei cantitati mari de gaze si de tulburari in emisia lor

58)Interventii nursing in caz de greturi si varsaturi sunt :a.administrarea de antiemeticeb.masurarea functiilor vitale, temperatura, puls la 4 orec.dieta usoara fara grasimi, incurajarea consumului de lichide pe cale orala daca sunt tolerated.sondaj nazogastric daca varsaturile sunt severee.bilant hidric si ajutarea pacientului sa-si schimbe pozitia la 2-4ore

59)Varsatura :a.este intalnita in majoritatea afectiunilor digestiveb.apare doar in afectiuni digestivec.are continut bilios, alimentar, sanguinolentd. apare inainte de mesee.are frecventa variablia

60) Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la varsaturi sunt false :a.nu apare in afectiuni neurologiceb.reprezinta un simptom in afectiunile renalec.poate avea cauze de ordin fizic sau emotional d.nu apare dimineatae.nu apare in afectiuni digestive

61) Greata :a.precede intotdeauna varsaturab.este insotita de paloare, bradicardiec.este o tulburare neurovegetativa

62)Caracterele hematemezei sunt :a.reprezinta eliminarea de varsatura cu sangeb.reprezinta eliminarea de sange la nivelul arborelui traheo-bronsicc.are culoare inchisa, ca de « zat de cafea »d.apare doar in afectuni gastrice

63)Melena :a.reprezinta eliminarae de sange prin scaunb.are culoarea rosu aprinsc.aparae in afectiuni renaled.se datoreaza ingestiei de preparate de fier, spanac, legume

11

64)Interventii nursing in caz de greata sunt :a.ajutarea pacientului in efectuarea ingrijirilor igieniceb.la indicatia medicului administrarea de antiemeticec.administrarea de heparina la indicatia mediculuid.incurajarea pacientului sa efectueze miscari ale membrelore.efectuarea toaletei cavitaii bucale

65)interventii nursing in caz de melena sunt :a.recoltarea de scaun pentru examen de laboratorb.purtarea de discutii cu pacientul in vederea reducerii anxietatiic. aport crescut de lichided. ingestie crescuta de sare

66) reducerea durerii rectale se face prin:a. aplicarea unui lubrifiant la nivelul anusuluib. aplicarea de comprese umede la nivelul regiunii analec. administrarea de analgezice d. evitarea constipaţieie. alimentaţie corespunzătore

67) dintre factorii etiologici ai durerii rectale fac parte.:a. fisuri analeb. abcese anorectalec. constipaţia sau diareead. hemoroiziie. nici un răspuns nu este corect 68) factorii care favorizează alterarea eliminării intestinale – diareea sunt:a. stresb. sedentarism, stresc. alimentaţie inadecvată prin consumul de alimente iritabiled. deshidratareae. efecte secundare ala medicamentelor (antiacide, laxative, antibiotice,preparate tiroidiene)

69) nu fac parte dintre factorii etiologici ai alterării eliminării intestinale – diareea:a. afecţiuni digestive şi sindroame de malabsorbţieb. afecţiuni endocrine şi metabolicec. durere la defecaţied. procese infecţioase (dizenterie, holeră)e. scăderea peristaltismului legat de hipoxie

70) măsurile corective în cazul apariţiei durerii la defecaţie sunt:a. creşterea aportului de alimente care conţin fibre vegetaleb. exerciţii fizice zilnicc. scăderea ingestiei de lichided. băi recie. administrarea de antiacide

12

71) factorii cauzali ai constipatiei sunt:a.spitalizarea prelungitab.sedentarismulc.scaune dured.durere la defecatiee.abuz de laxative.

72) abuzul de laxative determina:a.scaderea peristaltismuluib.scaderea tonusului muscularc.alergiid.determina durere la defecatie e.nici un raspuns nu este corect

73) in constipatia severa se administreaza:a.nu se administreaza laxativeb.supozitoare cu glicerinac.laxatived.variantele a si c sunt corectee.antiacide

74) in cazul fecalomului se efectueaza:a.tuseu rectalb.clismac.rectosigmoidoscopied.colonoscopiee.nici un raspuns nu este corect.

75) dintre masurile corective in cazul constipatiei fac parte:a.stimularea defecatieib.folosirea bazinetuluic.stabilirea unui orar de eliminare d.tehinici de relaxaree.asigurarea intimitatii.

76) interventii nursing in cazul efectuarii tomografiei computerizate sunt:a. explicarea tehniciib. se anunta pacientul sa nu manance,sa nu fumeze in dimineata examenuluic. se anunta pacientul sa nu manance,sa nu bea dupa miezul noptii si inainte de efectuarea examinariid. dupa prima examinare se administreaza pranzul Boydene. pacientul este rugat sa stea relaxat.

77) caracteristicile constipatiei sunt:a.eliminarea scaunului in fiecare zib.aliminarea scaunului la 3-4 zilec.scaune moi,apoased.crampe abdominalee.zgomote intestinale mai intense.

13

78) care din factorii etiologici corespund constipatiei:a.cancerb.interventii chirurgicale pe intestinc.malnutritiad.durere la defecatiee.procese infectioase.

79)Urmatoarele examinari radiologice se efectueaza cu substanta de contrast:a.examneul cu sulfat de bariub.colecistografiac.colangiografiad.radiografia abdominalae.ecografia abdominala

80) La examenul de cu sulfat de bariu pacientul este anuntat sa nu manance:a.cu 1-2 zile inaintea examinariib.cu 1-2 ore zile inatea examinariic.in ziua precedentad.in dimineata examenuluie.cu o seara inantea examenului

81) Substanta de contrast utilizata in colecistografie este:a.sulfat de bariub.razebilc.pobiland.nu se administreaza substanta de contrast

82)Colangiografia consta in radiografierea cailor biliare(inclusiv colecistul)pline cu substanta de contrast administrata:a.intravenosb.sub forma de tabletec.pe cale oralad.prin tubaj duodenal

83)Dupa realizarea biopsiei hepatice pacientul are nevoie de repaus la pat:a.5-10 oreb.1-2 orec.12-24 ored.10-12 ore

84)Pacientul este instruit sa nu manace si sa nu bea inaintea biopsiei hepatice cu:a.jumatate de orab.2 orec.o orad.5 oree.4 ore

85)Pentru realizarea esofago-gastroscopiei pacientul este anuntat sa nu manance si sa nu fumeze:a.in seara precedentab.cu o ora inainte de examenc.in dimineata examenuluid.cu doua ore inainte de examen

14

86)Pentru realizarea colonoscopiei si rectosigmoidoscopiei in seara precedenta si inaintea examinarii cu 2-3 ore se efectueaza:a.o clisma evacuatoareb.2 clisme evacuatoriic.nici o clisma evacuatoared.3 clisme evacuatorii

87) Diareea se caracterizeaza prin:a.diminuarea tranzitului intestinalb.reducerea volumului si consistentei scaunelor ???????????????????????????c.cresterea peristaltismului intestinald.rarirea ritmului de eliminarea a scaunelore.insotirea de colici intestinale

88) Caracteristicile constipatiei sunt:a.acuta(in boli infectioase)b.cronica (in afectiuni biliare,endocrine,pancreatice)c.se datoreaza diminuarii tranzitului intestinald.secundara(neoplasme rectale sau sigmoidiene ,afectiuni neurologice)

89) Tubajul duodenal consta in:a.recoltarea secretiei gastrice bazaleb.recoltarea lichidului peritonealc.recoltarea bilei A,B,Cd.masurarea secretiei de acid gastric la o ora dupa administrarea unui stimulent al acidului gastric

90) Pentru efectuarea reactiei Adler pacientul este infromat:a.sa nu fumeze,sa nu manance,sa nu bea cu 12 ore inainte de testb.sa nu consume carne,alimente care contin sange,fructe,legume verzi,cacao,ciocolata timp de 3 zile anteriorc. sa suprime tratamentul cu antiacide, anticolinergiced. sa nu bea cu 4 ore inaintea testului c.sa surpime tratamentul cu antiacide ,anticolinergiced.sa nu bea cu 4 ore inaintea testului

NURSING IN AFECTIUNI RENALE pag. 13

91) Interventii nursing in cazul efectuarii radiografiei renale simple sunt:a.asistenta medicala nu pune accent pe pregatirea psihica a pacientului ci pe examinarea radiologica in sineb.inainte cu 2-3 zile regimul pacientului va cuprinde alimente cu reziduuri multe(fructe,legume,zarzavaturi)c.asistenta medicala insoteste pacientul la radiologie pentru a-i oferi ajutorul necesar (imbrcarare,dezbracare)

92)Interventii nursing in cazul efectuarii urografiei intravenoase sunt:a.pregatire psihica si fizica a pacientuluib.ingestia unei mari cantitati de apa si alimente cu 12 ore inainte de examinarec.nu este obligatorie testarea sensibilitatii la iodd.este obligatorie testarea sensibilitatii la iod

15

93)Ecografia renala presupune urmatoarele interventii nursing:a.pacientul este pregatit cu clisme si administrare de carbune vegetal pentru o buna evacuare a gazelorb.cu 2 ore inainte pacientul ingera 2 litri lichidec.nu se recomanda ingestia de lichide intrucat ecografia renala se face cu vezica urinara goalad.pacientul este rugat sa urineze inainte de examinare

94)Cistoscopia presupune urmatoarele interventii nursing:a.interventia se face dupa informarea precisa a pacientului asupra utilitatii ,scopului si tehniciib.pacientul este asezat in decubit dorsalc.se efectueaza toaleta regiunii perinealed.pacientul este sfatuit sa nu manance si sa nu urineze

95)Interventii nursing in cazul efectuarii biopsiei renale sunt:a.inainte de efctuarea tehnicii se verifica probele de laborator (testele de coagulare)b.pacientul este informat asupra locului unde se va efectua punctiac.locul punctiei va fi supravegheat si la aparitia unei hemoragii se informeaza medicul

96)Interventii nursing in colica renala sunt:a.administrarea antispaticelor prescrise de medicb.evitarea expunerii la trepidatiic.calmarea durerilor prin repausd.aport crescut de lichide in prima zi de colicae.monitorizarea diurezei,TA,pulsului

97)Interventii nursing in tulburari mictionale sunt:a.identificarea factorilor etiologici si favorizantib.culegeerea datelor subiectivec.pregatirea pacientului pentru examinari de laboratord.educatia pacientului

98)Date subiective in tulurarile mictionale sunt:a.durereb.scaderea fortei jetului urinarc.urina de culoare brun inchisd.dureri retrosternale

99)Strategii nursing dupa efectuarea transplantului renal sunt:a.evaluarea balantei hidroelectroliticeb.instituirea continua a masurilor de asepsiec.monitorizarea temperaturii

100)Pentru reusita transplantului renal este necesar:a.suport psihologicb.discutii cu pacientul despre tratamentc.informarea pacientului asupra roului muschilor diafragmei pelvine dupa transplantul renal

101)Interventii nursing in retentia de urina sunt:a.evitarea infectiei prin masuri de igiena personalab.administrarea analgezicelor prescrise de medicc.recoltarea urinei pentru proba celor trei pahare

16

102)Postoperator in retentia acuta de urina asistenta medicala: a.va incuraja eliminarea prin sondaj vezicalb.va incuraja eliminarea naturalac.va administra medicatia prescrisa de medic

103)Interventii nursing in caz de enurezis sunt:a.evaluarea factorilor etiologib.promovarea unei bune relatii copii-parintic.recomandarea reducerii aporului lichidian inainte de culacre si mictionarea iainte de culcared.cresterea aportului de lichide inainte de culcaree.administrarea de substante alcaline

104)Interventii nursing in incontinenta urinara sunt:a.scaderea aportului de cafea,ceai datorita efectului diureticb.cresterea aportului de cafea,ceai,succ.monitorizarea diurezeid.administrarea de diuretice

105)Interventii nursing in incontinenta urinara pentru cresterea capacitatii vezicii urinare snt:a.monitorizarea iurezeib.pacientul va fi sfatui sa se abtina cat mai mult posibil de la actul mictionalc.purtarea de discutii cu pacientuld.evitarea actelor mictionale obisnuite care nu sunt asolut ncesaree.orientarea pacientului spre interventie chirrgicala(plastie de vezica)

106)Interventii nursing in cazul cistalgiei sunt:a.aplicarea locala de caldurab.administrarea de antialgicec.monitorizarea TA,puls,temperatura

107)Interventii nrsing in cazul durerii din colica renala sunt:a.administrarea de antialgice si antispaticeb.monitoriazarea efectului tratamentuluic.aplicarea locala de comprese recid.insituirea unei diete vegetale

108)In colica renala:a.se recolteaza urina pe 24 oreb.se recolteaza urina pentru urocoltura si antibiogramac.nu se reolteaza urina

109)In colica renala greturile si varsaturile se amelioreaza prin:a.administrarea de antiemeticeb.exercitii fizicec.administrarea de antibioticed.ingerarea de lichide

110)Interventii nursing in poliurie sunt:a.masurarea aportului de lichideb.monitorizarea pulsului si TA c.reducere aportului lichidiand.crestera aportului lichidian pentru compensarea pierderilor

17

111)In oligurie rolul asistentei medicale este de a:a.supraveghea aparitia semnelor de soc hemoragicb.suplimenta aportul de lichidec.suprima aportul de lichided.toate raspunsurile sunt corecte

112)Interventii nursing in anurie sunt:a.masurarea si inregistrarea urinei eliminateb.restrictie de sarec.reducerea aportului lichidian corelat cu eliminarea urinarad.toate raspunsurile sunt incorecte

113)Interventii nursing in polakiurie sunt:a.accesul facil la toaletab.evitarea aparitie complicatiilor prin educarea pacientului in vederea mentinerii unei igiene localec.ambele raspunsuri nsunt corected.nici un raspuns nu este corect

114)In cazul mictiunii imperioase asistenta medicala are rol in:a.evaluarea factorilor si cauzelor determinateb.educatia pacientuluic.administrarea de antispaticed.efectuarea de bai caldutee.asigurarea accesului la toaleta

115)Interventii nursing in disurie sunt:a.cresterea confortului pacientuluib.cresterea aportului de lichidec.evitarea consumului de iritantiid.evaluarea factorilor si cauzelor determinatee.toate raspunsurile sunt corecte

116) Obiectivele ingrijirii unui copil cu enurezis sunt:a.copilul sa ramana uscat in timpul noptiib.copilul sa ramana ud in timpul noptiic.familia sa depisteze cauza enurezisuluid.asistenta medicala sa depisesteze cauzele enurezisului si indpartarea lor

117)Obiectivele ingrijirii unui pacient cu incotinenta urinara sunt:a.reducerea episoadelor de incontentab.eliminarea epidoadelor de incontinentac.eliminarea factorilor favorizanti daca este posibil

118)La un copil cu enurezis care are somn profund se recomanda urmaoarele:a.incurajarea mictiunii inainte de culcareb.aport lichidian redus inainte de culcarec.aport lichidian crescut inainte de culcared. copilul trebuie trezit ca sa urineze

18

119)Examenul complet al urinei cuprindea. macroscopicb. microscopicc. citologicd. bacteorologice. fizico-chimic

120)Pentru a reduce contaminarea urinei in timpul recoltarii este necesar:a.recoltarea urinei din jetul mijlociub.spalarea mainilorc.punctie suprapubianad.la barbt dezinfectia meatuluie.la femei toaleta vulvei

121) La examenul macroscopic al urinei se determina:a. cantitateab. aspectulc. osmolaritatea urineid. culoareae. mirosul

122)In cazul efectuarii clearanceului la creatinina pacientul ingera la ora 6 dimineata o cantitatea de lichide de:a.100 mlb.300 mlc.50 mld.800 ml

123)In proba de dilutie dupa ce pacientul ingera 1500 ml apa se colecteaza urinile din:a.20 in 20 minute timp de 3 oreb.jumatae in jumatate de ora timp de 4 orec.60 in 60 minute timp de 8 ored.80 in 80 minute timp de 6 ore

124)In proba de concentratie urina se recolteaza astfel:a.din 4 in 4 ore ziua si din 6 in 6 ore noapteab.din 2 in 2 ore ziua si din 3 in 3 ore noapteac.din 5 in 5 ore ziua si din 4 in 4 ore noaptead.din ora in ora ziua si din 2 in 2 ore noaptea

125)Lipsa de miscare la pacientii cu edeme poate duce la aparitia:a.leziunilor cutanateb.trombozelorc.stazei urinared.greturie.abces renal

19

126)Tratamentul diuretic utilizat in cazul edemelor poate duce la:a.hipotesiune arterialab.hiponatremiec.hiperpotasemied.hipertensiune arterialae.hipernatremie

127)La pacientii cu edeme asistenta trebuie sa aiba in vedere urmatoarele:a.masurarea greutatii zilnicb.monitorizarea functiilor vitalec.prevenirea infectiilor urinared.igiena tegumentelor si mucoaselore.monitorizarea diurezei

128)La pacientii cu HTA asistenta medicala trebuie sa monitorizeze urmatoarele semne si simptomie:a.cefaleeb.dureri abdominalec.acufened.disuriee.deshidrtare

129)Pozitiile care permit relaxarea sfinceterului urinar extern si a msuchilor perinali sunt:a.pozitia sezand pentru femeib.pozitia semisezand pentru femeic.pozitia stand in picioare pentru barbatid.pozitia decubit dorsal pentru barbati

130)Care in urmatorii factori inhiba relaxarea sfinceterului urinar:a.alimenteleb.stresulc.anxietatead.efortul fizic

131)Irittantii vezicii urinare sunt:a.tutunulb.alcoolulc.cafeauad.ceaiul negru

132)Staza urinara apare in:a.litiaza renalab.tumori renalec.compresiuni pe uretered.stenoze ureterale

133).In formarea calculilor la nivel renal intervin:a.infectiileb.cresterea volumului urinarc.staza urinarad.urina acida

20

134)Producerea infectiilor urinare se datoreaza:a.traumatisemlor uretreib.tratamentului diureticc.manevrelor instrumentale la nielul tracutului urinard.refluxului vezico-ureteral

135)Concentratia bacteriana urinara se micsoreaza prin:a.crestera fluxului urinar prin aport lichidian adecvatb.scaderea fluxului urinar prin aport lichidian crescutc.mictionarea la cel putin 3 ore

136)Contaminarea bacteriana a zonei perineale se prevne prin:a.utilizarea mai frecventa a urinaruluib.evitarea iritantilor localic.igiena locala dupa defecatie din posterior spre anteriord.utlizarea dusului mai frecvente.igiena locala dupa defecatie din anterior spre posterior

137)Sursele infeciei urinare sunt:a.HTAb.endocarditac.amigdalitad.apendicitae.colecistita

138)Interventii nursing pentru prevenirea recurentelor in disurie sunt:a.la femei igiena locala dupa fiecare scaun prin toaleta perineului din anterior spre posteriorb.la femei igiena locala se realizeaza prin toaleta perineului din posterior spre anteriorc.efectuarea mai frecventa a dusului pentru preveni invazia bacteriana a uretreid.ingerarea unor mari cantitati de lichide si urinarea la 2-3 ore pentru eliminarea bacteriilore.ingerarea unor mari catitai de lichide si urinarea la 4-6 ore pentru eliminarea bacteriilor

139)Interventii nursing pentru asigurara confortului pacientului in caz de disurie sunta.bai calde de sezutb.comprese calde perinealec.aplicarea blanda a unui lubrifiant la nivelul meatului urinard.restrictie de lichidee.alimentatie corespunzatoare

140)Modificare jetului urinar in tulburarile mictionale sunt:a.scaderea fortei jetului urinarb.jet urinar puternicc.jet urinar dedublatd.evacuarea urinei picatura cu picaturae.nu aparae nici o modificare e jetului urinar

21

141)Interventii nursing in disurie sunt:a.crestera aportului de lichideb.igiena locala a perineuluic.administrarea de heparinad.mictioanre inainte de culcaree.invatarea pacientului sa-si controleze mictiunea

142)Mentinerea unei hidratari optime se poate realiza prin:a.aport lichidian de 2-3 1/zib.cresterea aportului lichidianc.spatierea consumului de lichide la cel putin 3 ored.cresterea aportului de cafea,ceai datorita efectului diuretic

143)Interventii nursing pentru reducerea factorilor determinati ai enurezisului sunt:a.crestera volumului vezicii urinare prin abtinerea de la mictiune cat mai mult posibil b.aport lichidian crescut inainte de culcarec.daca copilul este trezit de catre parinti ca sa urineze nu trebuie trezit copletd.copilul trebuie invatat sa-si controleze mictiunea

144) Pentru a evita pierderile involuntare de urina in cursul zilei copilul trebuie educat sa:a.recunoasca senzatia inainte de mictiune b.nu-si controleze mictiuneac.consume lichide in cantitati mari d.consume un regim alimentar hiperglucidice.toate raspunsurile corecte

145) In caz de enurezis promovarea unei bune relatii copil-parinte se poate realiza prin:a.explicarea naturii enurezisului parintilor b.evitarea de catre parinti a pedepsirii copiilorc.educarea copilului sa-si controleze mictiunea d.toate raspunsurile sunt corecte

146) dializa peritoneala este:a.masura temporara in tratamentul insuficientei renale acuteb.metoda de epurare a produsilor catabolici din sangec.folosita ca metoda alternativa la hemodializa

147) complicatiile acute ale hemodializei sunt:a.hipotensiune arterialab. pruritc.greturi,varsaturid.crampe muscularee.aritmii cardiace.

148) dintre complicatiile cronice ale hemodialezei fac parte:a.complicatii cardiovasculareb.tulburari gastrointestinalec.modificari pulmonared.tulburari metabolice si endocrine e.toate raspunsurile sunt corecte.

22

149) interventii nursing in sindromul nefrotic sunt:a.dieta hipoproteica b.masurarea si notarea diurezeic.masurarea zilnica a greutatiid.monitorizarea TAe.administrarea de diuretice.

150) interventii nursing in insuficienta renala acuta sunt:a.monitorizarea diurezeib.administrarea de antibioticec.dieta hiperproteicad.monitorizarea Ta,pulsuluie.in faza oligurica restrictie de lichide (500 ml plus eliminarile precedente).

NURSING IN TULBURARI HIDROELECTROLITICE SI ACIDO-BAZICE pag. 20

151) factorii care influenteaza echilibrul hidroelectrolitic sunt:a.varstab.sexulc.dezvoltarea psihicad.taliae.temperatura ambianta.

152) culegerea de date in tulburarile hidroelectrolitice se refera la:a.greutatea corporala b.taliec. ingestia de lichided.diurezae.aspectul mucoaselor.

153)diagnostice nursing in cazul tulburarile hidroelectrolitice sunt:a.ingestie excesiva de lichide cu exces de volumb.alterarea mucoaselor legata de deficit de lichidc.alterarea respiratieid.alterarea integritatii tegmentelore.alterarea starii de constienta.

154) interventii nursing in cazul tulburarile hidroelectrolitice sunt:a.monitorizarea functiilor vitaleb.schimbarea pozitiei la interval de 2 orec.masurarea ingestiei de lichided.schimbarea lenjeriei de pat in fiecare zi e.masurarea eliminarilor.

23

155) obiectivele planului de ingrijire in tulburarile hidroelectrolitice sunt:a.diureza crescutab.mucoase umedec.edeme in remisied.tensiune arteriala crescuta e.bradipnee

156) mijloace de evaluare in tulburarile hidroelectrolitice sunt:a.monitorizarea fundtiilor vitaleb.inspectia tegumentelor si mucoaselorc.inspectia toracelord.inspectia abdomenuluie.inspectia cavitatii bucale

157) atributiile asistentei medicale in cazul excesului de volum lichidian sunt:a.masurarea greutatii pacientuluib.evaluarea semnelor si simptomelor de edem pulmonarc.administrarea de antispaticed.urmarirea bilantului hidrice.observarea edemelor periferice.

158) Atributiile asistentei medicale in cazul deificutlui de volum lichidan sunt:a.administrarea parentala de solutiib.masurarea functiilor vitalec.cantarirea zilinica a pacientuluid.administrarea de diureticee.igiena tegumetelor si mucoaselor

159)La culegerea de date in cazul excesului de volum lichidian se poate obtine:a.edeme perifericeb.mucoase uscatec.limba saburalad.cresterea accentuata in greutatee.dispnee

160)La culegerea de date in calul deficitului de volum lichidian se poate obtine:a.cresterea accentuata in greutateb.ochii infundati in orbitac.mucoase uscated.limba saburalae.scadere in greutate

161)Atributiile asistentei medicale in caz de hiponatremie sunt:a.monitorizarea respiratiilorb.suport psihicc.asigurarea unui mediu de siguranta pentru pacientd.monitorizarea diurezeie.monitorizarea eliminarii inestinale

24

162)Hiponatremia apare in caz de :a.varsaturib.diareec.utilizarea excesiva de diureticed.hepatita cronicae.utlizarea excesiva de glucoza

163)Atributiile asistentei medicale in caz de hipernatremie sunt:a.monitorizarea pulsuluib.scaderea ingestiei de sodiuc.administrarea de diuretice care elimina sodiuld.asigurarea unui mediu de siguranta pentru paciente. monitrizarea tensiunii arteriale

164)Atributiile asistentei medicale in caz de hipokalemie sunt:a.monitorizarea respiratieib.administrarea intravenoasa de solutii care contin potasiuc.monitorizarea pulsuluid.masurarea ingestiei si a eliminarilore.monitorizarea tensiunii arteriale

165)La culegerea de date in caul hiperkalemie se poate obtine:a.oboseala muscularab.bradipneec.diareed.cranpe intestinale tranzitoriie.hipertensiune arteriala

166)Atributiile asistente medicale in caz de hiperkalemie sunt:a.monitorizare cardiacab.cantarire zilnicac.asigurarea unui mediu de sigurantad.administrarea de antialgicee.dministrarea de antibiotice

167)La culegerea de date in cazul hipermagnezemiei se poate obtine:a.paralizie tranzitorieb.hiporeflexiec.obosealad.tahicardiee.bradicardie

168)La culegerea de date in cazul hipomagnezemiei se poate obtine:a.iritabilitateb.tahicardiec.tremuraturid.spasm carpo-pedale.bradicardie

25

169)La culegerea de date in cazul hipocalcemiei se poate obtine:a.crampe abdominaleb.bradicardiec.hipotensiune arterialad.paresteziie.crampe musculare

170)Atributiile asistentei medicale in caz de hipocalcemie sunt:a.administrarea de vitamina Db.monitorizarea diurezeic.supravegherea pacientului in caz de convulsiid.administrarea de antialgicee.administreara de antibiotice

171)La culegerea de date in caul hipercalcemiei se poate obtine:a.dureri osoaseb.hiperreflexiec.hiporreflexied.convulsiie.relaxarea musculaturii scheletice

172)La culegerea de date in cazul acidozei respiratorii se poate obtine:a.scaderea frecventei respiratoriib.cianozac.hipeventialtied.bradicardiee.irtabilitate

173)Interventii nurisng pentru asigurarea respiratiei in cazul acidozei respiratorii sunt:a.incurajarea consumului de lichideb.drenaj posturalc.incurajarea tuseid.tapotamente.administrarea de sedative

174)In cazul acidozei respiratorii tratamentul consta in:a.administrarea de solutii acideb.oxigenoterapiec.ameliorarea respiratieid.administrarea de solutii alcalinee.administrarea de antibiotice

175)Acidoza metabolica apare in:a.exces de acizi ca urmare a unei hipersecretii endogeneb.deficit de acizic.scaderea eliminarii renale a acizilord.pierderea de baze aproape exclusiv intestinalae.cresterea eliminarilor renale a acizilor

26

176) la culegerea de date in cazul acidozei metabolice se poate obtine:a.cefaleeb.respiratie Kussmaulc.dureri abdominaled.bradicardiee.hipertensiune arteriala.

177) interventii nursing in cazul acidozei metabolice sunt:a.administrarea de bicarbonatb.administrare de insulina (in caz de diabet zaharat)c.monitorizarea diurezeid.administrare de antibioticee.administrare de antialgice.

178) la culegerea de date in cazul alcalozei metabolice se poate obtine:a.dezorientareb.greturic.puls neregulatd.cianozae.constipatie.

179) interventii nursing in cazul alcalozei metabolice sunt:a.efectuarea bilantului hidricb.monitrizarea semnelor vitale c.administrarea de solutii saline intravenosd.administrarea de anitbiotice e.administrarea de antialgice.

180) la culegerea de date in cazul alcalozei respiratorii se poate obtine:a.paresteziib.convulsiic.tahicardied.bradipneee.hiperreflexie

181) interventii nursing in cazul alcalozei respiratorii sunt:a.corectarea tulburarilor electrolictice din plasmab.tratamentul bolii de fondc.administrarea de substante acidifianted.administrarea de antialgicee.administrarea de antibiotice.

182) in cazul alcalozei respiratorii evaluarea se refera la:a.bilant acido-bazic normalb.ritm respirator normalc.pacientul este oliguricd.pacientul este constiente.nu sunt prezente aritmii cardiace.

27

183) in cazul acidozei repiratorii evaluarea se refera la:a.bilant acido-bazic normalb.pecientul este constientc.nu sunt semne de infectied.frecventa respiratorie este normalae.pacientul este inconstient.

184) in cazul acidozei metabolice evaluarea se refera la:a.pacientul este orientat temporo-spatialb.bilant acido-bazic normalc.nu sunt semne de hiperkalemied.pacientul este oligurice.pacientul este inconstient.

185) in cazul alcalozei metabolice evaluarea se refera la”a.bilant acido-bazic normalb.numarul respiratiilor este normalc.puls neregulatd.nu sunt semne de hiponatremiee.nu sunt aritmii.

NURSING IN AFECTIUNI CARDIO-VASCULARE pag. 24

186) interventii nursing in caz de dispnee de cauza cardiaca sunt:a.adoptarea pozitiei sezandb.administrarea de bronhodilatatoarec.administrarea de diureticed.oxigenoterapiee.administrarea de antibiotice.

187) interventii nursing in cazul durerii percodiale sunt:a.limitarea efortului fizicb.mentinerea unui climat de linistec.monitorizarea TA,respiratied.administrarea de diureticee.administrarea tratamentului antialgic prescris de medic.

188) la inspectia generala a unui pacient cardiac se poate evidentia:a.pozitia adoptata de pacientb.culoarea tegumentelor si mucoaselorc.aspectul toraceluid.aspectul abdomenuluie.aspectul fanerelor.

28

189) tensiunea arteriala variaza in functie de:a.varstab.efort fizicc.greutate corporalad.inaltimee.sex.

190) valoarea normala a tensiunii arteriale sistolice este de:a. 110-140 mmHgb. 110-130 mmHgc. 120-140 mmHgd. 120-150 mmHge.120-160 mmHg

191) valoarea normala a tensiunii arteriale diastolice este de:a. 90-110 mmHgb. 65-90 mmHgc. 65-85 mmHgd. 65-100 mmHge.70-90 mmHg.

192) conditii necesare pentru masurarea corecta a tensiunii arteriale sunt:a.masurarea TA numai in clinostatismb.masurarea TA numai in ortostatismc.inainte de determinare pacientul nu trebuie sa consume cafea,sa fumezed.masurarea TA se face dupa 2-3 minute de la prezentarea pacientuluie.pentru diagnostic sunt necesare 3 seturi de determinari la interval de cel putin o saptamana

193) pentru efectuarea electrocardiogramei montarea electrozilor pe membre se face astfel:a.rosu mana dreaptab.negru picior stangc.galben mana stangad.verde picior stange.toate raspunsurile sunt corecte

194) contraindicatiile cateterismului cardiac sunt:a.reumatism articular acutb.infarct miocardic acutc.ciroza hepaticad.insuficienta cardiacae.stari febrile.

195) complicatiile cateterismului cardiac sunt:a.febrab.edem pulmonarc.tulburari de ritmd.infarct miocardice.reumatism articular acut.

29

196) explorari functionale ale vaselor sanguine periferice sunt:a.proba mersuluib.clearance la creatinac.timpul de umplere venoasad.oscilometriae.arteriografia

197) alimente cu continut crescut de sodiu sunt:a.mezelurib.ouac.cerealed.muraturie.fructe

198) alimente cu continut crescut de potasiu sunt:a.bananeb.stafidec.fructed.ouae.lapte.

199) interventii nursing in caz de edeme sunt:a.aport lichidian crescutb.restrictie de sodiu din dietac.cantarire zilnica a pacientuluid.administrarea tratamentului diuretic prescris de medice.oxigenoterapie.

200) interventii nursing in cazul sincopei sunt:a.se adopta pozitia sezandab.se masoara TA,pulsulc.pacientul se pune in decubit dorsald.se monitorizeaza diurezae.se cantareste zilnic pacientul

201) interventii nursing in cazul ischemei acute periferice sunt:a.determinarea TA,pulsuluib.urmarirea aspectului tegumentuluic.administrarea de antibioticed.urmarirea altor sangerari (epistaxis,hematurie)e.efecuarea zilnica a bilantului hidric

202) probleme posibile la un pacient cu arteriopatie cronica obliteranta sunt:a.scaderea aportului sanguin in extremitatib.teama de a se mobiliza datorita dureriic.risc de infectied.risc de hemoragiee.risc de deficit nutritional.

30

203) interventii nursing in cazul arteriopatiei cronice obliterante sunt:a.evitarea ortostatismului prelungitb.incurajarea pacientului sa se mobilizezec.administrarea analgezicelor prescrise de medicd.cresterea lipidelor din dietae.reducerea aportului lichidian

204) interventii nursing in cazul trombozei venoase profunde sunt:a.mentinerea unei pozitii cu picioarele deasupra planului patuluib.utilizarea ciorapilor elastici la indicatia mediculuic.administrarea analgezicelor prescrise de medic d.administrarea tratamentului diuretic prescris de medice.aport lichidian crescut.

205)Masurile generale din cadrul tratametnului anginei pectorale sunt:a.intreruperea fumatuluib.reducerea greutatii corporale la obezic.exercitii fizice regulated.dieta hipersodatae.aport lichidian crescut

206)Factorii majori de risc cardiovascular sunt:a.varstab.sexulc.hipercolesterolemiad.fumatule.HTA

207)Interventii nuring pentru reducerea anxietatii la un pacient cu angina pectorala sunt:a.purtarea de discutii cu pacientulb.furnizarea de informatii despre boala,tratament si complicatiic.administrarea tratamentului antialgic prescris de medicd.evaluarea dureriie.balanta hidrica zilnica

208)Interventii nursing in cazul durerii din angina pectorala sunt:a.pacientul va fi sfatuit sa poarte nitroglicerina tot timpul la elb.administrarea tratamentului antialgic prescris de medicc.purtarea de discutii cu pacientuld.daca durerea persista mai mult de 15 minute pacientul va sfatuit sa se prezinte la medice.cantarirea zilnica a pacientului

209)Interventii nursing in cazul durerii din infarctul miocardic sunt:a.evaluarea durerii si disconfortuluib.se asigura un climat de linistec.oxigenoterapie pe sonda nazalad.cantarirea zilnica a pacientuluie.purtarea de discutii cu pacientul

31

210)Interventii nursing pentru prevenirea extinderii zonei de necroza si aparitia complicatiilor la un pacient cu infarct miocardic acut sunt:a.repaus la pat mai ales in primele 24 de oreb.se reduce la minim efortul in primele 24-48 orec.administrarea tratamentului trombolitic prescris de medicd.balanta hidrica zilnicae.administrarea tratamentului diuretic prescris de medic

211)Interventii nursing in cazul pierderii independentei la un pacient cu infarct miocaric acut sunt:a.pacientul va fi incurajat sa desfasoare activitati curente in limita posibilitatilorb.administrarea tratamentului antialgic prescris de medicc.se asigura intimitatea pacientului in timpul mictiuniid.se furnizeaza informatii despre boalae.se explica ce inseamna un atac cardiac in termenii accesibili pacientului si familiei

212)Interventii nurisng pentru reducerea anxietatii la un pacient cu infarct miocardic acut sunt:a.purtarea de discutii cu pacientulb.se adopta o atitudine empatica fata de un pacientc.administrarea tratametnului antialgic prescris de medicd.masurarea TA,pulsului si numarului de respiratii la 14 oree.efectuarea zilnica a bilantului hidric

213)Mijloace de tratament in HTA sunt:a.regim hipocaloric la persoanele obeze hipertensiveb.restricita consumului de alcoolc.regim alimentar hipersodatd.renuntarea la fumate.exercitii fizice zilnice,moderate ca intensitate

214)Obiectivele tratamentului in HTA sunt:a.reducerea valorilor HTA catre limitele normaleb.cresterea in greutatec.mentinerea echilibrului acido-bazicd.controlul factorilor de risc cardiovascular care pot influnta evolutia pacientului hipertensive.prevenirea afectarii organelor tinta

215)Oxigenarea celulara depinde de:a.schimburile gazoase de la nivelul plamanilorb.capacitatea de transport a sangelui spre periferiec.capacitatea de transport a hematiilord.debitul cardiace.diametrul vaselor sanguine

216)Principalele manifestari clinice ale insuficientei cardiace stangi sunt:a.dispnee paroxistica nocturnab.edemec.tuse neproductivad.dureri in etajul abdominal superiore.ascita

32

217)Principalele manifestari clinice ale insuficientei cardiace drepte sunt:a.dureri abdominaleb.anorexiec.tulburari de tranzitd.crestere in greutatee.dureri toracice

218)In hipotensiunea arteriala sunt contraindicate:a.baile recib.masajulc.urcatul scarilord.scaunae.baile fierbinti

219)Stopul cardiac se caracterizeaza prin:a.pierderea brusca a starii de constientab.absenta pulsului cardiacc.anuried.absenta respiratiilore.toate raspunsurile sunt corecte

220)Contraindicatiile masajului cardiac extern sunt:a.embolie gazoasab.penumoniec.traumartism cranian deschisd.hemopericarde.leziuni grave ale peretului toracic cu fracturi osoase

221)Complicatiile resuscitarii cardio-respiratorii sunt:a.fracturi costaleb.embolie grasoasac.hemotoraxd.fractura sternuluie.insuficienta cardiaca

222)Principalele medicamente utilizate in stopul cardio-respirator sunt:a.adrenalinab.miofilinc.furosemidd.xilinae.bicarbonatul de sodiu

223)Semnele sigure de moarte sunt:a.mioza fixab.opacitatea corneeic.absenta activitatii electrice a inimii pe o perioada de 60 de minuted.aparitia cianozei si lividitatilore.toate raspunsurile sunt corecte

33

224)In cazul in care resusciarea cardio-respiratorie este efectuat de o singura persoana se fac:a.2 respiratii la 10 compresiuni toraciceb.1 respiratie la 5 compresiuni toracicec.2 respiratii la 15 compresiuni toraciced.1 respiratie la 15 compresiuni toracicee.2 respiratii la 5 compresiuni toracice

225)In cazul in care resuscitarea cardio-respiratorie este efectuata de 2 persoane se fac:a.2 respiratii la 5 compresiuni toraciceb.1 respiratie la 15 compresiuni toracicec.2 respiratii la 15 compresiuni toraciced.1 respiratie la 5 compresiuni toracicee.nici un raspuns nu este corect

226)Principalele manifestari clinice ale edemului pulmonar acut sunt:a.dispneeb.extremitati reci si transpiratec.anxietated.oliguriee.hepatalgii

227)Mijloacele de tratament in insuficienta cardiaca sunt:a.repaus la patb.regim alimentar hiposodatc.aport lichidian crescutd.dieta hiperglucidicae.tratament cu cardiotonice,duretice si nitratii

228)Interventi nursing in cazul alterarii perfuziei tisulare datorata deficitului de volum circulant sunt:a.evaluarea parametrilor hemodinamicib.monitorizarea debitului urinarc.monitorizarea continua a TA,AVd.reechilibrarea acido-bazicae.administrarea de solutii coloide si cristaloide

229) Interventi nursing in cazul alterarii perfuziei tisulare datorata ocluziei arterei femurale sunt:a.evaluarea prezentei durerii toraciceb.monitorizarea pulsului perifericc.evaluarea bilantului lichidiand.evaluarea semnelor unei eventuale hemoragiie.toate raspunsurile sunt corecte

230)Obiectivele ingrijirii in cazul alterarii perfuziei tisulare datorata deficitului de volum circulant sunt:a.TA sistolica peste 90 mmHgb.puls periferic palpabil,bine batutc.tegumente recid.debit urinar peste 0,5 ml/kg/he.toate raspunsurile sunt corecte

34

231)Interventii nursing in cazul scaderii debitului cardiac secundar diminuarii intoarcerii venoase sunt:a.monitorizara functiilor vitaleb.administrarea de agenti inotropi pozitivic.schimbarea periodica a pozitiei pacientuluid.utilizarea mijloacelor de prevenire a escarelore.asigurarea unei ventilatii corespunzatoare la pacientii cu tulburari respiratorii

232) Interventii nursing in cazul scaderii debitului cardiac datorita aritmiilor sunt:a.monitorizarea functiilor vitaleb.evaluarea parametrilor hemodinamicic.monitorizarea ECGd.administrarea de diureticee.administrarea de antiaritmice

233)Obiectivele ingrijirii in cazul scaderii debitului cardiac datorita aritmiilor sunt:a.stare de constienta prezentab.absenta aritmiilor cardiacec.paCO2 intre 35-45 mmHgd.debit cardiac intre 4-8 l/mine.toate rspunsurile sunt corecte

234)Efectele manevrei Valsalva sunt:a.cresterea presiunii intratoraciceb.scaderea postsarciniic.tahicardied.bradicardie ????????????????????????e.scaderea presiunii intratoracice

235) Interventii nursing in cazul scaderii debitului cardiac datorita insuficentei ventriculare stangi sunt:a.evaluarea dispneeib.monitorizarea parametrilor hemodinamicic.oxigenoterapied.bilant hidrice.toate raspunsurile sunt corecte

236) Interventii nursing in cazul hiperhidratarii datorita retentei de sodiu si apa prin hipoperfuzie renala sunt:a.canatarirea zilnica a pacientuluib.cresterea ingestiei de lichidec.regim hiperdodatd.bilant hidric zilinice.nici un raspuns nu este corect

237)Obiectivele ingrijirii in cazul hiperhidratarii datorita retentei de sodiu si apa prin hipoperfuzie renala sunta.lipsa ralurilor la auscultatia plamanilorb.debit cardiac intre 4-6 l/minc.debit urinar este 0,5 ml/kg/hd.TA sistolica peste 90 mmHge.nici un raspuns nu este corect

35

238)Interventii nursing in cazul alterarii schimburilor gazoase secundar atelectaziei sunt:a.monitorizarea paCO2 si a saturatiei in O2b.monitorizarea functiilor vitalec.administrarea de antiaritmiced.schimbarea eriodica a pozitiei pacientuluie.administrarea de heparina la indicatia medicului

239) Interventii nursing in cazul alterarii schimburilor gazoase datorata edemului pulmonar interstitial sunt:a.monitorizarea functiilor vitaleb.drenaj pleuralc.mentinerea cailor respiratorii libered.monitorizarea nivelului gazelor sanguine respiratoriie.monitorizarea parametrilor hemodinamici

240)Obiective nursing in cazul alterarii schimburilor gazoase datorata edemului pulmonar interstitial sunt:a.absenta ralurilorb.paCO2 intre 35-45 mmHgc.paO2 peste 60 mmHgd.pH intre 7,35-7,40e.nici un raspuns nu este corect

241)Interventii nursing in cazul hipoxiei datorata insuficientei respiratori acute sunt:a.ajutarea pacientului in activitatile in care coinsumul de O2 este crescutb.monitorizarea respiratiilorc.administrarea de medicamente deprimante ale respiratieid.schimbarea periodica a pozititieie.efectuarea unei clisme evacuatorii

242)Interventii nursing in hipoxia datorata hiperventilatiei din alcaloza respiratorie sunt:a.corectarea tulubrarilor metaboliceb.evaluarea frecventei respiratiilorc.monitorizarea paCO2d.bilant hidric zilnice.cantarirea zilnica a pacientului

243)Interventii nursing in hipoxia datorata hipoventilaei din acidoza repsiratorie sunt:a.administrarea de heparina la indicatia mediculuib.urmarirea simptomelor hipercapnieic.schimbarea periodica a pozitiei pacientuluid.efectuarea de clisme evacuatoriie.drenaj postural

244)Interventii nursing in cazul aritmiilor secundare ischemiei miocardice sunt:a.monitorizarea ECGb.administrarea de lidocaina in aritmiile ventricularec.efectuarea zilinica a bilantului lichidiand.monitorizarea temperaturiie.toate raspunsruile sunt corecte

36

245)Diagnostice nursing posibile la pacinetii cu afectiuni cardio-vasculare sunt:a.alteraraea perfuziei tisulare datorata deficitului de volum circulantb.scaderea debitului cardiac datorita aritmiilorc.hiperhidratare datorita retentei de soidu si apa prin hipoperfuzie renalad.alterarea schimburilor gazoase secundar atelectazieie.toate raspunsurile sunt corecte

NURSING IN AFECTIUNI RESPIRATORII pag. 32

246)Principalele semne si simptome intalnite in afectiunile respiratorii sunt:a.tuseab.durerea epigastricac.hemoptiziad.cianozae.varsaturile

247)Interventii nursing in caz de tuse productiva sunt:a.educatia pacientului privind evitarea fumatuluib.schimbarea periodica a pozitiei pacientuluic.administrarea antialgicelor prescrise de medicd.colectarea sputei pentru aprecierea cantitatii si apectuluie.administrarea de heparina la indicatia medicului

248)Tusea productiva apare in:a.primele faze ale tuberculozei pulmonareb.pneumoniec.supuratii pulmonared.rinitae.pleurezie

249)Atributiile asistentei medicale in cazul prezentei la un pacient cu pneumonie a tusei productive sunt:a.asigurarea unr conditii igienice de colectarea a sputeib.notarea caracteristicilor sputeic.anuntarea medicului daca apar modificari semnificative ale cantitatii sau aspectuluid.administrarea de bronhodilatoaree.monitorizarea numarului nrespiratiilor

250)Sputa ruginie apare in:a.astm bronsicb.pneumoniec.neoplasm bronhopulmoard.tuberculoza pulmonarae.abces pulmonar

251)Interventii nursing in cazul prezentei hemoptiziei sunt:a.repaus la patb.repaus vocalc.administrarea de bronhodilatoared.calmarea pacinetuluie.drenaj postural

37

252)Hemoptizia este un semn important in :a.pneumonieb.supuratiile pulmonarec.tuberculoza pulmonara ulcerativad.astm bronsice.chist hidatic pulmonar

253)Dispneea expiratorie apare in:a.edem al gloteib.pneumoniec.emfizem pulmonard.astm bronsice.pleurezie

254)Dispneea paroxistica apare in:a.pneumotoraxb.insuficienta caridacac.astm bronsic in crizad.pleureziee.edem pulmonar

255)Interventii nursing in cazul prezentei dispneei sunt:a.combaterea anxietatiib.asigurarea pozitiei de decubit dorsalc.aprecierea caracteristicilor dispneeid.administrarea medicatiei recomandata de medice.nu necesita nici o interventie nursing

256)Interventii nusrin in cazul prezentei cianozei sunt:a.identificarea cauzei cianozeib.oxigenoterapiec.supravegherea functiilor vitaled.administrarea de diureticee.aspiratie nazogastrica

257)Interventii nursing in cazul prezentei durerii toracice sunt:a.aprecierea caracteristicilor dureriib.administrarea medicatie antialgice prescrisa de medicc.oxigenoterapied.monitorizarea la 2 ore a temperaturiie.administrare de bronhodilatoare la indicatia medicului

258)Explorari morfologice ale aparatului respirator sunt:a.test Astrupb.spirogramac.radiografia toracicad.exudat faringiane.urocultura

38

259)Explorari functionale ale aparatului respirator sunt:a.bronhoscopiab.IDR la PPDc.radiografia toracicad.test Astrupe.spirograma

260)Explorari etiopatogenice ale aparatului respirator sunt:a.IDR la PPDb.test Astrupc.spirogramad.bronhoscopiae.examen bacteriologic din aspiratul laringotraheal

261)Prin examenul sputei se poate identifica:a.flora patogena resposabila de infectia aparatului respiratorb.celulele malignec.corpii straini laringienid.flora patogenica responsabila de infectia tractului urinare.toate raspunsurile sunt corecte

262)Conditiile pentru recoltarea sputei sunt:a.se recolteaza in recipiente sterileb.se recolteaza sputa din cursul zileic.se recolteaza sputa din 24 ored.se recolteaza sputa de dimineatae.se recolteaza sputa 3 zile la rand in cazul examneului citlogic

263)Rolul asistentei medicale in cazul efectarii radiografiei toracie sunt:a.pregatirea psihica a pacientuluib.ajutarea pacientului sa adopte pozitia indicata de medicc.anuntarea pacientului sa nu manance cu 24 ore inainte de examinared.efectuarea de clisme in dimineata examninariie.testarea sensibilitatii la iod

264)Rolul asistentei medicale in cazul efectuarii bronhografiei sunt:a.va explica pacientului necesitatea investigatieib.se anunta pacientul sa nu manance in dimineata examenuluic.se efectueaza 2 clisme in dimineata examenuluid.se administreaza cu o ora inainte de examnirae bronhodilatoaree.se pregatesc materialele necesare

265)Hipoxemia este definita cand saturatia hemoglobinei in oxigen este:a.sub 90%b.sunt 80%c.sub 95%d.peste 95%e.peste 80%

39

266)In astmul bronsic eficienta tratamentului se poate aprecia pe baza:a.volum inspirator de rezervab.volum curentc.capacitatea vitalad.volum expirator maxim pe secundae.volum rezidual

267)Rolul asistentei medicale in cazul efectuarii bronhoscopiei este:a.se va explica pacientului necesitatea investigatieib.se anunta pacientul sa nu mamance cu 12 ore inaine de investigatiec.se administreaza sedative dupa investigatied.se testeaza sensibilitatea la iode.se supravegheaza pacientul in timpul examninarii

268)Interventii nursing in cazul efectuarii punctiei pleurale sunt:a.se explica pacientului necesitatea tehniciib.pacinetul se aseaza in decubit dorsalc.in timpul tehncii se supravegheaza pacientuld.se masoara cantitatea de lichid extrasae.dupa tehnica se administreaza bronho-dilatatoare

269)Lichidul pleural hemoragic apare in:a.tuberculoza pulmonarab.supuratii pulmonarec.penumoniid.neoplasm bronhopulmonar

270)In cazul efectuarii testului IDR la PPD rezultatul se citeste la:a.48 oreb.72 orec.24 ored.3 zilee.12 ore

271)Testul IDR la PPD este pozitiv daca iametrul zonei de induratie este:a.mai mic de 5mmb.mai mare de 10 cmc.mai mic de 5 cmd.mai mare de 10 mme.mintre 5 -10 mm

272)Efectele tardive ale fumatului asupra aparatului respirator sunt:a.scaderea numarului de macrografeb.scaderea productiei de mucusc.cresterea activitaii cililor din caile respiratoriid.deficit de aparare antiinfectioasae.cresterea numarului de neutrofile

40

273)Efectele imediate ale fumatului asupra sistemului cardio-vascular sunt:a.vasodilatatieb.cresterea TAc.bradicardied.risc de infarct miocardice.vasoconstrictie

274)La debut hipoxia se manifesta prin:a.cefaleeb.comac.convulsiid.agitatiee.confuzie

275)Consumul de oxigen creste ina.timpul somnuluib.stari febrilec.conditii de stresd.cazul prezentei dureriie.coma

276)Efectele hipoxiei cronice asupra aparatului digestiv sunt:a.constipatieb.greturic.anorexied.dureri abdominale difuziunee.diaree

277)Efectele hipoxiei cronice asupra sitemului respirator sunt:a.intoleranta la efortb.cianozac.utilizarea muschilor respiratorii accesorid.edemee.cardiomegalie

278)Intubatia traheala este indicata in:a.penumonieb.poliomielitac.boli ale sistemului nervos care determina depresie respiratoried.paralizia muschilor laringeluie.pleurezie

279)Posibilitati terapeutice in afectiunile respiratorii sunt:a.antibioterapieb.oxigenoterapiec.intubatie trahealad.diureticee.drenaj postural

41

280)Conditiile unei oxigenoterapii optime sunt:a.concentratia oxigenului sa fie intre 40-60%b.administrarea interminenta sau continuac.supravegherea functiilor vitaled.monitorizarea saturatiei arteriale in CO2e.toate raspunsurile sunt corecte

281)Obiectivele drenajului pleural sunt:a.evacuarea colectiilor endotoraciceb.refacerea echilibrului hidroelectoliticc.reexpansionarea parenchimului pulmonar colabatd.refacerea echilibrului acido-bazice.refacerea volemiei

282)Drenajul pleural se mentine maxim:a.24 oreb.3 zilec.7-8 ziled.48 oree.5 zile

283)Rolul asitentei medicale in efectuarea drenajului pleural este:a.pregatirea fizica a pacientuluib.respectarea masurilor de asepsie si antisepsiec.pregatirea materialelor necesared.administrarea cu 24 ore inainte de tehnica a sedativelor prescrise de medice.urmarirea paientului in timpul tehnicii

284)Factorii favorizanti ai afectiunii respiratorii sunt:a.umiditate extremab.obstructie mecanicac.scaderea concentratiei de CO2 in aerd.scaderea elascitatii tesutului pulmonare.toate raspunsurile sunt corecte

285)Caracteristicele respiratiei sunt:a.rata/minutb.ritmc.profunzimed.tipul de respiratiee.toate raspunsurile sunt corecte

286)Semne si simptome definitorii in tulburarea clearecelui cailor respiratorii sunt:a.tuse insuficentab.miscari respiratorii asimetricec.iritabilitated.scaderea capacitatii vitale totalee.anomalii ale caracteristicilor respiratiei

42

287)Obiective nursing in cazul tulburarii clearacelui cailor respiratorii sunt:a.ameliorarea ventilatiei pulmonareb.prevenirea atelactazieic.prevenirea aspiratiei traheo-bronsiced.mentinerea echilibrului acido-bazice.mentinerea echilibrului hdroelectrolitic

288)Interventii nursing in caz de tuse ineficienta sunt:a.adoptarea pozitiei de decubit dorsalb.efectuarea de respiratii prfunde si rare in ortostatismc.administrarea de mucoliticed.administrarea de antitusivee.aspiratie nazogastrica

289)Interventii nursing in caz de tuse cronica sunt:a.reducerea substantelor iritante din aerb.aspiratie nazogastricac.deranj pleurald.umidifierea aeruluie.aerosoloterapie

290)Interventii nursing in cazul prezentei expectoratiei vascoase,abundente sunt:a.hidratare adecvatab.refacerea echilibrului acido-bazicc.gargara cu ser fiziologicd.umidifierea aerului inspirate.efectuareea e exercitii de respiratie profunda.

291)Interventii nursing in cazul unui pacient cunoscut cu alergie la polen sunt:a.utilizarea aerului conditionatb.evitarea expunerii la vantc.evitarea automedicatieid.refacerea echilibrului acido-bazice.toate raspunsurile sunt corecte.

292)Interventii nursing in cazul unui pacient cunoscut cu alergie la praf sunt:a.spalarea frecventa a lenjerieib.utilizarea aerului conditionatc.puratrea de masca in timpul curatenieid.evitarea paturilor pufoasee.toate raspunsurile sunt corecte

293)Interventii nursing in infectii ale aparatului respirator sunt:a.recoltarea sputei pentru examen bacteriologicb.hidratare corespunzatoarec.apiratie nazogastricad.incurajarea tuseie.toate raspunsurile sunt corecte.

43

294)In caz de dispnee se adopta pozitia sezanda sau semisezanda din urmatorul rationament:a.permite expansiunea toraceluib.reduce presiunea organelor abdominale pe diafragmc.creste spasmul bronhiolelord.reduce capacitatea vitalae.permite utilizarea muschilor respiratori accesori

295)Interventii nursing in caz de febra sunt:a.administrarea antitermicelor prescrise de medicb.monitorizarea periodica a temperaturiic.monitorizarea efectului antitermicelord.hidratare corespunzatoare ????????????????????e.asigurarea pozititei semisesanda

296)Probleme nursing posibile in infectiile respiratorii sunt:a.febrab.dispneec.potential de confuzie datorat hipoxieid.anxietatee.toate raspunsurile sunt corecte

297)Probleme nursing posibile la un pacient cu astm bronsic sunt:a.anxietateb.dispneec.dificultate in a expectorad.potential de a dezvolta complicatiie.toate raspunsurile sunt corecte

298)Intereventii nursing in cazul anxietatii la un pacient cu asmt bronsic sunt:a.se incurajeaza pacientul sa puna intrebarib.se vor purta discutii cu pacientulc.se inlatura sursele de praf si polen din camerad.se asigura pozitia sezandae.se administreaza bronhodilatatoarele prescrise de medic.

299)Probleme nursing posibile la un pacient operat pentru neoplasm bronhopulmonar sunt:a.risc de hemoragieb.risc de infectiec.risc de hipoxied.risc de staza urinarae.toate raspunsurile sunt corecte.

300)Interventii nursing posibile la un pacient cu neoplasm bronhopulmonar care urmeaza a fi supus interventiei chirurgicale sunt:a.explicarea interventiei chirurgicale intr-un limbaj accesibil pacientuluib.monitorizarea functiilor vitalec.administrarea de antibiotice pentru infectia urinarad.reechilibrare hidroelectrolitica si acido-bazicae.bilant hidric zilnic

44

301)Interventii nursing pentru prevenirea trombozei venoase profunde la un pacient operat pentru neoplasm bronhopulmonar sunt:a.efectuarea de exercitii pasive ale membrelor inferioareb.administrarea de heparina la indicatia mediculuic.bilant hidric zilnicd.monitorizarea functiilor vitalee.toate raspunsurile sunt corecte.

302)Recomandarile la externare in cazul unui pacient operat pentru neoplasm bronhopulmonar sunt:a.control medical periodicb.evitarea fumatuluic.reluarea progresiva a efortului fizicd.dieta hipolipidicae.evitarea expunerii la curenti de aer.

303)Avantajele administrarii medicatiei pe cale inhalatorie in astmul bronsic sunt:a.medicamentele actioneaza direct la nivelul cailor respiratoriib.necesita o cantitate mai mica de medicamentc.efectele sistematice apar mai frecvent d.sunt necesare doze mai mari si mai raree.toate raspunsurile sunt corecte

304)Interventii nursing la un pacient cu alergie la mucegai sunt:a.mentinerea peretilor casei uscatib.evitarea produselor alterate sau marinatec.evitarea expunerii la vantd.evitarea mirosurilor puternicee.evitarea locuintelor insalubre.

305)Interventii nursing in caz de intepatura de insecta la un pacient alergic sunt:a.calmarea pacientuluib.indepartarea aculuic.aplicarea de gheata pe locul intepatd.administrarea imediata de produse cortizonice si antihistaminicee.toate raspunsurile sunt corecte.

NURSING IN PEDIATRIE pag. 39

306)Fumatul la gravide afecteaza sanatatea nou-nascutului prin:a.intarzierea cresterii fetaleb.creste procentul deceselor intrapartum si a mortii neonatalec.genereaza malformatii ale scheletului nou-nascutuluid.afecteaza dezvoltarea psihlogica a nou-nascutului,copii nervosi,agitatie.afecteaza legatura afectiva mama-copil dupa nastere.

45

307)Situatiile in care apare o atitudine de protectie exagerata a parintilor fata de copii,sunt:a.parintii avand varste cuprinse intre 23-35 anib.aparitia unui copil prematur sau handicapatc.familiile cu mai mult de trei copiid.copii surveniti la batranetee.aparitia unui copil sanatos dupa o serie de avorturi spontane

308)Stabiliti legatura corecta intre stres si boala-stresul produce:a.crestrea hormonilor steroizi si a anticorpilor- cresterea riscului de boalab.scaderea hormonilor steroizi si a riscului de boala- cresterea riscului de boalac.scaderea hormonilor steroizi si cresterea anticorpilor- cresterea riscului de boalad.dezvolta in mod obligatoriu o afeciune fizica e.cresterea hormonilor steroizi si scaderea anticorpilor- cresterea riscului de boala

309)In familiile cu multi copii:a.creste nivelul de ingrijireb.creste riscul de accidentec.creste riscul delicventeid.creste neglijenta maternae.creste nivelul material,datorita ajutorului social

310)Conceptia copiilor despre boala implica urmatoare aspecte:2-a.prescolarii 1.sunt preocupati in special de consecintele bolii1-b.scolarii 2.interpreteaza limbajul cuvant cu cuvant3-c.adolescentii 3.vor sa fie tratai ca niste adulti.

311)Un scolar intelege boala astfel:a.nu constientizeaza boalab.sufera de senzatia de frustrare prin lipsa activitatilor cu care era obisnuitc.percepe boala ca o lipsa de control asupra propriului corpd.cu cat stiu mai multe despre boala,vor coopera mai binee.in situatii extreme se pot izola.

312)In functie de varsta,copii percep boala astfel:a.copii constientizeaza boala inainte de varsta prescolarab.scolarul sufera senzatia de frustrare fata de activitatile cu care era obisnuitc.adolescentii vor sa fie tratai ca niste adultid.cu cat stiu mai multe despre boala,copii vor coopera mai putin.

313)Adaptarea graduala a familiei legata de copilul cu boala cronica parcurge urmatoarele faze:a.adaptarea prin apropiereb.adaptarea prin evitarec.faza de confruntare directad.faza de suferintae.adaptarea pe termen lung.

314)In cadrul adaptarii graduale a familiei legata de copilul cu boala cronica se observa:a.in faza de prediagnosticare apar sentimente de vina,disperareb.in faza de confruntare directa parintii accepta tratamentul si regimul impusc.in faza de adaptare pe termen lung apare problema responsabilitatii parintilor.

46

315)Care este ordinea corecta a fazelor anxietatii de separatie copil-parinti?a.protest,regresie,detasare,disperareb.protest,disperare,detasare,regresiec.regresie,detasare protest,disperared.detasare,regresie,disperare,regret.

316)Reazlizati o corelatie a diferitelor manifestari de protest cu varsta copilului:3-a.prescolar 1.refuza alimentatia si somnul2-b.adolescent 2.furie,lispa de cooperare1-c.copil mic 3.plange,isi striga parintii cu voce tare.

317)Care din urmatoarele masuri reduc anxietate?a.internarea copilului mai mic de 4 ani singurb.explicarea investigatiilorc.permiterea internarii unui membru al familieid.interzicerea contactului parinti-copil pentru evitarea stresului.

318)Metodele reducerii enxietatii de separatie sunt:a.sa i se impuna copilului un anumit comportamentb.sa i se creeze un mediu cat mai familiarc.sa se colaboreze cu parintiid.sa fie separat de ceilalti copii.

319)Semnele evidente in faza de disperare sunt:a.interesul pentru joacab.apatiac.pofta de mancared.veseliae.lipsa de interes.

320)Fazele anxietatii de separatie sunt;a.faza de protestb.regresiac.faza de dezvoltared.faza de detasaree.faza de disperare

321)Caracteristicile fracturilor non-accidentale sunt;a.numeroaseb.frecvente la copilul mic si sugarc.frecvent la nivelul epifizelor.

322)Echimozele non-accidentale se caracterizeaza prin:a.sunt usor explicabile in zonele expuseb.au forme caracteristicec.apar in zone neobisnuite:urechi,gat,regiunea dorsala,fese

323)Arsurile non-accidentale:a.sunt necaracteristiceb.au delimitare clara,precisac.nu apar ascociate cu alte leziuni.

47

324)Care din urmatoarele leziuni sunt caracteristice unui abuz?a.arsuri necaracteristice b.excoriatii adanci,paralelec.echimoze in zone expuse;frunte,barbie.

325)Care sunt complicatiile imobilizarii in aparat ghipsat?a.demineralizarea osoasab.scaderea mobilitatii articularec.hiperlordoza.

326)Mentionati indicatiile extensiei:a.reducerea spasmuluib.mentinerea pozitiei dupa operatiec.asigurarea alinierii oaselor dupa fracturi

327)Semnele de boala ale aparatului locomotor sunt:a.functionalitate normalab.durere agravata de miscarec.durere diminuata de miscared.tumefactie data de edem.

328)Care din urmatoarele fracturi este cea mai grava?a.deschisab.inchisac.fara deplasare

329)Care din urmatoarele interventii nursing amelioreaza edemele membrelor inferioare?a.regim hipersodatb.regim hiposodatc.pozitie Trendelenburgd.ortostatism.

330)Care este prima manevra care se impune in efectuarea oxigenoterapiei?a.masurarea lungimii sondeib.introducerea sondeic.dezosturbarea cailor respiratoriid.conectarea sondei la o sursa de oxigen.

331)Care sunt masurile de reducere a dispneei la copii?a.reducerea activitatii fiziceb.aspirarea secretiilorc.oxigenoterapied.pozitie in decubit dorsal e.pozitie semisezanda

332)Cum se efectueaza resucitarea cardiaca la nou-nascut si sugar?a.cu policele si indexulbcu inelarul si degetul micc.cu indexul si mediusuld.cu policele si mediusul

48

333)Alegeti raspnsurile corecte care definesc simptomele bolilor hematologice:a.astenie,paloare,letargie,scaderea greutatii,piuria,hematuria,dureri abdominaleb.astenie,paloare,HTA,echimoze,palpitatiid.astenie,paloare,febra,petesii,echimoze,cefalee,dureri abdominale,dureri articulare

334)Care este raportul respiratie-compresiuni in efctuarea masajului cardiac la copii?a.2:15b.4:15c.3:15d.1:15

335)Elementele de evaluarea clinica in sindromul de deshidratare acuta(extracelulara) sunt:a.oligurieb.ochi incercanatic.seted.mucoase uscatee.pliu cutanat persistent

336)La sugar anemia carentiala apara datorita urmatoarelor greseli alimentare:a.diversificarea alimentelorb.alimentatia exclusiv cu lactatec.excesul de fainoase

337)Care dintre urmatoarele recomandari vi se par utile unui copil cu anemie carentiala?a.hidratareb.prevenirea traumatismelorc.combaterea infectiilord.aport crescut de alimente cu continut ridicat de fiere.aport crescut de alimente bogate in vitamina C

338)Urmatoarele semne sunt sugestive pentru insuficenta cardiaca:a.HTAb.puls slabc.transpiratiid.extremitati reci

339)Interventii nursing la pacientii cu insuficienta cardiaca:a.cresterea efortului fizicb.psihoterapiac.monitorizarea resiratiilord.administrarea medicamnetelor

340)Care sunt complicatiile imobilizarii indelungate?a.hipermobilitate articularab.cresterea activitatiic.demineralizari osoase

341)Interventii nursing la pacientii imobilizati sunt:a.repaus absolutb.incurajarea miscarilorc.stimularea psihologca prin jocurid.reducerea administrarii de lichide(b,c)

49

342)Indicatorii de sanatate reflecta:a.convingerile si conceptele despre sanatateb.factorii ce influenteaza sanatateac.modalitatile de promovare a sanatatiid.interventiile asistentei medicale in promovarea sanatatiie.nivelul sanatatii intr-un segment de populatie

343)Crearea mediului adecvat pentru spitalizarea copilului implica:a.saloane cu paturi potriviteb.efectuarea tratamentului l ore fixe,indiferent de starea pacientuluuic.sala de joacad.conditii de igienae.alimentarea in sala de mese,indiferent de starea pacientului

344)Relatia intre stadiul de dezvolatare a gandirii copilului si varsta la care apare este:2-a.senzorio-motor 1. 7-12 ani4-b.preoperational 2. 0-2 ani1-c.operatiilor concrete 3. peste 12 ani3-d.operatiilor formale 4. 2-7 ani

345)Stadiile morelitatii sunt:a.stadiul postconvetionalb.stadiul conventionalc.stadiul preconventionald.stadiul falic

346)Educatia in familie respecta cateva reguli,intre care:a.disciplinarea se face cu afectiune si responsabilitateb.disciplina trebuie sa fie impusa de ambii parintic.regula impusa trebuie observata mai mult timp

347)Aratati relatia dintre stadiile de dezvoltare psihosociala si varsta la care apar:b-1. 0-1 an a.alege persoana de care se ataseazaa-2. 2-5 ani b.se ataseaza de persoana care il ingrijested-3. 6 ani-pubertate c.se orienteaza catre gasirea perechii potrivitec-4. adolescent d.isi insuteste normele de baza din societate

348)precizate semnele deshidratarii extracelulare:a.febrab.tahicardiac.mucoase uscate

349)Care dintre urmatoarele tulburari pot determina deshidratare?a.hemoragieb.diaree apoasac.varsaturi incoercibile

50

350)In educatia pentru sanatate conteaza:a.sfatul paramedicalb.prevenirea /educarea in comunitate,in societatec.rolul nursei scolare

351)Care dintre urmatorii factori inhiba promovarea sanatatii?a.muca in echipab.ierarhia traditionala din spitalc.conducerea autonomad.imbunatatirea cunostintelore.deficit de cunsotinte

352)Prevenirea primara a bolilor se realizeaza prin;a.adaus de fier in apab.dieta echilibratac.controale repetate pentru verificarea cresterii dezvoltarii copilului

353)Detectarea precoce a bolilor si tratamentul adecvat bolii face parte din;a.prevenirea primarab.prevenirea secundarac.prevenirea tertiara

354)Corelatii stadiale dezvoltarii morale ale copilului cu caracteristicele acestora:2-a.preconventional 1.atins de putini oameni care respceta principiile mai mult decat regulile si convenintale3-b.conventional 2 copilul se teme de pedeasa,sa nu tina seama de reguli1-c.postcoventional 3.copilul respecta regulile judecatii morale,sunt legate de ceea ce oamenii gandesc

355)Factorii ce pot precipita criza hemolitica sunt:a.infectiileb.deshidratareac.hipotermiad.stresule.tulburarile echilibrului acido-bazicf.durerile lombare

356)Interventiile nursing necesare in criza hemolitica sunt:a.oxigenoterapiab.repaus la patc.antibiotice in caz de infectiid.calmarea dureriie.hidratareaf.suport psihologic

357)Factorii predispozanti pentru abuzul asupra copilului sunt:a.indiferenta parintilor fata de copilb.intolerantac.prezenta unor probleme socio-economice

51

358)Efectele malnutritiei sunt:a.deficit de crestereb.hipertrofie muscularac.acelerarea tranzitului intestinald.scaderea rezistentei la infectiie.tulburari de comportament

359)Aportul inadecvat de alimente se datoreaza:a.anorezieib.refluxului gastro-intestinalc.malformatiilor orofaciale

360)Comunicarea ca aspect al evaluarii copilului si familieia.se va utliza terminolige medicalab.comunicarea non-verbala este importantac.implica ascultare pasivad.implicare ascultare activa

361)Balanta hidrica –aspecte particulare la copil:a.procentual,organismul copilului contine cea mai mica cantitate de apab.suprafata corporala a copilului este marec.balanata hidrica este usor de urmarit la copilul micd.suprafata coprorala a copilului este mica

362)Transfuzia de sange-ingrijirea uletrioara a copilului:a.se aseaza comod si acoperab.poate sa efectueze plimbari scurte imediat dupa trasnfuziec.temperatura camerei va fi mai vcrescuta cu 1-2 Cd.daca este permis se ofera pacientului lichide caldee.se alimenteaza imediat dupa trasnfuzie

363)In transfuzia de sange se recomada:a.incalzirea sangelui in apa fierbinte/deasupra susrselor de caldurab.agitarea flaconuluic.operatiunile de montare a perfuziei sa fie efctuate in conditii de perfecta asepsied.umplerea picaturilor cu sange

364)In cursul evaluarii parametrilor fizici a unui copil intereseaza:a.greutateab.igienac.inaltimead.circumferintelee.alimentatia

365)Recomandarile necesare la externarea unui copil includ:a.restrictii cu privire la alimentatieb.respectarea igineic.prezentarea la controale optionald.durata tratamentului la domiciuliue.urmarirea aparitiei semnelor de boala

52

366)In cursul pregatirii copilului pentru internare se tine seama de:a.varstab.personalitatec.inteligentad.reactia parintilor

367)Factorii care influenteaza cresterea si dezvoltarea includ:a.factorii geneticib.relatii intrafamilialec.factori de mediu

368)Complianta reperezinta:a.reactie pozitiva fata de boalab.stabilirea unor scopuri realistec.dispozitia de a actiona in conformitate cu anumite reguli si astepatari

NURSING IN URGENTE MEDICO-CHIRUGICALE pag. 46

369)Hemoragiile arteriale pot fi recunoscutedupa:a.culoarea sangelui sim presiune de curgere a acestuiab.cantitatea de sange pierdutc.starea general a pacientuluui

370)Compresiunea ca metoda de hemostaza provizorie se face:a.prin compresiune la distanta manuala sau digitalab.direct pe plaga prin pansament compresivc.cu garoul pe traiectul vasuluid.prin ligatura vasului

371)Manifestariel de dependenta prezentate de pacientul cu hemoragie interna sunt:a.starea de lipotimieb.tahicardie,tegumente reci,palide,hipotensiune arterialac.hipertensiune arteriala,bradicardie

272)Melene reprezinta hemoragia interna exteriozata prin:a.scaun acoperit cu sange rosub.scuan negru lucios ca pacurac.prin varsatura

373)Faceti corespondenta datelor intre rpima si a doua coloana:4-a.melena 1.varsatura1-b.hematemeza 2.sputa2-c.hemoptizie 3.urina3-d.hematurie 4.scaun

53

374)Asezati semnele urmatoare pe doua coloane(semnde de certitudine si semne de probabilitae ale fracurii):a.mobilitate anormala e.deformarea regiuniib.crepitatii osoase f.intreruperea continuitatii osuluic.impotenta functionala g.durered.netrasmibilitatea miscarii h.tumefactia regiuniiR: I abdf

375)Tratamentul de urgenta in cazul unei fracturi de coasta vizeaza:a.imobilitatea cat mai solida a fracturiib.trasnportul accidentatului in pozitie sezand ca sa-i favorizeze respiratiac.calamarea durerii

376)In fracturile costale cu volet costal se intervine astfel:a.pansament strans in jurul toraceluib.asezarea pacientului in decubit lateral pe partea bolnavac.nu se face imobilizare,se aseaza pacientul in semisezand

377)Transportul unui accidentat cu fractura de coloana vertrebala se face:a.pe targa rigida in decubit dorsalb.in decubit ventral pe o targa obisnuitac.semisezand cu spatele sprijinit

378)Manifestarile de dependenta ce caracterieaza stopul cardiorespirator sunt urmataorele cu exceptia:a.midriaza,oprirea respiratiei si circulatieib.relaxarea sfincteriana,paliditate,cianoza,pierderea cunostinteic.hipotensiune arteriala,tahicardie

379)Manevrele necesare pentru resuscitarea cardio-respiratorie sunt in ordine (notatii cu cifre alaturi de litere):3-a.luxatia mandibulei1-b.hiperextensia capului4-c.pensarea nasului2-d.elibereara cailor respiratorii5-e.efectuarea masajului cardiac extern

380) Intubatia oro-traheala se poate face:a. pe bolnavul constientb. pe bolnavul cu anestezie localac. pe bolnavul adormit si curarizatd. pe bolnavul comatos

381)Prima manevra necesara pentru efectuarea respiratiei artificiale consta in:a.introducerea pipei Gueddelb.hiperrextensia capuluic.eliberaraea cailor respiratorii

54

382)Pentru masajul cardiac extern pacientul este asezat:a.in decubit lateral stangb.in decubit dorsal pe un plan durc.in pozitie Trendelenburg

383)Compresiunea steernului cu podul palmeni pentru masajul cardiac extern se face:a.in 1/3 medie a sternuluib.in 1/3 superioara a sternuluic.20-25 respiratii/minut

384)In stopul respirator respiratia artificiala gura la gura se face intr-un ritm de:a.60-80 respiratii/minutb.14-16 respiratii minutc.20-25 respiratii/minut

385)Indicati ordinea corecta a timpilor de traatre a unei plagi recente(notati cu cifre alaturi de litere)3-a.dezinfectia plagii2-b.dezineftia tegumentelor din jurul plagii6-c.calmarea durerii4-d.acoperirea plagii5-e.fixarea pansamentului1-f.spalarea tegumentelor din jururl plagii

386)Un bun pansamnet este acela care:a.este executat in conditii de asepsie ????????????b.foloseste pentru tratarea plagii solutii de antibioticec.protejeaza plaga de agenti termici,mecanici,microbieni.

387)Pentru aseptizarea unei plagi se pot folosi ca solurtii antiseptice:a.H2O2,Rivanol 1‰b.Tinctura de iod,alcool 70ºc.Cloramina 1-2g%

388)Care din urmatoarele manevre nu se executa in acordarea primului ajutor in cazul plagilor:a.explorarea plagilorb.asezarea regiunii interesate in repausc.scoaterea corpilor straini din plagad.vaccinarea antitetanica.

389)Toaleta chirurgicala primara a arsurii are drept scop:a.indepartarea zonelor arse si a corpilor b.aplicarea solutiilor antibioticec.prevenirea infectiilor.

390)Parametrii de apreciere a gravitatii unei arsuri sunt:a.suprafata arsa,cauza arsuriib.gradul de alterare a functiilor vitalec.suprafata arsa si profunzimea arsurii.

55

391)Pentru profilaxia degeraturilor e necesar:a.mentinerea caldurii corpuluib.mentinerea miscariic.ambele.

392)Pacinetul care a ingerat soda caustica in urma cu trei ore i se acorda primul ajutor care consta in:a.spalatura gastrica cu apa acidulatab.provocare de varsaturic.administrare de analgezice.

393)Pentru epurarea toxicului ingerat voluntar sau accidental se procedeaza astfel:a,se provoaca varsaturab.se adminstreaza antidoturi specificec.se efectueaza spalatura gastrica in primele ored.se adminstreaza antidoturi generale.

394)Pacientul cu hemoragie acuta se transporta in pozitie:a.sezand,cu spatele sprijinitb.decubit lateralc.Trendelenburg.

395)Faceti asocieri intre prima si a doua coloana privind traumatismul si pozitia accidentatului pe targa:2-a.traumatism cranian 1.sezand,spate sprijinit1-b.traumatism toracic 2.decubit dorsal,capul intr-o parte3-c.traumatism al coloanei vertebrale 3.decubit dorsal pe plan dur4-d.traumatism al fetei 4.sezand cu capul aplecat in fata5-e.traumatism abdominal 5.decubit dorsal cu genunchii flectati

396)Care sunt functiile vitale principale care se urmaresc in urgente:a.functia hepaticab.functia cardio-circulatoriec.functia respiratoried.functia renala.

397)Care sunt semnele insuficientei respiratorii:a.paloare,transpiratii,pierderea constienteib.cianoza,tahipnee,incarcare traheo-bronsicac.senzatia lipsei de aer,agitatie motorie.

398)care din urmatoarele solutii sunt considerate izotone:a.Nacl 0,9%b.sol.Ringerc.NaCl 58%d.sol.Glucoza 5%.

399)Simptomatologia deshidratarii celulare este:a.seteb.agitatiec.oligurie.

56

400)care sunt valorile TA la care exista o perfuzie suficienta la nivelul organelor vitale:a.40-50mmHgb.50-60mmHgc.60-70mmHg.

401)Care din combinatiile urmatoare ofera conditii optime tehnicii de resuscitare cardio-respiratorie:a.puls 48batai/min. si 12 resp./min.b.puls 60batai/min. si 14resp./min.c.puls 80batai/min. si 16resp./min.

402)Socul reprezinta:a.stare grava in care se produc tulburari la nivel celular ca anoxie si acumularea produsilor de catabolismb.tulburarea constienteic.un dezechilibru intre capacitatea vaselor si masa de sange circulant.

403)Pacientul cu tulburari de constienta care nu comunica verbal reactioneaza la:a.mangaiere afectivab.stimuli durerosic.ambele.

404)Explorarile paraclinice preoperatorii efectuate sistematic in cazul interventiilor de urgenta sunt:a.glicemia,VSH,hemoleucograma,ureeb.timp de sangerare,timp de coagulare,grup sanguin,Rhc.reactie Tymol,uree,Timp Howel,hemoleucograma.

405)Observarea semnelor de durere inlude;a.miscarile pacientului,faciesulb.puls,frecventa respiratorie,TAc.agitatie psiho-motorie,hipotermie,TA,puls.

406)In preziua interventiei chirurgicale pe tubul digestiv alimentatia trebuie sa fie:a.vegetarianab.hidricac.hiposodata.

407)Functia normala de absorbtie a intestinului este afectata cand pacientul prezinta:a.hipovolemie,hiponatremieb.hipocloremie,acidoza,hipovolemiec.hipovolemie,hiponatremie,hipocloremie,acidoza.

408)Pregatirea unui pacient in dimineata interventiei chirurgicale cuprinde:a.indepartarea protezei,bijuterii,lacului de pe unghiib.golirea vezicii urinarec.administrarea medicatiei preanestezice.

409)Pregatirea preoperatorie se face in functie de:a.felul interventiei si timpul disponibilb.starea fiziologica a pacientuluic.bolile insotitoare.

57

410)Pregatirea preoperatorie consta in:a.pregatirea generala b.pregatirea localac.ambele.

411)Pregatirea generala din preziua interventiei chirurgicale are ca scop realizarea urmatoarelor obiective,cu exceptia:a.asigurarii repausului si a alimentatiei necesareb.asigurarea igienii corporale si evacuarea intestinala c.pregatirea campului operator.

412)Pregatirea locala din preziua interventiei chirurgicale consta in:a.pregatirea campului operator prin spalarea tegumentelorb.raderea pilozitatii,degresarea si dezinfectarea tegumentelorc.acoperirea campului operator

413)In dimineata interventiei chirurgicale,se are in vedere;a.intreruperea alimentatiei cu cel putin 12 ore inainte b.indepartarea protezelor,bijutreriilor si a lacului de unghiic.golirea vezicii urinare si administrarea medicamentelor preanestezice.

414)Pacientul cu stenoza pilorica pentru interventia chirurgicala,pe langa pregatirile generale operatorii,necesita:a.spalatura gastrica cu 1-2 zile inaintea interventieib.reechilibrare hidroelectroliticac.dezinfectia cailor respiratorii.

415)Pregatirea specifica pentru interventiile chirurgicale pe intestin are drept scop:a.dezinfectia intestinului prin chimioterapie ai antibioterapieb.prevenirea complicatiilorc.golirea intestinului prin dieta hidrica si clisma inalta.

416)Ingrijirile postoperatorii se acorda in functie de:a.natura interventiei b.complicatiile survenite intraoperatorc.felul anesteziei si starea generala a pacientului.

417)Ingrijirile postoperatorii au drept scop:a.restabilirea functiilor organismuluib.asigurarea cicatrizarii normale a plagiic.prevenirea complicatiilor.

418)In vederea instalarii pacientului in pat,asistenta pregateste:a.salonul si patulb.materiale pt. reanimarea postoperatorie si supravegherea pacientuluic;nu sunt necesare pregatiri speciale.

419)Pacientul operat cu anestezie generala se aseaza la pat pana la trezire in pozitia:a.decubit dorsalb.decubit lateralc.semisezand.

58

420)Ingrijirile immediate constau in;a.supravegherea faciesului si a comportamentuluib.supravegherea functiilor vitalec.supravegherea pansamentului,evacuarea vezicii.

421)ingrijirile acordate in primele doua zile dupa interventia chirurgicala constau in:a.supravegherea functiilor vitale si vegetative pentru prevenirea complicatiilor (soc,hemoragii)b.asigurarea igienei si alimentatieic.urmarirea reluarii tranzitului intestinal (eventual clisma evacuatorie).

422)Dupa reluarea tranzitului intestinal,in ziua a treia bolnavul va fi alimentat cu:a.piureuri,iaurtb.carne,legume,painec.alimentele preferate.

423)Firele de sutura se scot in functie de locul interventiei.Dupa apendicectomie se scot in:a.ziua a treiab.ziua a saseac.ziua a saptea.

424)Pacientul operat prin rahianestezie cu solutii izotone va fi instalat la pat in pozitie:a.decubit dorsal,fara pernab.decubit lateralc.procliva.

425)Dupa rahianestezie pulsul poate fi:a.usor bradicardicb.tahicardicc.in limite normale.

426)Revenirea sensibilitatii dupa rahianestezie la membrele inferioare se face:a.de la haluce spre radacina coapseib.de la radacina coapsei spre halucec.nu are un traiect anume.

427)La externarea din spital pacientul care prezinta colostomie va fie educat pentru a se autoingriji:a.sa-si schimbe aparatul collectorb.sa-si protejeze tegumentele din jurul stomeic.sa-si mentina igiena generala.

428)Regimul alimentar al pacientului cu colostoma este:a.bogat in proteine si grasimib.bogat in hidrati de carbon si proteinec.sarac in lipide si celuloza.

429)Alimentatia pe cale naturala in perioada postoperatorie se reia in functie de natura interventiei cu cantitati mici de lichide astfel:a.in interventiile pe esofag,la doua zile dupa operatieb.in interventiile pe stomac,din ziua a treia dupa operatiec.in interventiile pe intestinal gros,in prima saptamana dupa operatie dieta hidrica.

59

430)Tranzitul intestinal se reia in prima ziua postoperator.In caz de meteorism abdominal se intervine:a.introducerea tubului de gazeb.administrarea solutiei de clorura de potasiuc.ambele.

431)Pacientul cu colecistectomie prezinta tuburi de dren,rolul asistentei medicale este de a supraveghea:a.cantitatea zilnica de secretieb.ca drenul san nu se cudezec.aspectul secretiilor.

432)Varsaturile postoperatorii cauzate de staza gastrica se combat prin:a.administrarea antivomitivelorb.nu se combat,sunt normale postoperatorc.introducerea sondei nazo-gastrice pentru drenarea secretiei,urmata de spalatura gastrica. 433)Efectuarea clismelor in scop evacuator se face pentu:a.evacuarea continutului intestinului grosb.pregatirea pentru interventii chirurgicale asupra rectuluic.pregatirea pacientului pentru alimentare sau hidratare.

NURSING IN OBSTETRICA GINECOLOGIE pag. 52

434)In timpul sarcinii apar modificari morfofunctionale pe care asistenta trebuie sa le cunosca:a.modificari generale ale oransmuluib.modificari locale la nielulu aparautylui genital feminnc.ambele

435)Semnele subiective din timpul sarcinii sunt:a.data ultimei menstruatii,amenoreea la femeile sanatoase cu ciclul regulatb.tulburari digestive:greturi,varsaturi.balonare,constipatiec.abdomen marit de volum cu linia alba pigmentatad.cresterea sanilor

436)Semnele obiectiva in sarcina sunt:a.abdomen marit de volumb.pigmentatie bunac.greturi,varsaturi,inapetentad.la palpare se evidentiaza crestrea uterului

437)Prima consultatie prenatala curpinde numai:a.verificarea diagnosticului de sarcina si a starii aparatului genitalb.stabilirea bilantului de sanatatec.cunoasterea condiitiilor de peristază:sarcina dorita,conditii economico-socialed.toate raspunsurile sunt corecte

60

438)Analize obligatorii in sarcina sunt:a.hemoleucograma,Hb,Ht,grup sanguine ,Rh inclusiv al sotului,VDRL,examen de urina,examne stomatologicb.grup sanguine si Rh al mamei,examen de urinac.hemoleucograma VDRL,examen de urina

439)Examenul radiologic:a.nu este indicat in timpul sarcitniib.nu creste riscul de mutatii genetice,decu nu e periculosc.ofera informatii asupra fatului si bazinului osos al mamei.

440)Metabolismul se modifica in timpul sarcinii astfel:a.cresteb.scadec.se mentine constant.

441)Modificarile de la nivelul aparatului cardiovascular din timpul sarcinii sunt:a.creste ritmul cardiacb.scade volumul sanguinc.creste presiunea venoasa in membrele inferioare,creste coagulabilitatea sangelui.predispunand la tromboza.

442)La nivelul aparatului excretor apar urmatoarele modificari in sarcina:a.oligurie,polakurieb.polakuriec.poliurie,polakurie.

443)la nivelul glandei mamare in timpul sarcinii se produc;a.cresteri de volum ale sanilorb.apare secretia lactatăc.apare secretia de colostru.

444)Sarcina fiziologica cuprinde intervalul dintre fecundatie si nastere avand calendaristic:a. 270 zileb. 40-42 saptamanic. 9 luni.

445)Produsul de conceptie se numeste fat incepand cu:a.luna a IX-ab.6 lunic.3 luni.

446)In timpul unei sarcini normale gravida castiga in greutate:a.8-10 kgb.10-12 kgc.12-14 kg

447)Timpii principali ai nasterii sunt:a.angajarea,flexia,rotatiab.angajarea,coborarea,degajareac.flexia,rotatia,degajarea.

61

448)Contractiile uterine dureroase insotite de modificari ale colului uterin,arata:a.progresiunile fatuluib.modul cum va decurge nastereac.inceputul nasterii

449)Cerclageul reprezinta o metoda de:a.investigare a capacitatii uteruluib.tratament al inflamatiei colului uterinc.tratament al beanţei de col uterin in sarcina

450)Consultatia prenatala monitorizeaza urmatoarele functii vitale:a.TAb.AVc.respiratia.

NURSING IN CHIRURGIE pag. 53

451)Interventia chirurgicala poate fi amanita de:a.febrab.infectii ale pieliic.infectii ORL si pulmonare

452)Cheia unei bune comunicari intre asistenta medicala si pacient consta in:a.continut si intelegereb.expresia verbalac.comunicare non-verbala.

453)In cazul traumatismului cranio-cerebral deschis la locul accidentului este interzis sa se:a.indeparteze eschilele osoase care nu sunt libereb.mobilizeze victimac.faca pansament de protectie.

454)Transportul unei persoane cu suspiciunea de traumatism la nivelul coloanei cervicale se face in:a.decubit dorsal pe un plan dur fixat cu benzi transversaleb.decubit dorsal pe plan durc.decubit dorsal pe plan dur fixat pe brancarda cu extremitatea cefalica in hiperextensie si tractiune

455)Scara Glasgow se foloseste pentru:a.evaluarea reactiilor oculareb.examinarea raspunsului verbalc.aprecierea starii de constienta.

456)Ingrijirile pacinetului dupa punctie rahidiana constau in:a.decubit dorsal 24 ore,fara perna;alimentatie dupa 6 ore,supravegherea semnelor vitaleb.repausul regiunii si pansament compresivc.decubit dorsal cu supravegherea semnelor vitale.

62

457)Apa totala din organism reprezinta:a.15% din greutatea corporalab.40% din greutatea corboralac.60% din greutatea corporala.

458)Sodiul este elemental principal al spatiului:a.intracelularb.exctracelularc.intra- si extracelular.

459)Cantitatea de apa necesara in 24 de ore este:a.1500 mlb.2000 mlc.2500 ml.

460)Eliminarea apei din orgabism se face pe cale:a.cutantab.pulmonarac.renala.

461)Pierderile insensibile de apa sunt de:a.500 mlb.1000 mlc.300 ml.

462)Care este duratade timp pe parcursul careia se efectueaza manevrele de resuscitare in cazul stopului cardiac:a.cel putin 2 oreb.cel putin 45 minutec.cel putin 20 minute.

463)Care sunt semnele de eficienta ale masajului cardiac extern:a.aparitia pulsului la arterele marib.reducerea midriazeic.colorarea si incalzirea tegumetnelord.aparitia starii de constienta la bolnavul care nu se afla sub anestezie generala.

464)Laringoscopul se tine:a.in mana dreaptab.cu amandoua mainilec.in mana stanga.

465)Reflexele vitale ale bolnavilor comatosi sunt:a.normaleb.diminuate sau abolitec.exagerate.

63

466)Un bolnav comatos se aseaza in pozitie:a.sezandb.in decubit dorsalc.in decubit ventrald.in decubit lateral.

467)Schimbarea pozitiei unui pacient comatos se face:a.zilnicb.la 12 orec.din ora in ora.

468)Care sunt solutiile cu administrare intravenoasa:a.solutii pentru refacerea echilibrului hidroelectroliticb.solutii pentru refacere volemicac.solutii pentru alimentatia parenteralad.sange integral si diferite preparate de sange.

469)Procentul de apa la un organism de varsta si greutate medie este:a. 40-50%b. 60-75%c. 60-80%.

470)Care din urmatorii electroliti sunt considerati cationi:a.Na+b.K+c.Cl-d.bicarbonatiie.acizii.

471)care este atitudinea in cazul administrarii paravenoase a unei solutii cunoscute ca fiind necrozanta:a.sistarea administrarii solutiei respective si administrarea de xilina 1%b.sistarea administrarii solutiei respective si adminstrarea de NaCl 0,9%c.nu necesita nicio interventie.

472)Care este inaltimea pana la care trebuie umplut picuratorul trusei de perfuzie:a.1/2b.1/3c.2/3.

473)Intervalul de timp maxim in care trebuie administrate solutiile din flacoanele intepate este de:a.5-6 oreb.3-4 orec.1-2 ore.

474)Arsurile necesita un tratament:a.local active si eficientb.simptomaticc.chirurgical.

64

475)In functie de agentul traumatic,arsurile se clasifica in:a.termiceb.chimicec.electriced.degeraturi.

476)Dupa profunzimeaq arsurii arsurile pot fi:a. grad I si grad IIb.grad I-II-IIIc.grad I-II-II si IV.

477)Flictena “rosie” cu continut sangvinolent este prezenta in arsurile de grad:a.IIb.IIIc.IV.

478)Flictena “alba” este prezenta in rasurile de grad:a.Ib.IIc.III

479)Continutul flictenei “albe” este:a.Serocitrin,limpede,transparentb.Sangvinolent,tulburec.Serocitrin,tulbure.

480)Eritemul,edemul,hipertermia si usturimea sunt semen specifice pentru arsurile de grad:a.Ib.IIc.III.

481)In arsurile de grad IV apare;a.flictena “alba”b.flictena “rosie”c.escara dermica totala cu peiderm si derm distruse in totalitate.

482)Procedeul de calcul a suprafetei arse a lui A.B.Wallace este:a.regula lui 2b.regula lui 6c.regula lui 9.

483)Ce procent reprezinta fiecare membru superior in procedeul de calcul a suprafetei arse lui A.B.Wallace:a.1%b.9%c.18%.

484)Ce procent reprezinta palma in procedeul de calcul a suprafeti arse a lui A.B.Wallace:a.9%b.1%c.2%.

65

485)Ce procent reprezinta fiecare membru inferior in procedeul de calcul a suprafetei arse al lui A.B.Wallace:a.9%b.18%c.36%.

486)Ce procent reprezinta trunchiul in procedeul de calcul a suprafeti arse al lui A.B.Wallace:a.95b.18%c.36%.

487)Arsurile sunt generatoare de soc daca depasesc;a.15%b.20%c.35%.

488)Perioada socului combustional este de:a.3 zileb.10 zilec.21 zile.

489)Indexul prognostic se calculeaza in functie de:a.suprafata arsab.localizarec.gradul de profunzime.

490)Cand se apreciaza gravitatea unei arsuri se tine seama de:a.intinderea arsuriib.gradul de profunzime a acesteiac.starea generala a pacientului.

491)Etapele vindecarii unei plagi arse sunt;a.Inflamatiab.Granulatiac.Epitelizaread.Maturarea.

492)Principiile de tratament in plaga arsa sunt:a.tratament conservatorb.tratament chirurgicalc.tratament mixtd.tratament simptomatic.

493)Durerea se combate prin administrarea de:a.antipireticeb.analgezicec.antiinflamatorii.

494) pentru mentinerea unei cai aeriene adecvate in cazul pacientului cu arsuri este necesara:a.administrarea de oxygen umidificatb.observarea respiratieic.dezobstruarea cailor nazo-faringiene.

66

495)toaleta plagii arse se face cu:a.ser fiziologicb.apa oxigenatac.rivanol.

496)Ca solutie cicatrizanta se foloseste:a.mercurocrom 2%b.betadinec.rivanol.

497)Dezinfectia plagii arse se face cu:a.alcool 70-90%b.tinctura de iodc.rivanol 1%

498)Dupa efectuarea toaletei plagii arse pentru prevenirea infectiilor se aplica;a.unguent antibacterianb.pansament sterilc.tratament injectabil cu antibiotice.

499Iin arsurile faciale se prefera:a.tratament deschis cu reaplicarea unguentului ori de cate ori este nevoieb.bandajarea regiunii lezatec.tratament alternative 2-3 zile cu pansament si 2-3 zile fara pansament.

500)Schimbarea pansamentelor se face:a.zilnicb.la 2-3 zilec.o data pe saptamana.

501)Tegumentul poate tolera temperature de:a.40ºb.>40ºc.<40º.

502)Grefarea definitive se face cu:a.autogrefab.homogrefac.xerogrefe.

503)In arsurile chimice irigarea masiva a plagii cu apa se face:a.10 minuteb.20-30 minutec.35-45 minute.

NURSING –MEDICINA COMUNITARA pag. 58

504)Care sunt principiile funadamentale specifice:a.al realizarii.al demnitatii umaneb.al independentei ,al stimei.al calitatii experienteic.al universitatii ,al solidaritatii sociale,al subsidialitatii

67

505)Ce reprezinta echitatea:a.egalitatea in fata legii (lipsa de discriminare de orice fel)b.egalitatea din punct de vedere al drepturilor si in mod special al drepturilor fundamentalec.egalitatea din punct de vedere al asigurarilor unor conditii de viata elemenetare

506)Care sunt drepturile beneficiarilor de servicii:a.de a ramane in propria casa si de a-si pastra propriul stil de viatab.de a fi bine informat si de a fi activ in procesul de ingrijirec.de a primi ingrijiri adecvate propriilor nevoi

507)Care din exemplele enumerate de mai jos reprezinta nevoile fiziologice:a.nevoia de hrana,aer,apa,imbracaminter,de odihnab.nevoia de securrittate emotionala,de securitate contra pericolelorc.nevoia de apartenenta,de adeziune,de a fi membrul unei familii

508)Ce reprezinta o plangere:a.actul adresat unei autoritati prin care se exprima o nemultumireb.actul care curpinde date despre sitatia socio-economica a clientuluic.o petitie prin care se cere ceva sau se aduce anumite invinuiri cuiva

509)Echipa interdisciplinara reprezinta:a.echipa formata din mai multi specialisti din mai multe domenii care desfasoara acitvitati cu obiective communeb.ecipa formata numai din asistenti sociali care acorsa consiliere familiarac.echipa de personae cara acorda ajutor dar care nu sunt specialisti

510)In cadrul comunicarii in echipa gasim urmatorii “jucatori conform teoriei jocului”:a.maximizatori(interesati de avanatajele lor)b.cooperanti (interesati pentru avantajele proprii dar si pentru parteneri)c.retrasi(cei dezinteresati)

511)Indicatorii ce definesc calitatea vietii:a.starea functiilor psihologice,starea psihologica,preocuparile spiritualeb.securitatea mediului,starea locuintei,situatia financiarac.ancheta medico-sociala

512)Functiile standardelor in evaluarea muncii sunt:a.eficienta,perfomanta,echitabilitateb.cirterii obiecive si subiectivec.cirterii cantitavie si calitative

513)Principiile de colaborare in grup sunt:a.recunoasterea expertizei diferite si a altor abordarib.toate informatiile sa fie imparatsite cu toti membrii echipeic.libertare de exprimare a opiniilor diferit

68

514)Grila completa de stabilire a dependentei cuprinde date evaluative(1,2,3)despre urmatoarele dimensiuni:a.sarcini domestice,spalatul,comunicareab.frecventa utlizarilor mijloacelor de ntrasnportc.sarcini domestice,functiile mentale,mobilitate,comunicare,activitatile vietii cotidiene

515)Evaluarea initiala presupune culegerea de date despre;a.situatia complexa familiala a beneficiaruluib.beneficiar despre cel ce face solicitarea,despre personanele care pot fi contactate in legatura cu cazul,tipul de solicitare,diagnostic,provenienta solicitariic.ancheta medico-sociala

516)Sistemul de sanatate de tip Bismark se carcaterizeaza prin;a.asigurari publice obligatoriib.asigurari private voluntarec.finantat de la bugetul de stat si controlat de stat

517)Serviciile de ingrijire la domiciuliu pot fi furnizate de:a.rude,prieteni,vecini(retea informala)b.ingrijitori la domicliu de anagajati ai unei organizatii(retea formala)c.medici in spitale,laboranti,alti specialistit

518)Beneficiarii serviciilor de ingrijire la domiciuliu pot fi:a.toate categoriile (copii,adulti,batarni)de personae dependenteb.persoane cu o situatie materiala precarac.familiile cu mai multi copii

519)A face un plan de ingrijiri inseamna:a.a identifica cele mai bune cai pentru a atinge obiectivele stabilite in urma evaluarii nevoilor si definirea servicilor necesare pentru rezolvarea acestor nevoib.aprecierea (evaluarea intiala)a starii de sanatatec.informarea populatiei despre gama de servicii,in cat timp se poate primi servicuul si care ste procedeul prin care se poate obtine

520)Care dintre urmatoarele puncte prezentate mai jos sunt considerate ingrijiri de baza:a.prevenirea si ingrijiresa escarelorb.mobilizarea activa si pasivac.gimnastica recuperatoried.mentinerea tonusului psihice.consulatitii si administraea tratamentului prescris de medic

521)Etapele principale ale proceuslui de ingrijire sunt:a.aprecierea(evaliuarea intiala)b.planificareac.implementaread.evaluarea e.stabiliarea problemeif.discutii in cadrul echipei

69

522)Cine face evaluarea nevoilor si formuleaza planul de ingrjire:a.ingrijitorul la domiciuliu\b.coordonatorul de cazc.kinetoterapeutuld.medicul

523)Monitorizarea se face prin:a.implemenatrea planului de ingrjireb.oferirea serviciilor de ingrijire de o maniera prin care sa ofere un support minim necesar pentru a asigura clioentilor un grad cat mai redus de dependentac.vizite la dominciliud.telefoane/scrisorie.consulaii intre agentii/organizatii

524)Cea mai completa formulare a diagnosticului de nursing trebuie sa curpinda:a.cauza si manifestarileb.problema si manifestarilec.problema,cauza,semn si simptomed.probleme si antecedentele pacientului

525)Cauza(sursa de dificultate)poate fi legata de:a.factori de ordin fizicc.factori de ordin psihologicc.facotir sociali si spiritualid.insuficienta de cunastere

526)Problema conexa este o problema reala sau potentiala de sanatata a pacientului care o poate rezolva:a.medicul si pacientulb.asistenta si pacientulc.pacientuld.asistenta impreuna cu medicul si pacientul

527)Interventiile asistentei medicale pentru rezolvarea problemelor pacientului trebuie sa tina seama de:a.dorintele pacientuluib.de gradul de dependentea al pacientuluic.de echipament

528)Interventiile asistentei medicale pot fi:a.tehnice,propriu-ziseb.de supraveghere si aplicarec.relationale,comportamentaled.de comnunicare

70

529)Stresul,durerea.doliul se pot interpreta ca pe:a.o problema de dependentab.sursa de dificulattec.nici un rapsuns nu este correct

530)Diagnosticele de ingrijire pot fi:a.diagnostic actualb.diagnoctic potentialc.diagnostic posibil

531)Obiectivul de ingrijire poate fi elaborat:a.pe termen scurtb,pe ntermen mediuc.pe termen lungd.nu este obligatoriu de specificat timpul

532)Care sunt sursele secundare de informatie pe care le consulta asistenta medicala in culegerea datelor:a.familia si anturajul pacientuluib.pacientulc.membrii echipei de ingrijired.dosarul actual,anterior,scheme de referinta

NURSING IN AFECTIUNI ENDOCRINE SI HEMATOLOGICE pag. 61

533)Forma primara a bolii Addison:a.poate avea etiologie autoimuna,infectii fungice ale glandelor suprarenale,TBC,metastaze,hemoragii.etcb.apare in cazul afectiunilor glandei hipofizec.are nivelul ACHT-ului in limite normalec.necesita tratament cu hormoni steroidieni toata viata

534)Probleme nursing posibile in boala Addison sunt:a.alterarea nutritieib.deficit de volum lichidianc.alterarea imaginii coproraled.alterarea activitatii cardiace prin scaderea randamentului cardiac

535)Interventii nursing in alterarea nutritiei prin deficit in boala Addison pot fi:a.monitorizarea greutatii corporaleb.urmarirea tolerantei alimentarec.administrarea alimentelor bogate in proteine de calitate superioara ,carbohidrati si hiposodated.informarea privind necesitatea repausului postalimentar

536)Factorii care pot contribui la alterearea nutritiei in boala Addison pot fi urmatorii,cu exceptia:a.intoleranta la alimentatia orala datorita scaderii enzimelor digestiveb.scaderea aciditatii gastricec.greata si varsaturiled.constipatia

71

537)Interventiile terapeutice in cazul defictului lichidian din boala Addison constau in:a.incurajarea administrarii orale a lichidelor daca pacientul tolereazab.evitarea mediului supraincalzit si cu umiditate crescutac.administrarea parenterala a fluidelor in toate cazuriled.administarea parenterala a fluidelor doar in criza addisoniana

538)Interventiile terapeutice in cazul scaderii randamentului cardiac in boala Addison constau in:a.reducerea situatiilor stresanteb.administrarea rapid ape cale inravenoasa a fluidelor in cazul hipotensiunii arteriale severec.monitorizarea semnelor vitaled.cresterea activitatii fizice zilnice

539)Sindromul Cushing reprezinta:a.excesul de corticosteroizi,in special mineralocorticoizib.excesul de corticoizi.in special glucocortoicoizic.deficitul de hormoni corticosteroizid.insufiianta cronica a glandelor suprarenale

540)Probelemele nursing in sindromul Cushing sunt urmatorele,mai putin unul:a.deficit de cunsotinteb.alterarea imaginii corporalec.exces de volum lichidiand.alteraraea mobilitatii fizice

541)Interventiile nursing in defcitiul de cunostine din sindrmul Cushing includ:a.informarea cauzelor bolii,tratamentului si efectelor asteptateb.recunoasterea de catre pacient a semnelor si simptoemlor unei eventuale infectii si informarea propmta a asistentei medicalec.necesitatea modificarii dietei (hipercalorica,hipoproteica,saraca in calciu)d.informarea privind masuri de autoprotectia la domiciliu

542)In alterarea imaginii corporale din sindormul Cushing intevin:a.tendinta la crestere in greutate,cu distributia anormala a grasimiib.aparitia hirsutismuluic.diminuarea maselor musculare(“topirea musculara”)d..aparitai acneei

543)Interventii nursing in alterarea imaginii coprorale in sindromul Cushing sunt:a.sustinerea metodelor de incurajare a pacientului (ex.folosirea imbracamintii adecvate)b.urmarirea schimbarilor survenite in aspectul paceintuluic.asstarea pacientului in discutiile cu ceilaltid.creara unei atmosphere de acceptare a noii situatii

544)Riscul de exces lichidian in sindromul Cushing necesita interventii precum:a.monitorizarea ritmului cardiac,TA,respiratieib.urmarirea aparitiei semnelor de deshidratarec.cantarirea pacientuluid.administrarea dietetic hipercalorice si hipersodate

72

545)In diabetul insipid pot apara urmatoarele manifestaria.poliurieb.crestere brsuca in greutatec.polidipsied.densitatea urinara peste 1005

546)Probleme nursing posibilie in diabetul insispid sunt:a.deficitul de volum lichidianb.aleterarea integritatii tegumentelorc.aletrarea imaginii corporaled.constipatie

547)Evaluarea alterarii integritatii tegumentelor la paceintii cu diabetul insispid necesita:a.asigurarea accesibilitatii la toaletab.utilizarea materialelor protectoare pentru tegumentc.mentinerea lenjeriei de pat curate,uscata,bine intinsad.toate raspunsurile sunt core

548)Diabetul zaharat de tip1:a.se intalneste la aproimativ 90%din populatieb.este insulino-dependentc.cel mai frecvent debutul bolii este insidiosd.afecteaza in special tinerii

549)Diabetul zaharat de tip2:a.apare la aproximativ 10% din populatieb.este insulino-independentc.afecteaza adeseea pesoanele peste 40 de anid.apare mai frecvent la personae obeze

550)Probleme nursing posibile in diabetul zaharat pot fi:a.aletarera nutritieib.ineficienta tratamentuluic.deficit de cunostinted.insomnie

551)Principalele semnse si simptome in diabetul zaharat de tip1 sunt:a.oligurieb.polifagiec.poliuried.polidipsie

552)Insulina:a.este o enzima digestiveb.este un hormone secretat de ceululele beta pancreaticec.are tol catabolicd.favorizeaza sinteza si depozitarea de glycogen,grasimi si proteine

73

553)Interventii nursing in alteraraea nutritiei in diabetul zaharat sunt:a.urmarirea greutatii corporale actuale si anterioareb.monitorizarea lipidelor sericec.monitoirzarea glicemiei si glicozurieid.pregatirea paceintului pentru examinarea radiological a tubului digestiv

554)Injectarea subcutatanata a insulinei se face in urmatrele regiuni:a.abdomen(subombilicali si putin lateral)b.partea infero-interna a copaselorc.cadranul infero-extenr fesierd.partile eterne ale bratelor

555)Alimenattia pacientilor cu diabet zaharata de tip:a.va fi indivizualizata in functie de vasrat,sex,acitivitate fizicab.se evita zaharul si alimentele care contin zaharc.mesele vor fi mai dese(3 mese principale si 3 gustari)d.nu se coreleaza cu schema de insulinoterapie

556)In tratamentul diabetului zaharat rolul asistentei medicale este sa:a.instruiasca pacientul privind necesitatea schimbarii locului de injectare a insulineib.intruiasa paceintul privind folosirea unei diete hipercalorice in diabetul zaharat de tip2 si hipocalorice in diabetul zaharat de tip1c.instruiasca paceintul privind notarea in fisa de evidenta a fiecarei iinjectii effectuate dozelor corespuzatoare si nivelul glicemiei (glicotest,la domiciliud.includa exzerctiliie fizice in activitatile zilnice

557)Ineficienta egimului therapeutic la un diabetic poate avea cause:a.lipsa resurselorb.pereptia mai redusa a boliic.inbilitatea cunoaserii responsabilitatilor necesare mentinerii starii de sanatated.sexul pacientului

558)Hipoglicemia se poate manifesta prin:a.foame intenseb.transpiratiic.polidipsied.parestezii

559)Manifestarile hiperglicemiei include urmatoarele,mai putin:a.poligafieb.tremuraturi si paresteziic.poliuried.transpiratii profunde

560)Coma cetoacidotica:a.este o forma cuta,grava a diabetului zaharatb.este mai ptuin frecventa in diabetul zaharat de tip1c.necesita administrarea antidiabeticelor oraled. necesita administrarea intravenoasa a insulinei

74

561)Probleme nursing posibile in coma ceto-acidotica pot fi:a.deficit de voum lichidianb.afectarea iontegritatii teumentelorc.aleterarea nutritiei d.ineficienta tratamentului

562)Fasctorii implicate in producerea cetoacidozei:a.varsatuirle massiveb.respiratia Cheyne-Stockesc.constipatiad.aparitia corpilor cetonici in sange si urina

563)Semnele clinice ale cetoaicozei pot fi:a.polidipsieb.poliuriec.anorexied.letargie

564)Interventii nursing in cetoacidoza sunt:a.monitorizarea semnelor vitaleb.bilantul ingesta-excreta pe 24 orec.urmarirea stari cliniced.efectuarea testelor de laborator specifice,la indicatia medicului

565)Intevrentii terapeutice in cetoacidoza severa includ:a.administarea fluidelor hipertoneb.neadministrarea solutiilor hipetonec.administrarea medicatiei prescrise pentru calmarea durerilor abdominale si reducerea varsaturilord.administrraea insulinei subcutanat de la inceputul tratamentului

566)Sindromul secretiei inadecvate de hormone antidiuretic(ADH)consta in:a.secretia si eliberarea continua a ADH-uluib.deshidratarea rin eliminare masiva de apa si sodiuc.retentie hidrosalinad.scaderea brusca in greutate

567)Probleme nursing posibile in sindromul secretiei inadecvate de hormone antidiuretic (ADH) pot fi:a.alterarea mobilitaiib.anxietatec.exces de volum lichidiand.aletearraea sari de constienta

568)Excesul de volum lichidian in sindromul secretiei inadecvate de hormon antidiuretic (ADH) se manifesta rpin:a.crestere brusca in greutateb.edeme perifericec.hiponatremie(<130 mEq/1)d.hipoosmlaritate urinara

75

569)Interventiile nursing in excesul de colum lichidian in sindromul secretei inadecvate de hormone antidiuretic (ADH)includ:a.masurarea zilinica a greutatii corporaleb.urmarirea aparitiei semnelor hiponatremiei(confuzie,greata,varsaturi,anorexie,crampe musculare)c.monitoirzarea bilantului ingesta-excretad.monitorizarea nivelului sodiului seric,urinar si a osmolaritatii serice si urinare

570)Interventii terapeutice in sindromul secretiei inadecvate de hormon antidiuretic(ADH)include:a.restrictia ingestiei hidrice(800-1000 ml/zi)b.administrarea diureticelorc.administarea solutiilor hiptone de sodiumd.schimbarea periodica a pozitiei pacientului

571)Alterarea starii de constienta in sindromul secretiei inadecvate de hromon antidiuretic (ADH) se datoreaza:a.hipopotasemiei severeb.traumatisermlor cerebralec.hiponatremiei severed.hipernatremiei severe

572)Probleme nursing posibile la o pacienta tiroidectomizata sunt:a.altearrea respiratieib.hipercalcemiac.alterarea starii de confort(durere)d.deficit de cunostinte

573)Durerea postoperatorie la o pacienta tiroidectomizata se poate datora:a.hematomului localb.suprainfectieic.pozitiei inadecvate a gatuluid.paraliziei corzilor vocale

574)Interventii nursing in cazul respiratiei infeciente posttiroidectomie nu includ decat:a.monitorizarea temperaturiib.urmarirea starii de hidratarec.oxigenoterapie la nevoied.examinarea cavitsatii bucale

575)Interventii nursing in cazul hipocalcemiei posttiroidectomie sunt:a.monitorizarea calcemieib.urmairrea prezentei paresteziilor periorale si periferice,a tremuraturilorc.administrarea calciului gluconic chair la valori normale ale calecemieid.administrarea unei dite hipercalorice

576)Semnele si simptomele unei paciente cu hipertioidism includea.palpitatiib.crestre in greutatec.transpiratii abudented.insomnie

76

577)Probleme nursing posibile in hipertiroidism sunt:a.alterarea starii de nutritieb.alterarea eliminarii intestinalec.anxietated.alterarea capacitatii de comunicare

578)Interventii nursing in hipertirodie include si:a.monitorizarea greutatii corporaleb.monitorizarea ritmului cardiacc.administrarea medicatiei prescrised.asigurara unui climat de liniste si odihna

579)Probleme nursing posibile in hipotiroidism sunt:a.altearrea nutritieb.altearera temperaurii corporalec.alterearea imaginii corporaled.alterearea mobilitatii

580)Semnele si simptomele unei paciente cu hipotiroidie sunt:a.tegumenete infiltrate si impastateb.vocea ingrosatac.diareed.tahicardie

581)Prioritatile nursing in inlaturarea anxieatii la un pacient cu hipertiroidism ca va fi operat sunt;a.asigurarea unui climat linistitb.monitorizarea functiilor vitalec.masurarea temperaturii corporaled.efectuarea bilantului ingesto-excreta

582)Prioritatile nursing la un pacient cu hipotiroidism sunt:a.asigurarea ca pacientul a inteles mtivlee tratamentului si regularitate controului meicalb.verificarea respectarii tratamentuluic.repetarea examneului de rutinad.inlaturarea factorilor stresanti

583)Probleme nursing porsibile in anemie sunt:a.alterarea capacitatii d odihnab.dificultati in respiratiec.alteraraea integritatii tegumentelord.alerera capacitatii ed comunicare

584) Prioritatile nursing in anemia severa datorata deficentei de fier sunt:a.trasnfuzia sanginab.eduacarea pacientului in intelegerea naturii afectiunii salec.informatii asupra necesitatii alimentaie sarace in ierd.informarrea privind necesitatea controalelor medicale periodice

77

585)Rolurile asistentei medicale in pregatirea pacientului pentru punctia steranala sunt:a.informarea paceintului privind necesitatii efectuarii tehniciib.refucerea anxietatiic.asigurarea pozitiei corepsunzatoared.mobilizarea pacientului imediat dupa punctie

586)Probleme nursing in hemofilie suunt:a.deficit de cunostinteb.risc de alterare a mobilitatii fizicec.durered.alterarea elimiarii intestinale

587)Strategii nursing la pacienmtul cu hemofilie sunt:a.prevenirea traumatismelorb.educatia pacientului privind recunasoterea consecintelor unui traumatism sau interventii stomatologicec.necesitatea controalelor periodiced.regatirea pacientului pentru punctia sternala

588)Tratamentul substittiv specific in hemofilie consta in administrara intravenoasa de”a.factor Xb.factor VIII si IXc.factor IId.sange integral

589)Startegiile nursing la apcientul ce va fi transfuzat sunt:a.verificarea aspectului sangeluib.masurararea TA la interval de 30 minute in prima orac.masurarea temperaturii corporaled.verificarea ritmului transfuziei

590)Fierul se administreaza in anemia feripriva:a.numa oralb.numai ijectabil(i.m)c.poate fi administrara i.m si i.vd.nu este necesara

591)Interventii nursing in cazul existentei rezistentei scauzte la infectii in anemie sunt:a.folosirea tehnicilor asepticeb.igiena oralac.dieta bogata in fibred.controlul periodic al hemoglobinei.,hemqatocritului,numarului de hematii

592)Probleme nursing la un apcient cu leucemie sunt:a.anxietateb.risc de infectiec.alterarea capacitatii de eliminared.insomnie

78

593)Printre semnele clinice din leucemie exista si:a.anemiab.scaderea ponderalac.hipotermied.teninta la fracture osoase

594)Interventiile nursing la pacientul cu leucemie care prezinta greturi si varsaturi sunt:a.administrarea antiemeticelorb.administrarea analgezicelorc.recunoasterea semnelor de deshidratared.servicii de consiliere pentru pacient si familie

NURSING IN AFECTIUNI OSTEO-MUSCULARE pag. 67

595)Probleme pacientului cu afectiune osteo-musculara sunt:a.durereb.deficit de autoingrijirec.perturbarae imaginii de sined.pertubarea imaginii corporalee.toate raspunsurile sunt corecte

596)Interventii nursing in cazul unui pacient care a suferit un traumatism sunt:a.asigurarea unui mediu de sigurantab.efectuarea unui bilant lezionalc.suport psihologic al pacientului si familieid.schimbarea periodica a pozitiei pacientuluie. toate raspunsurile sunt corecte

597)Interventii nursing la un pacinet imobilizat in aparat gipsat sunt:a.urmarirea miscarilor segementelor distaleb.observarea culorii tegumentelor din jjurul aparatului gipsatc.monitorizarea functiilor vitaled.ajutarea pacientului in satifacerea nevoilor fundamentalee. toate raspunsurile sunt corecte

598) Interventii nursing la un pacinet cu aparat de extensie sunt:a.veriicare frecventa a dispozitivului de tractiuneb.verificarea pozitiei membrelor in functie de tractiunec.urmarirea culorii si temperaturii mebrului afectatd.monitorizarea TAe.administarea de antibiotice

599) Interventii nursing la un pacinet cu amputatie sunt:a.suport psihic al pacientuluib.incurajarea pacientului sa-si prieasca botnul de amputatiec.administrarea de heparina la indicastia mediculuie.toate raspunsurile sunt corecte

79

600) Interventii nursing la un un pacient cu ruptura musculara sunt:a.imobilizarea regiunii in poztiei relaxantab.schimbarea periodica a pozitiei pacientuluic.monitoirzarea numarlui de respiratiid.administrarea de heparina la indicatia mediculuie.administrarea tratamentului symptomatic presris de medic

601)Interventii nursing la o pacienta cu osteoporoza sunt:a.educatia pacientei sa consume alimente bogate in cacliub.administarrea taratamentului symptomatic prescris de medicc.monitorizarea TAd.nici un raspuns nu este correcte. toate raspunsurile sunt corecte

602) Interventii nursing la un un pacient cu tuberculoza osteoarticulara sunt:a.efectuarea de miscari passiveb.pozitionarea corecta in patc.aplicarea masurilor de prevenire a efectelor imobilizariid.administarear de antibiotice la indicatia mediculuie.nici un raspuns nu este correct

603) Interventii nursing la un un pacient cu tendinita sunt:a.repasulul mebrului afectatb.administrarea tartamentului simptomatic prescris de medicc.educarea pacientului sa evite activitatile care exacerbeaza procesul inflamatord.schimbarea periodica a membrului afectate.toate raspunsurile sunt corecte

604)Interventii nursing la un pacient cu osteopatie deformata sunt:a.incurajarea pacientului sa efectueze exercitii pentru prevenirea atrofiilor musculareb.administrarea taratmetnului simptomate prescris de medicc.efectuarea de clisme evacuatoriid.monitorizarea TAe.monitorizarea numarului de respiratii

605)Efectele imobilitatii sunt:a.atrofii musculareb.deformari articularec.constipatied.tromboze venoase profundee.toate raspunsurile sunt corecte

606)Interventii nursing pentru prevenirea efectelor imobilitatii sunt:a.efectuarea de msicari passiveb.pozitionarea corecta a ebrului afectatc.mentinerea membrului afectat intr-o pozitie functionalad.cresterea continutului de fibre vegetale din alimentatiee.toate raspunsurile sunt corecte

80

607)Probleme posibile la un pacient cu fractra de femur cu deplasare sunt:a.durereb.scaderea mobilitatiic.ris de complicatii ale tractiuniid.anxietatee.nici un raspuns nu este correct

608)Probleme posibile la un paciet cu amputatie sunt:a.alterarea integritatii tegumentareb.modificarea imaginii corporalec.scaderea mobilitatiid.dureree.toae raspunsurile suntcorecte

609) Interventii nursing in cazul durerii la un pacient cu amputatie sunta.adinistrarea antialgicelor prescrise de medicb.evaluarea caracteristicilor dureriic.monitorizarea numarului de respiratiid.informarea pacientului asupra”mebrului fantoma”e.incurajarea pacientului sa participle la rpocesul d eingrijire

610)Probleme posibile la un pacient cu artrita reumatoida sunt:a.deficit de cunostinteb.dureri articularec.scaderea mobilitatiid.nici un raspuns nu este correct e.toate raspunsurile sun corecte

611)Probleme posibile la un paciet cu osteoartrita sunt:a.durereb.scaderea mobilitatiic.risc de defict de volum lichidiand.risc de hemoragiee.toate raspunsurile sunt corecte

612)Probleme posbile la un pacient cu osteomielita sunt:a.durereb.risc de alterarea a perfuziei tisularec.infectia d.scaderea mobilitatiie.toate raspunsurile sunt corecte

613)Interventii nursing la un pacienrt cu proteza de sold sunt:a.administrarea tratamentului antialgic prescris de medicb.evalaurea caracteristicilor dureriic.evaluarea semnelor unei eventuale disloaria ai protezeid.evitarea pozitiei pricior peste piciore.tate raspunsurile sunt corecte

81

614)Interventii nursing la un apcient cu proteza de umar sunt:a.schibarea pozitiei pacientului in pat la fiecare 2 oreb.monitorizarea semnelor cara arata alterarea perfuzie tisularec.administrarea de heparina la indicatia mediculuid.efectuarea de exerciti active si passive de flexie-extensiee.nici un raspuns nu este correct

PRINCIPII FUNDAMENTALE IN NURSING pag.70

615)Care dintre urmatoarele definitii date nursei est cea mai completa:a.persoana care a parcurs un program de formare complet si a trecut cu success examnele stabilite de consiliul asitentilor medicalib.persoana care este autorizata sa ingrijeasca persoana sanatoasa sau bolnavac.persona car a urmat un program de baza,de formare in general in nursing si care e autorizata sa practice aceasta profesiune in tara sad.este persoana de competenta psiho-socio-antropologica (rezultata din instructie ,exercitiu si experienta)apta sa gaseasca masura si calea spre unom care are nevoie de altul evitand formationalismul si indiscretia ,crearea dependentei

616)Care este pregatirea unei nurse generaliste:a.o pregatire pluridisciplinara-sociala,tenica,practicab.sa aibe cunostinte de psihologiec.sa aiba preocuparea de a intelege ceea ce simt ceilalti(empatie)d.sa aibe cunsotinte de specialiate,management si farmocologie

617)Ce este pregatita si autorizata sa faca nursa;a.sa desfasoare educatia pentru santatesa paticipe ca mebru al echipei de ingrijire,sa formeze asistente medicale,sa fie implicate in cercetareb.sa ingrijeasca personae bolnave si sanatoasec.sa supravegheze si sa formeze asistente medicale si cadre auxiliare

618)Care este cea mai completa definitie a nursingului:a.nursingul face parte din sistemul de sanatate si presupune ingrijirea bolnavilorb.nursingul face parte in sitemul de sanantate si curpinde promovarea sanatatii,prevenirea bolii si ingrijirea persoanelor bolnav fizic,psihic si cu handicapc.nursingul presupune ingrijirea persoanelor bolnav psihic,fiic ,mental,si cu handicap in toate formele de asistenta sociala

619)Functiile nursei sunt de natura:a.independentab.dependenetac.interdependenta,independenta si dependenta

620)Care sunt in ordine cele cinci cateogrii de nevoi umane,ierarhizate in ordinea prioritatilor de catre Abraham Maslow:a.nevoia de realizare,de recunoastere,de apartenenta,de securitate,nevoi fiziologiceb.nevoia de recunoastere sociala,de realizare,nevoi fiziologice,de securitate,de apartenentac.nevoi fiziologice,de realizare,de recunoastere,de securiatte,de apartentad.nevoi fiziologice,de securiatte ,nevoia de apartenenta ,de recunoastere sociala si de realizare

82

621)Enumerati in rodine cele cinci etape ale proceuslui de ingrijirea.analiza si interpreatrea datelor,culegerea de date,realizarea iterventiei ,evaluarea b.culegerea de date,analiza si intepretarea lor,planificarea ingrijirilor,realizaraea interventiilor,evaluarea rezultatelorc.culegerea de date,planificarea inrgrijirilor,realizarea interventiei,evaluarea rezultatelor

622)Ce este diagnosticul de nursing:a.este o forma simpla si precisa care descrie raspunsul persoanei la o probelma de sanatateb.releva rolul autonom al asistenteic.este un enunt concis,actual sau potential al manifestarilor de dependenta ale persoanei ingrijited.o problem a de sanatate reala sau potential ape care nursele pe baza pregatirii si experientei lor sunt capabile sa acorde ingrijiri

623)Ce intelegeti prin obiective de ingrijirea.descrierea unui comportament pe care il asteptam de la pacientb.un rezultat pe care dorim sa-l obtinem in urma interventiilorc.obiectivul de ingrijire vizeaza atitudinea ,comportamentul sau actiunea pacientului

NURSING IN AFECTIUNI NEURO-PSIHIATRICE pag. 71

624)Diagnosticele nursing correlate cu tulburarile de comportament sunt:a.alterarea mobilitatii fizice prin incapacitatea de a rezxolva confliceteleb.alterarea comunicarii verbale datorate incapacitatii de exrpimare a sentimntelorc.tulburarea stimei de sine datorate sentimentului de ura impotriva autoritatilor si legiid.izolarea sociala cauzata de incapacitat4a de a mentine si dezvolta relatiile de prieteniee.izolare sociala cauzata de egocentrism

625)Alterarea proceselor familiare la pacientii cu tulburari de comportament pot fi correlate cu:a.esecul de a respecta legileb.comportament manipulativc.esec scolard.comportament sexual precoce

626)Obiectivele de ingrijire la pacientii cu tulburari de comportament sunta.mentinerea unei nutritii adecvateb.sa discute despre realizarea prezentac.realizarea unui mediu securizantd.sa elimine comportamentul agresive.sa participle la programul de tratament

627)Interventiile nursing la pacientii cu tulburarile de comportament se refera laa.eliminarea comporatamentului suicidalb.imbunatatirea autocontrolului comportamentalc.promovaea abilitatii de a face decizii acceptabiled.facilitarea unor relatii de prietenie corespunzatoaree.eliminarea halucinatiilor

83

628)Facilitatea adaptarii pacientului cu tulburari de comportament la un mediu mai putin restrcitiv se poate realiza prin:a.determinarea etiologiei simptomelorb.prin rezolvarea conflictelor cu care se confirma pacientulc.promovarea hidratarii si eliminarii adecvated.includerea parintilor pacientului in discutiile despre senimente,comportamene si progress ori de cate ori e posibile.educarea pacientului in legatura cu prevenirea trasnmiterii inectiei HIV

629)Includerea patinrilor sau a celora care ingrijesc pacientul cu tulburari de comportament in planul nursing are urmatorul randament:a.orice persoana din mediul ambient al apcierntului este afectata de comportamentul sau b.progresul comportamentului pacientului nu pot fi mentinute daca circumstantele familiare raman neschimbatec.relatiile de prietenie se imbunatatesc cand apcientul devine capabil sa interactioneze cu alte persoaned.pacientii trebuie sa cunoasca modalitati de trasmitere HIV

630)Diagnosticile in nursing correlate cu tulburarile de adaptare ale adolescentilor sunt:a.tulburarea stimei de sine determinate de sentimente de suspiciuneb.tulburarea stimei de sine determinate de imaginea de sine negativac.tulburarea stimei de ine determinate de inacceptarea de catre grupul de priteneid.tulburarea stimei de sine determinate de comportamentul agresiv

631)Alterarea relatiilor sociale la adolescentul cu tulburari de adaptare se datoreaza:a.lipsa aptitudienllor socialeb.iamginea de sine negativec.dificultati c autoritatile localed.abuz de droguri

632)Obiectivele de ingrijire ale adolescentilor cu tulburari comportamentale sunt:a.indetificarea pierderilorb.identificarea consecintelor comportamentului maladaptaivc.identificarea sentimetelor de suspiciune si nesigurantad.scaderea riscului de autolezare si alezarii altora

633)Interventiile nursing la apcientii cu tulburari comportamentale sunt:a.scaderea anxietatiiib.promovarea expriamrii sentmetelorc.eliminarea comportamentului suicidald. cresterea bagajului de cunostinte a pacientilor

634) interventiile nursing la un pacient cu tulburari de adaptare sunt :a.facilitarea comunicarii inter-familiare si a independentei pacientilorb.promovarea aptitudinilor de comunicare si dezvoltarea relatiilor de prietenie c. promovarea stimei de sined.exprimarea sentimentului de fustrare

84

635)Facilitatea comunicarii inter-fsamiliare la pacientul cu tulburari de adpatare se poate realiza prin:a.organizarea unros intalniri familiare in care sa se discute sentimente inrgijorari si planurib.asistarea pacientului pentru a face corelatia dintre mediatie si simptomele psihiatricec.oferirea unui feed-back pozitiv la marturisiri sincered.discuta cu pacinetul modalitatile in care el se poate confirma cu modificarile care apar in viitor

636)Diagnosticele nursing la pacientul cu halucinatii pot fi:a.alterari senzoriale sau de perceptie(vizuale,auditive,olfactive,gustative sau tactile)cauzate de dezichlibrul elecrolitic b.alterari senzoriale sau de perceptie(vizuale,auditive,olfactive,gustative sau tactile)cauzate de abuz de alcool si droguric.alteraraea proceslui de gandirii corelata cu schizofrenied.tulurari de somn asocitate cu sentimente de insecuritate

637)Culegerea de date la pacientul cu halucinatii poate obtine urmatoarele:a.agresiune fata de altiib.deficit de atentiec.sentimente de vinovatied.refuz de a manca

638)Culegerea de date la apcientul cu halucinatii poate obtine urmatoarelea.agresiune fata de altiib.comportament autodistructivc.lipsa de incredere sau suspiciuned.dificultate de alimentatie

639)Interventiile nursing la pacientul cu halucinatii sunt:a.incurajarea contacutlui pacientului cu oameni reali in cadrul unei activitatib.prevenirea autoelezarii sau a lezarii altorac.inreruperea cauzelor halucinatiilord.scaderea anxietatii si agitatiei

640)Ajutorul acordat pacientului cu halucinatii de –asi exprima anxietatea si alte sentimente se poate realize prin:a.promovarea homeostazieib.incurajarea pacientului de a identifca si practica modalitati de a se elibera de anxietatec.ajutarea pacientului de a se pregati pentru eternared.ajuatarea pacientului de a trai cu sentimentul de vinovatie

641)Diagnosticile de nursing correlate cu psihoze sunt:a.deficit de autoingrijire determinat de efecele subtsantelor toxiceb.comportament bizar anxietate si agitatie determinate de incapacitatea de discriminare intre sine si mediul externc.tulburari de identitate personala datorat halucinatiilord.pericol potential de traumatisme datorat halucinatiilor

642)Diagnosticile de nursing correlate cu psihoze sunt:a.lipsa de complianta la tratament datorata fricib.tulburari de somn correlate cu agitatiec.alterarae senzoriala datorata efectelor medicatieid.tulburarea stimei de sine datorate lipsei de igiena personala

85

643)Interventiile nursing aplicate pacientului cu psihoze sunt”a.asigura un mediu securizant pentru pacient si pentru altiib.promovarea echilibrului intre odihns somn si activitatec.promovarea unei hidratari ,nutritii si eliminari adecvated.obtine informatii despre medicamente

644)Culegerea de date la bolnavi cu dementa obtine:a.deficit de atentieb.dezorienatarec.incapacitate de concentrared.comportament social necorespunzator

645)Culegerea de date la bolnavii cu dementa obinte:a.tulburari de memorie mai ales la evenimentelor recenteb.sentimente de lipsa de sperantac.incapacitatea de a intelege gandirea abstarctad.dezinteres pentru mediul incrjurator

646)Diagnosticele de nursing la pacientii cu dementa pot fi formultae astefl:a.alterarea starii de sanatate prin ingestie inadecvata cu alimente si lichideb.tulburari de somn datorate cconfuziei nocturne accentuatec.risc de vioneta prin suspiciuned.tulburari de autoingrijire datorita deficitelor senzoriale si motorii

647) Interventii nursing aplicate pacientilor cu dementa sunt:a.mentinerea homeostaziei prin incurajarea pacientului de a ingera cantitati mici de alimenteb.mentinerea homeostaziei prin realizarea unui mediu lipsit de stimuli in timpul orelor de masac.implicarea apcientului in propiria ingrijired.obtinerea acceptului pentru ingrijire din partea pacientului

648)Scaderea agitatiei si halucinatiilor la pacientii cu dementa se realizeaza prin:a.izolarea pacientuluib.interzicerea vizitelorc.interzicerea obiectelor personale in salonul pacientuluid.acealeasi nurse vor ingriji pacientul orin de cate ori este poisibil

649)Cresterea capacitatii de concentrare si scaderea sentimentului de lipsa de speranta la pacientul cu dementa se pot realize prin:a.abordarea pacientului cu atitudine calma si pozitivab.incepe cu activitati mici pe termen scurtc.incurajeaza activitatile in grupuri micid.introduce activitati in timpul zilei cand pacientul pare sa fie capabil de a se concentra si participa

650)Culegerea de date la apcientii cu delir obtine:a.vorbire incorentab.acivitae psihomotorie crescuta sau scazutac.tulburari de perceptied.tulburari cognitive

86

651)Culegerea de date la apcientii cu sindrom afectiv organic obtine:a.lipsa controlului personalb.recunoasterea pierderii unor capacitatic.dispozitie labilad.anxietate

652)Diagnosticele nursing la apcientii cu sindroame mentale organice pot fi formulate astfela.afectarea interactiunilor sociale correlate cu deficit de atentie si vorbire incoerentab.alterarea nutritiei prin ingestie redusa datorata varsaturilorc.altereara nutritie prin ingestie crescuta datorata bulimiei nervoased.scaderea stimei de sine prin sentimente de inutilitate

653)Diagnosticele nursing la pacientii cu sindorame mentale organice pot fi formulate astefl:a.izolare sociala datorata deficitelor de memorieb.izolare sociala datorata apatieic.izolare sociala daorata iritabilitatiid.izolare sociala datorata comportamentului bizar

654)Interventiile nursing aplicate pacientului cu sindrom mental organic sunta.stabilirea unei relatii de incredere si realizarea unui mediu securizant pentru pacientb.imbunatatirea memoriei paceintului si mpromovarea stimei de sine a independentei si a abilitatii de a trai cu simptomele boliic.reducerea comportamentului ostil al pacientuluid.pregatirea pacientului pentru externare

655)Facilitatea exprimarii sentimetelor la apcientul cu sinrom mental organic se realizaeaza prin;a.invata pe apcient aptitudinile sociale utilizand tehnicile comportamentaleb.furnizeaza pacientului un feed-back pozitiv ori de cate ori el este capabil sa identifice domeniile care sunt dificilec.solicita apcientului sa clarifice orice sentemnte pe care el le exrpiam vagd.incurajeaza pacientul sa fie specific in exprimare

656)Culegerea de date la apcientii cu bolile neurologice obtine:a.drepesieb.labilitate emotionalc.ostiilitated.comportament agresiv sau combative

657)Diagnosticele nursing correlate cu traumatismele craniene pot fi formulate astfel:a.alterarea exercitatii rolului determinate de limitarea fizicab.alterarea proceselor familiare datorata modificarii de roluri in familiec.lipsa de complianta la tratament datorata lipsei de control personald.scaderea stimei de sine datorata lispei de aptitudini sociale

658)Interventii nursing aplicate pacientilor cu traumatisme craniene sunt:a.alterarea proceselor de gandire datorate disconcordantei affectiveb.pertubarea stimei de sine datorate lipse de success in domeniile majore ale vietiic.reducerea omportamentului social nerecorespunzatord.imbunatatirea memoriei pacienului

87

659)Interventile nursing aplicate pacientilor cu traumatisme craniene sunt:a.promovarea interesului pacientului pentru evenimentele externeb.reducerea negativismuluic.reducerea manipulariid.cresterea eficitnetei terapiei

660)Promovarea exrpimarii sentimentelor de catre pacientul cu traumatism cranio-cerebral se realzaeaza prin:a.incurajeaza exprimarea de catre pacient a maniei si a resentimentelorb.asigura support specific pacientului care a suferit o pierderec.incurajaeaza pacientul sasi exprime senteimentele in mod deschisd.furnizeaza informatii de edcuatie pentru sanatate

661)Culegerea de date la apcientii care prezinta o mahnire adnaca unei pierderi importante obitne urmatoarele:a.dificultatea de a accepta pierdereab.negarea pierderiic.negarea sentimentelord.incapacitatea de a exrpiam sentimentele

662)Culegerea de date la pacientii care preinta o mahnire adanca datrita unei pierderi importante obtine urmatoarele:a.comportament depresivb.pierderea interesului pentru activitati zilnicec.agitatied.somnolenta

663)Diagnosticele nursing la apcientii care rezinta o mahnire adnaca datorita unei pierderi importante pot fi formulate astefel:a.manire anticipative ddatorata unei boli terminaleb.tulburari de comunicare verbala cauzzate de sentimente de vinovatiec.rraspuns post-tarumatic datorat unei experinete traumatizanted.lipsa de complianmta la tratament cazata de afectarea personalitatii

664)Diagnosticele nursing la apcientii care prezinta bo mahnire adanca datorita unei pierderi importante pot fi formulate astfel;a.alterarea starii de sanatate prin lipsa apetituluib.tulburari ale interactiunilor sociale datorite lipsei de interes pt activitatile socialec.tulburari ale odihnei prin insomnied.tulburarea relatiilor nsociale cauzate de sentimente de vinovatie

665)Incurajarea identificarii pierderii la apcientul care prezinta o mahnire adnaca datorata unei pierderi importate s poate realize prin:a.incurajarea exprimarii sentimentului prin modalitati care sunt la indemana paceintului scriindb.accepatarea sentimetnelor paceintuluic.incurajeaza apcientul sa identifice orice problema particulara sau situatie in viata care precipita spitalizared.ajuta apcientul sa recunoasca cand se simte plictisit si sa identifice activitatile care dimnueaza acest sentiment

88

666)O modificare a imaginii corporale este mult mai trauamtica cand:a.este externa si evidentab.afecteaza fata organele genitale sau sanulc.este durerroasad.este neprevazuta

667)O modificare a imaginii corporale este mult mai traumatica cand:a.este vizibilab.este necontrolatac.este nedoritad.este neprevazuta

668)Culegerea de date personale cu alterarea imaginii corporale obtine:a.resentimentb.vinovatiec.confuzied.senteimetn depresiv

669)Diagnosticele nursing la pacientii care prezinta alterarea imaginii corporale pot fi formulate astfel:a.alterarea imaginii corporale datoirta unei operatii chirurgicaleb.alterarea comunicarii verbale prin scaderea sentimentelorc.izolare sociala cauzata de scaderea stimei fata de sined.lipsa de speranta datorita pierderii

670)Diagnosticele nursing la pacientii care prezinta alterarea imaginii corporale pot fi formulate astfel:a.anxietatee datorata reducerii abilitatilor de autoingrijireb.disfunctie sexuala datorita pierderiic.afectarea interactiunilor sociale datorata ideilor bizared.potential risc de violenta determinat de sentimente de taradare

671)Persoana care experimenteaza alterarea imaginii corporale poate prezenta urmatorele sentimente:a.neajutorareb.repulsie fata de sinec.vinovatied.invidie fata de persoanele sanatoase

672)La pacientii cu alterarea imaginii corporale,promovarea stimei de sine si identificarea fortelor proprii se pot realiza prin:a.promovarea unei nutritii adecvateb.promovarea unui echilibru adecvat intre odihna si activitatec.oferirea unui feedback pozitivi si incurajarea apcietului cand acesta isi demonstreaza capacitatiled.ajuatrea apcientului in identificarea acelor abilitati care nu sunt afectate de modificarile fizice

89

673)Educarea apcientului cu alterarea imaginii corporale in legatura cu schimbarea si integraraea noilor aptitudini se realizeaza astfel:a.informeaza pacientul despre modificarile fizice surveniteb.informeaza pacientul in legatura cu aptitudinile necesare pentru autoingrijire,autoadministrarea de medicamentec.permite si incurajeaza pacientul sa practice noile aptitudini sis a le impartaseasca si altorad.romoveaza o hidratare adecvata

674)Reducerea hiperreactivitatii si agitatiei la pacientii cu comportament maniac se realizeaza prin:a.realizarea unor relatii de incredereb.incurajarea unei diete nutritionalec.furnizarea unui sport emotionald.reducerea stimulilor de mediu ori de cate ori este posibil

675)Reactiile adverse ale terapiei cu litiu lichida.gust metallicb.tremur intermittent al mainiic.sete,ingestie crescuta de lichided.stare de voma interminenta

676)Semnele care indica un nivel toxic sanguine al litiului include:a.diaree consistentab.hipercontractilitate muscularac.agitatied.varsatura persistenta

677)Comportamentul depresiv poate aparea in urmatoarele situatii;a.depresie postpartumb.sindrom premenstrualc.mahnire adanca ca urmare a unei pierderi importanted.discordanta afectiva

678)Diagnosticele nursing correlate cu comportamentul depresiv sunt:a.alterarea comunicarii verbale datorita reducerii capacitatii de exrpimare a sentimentelorb.alterarea starii de sanatate cauzata de sentimente de autodistrugerec.constipatie datorata imobilitatii fiziced.raspuns portraumatic datorat unui istoric de viol sau incest

679)Interventiile nursing aplicate persoanelor cu symbol depresiv sunt:a.promovarea unei nutritii hidratari si eliminari adecvateb.reducerea dezorientariic.promovarea sentimentului de incredere propried.promovarea tratamentului pentru probleme associate depresiei

680)Riscul de suicid este crescut cand:a.este formulat un planb.exista antecedente de tentative suicidec.tentativele suicidale devin mai dureroase si mai violented.pacientul locuieste cu familia

90

681)Protejarea pacientului cu comportament suicidal cu tendinte autodisctructive se realizeaza prin:a.salonul pacientului trebuie situate centralb.evalueaza potentialul suicidar al pacientuluic.reduceresa sentimentelor de depresied.incurajarea comunicarii

682)Diagnosticle nursing la apcientii care prezinta refuz de a se alimenta pot fi formulate astefel:a.alterarea nutritiei;ingestie scazuta datorata anorexiei nervoaseb.tulburarea deglutitiei datorata reactiilor adverse medicamentoasec.deficit de autoalimentatie prin psihoza acutad.constipatie datorata scaderii activitatii fizice

683)La pacientul internat pentru dezalcolizare se aplica urmatoarele interventii nursing:a.ajuta pacientul sa stabileasca relatii supportive cu alte personaeb.incurajarea exprimarii sentimentelor personalec.promovarea homeostaziei si reducerea simptomelor de abstinentad.furnizeaza un mediu securizant

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

NURSING COMUNITAR pag. 83

1.Zonele”cheie” in care nursingul comunitar isi poate dovedi eficacitatea sunt:a.cancerulb.afectiunile cardiace si AVCc.bpocd.accidentelee.boli infectioase

2.In functie de situatiile particulare ale fiecarui pacient,stabiliti solutiile care se impun:3-a. nu pune probleme de ingrijire 1.prevenire secundara1-b. probleme la care face fata singur 2.prevenire tertiara4-c. probleme d ingrijire de durata,complicatii 3.reevaluare5-d. posibile probleme,in prezenta unor factori de risc 4.reevaluare,acordarea suportului2-e. pacientul nu se descurc singur si necesita interventii de ingrijire 5.prevenire primara

3)Stabiliti corespondenta corecta intre problemele de ingrijire identificate si varsta la care apar;3-a. imunizari,accidente,nevoi speciale,mediul familia 1) 15-24 ani5-b. accidente,cresterea copiilor,autonomie economica 2) >75 ani4-c. morbiditate complexa,dementa,pierderea independentei,izolare 3) 1-4 ani1-d. obiceiuri nocive,toxice(alcool,cafea,droguri),activitate sexuala 4) < 1 an planning familial,conditii economice 2-e. mediulextern,mediul familial,imunizarile,supravegherea 5) 24-44 ani dezvoltarii fizice si psihomotorii,obiceiuri familiale.

91

4)Instilarea solutiilor oftalmice se face respectand urmatoarele reguli:a.pacientul se pozitioneaza sezand,cu spatele si capul fixeb.secretiile se sterg cu tampoane sterile,imbibate in cloraminac.instilarea se face in jumatatea externa a sacului conjuctivald.pacientul trebuie sa priveasca in sus pentru instilarea in sacul conjuctival inferiore.pleaoapa superioara se curata cu pacientul privind in sus.

5)Evaluarea igienei cavitatii bucale a pacientilor,include.a.statusul nutritionalb.medicatiac.evaluarea functiilor vitaled.abilitatea pacientului de a-si efectua igiena cavitatii bucalee.starea psihica.

6)Caracteristicile gingivitei sunt:a.dintii se miscab.periajul frecvent nu este suportatc.cauza aparitiei reprezentata de placa dentarad.complicatia cea mai frecventa a radio- si chimioterapia.

7)Hipoglicemia are urmatoarele manifestari clinice:a.tremuraturib.foamec.poliuried.transpiratiie.polidipsie

8)Diabetul zaharat tip II:a.apare in copilarieb.nu necesita neaparat insulinac.apare dupa 40 de ani la obezid.necesita obligatoriu regim alimentare.raspunsurile b,c,d sunt corecte.

9)In coma diabetica se administreaza:a.insulina rapida IVb.insulina rapida SCc.ser fiziologicd.lichide per osin prima oarae.insulina semilenta in primele minute.

10)Principalele grupe de nutrienti includ:a.lipideb.hidratii de carbonc.antibioticed.apae.vitaminele.

92

11)Caracteristicile statusului nutritional la persoanele peste 75 de ani sunt:a.sunt necesare alimente cu valoare nutritionala crescutab.scade metabolismul bazalc.cresc nevoile energiced.sunt necesare alimente cu valoare energica scazutae.trebuie crescut aportul de apa si sare.

12)Printre afectiunile care se asociaza cu obezitatea sunt:a.diabetul zaharatb.HTAc.osteoartrited.cancerule.gingivita

13)Nutritia enterala la pacientii care nu se pot alimenta normal per os se face prin:a.cateter venos centralb.sonda nazo-gastricac.gastrostomad.sonda vezicalae.jejunostoma

14)Cauzele aparitiei incontinentei vezicale sunt;a.vezica atonab.factori psihologicic.febrad.infectii urinaree.pozitia ortostatica prelungita.

15)Interventii pentru restabilirea continentei urinare:a.reducerea planseului pelvinb.tratamentul constipatieic.hidratare corectad.sondajul vezical peramnente.toate raspunsurile anterioare.sunt corecte.

16)Vindecarea plagilor se realizeaza trecand prin urmatoarele faze;a.lezionalab.inflamatoriec.exudativad.poliferativae.maturare si remodelare.

17)In ingrijirea plagilor se urmaresc urmatoarele obiective;a.indepartarea exudatului fara a usca excesiv plagab.nu se indeparteaza tesuturile necroticec.mentinerea temperaturii la nivelul plagiid.managementul eficient al dureriie.se aplica obligatoriu pansamente umede.

93

18)Complicatiile plagilor includ:a.dehiscentab.infectiac.fistuleled.exudatule.inflamatia.

19)Stadiile vindecarile ulcerului de gramba sunt:a.faza exudativab.faza de granulatiec.faza de proliferared.faza de remodelaree.toate raspunsurile sunt corecte.

20)Caracteristicile durerii cronice sunt:a.este continua,cu intensificarib.are o semnificatie precisac.semnele de disconfort se reduc,desi durerea persistad.nu e insotita de reactii vegetativee.are evolutie favorabila in timp.

21)Managementul durerii respecta urmatoarele principii:a.doza de medicament se stabileste individualb.administrarea se face la nevoiec.la domiciliu se utilizeaza preferential amestecuri de analgeziced.reducerea durerii depinde de doza si de ritmicitatea administrariie.pacientii care au inceput tratamentul cu opioide necesita administrarea de laxative.

22)Variatiile debitului expirator maxim-peack flow- sunt utile in evaluarea evolutiei astmului bronsic astfel:a.scaderea valorii PF reflecta un control insuficient al AB,in absenta semnelor cliniceb.variatii ale PF pe parcursul zilei reflecta un control insuficient al AB,in absenta semnelor clinice pacientuluic.raportarea PF se face cel mai corect la valorile standard,masurate la sportivid.scaderea PF la 75% din valorile proprii maximate,reprezinta un semn de alarmae.reducerea valorii PF la un pacient sub tratament,semnifica evolutie favorabila.

23)Tuberculoza poate fi suspicionata clinic pe baza urmatoarelor simptome:a.dispneeb.sufebrilitati,febrac.hemoptiziid.hemoragii conjuctivalee.deficit ponderal sub 10%.

24)In etiologia BPOC sunt implicati:a.fumatulb.poluareac.infectiiled.obezitatea.

94

25)HTA secundara poate aparea in contextul urmatoarelor afectiuni:a.coarctatia de aortab.constipatiac.afectiuni renaled.BPOCe.tumori craniene.

26)Masurarea corecta a TA presupune:a.conditii de confort fizic si termicb.bratul se pozitioneaza orizontal la nifvelul spatiului IV ic.stangc.masuarera se face la ambele maini,diferentele peste 20mmHg se noteazad.manseta se umfla la o presiune ce depaseste cu 20mmHg TA sistolicae.toate raspunsurile sunt corecte.

27)Interventii nefarmacologice pentru reducerea TA:a.reducerea stresuluib.reducerea alimentelor bogate in glucide si vitaminec.reducerea greutatiid.reducerea exercitiului fizice.reducerea sodului din alimentatie.

28)Pacientii varstnici se confrunta cu urmatoarele probleme de sanatate:a.1 din 3 varstnici prezinta deficiente de auzb.osteoporoza este mai frecventa la barbatic.alterarea statusului nutritional e asociat cu afectiuni fizice,alterare mentala si nu cu varsta in sined.reducerea functiei cognitive debuteaza dupa 50 de anie.dementa apare la 1 din 5 varstnici peste 85 de ani.

29)La pacientii cu disfagie trebuie respectate urmatoarele reguli de alimentare:a.pacientul se pozitioneaza in sezut,cu trunchiul si capul sustinuteb.pacientul se pozitioneaza in decubit dorsal imediat dupa alimentarec.se administreaza cantitati mici la o inghititurad.se administreaza orice fel de alimente,taiate in bucati mici.e) la sfarsit se controleaza cavitatea bucala pt eliminarea resturilor alimentare

30)Echipa multidisciplinara de ingrijire a pacientilor cu AVC include:a.preotb.nursec.logopedd.fizioterapeutie.stomatolog.

31)Caile de transmisie a virusul HIV sunt:a.sexualab.perinatalac.aerianad.inseminare artificialae.contact cu vesela contaminata.

95

32)Progresia infectiei HIV pana la AIDS trece prin urmatoarele faze:a.perioada asimptomaticab.perioada stabilac.sindrom de imunodeficienta-initiald.sindrom de imunodeficienta-compensate.AIDS.

33)In abordarea practica a pacientilor cu HIV trebuie sa cunoastem:a.prevenirea primara presupune identificarea persoanelor cu risc si educatia privind reducerea riscului de contaminareb.activitatea sexuala protejata -cu prezervativ- nu prezinta risc de contaminarec.prevenirea secundara se refera la mentinerea starii fizice si psihice la pacientii contaminatid.oferirea de informatii privind caile de a preveni transmiterea virusului,la un pacient purtator,reprezinta prevenirea secundarae.prevenirea tertiara se refera la ingrijirea pacientilor cu infectii asociate infectiei HIV.

34)Simptomele initiale ale infectiei HIV includ:a.adenopatie generalizatab.febra,subfebrilitatic.tuse persistentad.transpiratii nocturnee.diaree prelungita,casexie secundara.

TESTE NURSING DIVERSE pag. 89

1.Activitatea asistentului medical se poate desfasura in urmatoarele conditii:a.absolut independentb.individual conform indicatiilor mediculuic.in cadrul unei echipe medicale in functie de natura activitatii

2.Independenta in satisfacerea nevoilor fundamentale e reprezentata de:a.satisfacerea nei nevoi fundamentale prin actiuni propriib.satisfacerea nevoii fundamentale cu ajutorul altei persoanec.satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale prin actiuni proprii in functie de gradul de crestere si dezvoltare al persoanei

3.Problema de dependenta este definita ca:a.semn observabil defavorabil in starea pacientuluib.schimbare defavorabila de ordin biopsihosocial in satisfacerea unei nevoi fundamentale care se manifesta prin semne observabilec.nesatisfacerea unei nevoi fundamentale prin actiuni proprii

4.Manifestarea de dependenta consta in:a.semn observabil care permite indentificarea starii de dependentab.incapacitatea persoanei de a-si satisface una din nevoile fundamentalec.lipsa de cunostinte a persoanei asupra modului in care sa-si satisfaca nevoile fundamentale

5.Diagnosticul de ingrijire curpinde:a.descrierea procesului patologicb.enuntul problemei de dependenta,a sursei de dificultate si a manifestarii de dependentac.enuntul manifestarii de dependenta

96

6.Obiectivul de ingrijire poate fi definit astefl:a.descrierea comportamentului pe care il asteptam de la pacientb.acivitatea pe care asistenta isi propune sa o indeplineascac.ambele

7.Procesul de ingrijire reprezintaa.metoda care permite acordarea de ingrijirib.un mod stiintific de rezolvare a problemelor pacientului pentru a raspunde nevoilor sale psihice,fizice si socialec.un mod de asigurare in serie a ingrijirilor acordate pacientului

8.Acordarea ingrijirilo holistice presupune recunoasterea ca:a.fiinta umana este tot unitar,alcatuit din cor,minte ,sufletb.omul nu poate fi separat de mediul sauc.indiferent de individ,boala are aceeasi manifestari

9.Nursingul,ca parte integranta a sistemelor de sanatate curpinde:a.promovarea sanatatii si prevenirea imbolnavirilorb.ingrijirea persoanelor bolnave si sanatoasec.promovarea sanatatii,prevenirea imbolnavirilor,ingrijirea persoanelor bolnave,fizic si psihic

10.Dupa definitia OMS ce este starea de sanatate:a.absenta oricarei bolib.bunastarea fizica,psihica si socialac.functionarea corecta a tuturor aparatelor si sistemelor

11.Persoana care isi satisface nevoia de comunicare prezinta:a.debit verbal lentb.percepere inadecvata de sinec.capacitatea de a angaja si mentine o relatie stabila cu semenii

12.Manifestarile de independenta privind comunicarea pacientului sunt:a.vorbire incoerentab.functionarea normala a organelor de simtc.reactiile afective in exces

13.Urmatoarele manifestari de dependenta reprezinta tulburari de emisie urinara,cu exceptia:a.polakiuriab.oliguriac.anuria

14.Pacientul cu miopie prezinta ca manifestare de dependenta:a.departarea obiectelor de ochi pentru a le vedeab.apropierea obiectelor de ochi pentru a le vedeac.tinerea obiectelor la 30 cm de ochi ptr. a le vedea.

15)In afectiunile urechii externe (corpi straini) pacientul prezinta urmatoarele manifestari de dependenta cu exceptia:a.hipocauzei,ameteli,disconfort auricularb.secretii purulentec.tulburari de echilibru.

97

16)Manifetsari de dependenta ale imobilitatii sunt:a.anchiloza,crampa,atrofia muscularab.miscari necoordonatec.tremuraturi.

17)Luarea deciziei in alegerea vestimentatiei adecvate poate avea ca sursa de dificultate,cu exceptia:a.fractura la nivelul membrului superiorb.tulburari de gandire,durereac.pierderea imaginii de sine,tulburarea de gandire

18)Culpabilitatea reprezinta un sentiment dureros,prin care pacientul isi manifesta:a.pierderea imaginii si a respectuluib.impacarea cu gandul ca boala reprezinta o pedeapsa divinac.ansamblul de credinte si rugaciuni care reflecta dorinte si meditatii.

19)Monitorizarea clinica reprezinta:a.supravegherea unor constante clinice:functii vitale,culoarea tegumentelor,durere,dupa un orar stabilitb.recoltarea unor produse pentru examene de laborator dupa un orar stabilitc.supravegherea mobilizarii pacientului.

20)Pentru masurarea corecta a tensiunii arteriale,asistenta medicala are in vedere:a.pregatirea psihica a pacientuluib.inistirea pacientului,folosirea aceluasi aparatc.informarea pacientului,plasarea manometrului la nivelul arterei la care se face masurarea,folosirea aceluasi aparat.

21)Pentru calcularea nevoilor calorice ale organismului asistenta medicala ia in considerare:a.varsta pacientuluib.greutatea corporalac.activitatea desfasurata de individ,varsta si greutatea corporala.

22)Evaluarea riscului de producere a escarei se face la internarea pacientului in spital,evaluandu-se urmatoarele criterii:a.starea generala,de nutritie,psihica,a pacientuluib.mobilizarea,continenta,starea pieliic.ambele.

23)Circuitele functionale in unitatile sanitare respecta urmatoarele elemente:a.circuitul aseptic indica sensul de circulatie pentru protectia impotriva infectiilorb.circuitul aseptic asigura conditii de protectie impotriva infectiilorc.intre circuitul septic si cel aseptic fucntioneaza principiul nesepararii circuitelor.

24)Pentru urmarirea bilantului lichidian asistenta masoara zilnic:a.eliminarile prin urina,scaun,varsaturi,drenajeb.temperatura corporalac.ambele.

98

25)Echilibrul dintre termogeneza si termoliza-homeotermia se realizeaza prin mecanisme fizice:a.evaporarea,radiatia,conductia,convectiab.vasodilatatia,vasoconstrictiac.reducerea proceselor metabolice din organism.

26)Accidentele injectiei intravenoasa sunt urmatoarele cu excteptia:a.flebalgie,datorita injectarii prea rapide a unor substante iritanteb.hematomul prin strapungerea veneic.paralizie prin lezarea nervului sciatic.

27)Pe baza epicrizei se intocmeste:a.foaia zilnica de miscare a bolnavilorb.regimul alimentarc.biletul de iesire al bolnavului din spital.

28)Ce inseamna scaderea in liza a temperaturii:a.scaderea lenta progresivab.scaderea bruscac.scaderea usoara urmata de scensiune si in final scaderea definitiva a temperaturii.

29)Care trebuie sa fie criteriile de amplasare a unui bolnav in salon:a.locurile libere existente in sectieb.bolnavii neoperati sa fie amplasati in saloane cu bolnavi operati in vederea ajutarii acestorac.bolnavii din aceeasi categorie,cu evolutie normala,cu preocupari asemanatoare.

30)Care sunt factorii predispozanti in aparitia escarei;a.tegumentele situate direct pe un plan osos durb.starea buna de nutritie si circualtiec.infirmitatile care permit mobilizarea,insa mai greoiae.

31)Ce leziuni evolutive premerg producerea unei escare:a.edem si roseata regiuniib.constituirea escareic.faza de cicatrizare.

32)Pentru prevenirea cefaleei postrahianestezice,cum va fi asezat bolnavul pe pat:a.in decubit dorsal,cu capul ridicat pe perneb.in pozitie Trendelenburgc.in decubit dorsal,fara perna,cu capul flectat spre dreapta,cu tavita renala alaturi si interzicerea ridicarii capului.

33)Mobilizarea precoce a bolnavului urmareste:a.preintampinarea stazei venoase si producerea bolii tromboemboliceb.combaterea dureriic.combaterea tulburarilor hidroelectrolitice.

34)Care este mijlocul cel mai simplu pentru favorizarea mictiunii spontane,reluarea tranzitului si inlaturarea factorilor predispozanti la aparitia tulburarilor neurotrofice:a.sedarea dureriib.corectarea cat mai buna a pierderilor hidroelectroliticec.mobilizarea precoce a bolnavului.

99

35)La ce se intrebuinteaza acele cu bizou taiat scurt:a.injectii intramusculareb.injectii subcutantec.injectii intradermice.

36)In ce situatii poate aparea flebita dupa folosirea venelor pentru introducerea de substante terapeutice:a.dupa injectarea de solutii macromoleculareb.dupa cateterizare indelungata a venei cu tub de polietilenac.dupa administrarea de ser fiziologic.

37)care din elementele de mai jos fac parte din anamneza:a.examenul general al bolnavuluib.examenul obiectiv de apararec.antecedentele personale si heredo-colaterale.

38)Ce efecte poate avea oxigenoterapia in concentratie mare la bolnavii cu insuficienta respiratorie cronica:a.cresterea ritmului respirator b.imbunatatirea circulatiei sanguinec.stop respirator din cauza scaderii CO2 sanguin.

39)cu cat timp inaintea operatiei se rad regiunile paroase:a.in seara dinaintea operatieib.cu 1-2 ore inaintea operatieic.pe masa de operatie.

40)Anticoagulantul utilizat la recoltarea VSH-ului este:a.florura de sodiub.oxalatul de potasiu.c.citratul de sodiu.

41)Locul cel mai frecvent folosit pentru efectuarea punctiei osoase este:a.sternulb.tibiac.calcaneul.

42)Nu sunt accidente ale punctiei vezicii urinare:a.hemoragia intravezicalab.punctia pozitivac.astuparea acului.

43)Recoltarea materiilor fecale pentru examenul parazitologic permite descoperire;a.tulburarilor in secretia fermentilor digestivib.oualor de parazitic.prezentei microscopice a sangelui.

44)Locurile de lectie ale injectiei subcutante sunt:a.plica cotului b.fata exterioara a bratuluic.fata interioara a antebratului.

100

45)Locurile de electie ale injectiei intramusculare sunt:a.regiunea subclavicularab.regiunea supraspinoasa a omoplatuluic.regiunea deltoidiana.

46)Nu pot fi accidente ale injectiei intramusculare:a.flebalgiab.paralizia prin lezarea nervului sciaticc.embolia uleioasa.

47)La ce bolnavi trebuie sa fim atenti pentru a evita hiperhidratarea:a.tineri si copiib.hipertensivi,cardiacic.bolnavi cu diabet insipid.

48)Ce accidente se pot produce cand evacuam rapid cantitati mari de lichid prin punctie:a.hemoragie ex vacuob.greturi,varsaturic.hipertensiune arteriala.

49)Pentru desprinderea din plaga a compreselor,atunci cand acestea sunt foarte aderente,folosim:a.neofalina b.eterc.apa oxigenata

50)Punctele fixe ale infasarii,ca si modul prin care se termina fasa se vor plasa:a.la distanta de plaga si nu in zona delicvab.la nivelul plagiic.nu exista o legatura privind modul lor de plasare.

TESTE PE SPECIALITATI MEDICALE

BOLI INTERNE SI NURSING IN BOLI INTERNE pag. 95

1)Hemocultura reprezinta:a.decelarea prezentei anticorpilor in serul pacientuluib.insamantarea sangelui pe un mediu de cultura pentru examinarea bacteriologicac.recoltarea sangelui in scopul stabilirii grupului sanguin

2)Recoltarea hemoculturii se face in scop:a.terapeuticb.evacuatorc.explorator

3)Insamantarea pe un mediu de cultura a sangelui recoltat se face:a.in primele 24 de oreb.in primele 2 orec.imediat dupa recoltare.

101

4)Punctia pericardica reprezinta:a.toracocentazab.paracentezac.patrunderea cu un ac in cavitatea pericardica.

5)Punctia pericardica de efectueaza in:a.cardiomiopatii dilatativeb.infarcte miocardice subendocaricec.pericardite.

6)Pozitia pacientului in punctia pericardica:a.decubit ventralb.decubit lateralc.decubit dorsal.

7)Infarctul miocardic se caracterizeaza prin:a.leziuni valvulareb.malformatii coronariene congenitalec.necroza miocardica determinata de obstructie coronariana.

8)Factori de risc in afectiunile cardiovasculare sunt:a.dislipidemiileb.traumatismele toracicec.pneumoniile atipice.

9)Probleme nursing la un pacient cu infarct miocardic sunt:a.prevenirea complicatiilor imediate si tardiveb.disconfort si anxietate create de durerec.limitarea extinderii necrozei.

10)Obiective nursing la un pacient cu IMA:a.prevenirea complicatiilor imediate si tardiveb.disconfort si anxietate create de durerec.tratamentul complicatiilor.

11)Obiective nursing la un pacient cu IMA:a.sedareab.tratamentul aritmiilor ventricularec.limitarea extinderii necrozei.

12)Probleme nursing la un pacient cu infarct miocardic acut sunt:a.combaterea dureriib.deficit de autoingrijire-intoleranta la efortc.combaterea anxietatii.

13)Probleme nursing la un pacient cu infarct miocardic acut sunt:a.alterarea perfuziei tisulare-prezenta zonelor de necrozab.limitarea extinderii necrozeic.recuperarea socio-profesionala.

102

14)Obiective nursing la un pacient cu IMA:a.durerea anginoasa intensab.recuperarea socio-profesionalac.transportul pacientuluila spital.

15)Interventii nursing la un pacient cu infarct miocardic forma acuta,sunt;a.limitarea extinderii necrozeib.recuperarea socio-profesionalac.transportul pacientului la spital.

16)Interventii nursing la un pacient cu infarct miocardic acut sunt:a.prevenirea aritmiilor ventriculare si a complicatiilor b.aletarea perfuziei tisulare-prezenta zonelor de necrozac.potential de comnplicatii.

17)Interventii nursing la un pacient cu infarct miocardic acut sunt:a.recuperarea socio-profesionalab.oxigenoterapie si monitorizarea functiilor vitalec.tratamentul balnear.

18)In infarctul miocardic acut,imobilizarea:a.este facultativa,in functie de extinderea necrozeib.ne este necesara,daca pacientul are o toleranta buna la efortc.este obligatorie in primele zile de boala.

19)In infarctul miocardic acut,valorile transaminazelor sunt:a. crescute peste valorile normaleb.cu valori normalec.scazute sub valorile normale.

20)In infarctul miocardic,mobilizarea pacientului:a.nu este necesarab.se va face progresiv conform indicatiilor medicalec.se va face conform nevoilor si dorintei pacientului.

21)Complicatiile endocarditei infectioase sunt:a.embolii septice b.hipomagnezemiec.febra.

22)Probleme nursing la pacient cu endocardita infectioasa:a.potential de complicatii –migrarea vegetatiilorb.combaterea infectieic.administrarea tratamentului antibiotic.

23)Interventii nursing la pacient cu endocardita infectioasa:a.alterarea starii de nutritie b.prevenirea complicatiilorc.administrarea tratamentului antibiotic .

103

24)Analize de laborator specifice recoltate la un pacient cu endocardita infectioasa sunt:a.TGO,TGPb.hemoculturic.sideremie.

25)Obiective nursing la pacient cu endocardita infectioasa:a.deficit de autoingrijire.b.combaterea infectiei-febrei si frisonuluic.educarea pacientului privind profilaxia recidivelor.

26)Interventii nursing la pacient cu endocardita infectioasa :a.deficit de autoingrijireb.combaterea infectiei –febrei si frisonuluic.educarea pacientului privind profilaxia recidivelor.

27)Tabloul clinic al endocarditei infectioase se caracterizeaza prin prezenta:a.dispnee la eforturi medii,precordialgii de repausb.tuse seaca,sughit,durere retrosternala nelegata de efortc.febra,frison,astenie marcata,scadere ponderala,splenomegalie,paloare.

28)Intre cauzele pericarditei acute se numara:a.edem pulmonar acut in antecedenteb.infectii si boli reumatismalec.afectiuni litiazice.

29)Obiective nursing la un pacient cu pericardita;a.combaterea infectiei si prevenirea complicatiilorb.asistarea medicului la efectuarea punctiei pericardicec.pregatirea pacientului pentru investigatii radiologice.

30)Interventii nursing la un pacient cu pericardita:a.combaterea infectiei si prevenirea complicatiilorb.asistarea medicului la efectuarea punctiei pericardicec.alterarea volumului lichidian.

31)Probleme nursing la un pacient cu hipertensiune arteriala:a.potential de complicatii –accident vascular cerebralb.scaderea valorii TAc.combaterea factorilor de risc.

32)Probleme nursing la un pacient cu hipertensiune arteriala:a.durere retrosternala nelegata de efortb.diminuarea tolerantei la efortc.monitorizarea valorilor TA.

33)Interventii nursing la un pacient cu hipertensiune arteriala:a.asistarea medicului la efectuarea punctiei pericardiceb.administrarea tratamentului pentru scaderea valorilor TA pana in limite normale si prevenirea complicatiilorc.imobilizare la pat.

104

34)Interventii nursing la un pacient cu hipertensiune arteriala:a.regim hipoproteicb.educarea pacientului pentru combaterea factorilor de riscc.monitorizarea respiratiei.

35)valorile normale ale TA sistolice sunt intre;a.80-140 mmHgb.90-160 mmHgc.100-139 mmHg

36)Valorile normale ale TA diastolice sunt:a.60-89 mmHgb.50-100 mmHgc.40-80 mmHg.

37)Probleme nursing la un pacient cu arteriopatie obliteranta a membrelor inferioare:a.potential de accident-tulburari de vedereb.alterarea perfuziei tisulare la nivel perifericc.dispnee de efort.

38)Probleme nursing la un pacient cu arteriopatie obliteranta a membrelor inferioare:a.potential de comnplicatii-migrarea trombuluib.combaterea stazei venoasec.intoleranta la mers-claudicatie.

39)Obiective nursing la un pacient cu arteriopatie obliteranta a membrelor inferioare:a.imbunatatirea circulatiei arteriale perifericeb.tratament precoce al infectiilor si micozelorc.educarea pacientului-suprimarea fumatului si evitarea leziunilor tegumentare la nivelul piciorului.

40)interventii nursing la un pacient cu arteriopatie obliteranta a membrelor inferioare:a.imbunatatirea circulatiei arteriale perifericeb. combaterea stazei venoasec.educarea pacientului –suprimarea fumatului si evitarea leziunilor tegumentare la nivelul piciorului.

41)Interventii nursing la un pacient cu arteropatie obliteranta a membrelor inferioare:a.administrarea tratamentului vasodilatator indicatb.alterarea perfuziei tisulare la nivel perifericc.regim hipoproteic.

42)Probleme nursing la un pacient cu tromboflebita femuro-poplitee:a.alterarea perfuziei tisulare la nivel periferic-inflamarea peretilor venosib.imobilizare prelungita in aparat ghipsatc.combaterea stazei venoase.

43)Probleme nursing la un pacient cu tromboflebita femuro-poplitee:a.educarea pacientului-suprimarea fumatuluib.potential de complicatii-migrarea trombuluic.corectare tulburarilor biologice favorizante.

105

44)Obiective nursing la un pacient cu tromboflebita a membrelor inferioare:a.administrarea tratamentului vasodilatator indicatb.imobilizare prelungita in aparat ghipsatc.combaterea stazei venoase.

45)Interventii nursing la un pacient cu tromboflebita a membrelor inferioare:a.imbunatatirea circulatiei arteriale perifericeb.educarea pacientului in scopul combaterii stazei venoase –purtarea de ciorap elastic,masajul membrului inferior afectatc.tratament precoce al infectiilor si micozelor.

46)Interventii nursing la un pacient cu tromboflebita a membrelor inferioare:a.potential de complicatii-migrarea trombuluib.imobilizare prelungita la patc.observarea precoce a complicatiilor-semne renale=hematuria,embolia pulmonara.

47)Interventii nursing la un pacient cu insuficienta circulatorie venoasa:a.educarea pacientului pentru evitarea ortostatismului prelungit si alternarea perioadelor de activitate cu perioade de repaus cu membrele inferioare ridicateb.imobilizarea pacientului la patc.ajutarea pacientului sa-si satisfaca nevoile fundamentale.

48)Oscilometria reprezinta:a.masurarea presiunii venoase cu ajutorul oscilometruluib.masuarera pulsului la nivelul membrelor inferioarec.masurarea presiunii arteriale cu ajutorul oscilometrului.

49)Durerea cardiaca:a.poate fi localizata precordial si retrosternalb.are caracter de intepaturac.isi modifica intensitatea la schimbarile de pozitie.

50)Durerea cardiaca:a.se accentueaza la miscarile respiratoriib.este legata strict de efortc.se diminueaza sau dispare la administrare de Nitroglicerina sublingual.

51)EKG de efort consta in:a.efectuarea EKG-ului in timpul efectuarii de catre pacient a unui efort standardizatb.efectuarea EKG-ului unui pacient dupa adminsitrarea de medicamente vasoconstrictoarec.efectuarea EKG-ului unui pacient care a efectuat timp de o luna un antrenament sustinut pentru recuperarea fizica.

52)Edemul apare in:a.infarctul miocardic acutb.stenoza congenitala coronarianac.insuficienta cardiaca.

53)In functie de cauza determinata,HTA se clasifica:a.HTA medie-inaltab.HTA esentiala sau secundarac.HTA beninga.

106

54)In stadiul al II-lea,HTA se caracterizeaza prin:a.complicatii vasculare b.complicatii pulmonarec.complicatii abdominale.

55)Cardiopatia ischemica reprezinta:a.boala de nod sinusalb.boala arterelor coronarec.sindromul ischemic.

56)Cardiopatia ischemica este cunoscuta si sub forma:a.endocardita bacterianab.ischemie perifericac.ischemie miocardica.

57)Clasificarea cardiopatiei ischemice recomandate de OMS este:a.forma dureroasa si nedureroasab.forma ischemica si neischemicac.forma acuta si cronica.

58)Formele nedureroase de Cardipatie ischemica reprezinta:a.modificarile EKGb.manifestari simptomaticec.crize de angina pectorala.

59)Forma dureroasa de angina pectorala cuprinde:a.insuficienta cardiaca stangab.angina pectorala de efortc.sindrom de ischemie acuta periferica.

60)Cardipatia ischemica are ca substrat lezional si alte cauze in afara asterosclerozei:a.anginele pectorale si dislipidemiileb.infarctul miocardicc.coronaritele,amboliile si anomaliile congenitale ale arterelor coronare.

61)Cardiopatia ischemica afecteaza mult mai frecvent barbatii decat femeile,cu maxim de incidenta intre:a.45-50 anib.50-55 anic.45-66 ani.

62)Manifestarile clinice ale cardiopatiei ischemice apar si in cazul unor coronare normale prin;a.scaderea TAb.scaderea debitului cardiacc.scaderea AV.

63)Infarctul miocardic este provocat de;a.necroza ischemica a unei portiuni din miocard,prin obstruarea brusca a unei artere coronareb.necroza ischemica a unei portiuni din miocard,prin obstruarea brusca a unei vene coronarec.dislipidemie cu hipercolesterolemie.

107

64)principala cauza a infarctului miocardic este:a.hipercolesterolemiab.AVC ischemicc.ateroscleroza.

65)Angorul pectoral apare fondul unei insuficiente coronariene cronice datorita:a.valvulopatiilorb.coronarelor stenozatec.edemelor pulmonare repetate.

66)In spital se vor elucida problemele de diagnostic diferential si diagnostic etiologic in cazul angorului pectoral prin:a.EKG si transaminaze,glicemie,leucocite,VSHb.EKG si radiografie pulmonarac.EKG si ecocardiografie.

67)Insuficienta cardiaca este un sindrom clinic care rezulta din imposibilitatea de a expulza:a.cantitatea de aer primita si de a mentine un debit sanguin corespunzator nevoilor organismuluib.intreaga cantitate de sange primita si de a mentine un debit sanguin corespunzator nevoilor organismului,in conditiile unei umpleri venoase satisfacatoarec.intreaga cantitate de sange primita si de a mentine un debit sanguin corespunzator nevoilor organismului,in conditiile unei umpleri arteriale satisfacatoare.

68)Scaderea debitului cardiac in insuficienta cardiaca duce la:a.lipsa sangelui in organe si tesuturib.existenta in exces a sanglui in organe si tesuturic.lipsa oxigenului in tesuturi si organe.

69)Clasificarea insuficientei cardiace dupa locarizare este:a.insuficienta cardiaca stanga,dreapta si globalab. insuficienta cardiaca globala si unilateralac.insuficienta cardiaca bilaterala si globala.

70)Insuficienta cardiaca are:a.III stadiib.IV stadiic.V stadii.

71)factorii precipitanti in insuficienta cardiaca sunt:a.aportul mare e lichide b.repaus prelungit in excesc.aportul mare de sodiu si efortul fizic.

72)Principala consecinta a scaderii fortei de contractie in insuficienta cardiaca este:a.scaderea debitului cardiacb.scaderea volemieic.scaderea debitului de umplere venoasa.

73)Insuficienta cardiaca este decompensata cand semnele clinice apar:a.la efortb.in timpul unui efort de intensitate micac.la solicitari obisnuite si chiar in repaus.

108

74)Insuficiera cardiaca este compensata cand;a.inima nu este capabila sa faca fata solicitarilor obisnuiteb.inima este capabila sa faca fata solicitarilor obisnuitec.inima este capabila sa faca fata la eforturi mari.

75)Simptomele functionale in insuficienta cardiaca stanga sunt:a.dispnee si tuseb.durere si transpiratiic.oligurie.

76)In cazul unui stop respirator fara oprirea inimii,reanimarea respiratorie poate avea succes in urmatorul interval de timp:a.1-5 minuteb.2-7 minutec.3-10 minute.

77)Etapele stopului cardio-respirator au urmatoarea succesiune;a.stopul respirator este inevitabil urmat de stopul cardiac in urmatoarele 20-30 de secundeb.stopul cardiac este inevitabil urmat de stopul respirator in urmatoarele 20-30 de secundec.stopul respirator si topul cardiac apar in acelasi timp.

78)Moartea biologica se caracterizeaza prin:a.oprirea reversibila a respiratieib.leziuni ireversibile la nivelul creierului si in alte organec.oprirea reversibila a cordului.

79)Urmatoarele semne clinice nu se intalnesc in stopul cardio-respirator:a.oprirea miscarilor respiratorii toracice si abdominaleb.incetarea batailor inimii,absenta pulsului perifericc.mioza cu globi oculari mobili.

80)Eliberarea cailor aeriene este suficienta pentru ca victima sa-si reia respiratia:a.uneorib.intotdeaunac.niciodata.

81)Urmatoarele semne clinice nu sunt semne ale obstruarii cailor aeriene:a.absenta miscarilor respiratorii normale,dispnee zgomotoasab.torace si abdomen instabilec.lipsa curentului de aer la nas sau gura.

82)In cadrul manevrelor de resuscitare a stopuilui cardio-respirator pipele orofaringiene cat si cele nazofaringiene se pot introduce:a.numai la bolnavii constientib.numai la bolnavii inconstientic.indiferent de starea de constienta a bolnavului.

83)Introducerea pipelor oro- si nazofaringiene pot declansa la bolnavii constienti:a.reflexe periculoase de tuseb.dispneec.balans intre torace si abdomen.

109

84)Compresiunea in masaj cardiac extern se face:a.pe 1/3 inferioara a sternuluib.spre apendicele xifoidc.pe coaste in stanga sternului.

85)Frecventa compresiunilor in masajul cardiac extern este de;a.60-70/minutb.80-90/minutc.40-60/minut.

86)Eficienta respiratiei artificiale si a masajului cardiac extern este apreciata prin:a.disparitia miozeib.aparitia midriazeic.apiritia pulsului la vasele mari si disparitia midriazei.

87)Care din afectiunile de mai jos nu reprezinta contraindicatii ale masajului cardiac extern:a.leziuni grave ale peretelui toracic cu embolie gazoasab.malformatii ale oaselor cutiei toracicec.hemoragie masiva intrapericardica si tamponada cardiaca.

88.Edemul pulmonar acut apare prin inundarea brutala a alveolelor:a.de transudat sanguinolent necoagulabil prin presiuni aleveolocapilareb.datorata ruperii capilarelor pulmonarec.datorata ruperii alveolelor pulmonare

89. EPA se clasifica dupa etiologie:a.de natura anafilacticab.de natura emboligenac.de natura cardiogena

90.EPA este declansat dea.insuficienta ventriculara stangab.preinfarctul miocardicc.aterosceloroza coronariana

91.Care din semnele clinice de ai jos nu se incadreaza in taboul clinic al edemului [pulmonar:a.dispnee intensa severa,bruscab.expir greu zgomotosc.respiratie polipneica zgomotoasa

92.Conduita de urgenta a EPA cuprinde:a.eliberarea cailor resiratori si administrare de oxigenb.administrarea de perfuzii in scop de hidratarec.oxigenoterapie intermitenta pe sonda endotraheala

93.In tratamentul EPA cu valori TA crescute este contraindicata administrarea de:a.digitaliceb.diureticec.dopamina

110

94.Tratamentul EPA la inecati cu apa de mare consta in administrare de:a.sangerare 300-500 ml;b.dextran 70 si oxigenoterapiec.antibiotice si tonicardiace

95.Tratamentul EPA neurologic consta in:a.sangerare 300-500 ml;b. antibiotice si tonicardiacec. dextran 70 si oxigenoterapie

96. Tratamentul EPA de etiologie infectioasa consta in:a.sangerare 300-500 mlb. antibiotice si tonicardiacec. dextran 70 si oxigenoterapie

97.EPA de etiologie infectioasa paare in:a.gripa si infectii plmonare;b.SIDAc.meningite

98.Precizati care din afirmatiile de mai jos nu este adevarata:a.oxigenoterapia in EPA este contrainidcata deoarece creste presiunea in aleveoleb. oxigenoterapia in EPA se poate practica pe respiratie asistatac. oxigenoterapia in EPA se administreaza numai dupa umidificare

99.EPA de etiologie toxica est rpovocat de:a.intoxicatiile de alcool etilicb.intoxicatiile cu plumbc.intoxicatiile cu organofosferice si CO

100.In tratamentul EPA cu valori TA scazute este indicata administrarea de:a.morfinab.dopaminac.hipotensoare

PEDIATRIE pag. 104

1.In legatura cu necesarul in principii nutritive la sugar,urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate;A.necesarul de proteine este de 1,5 g/kgc/24 oreB.necesarul de proteine este mai mare in alimentatia artificialaC.necesarul de glucide este de 6g/kgc/24 oreD.necesarl de lipide este de 6g/kgc/24 oreE.aportul de acizi grasi saturati este preponderent

2.Contraindicatiile absolute ale alaptarii sunt:A.tireotoxicoza maternaB.fenilcetonuriaC.palatoschizisD.icterul prin inhibitoriE.ragadele mamelonare

111

3.Compozitia laptelui de mama difera de laptele de vaca prin;A.continut mai mare de glucideB.cntinut mai mic de glucideC.continut mai mare de proteineD.continut mai mic de proteineE.continu asemanator de lipide

4.Referitor la aportul de glucide ,urmatoarele afirmatii sunt false,cu exceptia:A.glucoza se absoarbe pasiv,dependent de pompa de sodiuB.aportul este exogen,in exclusivitateC.lactoza este un dizaharid format din doua molecule de glucozaD.este princiapala sursa de energieE.necesarul minim ete de 3g/kgc/24 ore

5.Necesarul zilnic de vitamina D este de:A.500 uiB.1000 uiC.crescut daca expunerea la soare este crescutaD.scauzt daca expunerea la soare este scauztaE.scazut daca expunerea la soare este crescuta

6.Aspectele fiziopatologice legate de detresa respiratorie idiopatica se refera la:A.hipoperfuzie pulmonaraB.tulburari de ventilatieC.deficit de surfactantD.complianta pulmonara crescutaE.zone intinse de emfizem pulmonar

7.in asfixia alba etapele de tratament include:A.aspiratia faringelui/stomaculuiB.masaj caridac externC.intubatie oro-trahealaD.bicarbonat de Na,4,2%pe vena ombilicalaE.totul se rezuma la stimularea nou-nascutului si administrarea de oxigen

8.Pneumonia cu Pneumocystis carinii se caracterzeaza rpin;A.frecventa crescuta la sugarii miciB.este rara la distroficiC.aspect radiologic de ‚geam mat”D.tratament cu biseptol,7-8 mg/kgc/24 oreE.tratament cu biseptol,20 mg/kgc/24 ore

9.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste bronsiolita acuta:A.este o infectie viralaB.este o infectie bacterianaC.virusul sincitial respirator este cel mai frecvent implicatD.frecventa la copilul mare

112

10.Criteriile de internare pentru bronsiolita acuta sunt:A.raspuns mediocur la bronhodilatoareB.SaO2<95%C.rata respiratorie>70/minD.varsta<3 luniE.SaO2 este obiectivul predictiv unic util pentru internare

11.Datele clinice in pneumonia la copilul mic sunt urmatoarele:A.prezenta varsaturilorB.prezenta diareeiC.tusea in reprizeD.junghiul toracicE.durerile abdominale

12.Opacitatile nodulare radiologice pot fi intalnite in:A.pneumonia stafilococicaB.pneumonia cu MycoplasmaC.pneumonia cu PiocianicD.pneumonia cu KlebsiellaE.pneumonia cu Pneumocystis carinii

13.Criteriile de internare entru pneumonia acuta sunt urmatoarele:A.varstaB.distrofiaC.febraD.greturileE.tusea

14.Forma severa de amigdalita acuta corespunde;A.epigloteiB.anginei de etiologie viralaC.Abcesului periamigdalianD.Abcesului retrofarinfianE.anginei streptococice

15.Otita supurata manifesta este caracterizata de:A.simptomatologie zgomotoasaB.febra prelungitaC.frecventa crescuta la distroficiD.prezenta varsaturilor si a scaunelor diareiceE.fenomene toxice generale

16.Enterocolitele virale sunt caracterizate prin,cu exceptia:A.debut brusc,febra ,scuane apoaseB.perioada de stare de 4-6 zileC.gravitate usoara pana la gravaD.semne clinice de impregnare viralaE.nu afecteaza activitatea dizaharidazica

113

17.Referitor la Sindromul acut de desidratare din Boala diareica acuta sunt adevarate urmatoarele cu exceptia:A.pliul cutanat este lenes/persistentB.uscaciunea mucoaselor survine mai ales in Sindromul acut de deshidratare hipotonC.diureza este neafectataD.tensiunea arteriala este scazutaE.fontanela anterioara este deprimata

18.Dieta hidrica in Boala diareica acuta include:A.aport de Na,K,ClB.aport de NaHCO3C.aport precoce de glucocaD.o duarat de 12-24 oreE.posologie pana la 200 ml/kgc/24 ore

19.Dieta de tranzitie se poate face cu urmatoarele,exceptand:A.supa de morcov 5%B.supa de morcov 3%C.decoct de orez 3 si 5 %D.mucilagiu de orez 3 si 5 %E.ceratonia,aorobon

20.Factorii favorizanti generali ai Infectiei de tract urinar sunt nurmatorii,cu exceptia:A.refluxul vezico-ureteralB.anomalia de implantare vezicala a ureteruluiC.defcitele imunologice congenitaleD.deficitele imunologice dobanditeE.diabetul zaharat

21.Principiile tratamentului etiologic in infectia de tract urinar sunt urmatoarele ,cu exceptia:A.Diagnostic corect de Infectie de tract urinarB.Identificarea germenului si testarea sensibilitatii luiC.Antibioticul ales sa realizeze concentratie sanguina inalataD. Antibioticul ales sa realizeze concentratie renala inaltaE.antibioticul ales sa elimine preponderent prin bila pentru a nu afecta rinichiul bolnav

22.Cu privire la patogenia Infectiei de tract urinar sunt nimplicate urmatoarele,cu exceptia:A.Punctul de plecare al infectiei este de obicei periuretralB.Calea de propagare este de obicei ascendentaC.Punct de plecare posibil focar septic extrarenalD.calea de propagare a infectiei descendenta ,hematogena,este cea mai frecventaE.Propagarea ascendenta a infectiei depinde decisiv si de factorii locali

23.Diagnosticul Infectiei de tract urinar necesita parcurgerea urmatoarelor etape:A.motivarea diagnosticului de infectie urinaraB.relevarea diagnosticului etiologic,bacteriurie semnificativaC.precizarea sediului infectieiD.precizarea factorilor favrizanti locali si generaliE.aprecierea functionalitatii renale

114

24.Glomerulonefrita acuta difuza poststreptococica nu este definita de:A.sindroamele edematos ,urinar,retentie azotataB.sindromul hipertensiv si de supraincarcare cardio-vascularaC.titrul ASLO crescutD.complement seric normalE.glomerulita difuza endo si extracapilara

25.Referitor la taboloul clinic din Glomerulonefrita acuta difuza poststreptococica in perioada de stare sunt adevarate urmatoarele:A.edemele sunt albe,moi,pufoaseB.Urina are aspect de ‚”spalatura de carne”C.diureza este redusa.oligurieD.proteinuria este intre 2,5-3 g/24 oreE.densitatea urinara este normala sau usor scazuta

26.Monitorizarea clinica si de laborator a bolnavului cu Sindrom nefrotic presupune:a.ingesta,diureza zilnicb.greutate,TA zilnicc.examen completat de urina bisaptamanald.proteinurie calitativa lunare.VSH,Glicemie saptamanal.

27)Sindroamele nefrotice primare sunt definite de urmatoarele,cu exceptia:a.retentia azotata este neobligatorie si tranzitorieb.complementul seric este scazutc.95% din nefrozele lipoide sunt corticosensibiled.raspunsul la corticoterapie este nesatisfacatore.leziunile glomerulare sunt minime,de scleroza glomerulara focala.

28)Referitor la feroterapie sunt adevarate urmatoarele,cuexceptia:a.absorbtia fierului adinistrat oral este de 10-30%b.sugarul nu tolereaza mai mult de 50 mg/kgc/doza de fier elementalc.administrarea p.o a preparatelor de fier se face intr-o singura doza zilnicad.feroterapia trebuie sa vizeze si saturarea depozitelore.feroterapia injectabila la sugar este de 50 mgkgc/24 ore.

29)Profilaxia anemiei feriprive se realizeaza prin:a.administrarea de fier la gravideb.ligaturarea precoce a cordonului ombilicalc.promovarea alimentatiei naturaled.suplimentrarea aportului de fier la sugarul normal cu 4,5-6 mg/kgc/zie.la sugarul normal suplimentrarea se face de la varsta de 2 luni.

30)Circumstantele fiziologice ale anemiei feriprive sunt;a.aport inadecvat necesaruluib.crestere rapidac.alimentatie predominent lactatad.cantitatea totala de fier la nou-nascute.necesarul crescut la varsta de 6 luni.

115

31)Diagnosticul de anemie hipocroma hiposideremica se sprijina pe urmatoarele:a.paloare cutaneo-mucoasab.VEM <70-80 µ³c.hipocromied.HEM<27 µg si CHEM>30%e.sideremie <80 γ%

32)Referitor la ratamentul convulsiilor,precizati care din optiunile urmatoare sunt corecte la un sugar cu G=10 kg:a.in criza,diazepam 0,25-0,30 mg/kgc/doza,intravenuosb.in criza,diazepam 0,5-0,6 ml din fiola/doza,intravenuosc.in profilaxia crizelor,fenobarbital 3-5 mg/kgc/zi,intramuscular sau p.od.in profilaxia crizelor,fenobarbital 10% 0,5 ml/zi,intramusculare. in profilaxia crizelor,fenobarbital 0,015 g,3 tablete/zi,p.o.

33)Definitia convulsiilor febrile la sugar si copilul mic cuprinde urmatoarele aspecte,cu exceptia:a.frecventa la grupa de varsta 3 luni- 5 anib.durata crizei peste 15 minute c.durata crizei sub 15 minuted.criza se poate repeta in 24 de oree.criza nerepetitiva in 24 de ore.

34)Diagnosticul de Convulsie febrile presupune:a.absenta febrei in timpul crizeib.absenta recurentelor afebrilec.prezenta recurentelor afebriled.absenta semnelor de infectie a sistemului nervos centrale.absenta infectiei virale la debutul crizei.

35)Poliartrita din Reumatismul articular acut este definit de urmatoarele,cu exceptia:a.intereseaza preferential articulatiile marib.preferate sunt soldul si umarulc.simetrica,migratorie si autolimitatad.asimetrica,migratorie si autolimitatae.vindecabila cu schele.

36)Selectati din datele de mai jos pe cele necesare pentru sustinerea diagnosticului de Reumatism articular acut:a.articulatiile genunchi drept si cot stang tumefiate,calde si dureroaseb.febrac.VSH,fibrogen intens modificated.ASLO 333 ue.artralgii la nivelul acelorasi articulatii.

37)Artrita cronica juvenila forma sistemica se manifesta prin:a.febra de tip septicemic in pusee zilnice minimum 2 saptamanib.asocierea febrei cu rash macularc.Rash-ul include leziuni lineare sau circulared.hepato-spleno-adenomegaliee.serozita.

116

38)Referitor la tratamentul Artritei cronice juvenile sunt adevarate urmatoarele,cu exceptia:a.Terapia se initiaza cu cel mai putin toxic medicamentb.Se continua cu hidroxiclorochina,apoi metotrexatc.ulterior se pot incerca imunosupresivele si apoi medicatia experimentalad.Sarurile de aur sunt frecvent utilizatree.Corticoterapia este rezervata pentru boala sistemica.

39)Efectele toxice ale oxigenoterapiei sunt urmatoarele:a.Astenieb.Edem pulmonarc.Fibroplazie retrolentalad.Varsaturie.Diaree.

40)In insuficienta cardiaca,ca si tratament fiziopatologic in pneumonii,se iau urmatoarele masuri terapeutice:a.Administrarea de tonicardiacb.Doza de intretinere pentru tonicardiac reprezinta ½ din doza totala de digitalizarec. Doza de intretinere pentru tonicardiac reprezinta 1/3 din doza totala de digitalizared.Administrare de diuretice.Administrare de furosemid.

OBSTETRICA-GINECOLOGIE pag. 110

1.Semnele prezumtive de diagnostic al sarcinii sunt:a.hipermenoreeab.amenoreeac.modificarile sanilor:crestere in volum,hiperpigmentarea mamelonului,reteaua venoasa Hallerd.aparitia miscarilor fetalee.tulburarile neurovegetative:greturi,varsaturi,sialoree.

2.Semnele clinice de probabilitate pentru sarcina sunt:a.modificarile de forma,consistenta,marime a uteruluib.tulburarile neurovegetative:greturi,varsaturi,sialoreec.modificarile colului uterin:coloratie violacee,reducerea consistentei,colul moale si catifelatd.perceperea de catre gravida a miscarilor fetalee.amenoreea.

3.Semnele clinice de certitudine pentru sarcina sunt:a.modificarile de forma,consistenta,marime a uteruluib.palparea elementelor fetale caracteristicec.modificarile colului uterin:coloratie violacee,reducerea consistentei,colul moale si catifelatd.perceperea de catre gravida a miscarilor fetalee.perceperea de catre examinator a miscarilor active fetale.

117

4.Reactiile biologige de sarcina au ca principiu:a.urmarirea efectelor biologice ale estrogenilor din urina femeii gravide asupra organelor genitale ale unor animale de experientab. urmarirea efectelor biologice ale estrogenilor din urina femeii gravide asupra organelor genitale ale unor animale de experientac. urmarirea efectelor biologice ale progesteronului din urina femeii gravide asupra organelor genitale ale unor animale de experientad.urmarirea efectelor biologice ale somatotropinei corionice din urina femeii gravide asupra organelor genitale ale unor animale de experienta.

5.Ecografia bidimensionala poate evidentia prezenta sacului ovular dupa:a.2 saptamani de amenoreeb.5 saptamani de amenoreec.3 saptamani de la fecundatied.1 saptamana de la fecundatiee.1 luna de la fecundatie.

6.In timpul sarcinii cresterea ponderala trebuie sa fie de cel putin:a.1 kgb.2 kgc.3 kgd.4 kge.5 kg.

7.Dintre investigatiile de laborator minime care se fac la gravida in primul trimestru de sarcina fac parte:a.determinarea grupului de sange si Rhb.dozarea fibrinogenuluic.WDRL si testare HIVd.hemoglobina,hematocrite.probe hepatice.

8.Masurarea mecanica sau electrica a contractiilor uterine se numeste:a.ecografieb.dinamometriec.electromiografied.nici una din cele de mai sus.

9.Parametrii activitatii contractile uterine sunt:a.amplitudinea complexelor QRSb.intensitatea contractieic.aplitudinea undelor ά(alfa)d.tonusul bazale.frecventa si ritmicitatea.

10.Timpii biomecanici ai nasterii sunt:a.angajareab.penetrareac.coboraread.detasareae.degajarea.

118

11.Travaliul se defineste ca declansat daca:a.daca exista contractii uterineb.daca contractilitatea uterina este ritmica si intensa si are gradient crescator de frecventa durata si intensitatec.daca s-a eliminat glera cervicalad.daca colul este sters si dilatat cel putin 2 cme.daca membranele sunt rupte.

12.Punctul de reper pt. stabilirea varietatii de pozitie in prezentatia craniana occipitala este:a.frunteab.nasulc.mentonuld.occiputule.creasta sacrata.

13.Punctul de reper pt. stabilirea varietatii de pozitie in prezentatia faciala este:a.frunteab.nasulc.mentonuld.occiputule.creasta sacrata.

14)Punctul de reper pt. stabilirea varietatii de pozitie in prezentatia frontala este:a.frunteab.nasulc.mentonuld.occiputule.creasta sacrata.

15.Punctul de reper pt. stabilirea varietatii de pozitie in prezentatia bregmatica este:a.frunteab.nasulc.mentonuld.occiputule.creasta sacrata.

16.Punctul de reper pt.stabilirea varietatii de pozitie in prezentatia pelviana este:a.frunteab.nasulc.mentonuld.occiputule.creasta sacrata.

17.Fenomenul angajarii consta in:a.planul de angajare al prezentatiei traverseaza stramtoarea superioarab.planul de angajare al prezentatiei parcurge bazinul obstetrical de la stramtoarea superioara la cea inferioarac.planul de angajare al prezentatiei traverseaza stramtoarea mijlocied.panul de angajare al prezentatiei travereseaza stramtoarea inferioarae.flexiunea capului la stramtoarea superioara.

119

18.Pentru dirijarea farmacodinamica a travaliului se pot utiliza:a.antibioticeb.spasmoliticec.medicatia dinamicii uterined.cumarinicee.anticumarinice.

19.Medicatia dinamicii uterine consta in:a.ocitocice in perfuzieb.ocitocice pe cale oralac.antiprostaglandiniced.prostaglandinee.betasimpatomimetice.

20.Dintre metodele obstetricale de dirijare a travaliului fac parte:a.spasmoliticeleb.ruperea artificiala a membranelorc.instilatii de solutii salined.decolarea polului inferiore.amniocenteza.

21.Dirijarea chirurgicala a travaliului se refera la:a.inciziile perineuluib.aplicatia de forcepsc.versiunea interna cu mare extractied.operatia cezarianae.incizia membranelor.

22.Urmatoarele afirmatii cu privire la prezentatia pelviana sunt adevarate:a.este o prezentatie longitudinalab.partea fetala in contact cu stramtoarea superioara este pelvisul fetalc.partea fetala in contact cu stramtoarea superioara este craniul fetald.este o prezentatie transversalae.frecventa este de 10%.

23.Factorii etiologici ai prezentatiei pelviene sunt:a.hipertensiunea arteriala indusa de sarcinab.iminenta de avortc.hidrocefaliad.polihidramniosule.oligoamniosul.

24.Explorarile paraclinice utilizate pentru diagnosticul diferential al prezentatiei pelviene sunt:a.tomografie computerizatab.ecografiac.radiografia sarciniid.termografiae.examenul Doppler.

120

25.Indicatiile operatiei cezariene in prezentatia pelviana sunt:a.prezentatia pelviana este indicatie absoluta de operatie cezarianab.viciatiile de bazinc.greutate fetala estimata peste 3000 gramed.greutate fetala estimata peste 4000 gramee.greutate fetala estimata peste 2500 grame.

26.Indicatiile operatiei cezariene in prezentatia pelviana sunt:a.prezentatia pelviana este indicatie absoluta de operatie cezarianab.uterul cicatricialc.greutate fatala estimata peste 3000 gramed.sarcina dupa tratament pentru sterilitate e.greutate fetala estimata peste 2500 grame.

27.Prezentatia transversala este o prezentatie distocica.In prezentatia transversala nasterea nu se poate desfasura pe cale naturala decat in mod exceptional.a.ambele propozitii sunt adevarate si se afla in relatie cauza-efectb.ambele propozitii sunt adevarate dar nu sunt in relatie cauza-efectc.prima propozitie este adevarata si a doua falsad.prima propozitie este falsa si a doua adevaratae.ambele propozitii sunt false.

28)Factorii etiologici ai prezentatiei transversale sunt:a.multiparitateab.malformatiile uterinec.hipertensiunea arteriala indusa de sarcinad.pelvimetriae.macrosomia fetala.

29.In prezentatia traversala,in timpul sarcinii,la palparea segmentului inferior se descopera:a.pelvisul fetalb.craniul fetalc.spatele fetald.nu se palpeaza prezentatiee.nici un raspuns nu este corect.

30.Indicatiile operatiei cezariene in prezentatia transversala sunt:a.prezentatia transversala este indicatie de operatie cezarianab.uterul cicatricialc.greutate fetala estimata peste 3000 de gramed.sarcina dupa tratament pentru sterilitatee.greutate fetala estimata peste 2500 grame.

31.Urmatoarele afirmatii cu privire la sarcina gemelara sunt adevarate:a.este o exceptie la specia umanab.este o sarcina cu risc obstetrical crescutc.incidenta este cea mai ridicata in Africad.utilizarea inductorilor de ovulatie a redus mult incidenta sarcinii gemelare.

121

32.Urmatoarele afirmatiicu privire la sarcina gemelara sunt adevarate,cu exceptia:a.este o exceptie la specia umanab.este o sarcina cu risc obstetrical crescutc.incidenta este cea mai ridicata in Extremul Orientd.incidenta este cea mai ridicata in Africa\e.utilizarea inductorilor de ovulatie a redus mult incidenta sarcinii gemelare.

33.Pentru prevenirea nasterii premature la sarcina gemelara se pot folosi:a.repausul la pat intre 30 si 36 saptamanib.administrarea de calciu si ocitocice minorec.administrarea de tocoliticed.cerclajul colului uterin.

34.Lauzia dureaza:a.4-5 saptamani postpartumb.5-6 saptamani postpartumc.6-7 saptamani postpartumd.6-8 saptamani postpartume.8-9 saptamani postpartum.

35.Parametrii urmariti in evolutia clinica a lauziei sunt urmatorii,cu exceptia:a.cantitatea de sange pierdutab.involutia uterinac.cantitatea si apectul lohiilord.involutia sanilore.temperatura.

36.In mod normal mirosul lohiilor este:a.acidb.fetidc.alcalind.fade.intepator.

37.Administrarea imunoglobulinei anti-D se face:a.in pimele 4 zileb.in primele 5 zilec.inainte de debutul travaliuluid.in timpul travaliuluie.in primele 72 de ore dupa nastere

38.Urmatoarele afirmatii cu privire la disgravidia precoce sunt adevarate:a.este o boala proprie,gestatiei,indusa de aceastab.este o boala care apare in diferite situatii patologice,nefiind o boala proprie gestatieic.cel mai frecvent greturile apar dimineata dar pot persista pe parcursul zileid.cel mai frecvent greturile apar seara dar pot fi prezente si pe parcursul zileie.se mai numeste si disgravidie de ultim trimestru

122

39.Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii avortul poate fi definit ca intreruperea intempestiva a cursului saricnii pentru feti cu greutate mai mica de:a.900 grameb.600 gramec.500 gramed.1000 gramee.550 grame

40.Procentul de sarcini diagnosticate care se soldeaza cu avort spontan este:a.10%b.15-20%c.25-30%d.35-40%e.80%

41.Cauzele ovulare,embriofetale si anexiale de avort spontan sunt:a.starile toxice materneb.sinechiile uterinec.infectiile virale materned.placenta jos inseratae.anomaliile embrionare

42.Cauzele materne generale de avort spontan sunt:a.starile toxice materneb.sincehiile uterinec.infectiile virale materned.placenta jos inseratae.anomaliile embrionare

43.Cauzele materne locale de avort spontan sunt:a.starile toxice materneb.sinechiile uterinec.infectiile virale materned.placenta jos inseratae.anomaliile embrionare

44.Avorturile endocrine prin insuficienta corpului galben se produc:a.in primul trimestru de sarcinab.in al doilea trimestru de sarcinac.in al treilea trimestru de sarcnad.pe toata durata sarciniie.insuficienta coprului galben de sarcina nu este cauza de avort spontan

45.Avortul menstrual se produce:a.in trimestrul II de sarcinab.la data presupusa a menstruatieic.in primele 3-5 saptamani de sarcinad.in primele 14 saptamani de sarcinae.dupa 14 saptamani de sarcina

123

46.Avortul ovular se produce:a.in trimestrul II de sarcinab.la data presupusa a menstruatieic.in primele 3-5 saptamani de sarcinad.in primele 14 saptamani de sarcinae.dupa 14 saptamani de sarcina

47.Avortul embrionar se produce:a.in trimestrul II de sarcinab.la data presupusa a menstruatieic.in primele 3-5 saptamani de sarcinad.in primele 14 saptamani de sarcinae.dupa 14 saptamani de sarcina

48.Avortul tardiv se produce:a.in trimestrul II de sarcinab.la data presupusa a menstruatieic.in primele 3-5 saptamani de sarcinad.in primele 14 saptamani de sarcinae.dupa 14 saptamani de sarcina

49.Urmatoarele simptome pot fi caracteristic pentru avortul spontan:a.cefaleab.valorile mari ale tensiunii arterialec.durerile lombo-abdominaled.metroragia abudentae.leucoreea abudenta

50.In iminenta de avort si in amenintarea de avort pt fi intalnite urmatoarele posibilitati evolutive:a.sarcina evlueaza intotdeauna spre avortb.sarcina evolueaza intotdeauna spre nasterec.contractilitatea uterina si sangerarea poate sista cu evolutia in continuare a sarciniid. contractilitatea uterina si sangerarea se poate accentua cu evolutia spre avorte.nici una dintre variantele de mai sus nu este corecta

51.Principalele mijloace terapeutice folosite in amenintarea de avort sunt:a,antialgicele majoreb.tratamentul hormonal cu progesteronc.antispaticeled.repausul la pate.prostaglandinele

52.Principalele mijloace terapeutice folosite in amenintarea de avort sunt;a.antiprostaglandinicee si antiocitociceleb.tratamentul hormonal cu progesteronc.antispaticeled.tocoliticelee.prostaglandinele

124

53.Complicatiile septice ale avortului provocat pot fi localizate,generalizate,pana la soc toxico-septic.Complicatiile septice sunt cele mai frecvente si mai grave complicatii ale avortului provocat.a.ambele propozitii sunt adevarate si se afla in relatie cauza-efectb. ambele propozitii sunt adevarate dar nu sunt in relatie cauza-efectc.prima propozitie este adevarat si a doua falsad.prima propozitie este falsa si a doua adevaratae/ambele propozitii sunt false

54.In etiologia avortului infectat pot fi implicati:a.germeni gram negativib.virusul herpeticc.virusul papilomad.germeni gram pozitivie.germeni anaerobi si aerobi

55.Nasterea spontana prematura se defineste ca intreruperea intempestiva a cursului sarcinii la o varsta gestationala cuprinsa intre;a.26 si 40 de saptamanib.29 si 38 de saptamnic.29 si 36 de saptamanid.30 si 36 de saptamanie.26 si 42 de saptamani

56.La exemenul clinic obstetrical in sindromul de preruptura uterina se constata:a.uter hiperton,retractat pe fatb.ligamentele rotunde se palpeaza in tensiunec.modificari plastice marcate ale perezentatiei(bose voluminoase)d.sangerare vaginala redusae.sangerare vaginala abundenta

57.Diagnosticul rupturii uterine se face:a.prin examen radiologicb.prn examen ecograficc.prin tuseu vaginal care evidentiaza extinderea unei leziuni cervicaled.prin control manual al cavitatii uterinee.prin tomografie computerizata

58.Tratamentul rupturii uterine consta in:a.masaj energic al uterului si administrarea de stipticeb.punga de gheata pe abdomen si administrarea de stiptcec.tratament chirugical dupa stabilizarea hemodinamica a bolnaveid.tratament chirugical de urgenta fara a se mai astepta stabilizarea hemodinamicae.pe cat posibil tratament medical si daca sangerarea nu se opreste tratament chirurgical

59.Tratamentul rupturilor perineale consta in:a.tratament medical cu antialgice si simptomaticeb.tratament local cu antiseptice si pansament sterilc.sutura chirurgicala a leziunilord.antibiotice in doza mare datorita zonei cu potential septice.nici una din cele de mai sus

125

60.Infectiile puerperale se definesc ca:a.totalitatea starilor infectioase cu poarta de intrare genitalab.totalitatea starilor infectioase ce apar in lauziec.totalitatea starilor patologice ce apar in lauzied.totalitatea starilor infectioase cu poarta de intrare genitala ,aparute in lauziee.nici una din cele de mai sus

61.Incidenta medic a infectiilor puerperale este de:a.1%b2%c.10%d.25%e.30%

62.Caile de propagare ale infectiei in infectiile puerperale pot fia.calea directa prin insamantarea germenilor in caile genitaleb.calea canaliculara ascendentac.calea limfaticad.calea sanghinae.nici una din cele de mai sus

63.Urmatoarele afirmatii cu privire la infectiile perineale sunt adevarate cu exceptia:a.se manifesta prin fenomene inflamatorii localeb.se manifesta prin semne generale,febra,stare generala alterata,etcc.tratamentul este in general locald.tratamentul este general cu atibiotice in doze mari,administrat parenterale.netratata,afectiunea poate evolua spre propagare locoregionala

64.Urmatoarele simptome si semne sunt sugestive pentru endometrita puerperala:a.febrab.starea generala alterata in raport cu gravitatea infectieic.sangerarea vaginala abundentad.paloarea marcata a tegumentelore.uterul sub-involuat

65.Galactocelul consta in:a.aparitia fenomenelor inflamatorii la nivelul sanului pe traseul unui canal limfaticb.formatiuni tumorale solide la nivelul sanului secundare lactatieic.aparitia secretiei lactate pe un san cu mastoza chisticad.aparitia unor cavitati chistice la nivelul sanului prin obstruarea cailor secretrii si acumularea laptelui in canalele galactforee/nici una din cele de mai sus

66.Limfangita sanului in lactatie se trateaza prin;a.suprimarea alaptarii din sanul bolnavb.evacuarea artificiala a lapteluic.incizia chirugicala a leziuniid.ablacteree.antiinflamatoare

126

67.Mastita acuta nesupurata se trateaza prina.suprimarea alaptariib.antibioticec.incizia chirugicala a lleziuniid.punctie biopsie in leziunee.antiinflamatore

68.Sindromul premenstrual se defineste ca:a.criza dureroasa pelviana,insotita adeseori de o mica metroragie,si care apare la jumatatea ciclului menstrualb.ansamblul tulburarilor functionale care apar inaintea menstruatiei la unele femei si dispar odata cu terminarea eic.un ansamblu de dureri pelviene si lombare care apar in timpul menstruatiei d.absenta menstruatieie.sangerari anormale ale endometrului ca o consecinta a dereglarii mecanismului fiziologic al ciclului menstrual

69.Sindromul intermenstrual se defineste ca:a.criza dureroasa pelviana,insotita adeseori de o mica metroragie,si care apare la jumatatea ciclului menstrualb.ansamblul tulburarilor functionale care apar inaintea menstruatiei la unele femei si dispar odata cu terminarea eic.un ansamblu de dureri pelviene si lombare care apar in timpul menstruatiei d.absenta menstruatieie.sangerari anormale ale endometrului ca o consecinta a dereglarii mecanismului fiziologic al ciclului menstrual

70.Dismenoreea se defineste ca:a.criza dureroasa pelviana,insotita adeseori de o mica metroragie,si care apare la jumatatea ciclului menstrualb.ansamblul tulburarilor functionale care apar inaintea menstruatiei la unele femei si dispar odata cu terminarea eic.un ansamblu de dureri pelviene si lombare care apar in timpul menstruatiei d.absenta menstruatieie.sangerari anormale ale endometrului ca o consecinta a dereglarii mecanismului fiziologic al ciclului menstrual

71.Amenoreea se defineste ca:a.criza dureroasa pelviana,insotita adeseori de o mica metroragie,si care apare la jumatatea ciclului menstrualb.ansamblul tulburarilor functionale care apar inaintea menstruatiei la unele femei si dispar odata cu terminarea eic.un ansamblu de dureri pelviene si lombare care apar in timpul menstruatiei sau insotesc menstruatiad.absenta menstruatieie.sangerari anormale ale endometrului ca o consecinta a dereglarii mecanismului fiziologic al ciclului menstrual

127

72.Hemoragiile uterine disfunctionale se definesc ca:a.criza dureroasa pelviana,insotita adeseori de o mica metroragie,si care apare la jumatatea ciclului menstrualb.ansamblul tulburarilor functionale care apar inaintea menstruatiei la unele femei si dispar odata cu terminarea eic.un ansamblu de dureri pelviene si lombare care apar in timpul menstruatiei sau insotesc menstruatiad.absenta menstruatieie.sangerari anormale ale endometrului ca o consecinta a dereglarii mecanismului fiziologic al ciclului menstrual

CHIRURGIE pag. 120

1.Supravegherea primara implica:a.evaluarea functiilor vitaleb.identificarea problemelor amenintatoare de viatac.evaluarea sistematica a pacientuluid.initierea simulta na a masurilor de resuscitaree.identificarea tuturor problemelor de ingrijire

2.In cadrul supravegherii primare urmarim:a.diurezab.circulatia si controlul hemoragiilorc.statusul psihologicd.mentinerea libera a cailor respiratoriie.expunerea pacientului

3.Cauze ale obstructiei cailor respiratorii:a.pacienti comatosi cu reflexe diminuate sau aboliteb.traumatisme toraco-abdominalec.spanzuraread.edem Quinckee.pneumotoracele

4.Obstructia completa a cailor respiratorii se mainfesta prin;a.bradipneeb.retractia musculaturii intercostalec.cianozad.tuse productivae.stridor

5.Interventii de reducere a obstructiei cailor respiratorii:a.pozitionarea pacientului in decubit lateralb.luxatia anterioara a manibuleic.aspiratiad.oxigenoterapiae.plasarea unei sonde orofaringiene

128

6.Pneumotoracele in tensiune se carcaterizeaza prin:a.este potential letalb.aerul patrunde in inspir in spatiul pleural si nu se poate evacua in expirc.se insoteste obligatoriu de o plaga penetranta toracicad.se poate vindeca spontan,de aceea nu se initiaza imediat interventiile terapeutice e.dispnee,tahicardie.devierea traheei,estomparea zgomotelor cardiace,jugulare turgescente,etc

7.Interventii de ingrijire la pacientii cu volet costal:a.plasarea pacientului in decubit ventralb.asigurarea oxigenarii adecvatec.reducerea anxietatiid.plasarea pacientului pe partea afectatae.efectuarea de exercitii respiratorii

8.Tamponada cardiaca este sugerata de urmatoarele semne clinice:a.distensia jugularelorb.cresterea TAc.accentuarea zgomotelor cardiaced.cianozae.reducerea TA

9.Examinarea neurologica primara urmareste:a.starea de constiintab.reflexele osteo-tendinoasec.dimensiunea pupilelord.tonusul musculare.reactivitate ala stimuli

10.Supravegherea secundara se caracterizeaza rpin;a.include masuri de resuscitareb.examinaea completa a pacientuluic.include culegerea datelord.incepe dupa stabilizarea leziunilor amenintatoare de viatae.incepe odata cu masurile de resucitare

11.Dupa modul de producere,plagile se clasifica astfel:a.taiateb.profundec.recented.intepatee.contuze

12.Boala generala a arsilor include urmatoarele stadii:a.socul combustional,perioada postagresionalab.perioada metaagresionala dismetabolicac.perioada chirurgicala,catabolic-anabolicad.perioada de soc traumatice.perioada subclinica

129

13.Clasificarea arsurilor in functie de profunzime se face astfel:a.gradul I-epidermul partialb.gradul II-epiderm si dermc.gradul III-flictena hemoragicad.gradul IV-toata grosimea tegumentului,cu escare de grad IVe.toate raspunsurile anterioare sunt corecte

14.Efectuarea corecta a unui pansament trebuie sa respecte urmatoarele rpincipii:a.sa asigure absorbita secretiilorb.sa asigure otemperatura de minim 38 grade C la nivelul plagiic.sa se aseptizeze plaga cu antiseptice corespunzatoare studiului ei de evolutied.sa se lucreze in conditii de asepsie perfectae.sa se asigure mobilizarea regiunii lezate,pentru grabirea vindecarii

15.Factorii-cheie implicati in accelerarea vindecarii sunt:a.reducerea aportului de lichideb.suportul nutritionalc.prevenirea si tratarea infectieid.hipoxiae.suportul psihologic

16.In evaluarea si descrierea unei plagi trebuie prezicate:a.ora ultimei schimbari a pansamentuluib.persoana carea aschimbat ultima data pansamentulc.descrierea zonei din jurul plagiid.aspectul lichidului drenat din plagae.diureza

17.Motivele pentru a „deranja”o plaga sunt:a.pentru a urmari evolutia pe termen scurtb.pentru a indeparta exudatul in excesc.pentru a indeparta tesutul necrozatd.pentru a indeparta tuburile de dren sau suturilee.pentru a o lasa deschisa,favorizand oxigenarea

18.Pregatirea preoperatorie are ca scop:a.prevenirea infectiilor postoperatoriib.amanarea interventiei chirurgicalec.prelungirea perioadei de spitalizared.pevenirea complicatiilor intraoperatorie.neutralizarea susrselor de infectie cu originea la nievlul tegumentului

19.Bilantul clinic general urmareste:a.inaltimea si greutateab.varsta aparenta si realac.starea psihicad.antecedentele familialee.diureza

130

20.Examinarile de la laborator de rutina includ:a.HLGb.uroculturac.glicemiad.ureeae.VSH

21.Interventii pentru reducerea senzatiei de greata si a varsaturilor in perioada postoperatorie:a.administrarea de ceaiuri de citriceb.administrarea medicatiei parenteralc.sondaj nazogastricd.evitarea antiemeticelore.pozitionarea pacientilor in decubit lateral

22.Interventii pentru profilaxia ileusului si reluarea alimentatiei portoperator:a.imobilizarea pacientuluib.in perioada de atonie gastrointestianala,pacientul nu v aprimi alimente pe gurac.montarea unui tub de gaze la pacientii meteorizatid.administrarea de laxative la indicatia mediculuie.se vor evita clismele la pacientii cu inteverventii pe tubul digestiv superior

23.Profilaxia tromboeomboliilor se realizeaza prina.masaj pt stimularea circulatieib.imobilizarea extremitatilorc.folosirea ciorapilor si a faselor elasticed.administrarea de heparina la pacientii cu risce.pozitionarea pacientului in decubit lateral stang

24/Simptomatologia localal a fracturilor consta in;a.deformarea regiuniib.escoriatii si plagi in zona fracturiic.crepitatii osoased.eschimoze,hematone.stari lipotimice,datorate durerii

25.Principiile unei imobilizari corecte a fracturilor sunt:a.asigurarea functiilor vitale are prioritate daca imobilizarea unei fracutri nu permite efectuarea masurilor de resuscitareb.sa fie adaptata reliefului anatomic al regiunii accidentatec.sa cuprinda obligatoriu articulatiile situate deasupra focarului de fracturad.sa fie realizata in asa fel incat indepartarea ei sa fie cat mai facilae.sa nu exercite compresiune asupra circulatiei sanguine a membrului

26.Indicatiile sondajului vezical sunt:a.efectuarea examneului sumar de urinab.monitorizarea debitului urinarc.intraoperator in interventii de lunga duratad.controlul incontinentei de urinae.examinarea prostatei

131

27.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:a.crsterea TA favorizeaza cresterea diurezeib.corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice se incepe imediat,prin administrarea de lihice per osc.se evita fortarea diurezei prin administrarea excesiva de lichided.nu se administreaza diuretic inainte de corectarea volemieie.diureza nu se poate monitoriza prin catetersim vezical

TESTE CHIRURGIE – CONTINUARE pag.123 din carte

1.Pentru pregatirea instrumentarului chirurgical se utilizeaza:a.mijloace mecaniceb.mijloace termicec.mijloace chimice

2.Caldura uscata sterilizanta este reprezentata de:a.falmbareb.fierul de calcatc.etuva cu aer pupinet

3.Flambarea vizeaza:a.sterilizarea obisnuita in chirurgieb.sterilizarea de urgentac.sterilizarea uzuala in bacteriologie

4.temperatura si durata expunerii la pupinel (etuva):a.180º-40 minb.180º-30 minc.180º-80 min

5.Intervalul de timp cat instrumentele pupinelizate sunt considerate sterile:a.48 hb.24 hc.10 h

6.Caldura umeda sterilizanta presupune:a.apa caldab.apa fierbintec.fierbered.expunere la vaporie.vapori sub presiune

7.Antiseprice cu degajare de O2 sunt:a.perhidrolb.apa oxigenatac.oxicianura de mercur

8.Materialul cauciucat se sterilizeaza in:a.pupinelb.autoclavc.baie alcoolica

132

9.Autoclavarea presupune:a.expunerea la vaporib.utilizarea de vapori sub presiunec.utilizarea de vapori de etilenoxid

10.Complicatiile ulcerului sunt:a.hemoragiab.perforatiac.stenozad.penetratiae.malignizarea

11.Vagotomia presupune:a.extirparea nervului vagb.sectionarea nervului vagc.sutura nervului vag

12.Sindromul de ansa aferenta este caracteristic:a.gastroduodenoanstomozeib.gastrojejunoanastomozeic.piloroplastiei

13.Colecistectomia semnifica:a.incizia colecistuluib.extragerea calculilorc.extirparea colecistului

14.Hemoragie interna inseamna:a.hemoperitoneub.hemopericardc.hemotorax

15.plaga penetranta semnifica:a.plaga abdominalab.plaga parietala cu interesarea peritoneuluic.plaga pancreatica

16.Sindromul de strivire reprezinta:a.patologie nervoasab.patologie musculara si circulatoriec.insuficienta renala cronica

17.Arsurile se clasifica in:a.trei gradeb.doua gradec.patru grade

18.Indicele pronostic se refera la:a.operatiile anterioare ale bolnavuluib.produsul-suprafata arsa X profunzimeac.localizarea arsurii

133

19.Regula lui Wallace reprezinra:a.multiplu de 1b.multiplu de 9c.multiplu de 3

20.Suprafata palmei bolnavului reprezinta:a.2 %b.3 %c.1 %

21.Prelucrarea primara in arsuri reprezinta:a.decapareb.evacuarec.tratament chirurgical local,epilare,profilaxia AT

22.Socul postcombustional apare la:a.ip<40b.ip=40-100c.ip>160

23.Degeratura reprezinta:a.hipotermie generalab.congelare localac.gangrena la arteritici

24.Degeratura prezinta:a.trei stadiib.doua stadiic.patru stadii

25.Piciorul de transee semnifica:a.gangrenab.edem cu tulburari trofice si vastomotoriic.micoza antepicior

26.Tratamentul degeraturii presupune:a.reancalzire rapidab.reancalzire treptatac.tonicardiace

27.Pentru peritonita este caracteristic:a.semnul valuluib.contractura musculara abdominalac.semnul Rowsing

28.Peritonita chimica este caracteristica:a.perforatiei gastriceb.perforatiei duodenalac.perforatiei apendiculare

134

29.Perforatia colecistului determina:a.coleperitoneub.peritonita biliarac.peritonita stercorala

30.Peritonita apendiculara poate fi:a.generalizatab.localizatac.in doi timpi

31.Peritonita poate apare:a.in perforatie de organ digestiv luminalb.postoperatorc.prin perforatie diastatica

32.Reactia peritoneala este definita de semnele:a.rezonatorului (Mandel)b.decompresiunii bruste Blumbergc.apararea musculara

33.Peritonita poate fi diagnosticata prin:a.leucocitozab.punctie abdominalac.pneumoperitoneu

34.Abdomenul acut chirurgical include:a.colica biliarab.peritonita acuta generalizatac.pancreratita acutad.hemoperitoneue.infarct intestinal

35.In ocluzie se practica:a.examenul baritat gastrointestinalb.clisma baritatac.clisma evacuatorie

36.In suspiciune de ulcer perforat se interzice:a.examenul baritat gastricb.punctia abdominalac.clisma terapeutica

37.In stadiul cronic al empiemelor pleurale apar urmatoarele modificari:a.pungi pleurale delimitate de simfizeb.ingrosari pleuralec.calcifieri pleuraled.fistule bronho-pleuro-cutanatee.colectie serocitrina,tulbure,abudenta in marea cavitate pleurala

135

38.Obiectivele tratamentului local in pleureziile purulente sunt:a.evacuarea puroiuluib.dezinfectia pleureic.aparitia pahipleuriteid.prevenirea constituirii cloazonarilore.prevenirea pahipleuritei

39.care din urmatoarele conditii patologice pot cauza un sindrom de ischemie acuta prin embolie:a.fibrilatia atrialab.mixomul atrial stangc.endocarditeled.anevrismele arterialee.tromboflebita superficiala

40.Forma tipica a sindromului de ischemie acuta se caracterizeaza prin urmatoarea simptomatologie cu exceptia:a.durereb.edem al membruluic.paloarea extremitatiid.absenta pulsuluie.parestezie

41.Datorita careia dintre proprietatile seroasei peritoneale organismului reuseste sa localizeze procesele supurative intraperitoneale:a.secretorie b.rezorbtivac.plasticad.imunologicae.secretorie si imunologica

42.Care din urmatoarele afirmatii este cunoscuta sub denumirea de legea lui Stokes:a.orice seroasa iritata produce paralizia musculaturii netede subiacenteb.orice seroasa iritata determina aparitia unui exudatc.orice seroasa inflamata determina aparitia unui transudatd.ileusul dinamic duce la inflamatia seroasei supraiacentee.iritatia seroasei peritoneale nu determina neaparat paralizia musculaturii netede subiacente

43.Care din urmatoarele semne sunt semne de iritatie peritoneala:a.semnul Blumbergb.semnul clopoteluluic.apararea muscularad.contractura muscularae.clapotajul

44.Care din urmatoarele afirmatii legate de pneumoperitoneu sunt false:a.este un semn ecograficb.e caracteristic ocluziilor intestinalec.se evidentiaza prin decompresiunea brusca a peretelui abdominald.este semn radiologic caracteristic perforatiilor jejuno-ilealee.este semn radiologic care poate fi pus in evidenta in perforatiile gastrice,duodenale,colice,rectale si ale esofagului

136

45.Urmatoarele conditii patologice determina ocluzie intestinala prin obstructie de cauza endolumentala,cu exceptia:a.tricobezoarb.bridec.fitobezoard.ghem de scarizie.calcul biliar

46.Care din urmatoarele semne radiologice este patognomonic pentru ocluzia intestinala:a.pneumoperitoneulb.aeroenteriac.nivelele hidroaericed.pneumobiliae.abdomenul opac

47.Care din urmatoarele semne si simptome nu fac parte din tetrada diagnosticata a ocluziilor intestinale:a.durerea abdominalab.varsaturilec.apararea muscularad.meteorismule.suprimarea tranzitului intestinal.

48.Notiunea de ileus dinamic este sinonima cu:a.ocluzia mecanicab.peritonita generalizatac.ocluzia prin strangulared.ocluzia intestinala functionalae.ocluzia prin obstructie

49.caracterul de colica intermitenta al durerii abdominale este caracteristic pentru:a.peritonita acuta generalizatab.infarctul enteromezentericc.volvulusul intestinald.ocluzia mecanica prin obstructiee.ocluzia mecanica prin stranglare.

TESTE LICENTA

SANATATE PUBLICA SI NURSING COMUNITAR pag. 129

1.Cum sunt definite serviciile de sanatate:a.un sistem de institutii care sunt recunoscute oficial si care sunt organizate pe intreg teritoriul unui statb.un sistem de institutii care au ca obiectiv de activitate satisfacerea diverselor necesitatii si cerinte de sanatate ale populatiei acelui statc.un sistem de institutii care sunt recunoscute oficial,sunt organizate pe intreg teritoriul unui stat,si au ca obiectiv de activitate satisfacerea diverselor necesitatii si cerinte de sanatate ale populatiei acelui stat

137

2.Serviciile de sanatate asigura ingrijiri de sanatate:a.indivizilor si familiilorb.familiilor si comunitatilorc.indivizilor,familiilor si comunitatilor.

3.Serviciile de sanatate de baza constau din:a.o retea de institutii administrate de guvern,ca parte a sistemului administrativ national care furnizeaza un anumit nivel de asistenta de urgenta si servicii preventiveb.o retea de institutii administrate de comunitate,ca parte a sistemului administrativ local care furnizeaza un anumit nivel de asistenta de urgenta si servicii preventivec.o retea de institutii ale carei servicii sunt asigurate de perosnal de specialitate si auxiliare care este selectionat cu consultarea prealabila a comunitatii.

4.Serviciile de sanatate de baza sunt asigurate de:a.personal de specialitate si auxiliar selectionat cu o consultare prealabila a comunitatii pe care o deservesteb.personal de specialitate si auxiliar selectionat fara o consultare prealabila a comunitatii pe care o deservestec.profesionistii de sanatate preocupati de aspectele socio-economice ale sanatatii

5.Serviciile de sanatate de baza sun asigurate:a.fara o implicare obligatorie a comunitatii in actiunile menite rdicarii standardului ei de sanatateb.cu o implicare obligatorie a comunitatii in actiunile menite ridicarii standardului ei de sanatatec.nici unul din raspunsuri nu este corect.

6.De obicei serviciile de sanatate de baza actioneaza:a.de la centru spre periferieb.de la periferie spre centruc.ambele raspunsuri sunt corecte

7.Serviciile de sanatate de baza:a.incearca sa identifice si sa utilizeze o tehnologie medicala adecvatab.nu incearca in mod necesar sa identifice si sa utilizeze o tehnologie medicala adecvatac.sunt preocupate de aspectele socio-economice ale sanatatii sau de activitatile interdisciplinare.

8.Serviciile de sanatate de baza:a.nu sunt preocupate de aspectele socio-economice ale sanatatii sau de activitatile interdisciplinareb.sunt preocupate de aspectele socio-economice ale santatiic.sunt preocupate de activitatile interdisciplinare.

9.Cei trei factori principali implicati in serviciile de sanatate sunt:a.consumatorii de servicii de sanatate,profesionistii de sanatate si casele de asigurari de sanatateb.furnizorii de servicii de snatate,consumatorii de servicii de sanatate si administratia de sanatatec.furnizorii de servicii de sanatate,comunitatea si directiile de sanatate publica.

10.Cele trei niveluri ale ingrijirilor sunt:a.ingrijirile primare de sanatate,ingrijirile curative si recuperareab.ingrijirile primare de sanatate,ingrijirile secundare de sanatate si ingrijirile tertiare de sanatatec.ingrijirile preventive,educatia pentru sanatate si recuperarea.

138

11.Ingrijirile primare de sanatate:a.sunt acele ingrijiri esentiale de sanatate acordate la nivelul spitalului de catre profesionisti care lucreaza in echipa colaborand intre eib.sunt acele ingrijiri esentiale de sanatate acordate la nivelul institutii specializate in recuperarea persoanelor,de catre profesionisti care lucreaza in echipa colaborand intre eic.sunt acele ingrijiri esentiale de sanatate acordate la nivel comunitar in cadrul asistentei medicale primare si a nursingului comunitar de catre profesionisti care lucreaza in echipa colaborand intre ei,cu membrii comunitatii si cu alte categorii de profesionisti comunitari.

12.Ingrijirile primare de sanatate:a.sunt centrate pe familie,comunitate si membrii acesteiab.sunt centrate pe individc.ambele raspunsuri sunt corecte.

13.Lucratorii de sanatate din comunitate (furnizorii de servicii de sanatate) sunt acei profesionisti care:a.isi desfasoara activitatea intr-un spital,colaboreaza cu membrii comunitatii si lucreaza impreuna cu alti membri intr-o echipab.traiesc in cadrul comunitatii si lucreaza impreuna cu alti membri intr-o echipac.traiesc in cadrul comunitatii si lucreaza independent de alti profesionisti de sanatate.

14.Tipul lucratorilor de sanatate din comunitate:a.variaza intre tari si comunitati in funtie de necesitati si de resursele disponibile pentru satisfacerea nevoilor lorb.nu variaza intre tari si comunitati in functie de necesitati si de resursele disponibile pt. satisfacerea nevoilor lorc.variaza intre tari si comunitati dar nu depind de resursele disponibile.

15.Membrii echipei de sanatate din comunitate:a.asigura de obicei al doilea contact intre individ si sistemul de sanatateb.asigura de obicei primul contact intre individ si sitemul de sanatate,adica asigura punctul de intrare in sistemc.nu asigura contactul intre individ si sitemul de sanatate.

16.Ingrijirile secundare de sanatate:a.sunt acele ingrijiri acordate la nivel de spital de catre personal specializatb.sunt acele ingrijiri esetntiale de sanatate acordate la nivelul in institutii specializate in recuperarea persoanelor,de catre profesionisti care lucreaza in echipa colaborand intre eic.sunt acele ingrijiri esentiale de sanatate acordate la nivel comunitar in cadrul asistentei medicale primare si a nursingului comunitar de catre profesionisti care lucreaza in echipa colaborand intre ei,cu membrii comunitatii si cu alte categorii de profesionisti comunitari.

17.Ingrijirile secundare de sanatate:a.sunt centrate pe individ (pacient/pacienta)b.sunt centrate pe familiec.sunt centrate pe comunitate si membrii acesteia.

139

18.Ingrijile tertiare de sanatate sunt:a.sunt acele ingrijiri acordate la nivel de sptital de catre personal specializatb.sunt acele ingrijri esentiale de sanatate acordate la nivel comunitar in cadrul asistentei medicale primare si a nursingului comunitar de catre profesionisti care lucreaza in echipa colaborand intre ei,cu membrii comunitatii si cu alte categorii de profesionisti comunitaric.sunt acele ingrijiri de sanatate,acordate in institutii specializate in recuperarea persoanelor cu infirmitati sau cu un handicap.

19.Sistemele de sanatate din Europa au metode de finantare si de operare diferite de la tara la tara dar sunt puse sa faca fata acelorasi cerinte care sunt in conflict:a.presiunea politica constanta de a asigura persoanelor cu venituri mari accesul la cele mai bune ingrijiri de sanatate cerinta imperativa de a creste pretul de cost al ingrijirilor de sanatateb.presiunea politica constanta de a asigura fiecarui cetatean accesul la cele mai bune ingrijiri de sanatate si cerinta imperativa de a scadea pretul de cost al acestor ingrijiric.presiune politica constanta de a asigura persoanelor cu venituri mari accesul la cele mai bune ingrijiri de sanatate cerinta imperativa de a scadea pretul de cost al acestor ingrijiri.

20.Tendinta in serviciile de sanatate este:a.de a asigura servicii din ce in ce mai specializate care,cu costuri mari,sa concentreze tehnici tot mai elaborate pentru diagnosticarea boliib.de a introduce echipamente foarte scumpe care,utilizand cele mai avansate tehnologii medicale,sa fie folosite pentru a prelungi viata noi-nascutilor sau a persoanelor in varsta care in trecut nu ar fi supravietuitc.de a acorda o atentie deosebita,din nou,modelului de ingrijire a sanatatii bazat pe ingrijirile comunitare.

21.Metoda de furnizare a ingrijirilor de sanatate care a fost descrisa ca ,,modelul bazat pe ingrijirea bolii”, ,,modelul bazat pe ingrijirea de spital” sau ,,modelul bazat pe ingrijirea medicala”,asigura:a.cel mai inalt ,,bine” la cel mai ridicat pret de cost si pentru o foarte mica parte din populatieb.cel mai inalt ,,bine” la cel mai scazut pret de cost si pentru o foarte mica parte din populatiec.cel mai inalt ,,bine” la cel mai ridicat pret de cost si pentru o mare parte din populatie

22.Conform conceputlui O.M.S.,ingrijirile primare de sanatate sunt acele ingrijiri prin care:a.se poate atinge cel mai scazut standard de sanatate cu cel mai scazut pret de cost si pentru cel mai mare numar de oamenib. se poate atinge cel mai ridicat standard de sanatate cu cel mai scazut pret de cost si pentru cel mai mare numar de oamenic. se poate atinge cel mai ridicat standard de sanatate cu cel mai ridicat pret de cost si pentru cel mai mare numar de oameni.

23.Unul din elementele cheie sugerate de catre conceptul O.M.S privind ingrijirile primare de sanatate este:a.promovarea ingrijirilor paliativeb.promovarea unei nutritii sanatoase si asigurarea consumului de apa potabilac.promovarea modelului bazat pe ingrijirea bolii.

24.Unul din elementele cheie sugerate de catre conceptul O.M.S privind ingrijirile primare de sanatate este:a.promovarea ingrijirilor de recuperareb.masuri ptr o igiena de bazac.promovarea modelului bazat pe ingrijirea medicala.

140

25.Unul din elementele cheie sugerate de catre conceptul O.M.S privind ingrijirile primare de sanatate este:a.ingrijirea mamei si copilului,inclusiv planificarea familialab.promovarea ingrijirilor paliativec.ingrijirea in spital.

26.unul din elementele cheie sugerate de catre conceptul O.M.S privind ingrijirile primare de sanatate este:a.promovarea ingrijirilor paliativeb.promovarea modelului bazat pe ingrijirea boliic.imunizarea impotriva majoritatii bolilor infecto-contagioase

27.unul din elementele cheie sugerate de catre conceptul O.M.S privind ingrijirile primare de sanatate este:a.prevenirea si controlul imbolnavirilor edemice localeb.promovarea ingrijirilor de recuperarec.promovarea modelului bazat pe ingrijirea bolii.

28.Unul din elementele cheie sugerate de catre conceptul O.M.S privind ingrijirile primare de sanatate este:a.promovarea ingrijilor de recuperareb.educatie privind recunoasterea problemelor de sanatate si cunoasterea ,etodelor de a le preveni si controla c.promovarea modelului bazat pe ingrijirea bolii.

29.Unul din elementele cheie sugerate de catre conceptul O.M.S privind ingrijirile primare de sanatate este:a.promovarea ingrijirilor paliativeb.tratament adecvat pentru imbolnavirile comune si vatamaric.promovarea modelului bazat pe ingrijirea medicala.

30.Standardul este:a.o exprimare a unui nivel nedefinit de calitate sau de competenta care este asteptat in anumite conditii dateb.o exprimare a unui nivel definit de calitate sau de competenta care este asteptat in anumite conditii datec.o exprimare a unui nivel definit de calitate sau de competenta care nu este asteptat in anumite conditii date.

31.In domeniul nursingului,standardele:a.identifica si definesc criteriile care influenteaza calitatea sau competenta serviciului de nursing si in fiecare caz spun care sunt asteptarileb.identifica si definesc criteriile care influenteaza calitatea sau competenta servicului medical si in fiecare caz spun care sunt asteptarilec.identifica si definesc criteriile care influenteaza calitatea sau competenta serviciului de nursing dar nu spun care sunt asteptarile.

32.Standardele pot si grupate in trei categorii principale:a.aprecierea,procesul,rezultatulb.struictura,procesul,rezultatulc.structura,evaluarea,implementarea.

141

33.Standardele practicii de nursing reprezinta:a.nivelul dezirabil de performanta in raport cu care se compara practica actuala efectivab.nivelul dezirabil si realizabil de performanta in raport cu care se compara practica actuala efectivac.nivelul realizabil de perfrmanta in raport cu care se compara practica actuala efectiva.

34.Standardele nursingului comunitar tintesc mai degraba:a.practica astfel incat profesionistul are cunsotinte sistematice in practica nursing in aria aprecierii,planificarii,implementarii si evaluariib.teoria astfel incat profesionistul are cunostinte sistematica in practica nursing in aria aprecierii,planificarii,implementarii si evaluariic.nici un raspuns nu este corect

35.O definitie a filozofiei din punctul de vedere al teoreticienilor din domeniul managementului in nursing este:a.filozofia este declararea valorilor ce indruma comportamentul in asa fel incat sa se duca la telul doritb.filozofia articuleaza o viziune si dezvolta un scop al credintelor si al valorilor ce indruma fiecare profesionist in practica sac.filozofia trebuie scrisa si verificata pentru ca,de multe ori,poate fi depasita

36.Filozofia din punctul de vedere al teoreticienilor din domeniul managementului in nursing :a.nu trebuie scrisa si verificata pentru ca nu poate fi depasitab.trebuie scrisa si verificata pentru ca,de multe ori,poate fi depasitac.nici unul din raspunsuri nu este corect

37. Filozofia din punctul de vedere al teoreticienilor din domeniul managementului in nursing :a.este cuprinsa in standardele de calitate ale fiecarui proces de nursingb.nu este curpinsa inn standardele de calitate porcesului de nursingc.nici unul din raspunsuti nu este corect

38. Filozofia din punctul de vedere al teoretiienilor din domeniul managementului in nursing :a.nu este in relatie de interdependenta cu scopurile si obiectivele nursinguluib.este in relatie de independenta cu scopurile si obiectivle nursinguluic.este in relatie de dependenta cu telurile nursingului

39.Scopul este:a.un final pe care o persoana se straduieste sa-l obtina;tinta,obiectivb.o evaluare a starii de sanatatec.o propunere de aplicare a planului de ingrijire

40.Scopurile trebuie sa fie;a.sufiecint de importante si atractive pentru a prezenta o provocare pentru indivizi sau organizatiib.deosebit de importnate incat sa devina intagibile pentru indivizic.foarte indraznete incat sa intimideze organizatiile

41.Scopurile nursingului;a.sunt metode de apreciere a starii de sanatateb.sunt metode de aplicare a planului de ingrijirec.sunt programe de dezvoltare continua a caliataii acutlui de nursing ca rezultat al dezxvoltarii tehnologiilor

142

42.Obiectivul este:a.o evaluare a starii de santateb.rezultatul final pe care un program incearca sa-l obtinac.o propunere de aplicare a planului de ingrijire

43.Care din afirmatiile de mai jos este corecta;a.obiectivle nusringului sunt parti ale scopurilorb.scopurile nursingului sunt parti ale obiectivleorc.obiectivele si scopurile nursingului sunt independente de filozfia nursingului

44.Care din afirmatiile de mai jos este corecta;a.scopurile si obiectivele actioneaa sinergic in sensul propus de filozofie pentu indeplinirea telurilorb.scopurile si obiectivele actioneaza independent pentru indeplinirea telurilorc.obiectivlee actioneaa sinergic in sensl propus de scopuri

45.Preceptul 1 al nursingului comunitar:a.nursingul comunitar nu este o activitate stabilita p baza recunoasterii nevoilor ci functioneaza conform planului general de sanatateb.nursingul comunitar este o activitate stabilita pe baza recunoasterii nevoilor si functioneaza conform planului general de sanatatec.nursingul comunitar este o activitate stabilita pe baza recunoasterii nevoilor si functioneaza independent de planul general de sanatate\

46.Perceptul 3 al nursingului comunitar scoate in relief faptul ca:a.asa cum nursa trebuie sa lucreze pentru client si familie mai curand decat cu eib.nursingul comunitar va trebuie sa planifice programele de sanatate cu membrii comunitatii mai degraba decat pentru acestiac.nursingul comunitarva trebui sa panifice programele de sanatate pt membrii comunitatii mai degraba decat pentru acestia

47.Perceptul 13 al nursingului comunitar sustine ca:a.nursa comuniitara nu trebuie sa furnizeze ajutor material ci trebuie sa dirijeze clientul si familia catre resursele comunitare disponibile pt asistenta financiara si socialab.nursa comunitara trebuie sa furnizeze ajutor material si sa sa dirijeze clientul si familia catreresursele comunitare disponibile pt asistenta financiara si socialac. nursa comunitara trebuie sa furnizeze ajutor material si sa nu dirijeze clientul si familia catreresursele comunitare disponibile pt asistenta financiara si sociala

48.Perceptul 16 al nursingului comunitar sustine ca ;a.nursa comunitara nu are nevoie sa-si dezvolte calitataile sale profesionale si cunostintele generaleb.autoritatile locale au responsabilitatea de a planifica obiective pe teren scurt pt dezvoltarea calitatilor profesionale si a cunosintelor generale ale nurselor comunitarec.nursa comunitara are responsabilitatea de a-si planifica obiective pe termen scurt si pe termen lung pt dezvoltarea calitatilor profesionale si a cunostintelor generale

49.care din afirmatiile de mai jos este corecta:a.batranetea este o boala si nu se trateazab.ingrijirile geriastrice au ca scop vindecarea de batranetec.ingrijirile geriatrice au ca scop cresterea calitatii vietii si atingerea independentei in satisfacerea nevoilor

143

50.Care din urmatoarele demersuri este cel mai uman;a.abandonul muribundului in spital care ste similar cu „eutanasia pasiva”b.inversunarea terapeutica care inseamna”a face totul pana in utlima clipa”c.demersul paliativ

PSIHOLOGIE NURSING pag. 136

1.Personalitatea se defineste ca fiind:a.stare emotionala placuta sau pozitiva rezultata din experienta munciib.stare emotionala necesara pentru a face fata unui viitor apropiat pe baza unei atitudini creatoare plurivalentec.ansalmblu de trasaturi morale si intelectuale,de insusiri si aptitudini sau defecte care caracterizeaza modul propriu de a fi al unei persoane ,individualitatea ei comparativ cu alte persoane

2.Caracteristicele fundamentale al personalitatii sunt:a.interes si cointerese ,grad de permanenta,structura ,dinamica,predispozitii ereditareb.convingeri si valori,structura,grad de permanenta,aspect afectiv,predispozitii ereditarec.dinamica,structura,grad de permanenta,aspect afectiv,predispozitii ereditare

3.Temperamentul ca substructura a personalitatii reprezinta:a.dinamica generala a individului,data de mobilitatea,tenacitatea si echilibrul proceselor de excitatie si inhibitie si la nivelul SNCb.firea omului legata de constitutia corporala sau de particularitati anatomo-fiziologicec.dinamica generala a inividului data de SNC,care asigura coordonarea integrala a tuturor proceselor organice si mediaza comportamentul in virtutea activitatilor neuropsihice ale creierului

4.Componenta de realizare efectiva a personalitatii este reprezentata de:a.interese,preferinte,aspiratiib.totalitatea capacitatilor,aptitudinelor si actiunilor realizatec.totalitatea capacitatilor care asigura lucrul in echipa conducand la realizarea scopurilor individului

5.Sheldon(1940),folosind o nomeclantura embriologica,considera ca exista trei itpuri temperamentale ,astfel:a.tipul endomorf(visceroton),tipul mezoforf(somatoton),tipul ectomorf(cerebroton)b.tipul longilil(leptosom,astenic),tipul endomorph(viscerotonn),tipl picnicc.tipul picnic,tipul longilin,tipul athletic

6.Clasificarea celor patru tipuri temperamentale date de proportia anumitor”umori”in organismul uman a fos realizata de :a.maslowb.hipocratec.kretschemer

7.H.J. Eysenck a stabilit o tipologie a personalitatii,utilizand doua variante de baza:a.variabila stenic-astenic,variabila hipertimic-hipotimicb.variabila incordat-relaxat,variabila stabilitateinstabilitate psihologicac.variabila introversiune –extraversiune,variabila stabilitate-instabilitate psihologica

144

8.Exista trei mari cicluri ale vietii;a.ciclul prenatal(primele 9 luni),ciclul adult(20-65 ani),ciclul de regresie(peste 65 ani)b.copilaria(1-14 ani),tineretea(15-50 ani),batranetea (50-90 ani)c.ciclul de crestere si dezvoltare(primi 20 de ani),ciclul de adult(20-65ani),ciclul de regresie (peste 65 ani)

9.Ciclul adult curpinde;a.adolescenta prelungita(20-24 ani) tinerete(23-34 ani) varsta adulta mijlocie(34-55ani) varsta adulta tardiva(55-65anib.tineretrea (25-34 ani) vartsa adulta precoce(35-44ani) varsta adulta mijlocie(45-55ani) varsta adulta tardiva(55-65ani)c.adolescenta prelungita(20-24 ani) tinerete tardiva(25-35 ani) varsta adulta(35-55 ani) varsta aulta tardiva (55-65 ani)

10.Adolescenta se caracterizeaza rpin;a.conflictul dependenta-autonomie care poate genera tulburari comportamentale de diverse grade si chiar nevrozeb.aparitia frecventa a sentimentului de singuratatec.stare de irascibilitate si hipersenzivitate

11.Caracterul este;a.reprezentat ca sistem operational eficient ce investeste in activitate si se apreciaza dupa rezultatele obtinuteb.reprezentat ca o fizionomie sipirtuala individuala in care poate exista o disconcordanta intre sensurile si nivelurile atitudinale si aptiduinilalec.reprezentat prin relatiile persoanei,atitudinele sale constatnte faat de ceilalti,fata de sine,fata e normele sociale si de valorile morlae ale societatii

12.La hipertensivi exista:a.stare de tesniune psihologica cronica sim o agresivitate inhibata neexteriozatab.un conflict intre nevoile de dependenta,interese nesatisfacute si nevoia de independentac.stare de iritabilitate ce duce la stari depresive si uneori la frustrare

13.Trasaturile anxioase de personalitate predispun laa.tulburare amnesticab.sindrom depresiv acutc.afectiuni coronariene

14.Trasaturile anxioase de personalitate predispun laa.adaptarea la locul de munca al personalului medicalb.atat in evolutia bolii cat si apairtia altor boli ,datorita unor predispozitii psiho-afectivec.starea de sipirt al bolnavilor din salonul in care este internat pacientul

145

15.Asistentul medical preocupat de perfectionare reuseste:a.sa comunice mai bine cu pacientii sa fie mai buni confidenti pentru pacienti sa fie mai bine integrati la locul de muncab.sa se adapteze la cerintele pacientilor sa dovedeasca abilitate in comunicarea cu personalul de serviciu sa comunice mai bine cu pacientiic.sa aiba idei creatoare plurivalente sa educe rezultate bune apartinatorii sa fie mai bine integrati la locul de munca

16.Persoanele agresive,iritabile,usor frustrabile,pot dezvolta in general;a.neoplasmeb.boli coronarienec.ast bronsic

17.Personalitatea individului;a.poate influenta evolutia boliib.influenteaza adaptarea la locul de muncac.nu poate influenta aparitia unor boli

18.Asistentii medicali care se instruiesc continuu;a.prezinta nivele crescute ale „burnout-„ului ,datorita efortului in plus pe care il depunb.reusesc sa comunice mai bine cu pacientiic.se integreaza mai bn la locul de munca

19.Pentru a profesa ca asisten medical:a.este importata cunoasterea propriei personalitatib.sunt suficiente calitatile intelectualec.sunt mai importante calitatile morale

20.Persoanele cu calitati intelectuale deosebite,dar cu abilitati de comunicare mai scazute:a.nu pot profesa ca asistenti medicalib.pot profesa ca asistenti medicali ,dar este necesara dezvoltarea abilitatilor de comunicarec.pot profesa ca asistenti medicali ,fara sa isi mai dezvolte aceste abilitati,fiindu-le suficiente capacitaile intelectuale

21.Cele mai importante calitati ale asistentului medical sunt:a.capacitati intelectuale deosebiteb.o buna abilitate de adaptare la cerintele pacientuluic.o buna abilitate de comunicare

22.Sinele prezent,ca si componenta a conceptului de sine,se refera la:a.modul in care ar vrea persoana sa se vada pe ea insasib.modul in care persoana isi percepe imaginea corporalac.modul in care persoana crede ca este vazuta(perceputa) de ceilalti

23.Conceptul de sine;a.se dezvolta incepand din copilarieb.se poate schimba rapid la aparitia unui eveniment negativ,indiferent de intensitatea acestuiac.se caracteriezeaza printr-o relativa stabilitate

146

24.Daca conceptul de sine este amenintat sau chiar scindat;a.comportamentul persoanei este anxios,defensiv,aparand chair retragerea sociala b.nu apar modificari in comportamentul individuluic.evaluarea atenta poate fi o conditiei esentiala in rezolvarea unor probleme pe care persoana le are

25.Activarea sistemului nervos vegetativ simpatic,in cadrul raspunsului la stres,poate fi sesizata prin;a.masurarea pulsului,tensiunii arteriale,respiratorieb.efectuarea unui test de inteligentac.nu poate fi sesizata

26.Indicatorii ai unui nivel scazut al stimei de sine sunt:a.ezitarea cererii de ajutorb.pesimismuluic.optimismul

27.Indicatorii ai unui nivel scazut al stimei de sine sunt:a.neagreerea celor care sunt intr-o stare (fizica/psihica)bunab.efectuarea multor confidente altei persoane sau intr-un grupc.exprimarea unui sentiment de supraevaluare asupra propriei persoane

28.Sunt indicatori ai unui nivel, scazut al stimei de sine pentru un individ care:a.simte ca ar trebui laudatb.nu ezita sa ceara ajutorc.se simte nefolositor

29.Indicatorii ai unui nivel al stimei de sine scazut sunt:a.exprimarea a avea putine inzestrari/realizarib.individul se simte superior.se compara rar cu altiic.individul se simte ineficient

30.Indicatorii ai unui nivel al stimei de sine scazut sunt:a.se simte importantb.se simte incopetentc.este incapabil sa stabileasca obiective

31.Relatiile sociale se produc atunci cand doi sau mai multi oameni comunica.Aceste relatii se pot clasifica in;a.relatii verticale(parinti-copii)b.relatii oblicec.relatii orizontale(sot-sotie;prieteni)

32.Relatiile pot fi influentate de cultura societatii in care se formeaza ,asfel sunt corecte urmatoarele afirmatii:a.intre sot si sotie exista relatii vertiale in anumite societatib.relatia parinte copil trebui sa ramana orizonatalac.relatia printre copil poate evolua de la o relatie verticala la una orizontala

33.Teoria „economica” a relationarii sustine ca:a.oamenii vad relatiile in termenii ,,contractului social” –al costului si beneficiuluib.rasplata pe care o vom obtine de la celalalt sa fie pe masura investitiei pe care am facut-o in aceatsa relatiec.acest mod de a vedea lucrurile sunt considerate a fi cele mai stabile pe termen lung.

147

34.Teoria echitatii sustine ca relatiile trbuie sa fie echilibrate pentru a supravietui pe termen lung.Intre principiile care sustin aceasta teorie fac parte urmatoarele:a.oamenii trebuie sa incerce sa minimizeze rasplata si sa maximizeze experientele neplacute intr-o relatieb.raplata (recompensa) poate fi impartita in diferite moduri in functie de propriul sistem al grupului sau al cupluluic.relatie inechitabila produce stres celui aflat in pierdere.

35.Teoria echitatii sustine ca re;atii;e trebuie sa fie echilibrate pentru a supravietui pe termen lung.Intre principiile care sustin aceasta teorie fac parte urmatoarele afirmatii:a.rasplata(recompensa) poate fi impartita in diferite moduri in functie de propriul sistem al grupului sau al cupluluib.relatie inechitabila produce stres celui aflat in pierderec.daca o persoana aflata intr-o relatie inechitabila incearca sa repuna relatia intr-o stare de echilibru efortul ei va fi cu atat mai mare cu cat gradul inechitatii este mai mare.

36.Procesul patologic implica:a.tulburarea unitatii fortelor din organismb.tulburarea dintre otganism si mediuc.tulburarea unitatii fortelor din organism si a organismului cu mediul.

37.Tulburarile de conduita apar frecvent:a.la pubertateb.la adolescentac.la maturitate.

38.Tipurile de personalitate cu predispozitie la stres psihic sunt:a.indivizii cu tipul A sunt mai reactivi decat cei cu tipul Bb.indivizii cu tipul B sunt mai reactivi decat cei cu tipul Ac.atat indivizii cu tip A cat si cei cu tip B.

39.Consecintele comportamentului de tip A sunt urmatoarele cu exceptia:a.anxietateab.depresiac.otpimism.

40.Prevalenta schizofreniei si a alor boli psihice precum si a tulburarilor anxioase creste in:a.clasele sociale cu statut socio-economic scazutb.clasele sociale cu statut socio-economic ridicatac.nu are implicatie statututl socio-economic.

41.Dupa Wunn atentia se clasifica in trei categorii cu exceptia:a.atentia involuntarab.atentia voluntarac.atentia distributiva.

42.Stimulii care sunt capabili sa determine atentia se numesc:a.stimuli prosexigenib.stimuli vizualic.stimuli olfactivi.

148

43.Caracteristicile stimulilor prosexigeni sunt:a.mobilitatea,variatiab.mobilitatea,repetitiac.mobilitatea,variatia si repetitia.

44.Comportamentul psihotic apare in urmatoarele afectiuni cu exceptia:a.tulburarilor afective bipolareb.schizofrenieic.depresiei.

45.Consecintele comportamentului de tip A sunt urmatoarele cu exceptia:a.frustrareb.lipsa de liniste sufleteascac.reactivitate minima la stres.

46.Influentele culturale sunt vizibile in:a.stilul de viatab.lipsa de interpretare a simptomelorc.felul in care este interpretata durerea.

47.Majoritatea bolilor somatice sau psihice sunt:a.fenomene biologiceb.fenomene psihocomportamentalec.fenomene economico-financiare.

48.Observatia este:a.un proces activ de concentrare a atentiei asupra stimulilorb.un proces empatic de a colecta date despre starea clinica a pacientuluic.principala metoda de a colecta date despre starea clinica a pacientului.

49.Atentia este:a.un proces de selectare psihica activab.o conditie necesara reflectarii optime a realitatiic.un proces de selectare psihica su fizica activ-participativ.

50.Atentia se clasifica in:a.atentia involuntarab.atentia voluntarac.atentia post voluntara.

51.Stimulii capabili sa trezeasca atentia sunt:a.stimuli prosexigenib.stimuli psihogenic.stimuli exogeni.

52.Atentia poate scadea datorita:a.existentei unor stimuli monotonib.existentei atentiei distributivec.lipsei de interes din partea subiectului.

149

53.Caracteristicile atentiei sunt:a.volumulb.campulc.inflexibilitatea.

54.Atitudinea anticipativa reprezinta:a.pregatirea fizica de a vedeab.pregatirea psihica de a percepec.pregatirea psihica de a reactiona.

55.Starea de vigilenta nu scade,datorita:a.oboseliib.neglijenteic.atentiei.

56.Factorii de care depinde spiritul de observatie sunt:a.motivatia ulterioarab.experienta anterioara a acelui ce observac.buna functionare a analizatorului vizual.

57.Spiritul de observatie este diminuat de:a.rutinab.experientac.pasivitate.

58.Caracteristicile unei bune observari in nursing sunt:a.observatia este imediatab.observatia este utilac.observatia este obiectiva.

59.Factorii de care depinde spiritul de observatie sunt:a.atitudinea participativa a asistentei medicaleb.motivatia ulterioarac.perceptia empatica a starii psihice a pacientului.

60.Interviul nursing este:a.o interactiune verbala intentionata intre sistenta medicala si pacientb.o interactiune non verbala intre asistenta medicala si pacientc.o interactiune non verbala intre asietmta medicala si apartinatori.

61.Obiectivele interviului nursing :a.confirmarea starii de boalab.confirmarea starii de sanatatec.promovarea starii de sanatate.

62.Fazele interviului nursing sunt:a.faza premergatoareb.faza introductivac.faza de lucru.

150

63.Obiectivele fazei introductive sunt:a.stabilirea raportului asistent medical-apartinatorib.stabilirea raportului asistent medical-pacientc.asigurarea unui cadru confortabil.

64.Respectul mutual asistent medical-pacient poate fi exprimat atunci cand:a.asistentul medical sta fata in fata cu pacientulb.asistentul medical sta in picioare in fata pacientuluic.asistentul medical sta la un nivel mai inalt decat pacientul.

65.Interviul trebuie sa se desfasoare:a.intr-un loc izolatb.intr-un loc ferit de lumina puternicac.intr-un loc lispsit de caldura excesiva.

66.Interviul are rol primordial in:a.stabilirea planului de ingrijireb.stabilirea regimului alimentarc.stabilirea conduitei terapeutice.

67.Comunicarea terapeutica implica:a.comunicarea verbalab.comunicarea non-verbalac.relatia cu membrii familiei.

68.Factorii care influenteaza procesul comunicarii sunt:a.tipul relatiei existente intre persoaneb.orientarea temporo-spatialac.calitatea mesajelor.

69.Stresul inseamna:a.incordare,tensiune,constrangereb.tensiune,apatiec.efort,manie.

70.Obiectivele fazei ,,de lucru” sunt:a.colectarea de date biografice,semnificative pentru starea pacientului,identificand nevoile luib.colectarea de date care exprima gandurile pacientuluic.identificarea nevoilor de lucru.

71.In faza finala a comunicarii asistenta realizeaza:a.un rezumat al interviului cu pacientulb.analiza starii de sanatatec.trierea mesajelor.

72.Tehnicile utilizate in comunicarea terapeutica:a.variaza de la medic la pacientb.variaza de la o persoana la altac.depinde de abilitatile intervievatorului.

151

73.Ascultarea activa este:a.un mod de informareb.o tehnica de comunicare terapeuticac.o metoda interactiva.

74.Pot fi bariere in comunicarea terapeutica:a.tacereab.minimalizarea sentimentelor pacientuluic.oferirea unei indicatii personale.

75.Un mesaj non-verbal:a.poate trece neobservat daca e transmis concomitent cu mesajul verbalb.poate schimba relatia cu sistemulc.poate fi influentata socio-cultural.

76.In cadrul comunicarii asistenta trebuie sa evite:a.schimbarea abrupta a subiectuluib.confruntarea contradictiilorc.repetarea cuvintelor pacientului.

77.Stresori psihologici:a.emotii negativeb.procese infectioase c.lipsa motivatiei.

78.Stresori fiziologici:a.interventii chirurgicaleb.obosealac.poluarea.

79.Stresori de mediu:a.urbanizareab.schimbarea locuinteic.oboseala.

80.Ce este coping-ul?a.capacitatea organismului de raspuns imun adecvatb.capacitatea persoanei de a face fata la stresoric.capacitatea de adaptare la efort.

81.Coping-ul,ca proces de scadere a distresului,poate conduce la:a.scaderea tensiuniib.rezolvarea problemeic.stres cronic.

82.Metode negative de distragere a atentiei de la stresori:a.supraalimentareb.psihoterapiec.consumul excesiv de alcool.

152

83.Eficienta mecanismelor de coping poate fi influentata de urmatorii factori:a.numarul stresorilor cu care se confrunta persoanab.durata de actiune a stresoruluic.personalitate.

84.Raspunsurile fiziologice la stres la nivelul diferitelor aparate si sisteme sunt reprezentate de:a.coping-ul comportamentalb.coping-ul cognitivc.coping-ul neuro-biologic.

85.Mecanisme de coping in functie de orientare:a.coping cognitivb.coping orientat spre confruntarec.coping orientat spre evitare.

86.Reactii psihologice la boala:a.negareab.proiectiac.rationalizaread.depresia.

87.Sunt factori stersori prin schimbare de viata conform scalei de stres a lui Homels si Rahe:a.divortul,decesul unui membru apropiat al familieib.sarcina,pierderea serviciuluic.vindecarea,reusita in afaceri.

88.Stimulii fizici care pot initia raspunsul la stres:a.spitalizareab.caldura sau frigul excesivec.oboseala,insomnia.

89.Raspunsuri fiziologice la stres,la nivelul aparatului respirator:a.tahicardieb.tahipneec.palpitatii.

90.Raspunsurile comportamentale si afective la stres sunt:a.cresterea tonuslui muscularb.anxietateac.frustrarea.

91.Cel mai mare risc suicidar il au urmatoarele grupe:a.alcooliciib.adolescentiic.copii.

92.Sunt tehnici de evaluare a potentialului suicidar:a.psihoterapiab.interviul persoaneic.ascultarea persoanei.

153

93.Urmatoarele afirmatii atrag atentia asupra riscvului suicidar:a.,,sunt o povara pentru ceilalti”b.,,imi rezolv singur problemele”c.,,nu merit sa mai traiesc”.

94.Urmatoarea manifestare de dependenta poate fi legata de toleranta la stres:a.anorexiab.anxietateac.anoxia.

95.Pentru o persoana supusa stresului,se stabilesc urmatoarele obiective in evaluare:a.identificarea cauzelor stresuluib.determinarea perceptiei persoanei asupra stresuluic.ascultarea persoanei.

96.Pe parcursul spitalizarii sunt predominanti urmatorii stresori:a.psihologicib.socio-culturalic.fiziologici.

97.Sunt considerati stresori la pacientii hemodializati:a.viitorul incertb.restrictia alimentarac.purtarea unei canule intracardiace.

98.Leziunea miocardica si gradul ei de extindere se incadreaza la stresorii:a.socio-culturalib.psihologicic.fiziologici.

99.Persoanele varstince se simt amenintate de:a.teama de handicapb.teama de moartec.mentinerea relatiilor sociale.

100.Mecanismele de ,,coping” si de toleranta la stres se focalizeaza asupra:a.problemelor cu care se confrunta persoana evaluatab.perceptia persoanei asupra stresoruluic.raspunsul persoanei la actiunea stresorului.

101.Asistentul medical poate sa reduca stresul psihic la locul de munca prin:a.luarea deciziilor pe plan individualb.colaborarea in cadrul echipei de ingrijirec.comunicare autoritara.

102.Relatia asistent medical-pacient este:a.o conditie a profesiei de asistent medicalb.o relatie interpersonalac.o relatie non-terapeutica.

154

103.Mentine regresia afectiv-comportamentala a pacientului constient de prognosticul rezervat:a.siguranta in luarea deciziilor terapeuticeb.restrangerea orizontului preocuparilorc.starea de conflictualitate intrapsihica.

104.Complianta terapeutica se defineste ca:a.o adeziune a pacientului la indicatiile medicaleb.o alianata terapeuticac.o automedicatie.

105.Factorii implicati in non-complianta sunt:a.factori legati de tipul tratamentului prescrisb.factori legati de anturajul pacientuluic.factori socio-culturali.

106.Complianta scade in urmatoarele situatii:a.tratament de lunga duratab.numarul mic si frecventa redusa a medicamentelorc.prezenta unor efecte adverse.

107.Sunt trasaturi definitorii ale unui asistent medical:a.empatiab.promptitudinea si curajul in intereventiile salec.neintegrarea in echipa medicala.

108.Psihoterapia este aplicata de catre:a.asistenti medicalib.medicic.psihoterapeuti calificati.

109.psihoterapia suportiva consta in:a.utilizarea unor sugestii negativeb.corectarea atitudinilor pozitive ale pacientuluic.incurajarea pacientului.

110.Asistentul medical in psihiatrie trebuie sa evite:a.tendinta de a nu lua in serios pacientulb.tendinta de a ,,rationaliza” simptomelec.tendinta de a considera pacientul ca pe o persoana cu inteligenta diminuata.

111.Asistentul medical trebuie sa-si dezvolte urmatoarele atitudini psihoterapeutice fata de pacien:a.abordarea unor ,,dulcegarii” necesare in comunicareb.intelegerea nevoilor reale ale pacientuluic.cunoasterea propriilor probleme psihologice.

112.La noi in tara dezvaluirea prognosticului grav pacientului este comunicat de catre:a.medicb.asistenta medicalac.medic,in faza initiala a bolii.

155

113.Conform lui Kastenbaum si Morris,factorii capabili sa diminueze suferinta muribundului sunt:a.sentimentele religioase ale apartinatorilorb.prezenta prietenilorc.centrare asupra realizarilor din timpul vietii.

114.Asistenta medicala are urmatoarele obligatii fata de persoana ingrijita:a.respectarea fiintei umane ca entitate bio-psiho-socialab.acordarea de ingrijiri in limitele competentei salec.acordarea de ingrijiri indiferent de calificarea sa.

115.Respectarea fiintei umane presupune:a.acordarea de ingrijiri individualizateb.insistarea aplicarii tratamentului chiar daca pacientul refuza terapiac.abuz asupra slabiciunilor pacientului.

116.Pentru reusita actului medical este necesara:a.mentinerea unei relatii non-terapeutice intre asistent si pacientb.interaciunea profesionala si afectiva a asitentei medicale cu pacientul sauc.respectarea normelor impuse de codul de etica profesionala.

ALTE TESTENURSING-AFECTIUNI OFTAMOLOGICE pag. 150

1.Care dintre urmatoarele masuri de prevenire nu fac parte din profilaxia primara a bolilor oculare:a.educarea pacientilor cu defectiuni de vedere sa nu desfasoare activitati care sa suprasolicite vedereab.spalarea cu apa curata zilnic si frecventc.reomandarea unui regim alimentar bogat in proteine si vitaminele A,C,B

2.Masurile de profilaxie secundara a bolilor oculare sunt:a.educarea apocientului car necesita corectarea vederii cu ochelari,sa-i poarte conform prescripitieib.spalarea cu apa mzilnic si frecventc. reomandarea unui regim alimentar bogat in proteine si vitaminele A,C,B

3.Masurile de profilaxie tertiara a bolilor oculare sunt:a.reintgrarea sociala si profesionala a ambliopilor prin indrumarea catre profesii adecvate(ex.maseur)b.folosirea obiectelor individuale de toaleta a femeiic.persoanele care lucreaza la sudura vor purta ochelari de protectie

4.Determinarea acuitatii vizuale consta in:a.evidentierea coprilor straini intraocularib.examinarea in camera obscurac.examinarea vederii centrale cu ajutorul optotipului

5.Determinarea campului vizual consta in:a.evidentierea coprilor straini intraocularib.examinarea vederii periferice cu ajutorul perimetrului Forstekc.masurarea tensiuni intraoculare

156

6.Problemele nursing la pacientii cu afectiuni ale ochiului prin vicii de refractie sunt:a.comunicarea infecienta la nivel senzorial si vizualb.disconfort creat de durerec.scurgere de secretii oculare purulente

7.Probleme nursing la pacientii cu afectiuni inflamatorii si infectii ale ochiului sunt:a.prezenta secretiei oculareb.inapetenta-prezenta greturilorc.strabism

8.Obiective nursing la pacientii cu afectiuni inflamaorii si infectii ale ochiului sunt:a.pacientul sa-si imbunatateasca acuitatea zilnica vizuala prin corectarea viciului de refractieb.descoperirea precoce a strabismuluic.pacientul sa afirme stare de bine fizic

9.Interventii nursing la pacientii cu afectiuni inflamatorii si infectii ale ochiului sunt;a.cresterea acuitatii vizualeb.pregatirea instrumentului si asistarea medicului pentru efectuarea inciziei-drenajuluic.pregatirea instrumentarului in scopul extragerii corpilor straini intraoculari

10.Probleme nursing la apcientii cu glaucon acut sunt:a.prezenta durerii cu caracter acut ocular si periocularb.secretie oculara purulentac.regim alimentar hiposodat

11.Interventii nursing la pacientii cu glaucon acut sunt:a.asistenta medicala participa la examinarea pacientului si pregateste instrumentarul necesar masurarii tensiunii intraoculareb.comunicaare ineficienta la nivel senzorialc.pregatirea instrumentarului pentru efectuarea inciziei-drenajului

12.Interventii nursing la pacientii cu galucon cronic sunt:a.educarea pacientului sa urmeze la domiciliu tratamentul indicat de catre medicb.educarea pacientului pentru respectarea regimului alimentar de crutarec.pacientul sa afirme stare bine de fizic

13.Probleme nursing la pacientii cu traumatisem ale ochiului sunt:a.pacientul sa afirme stare de bine fizicb.prezenta dureri cu carcter acutc.efectuarea pansamentului protector

14.Obiective nursing la pacientii cu traumatisme ale ochiului sunt:a.vindecarea leziuniilor existenteb.prezenta durerii cu caracter acutc.risc de complicatii –infectii locale

15.Interventii nursing la pacientii cu traumatisme ale ochiului sunt:a.educarea pacientului pentru respectarea regimului dieticb.efectuarea panasamentului protector la ochiul lezatc.administrarea tratamentului constand in instilati cu pilocarpina,diuretice si laxative

157

16.Interventii nursing la pacientii cu arsuri chimice oculare sunt:a.pacientul sa afirme stare de bine fizicb.vindecarea leziunilor existentec.administrarea de antialgice pentru calmarea durerii

17.Interventii nursing la pacientii cu arsuri fizice oculare sunt:a.scoaterea victimei de sub actiunea agentului agresorb.pacientul sa afirme stare bine de fizicc.educarea pacientului pentru respectarea regimului dietetic

18.Infectiile oftamologice care necesita ex.bacteriologic al secretiei oculare sunt:a.blefariteleb.otitelec.rinitele alergice

19.Spalatura oculara reprezinta:a.recoltarea secretiei oculare din sacul conjunctivalb.introducerea unui jet de lichid in sacul conjunctivalc.administrraea de soluti medicamentoase pe mucoasa conjunctivala

20.Instilatia reprezintaa.spalatura unei mucoase su a unui organ cavitarb.recoltarea de probe biologice de pe mucoasa sau un organ cavitarc.administrarea de solutii medicamentoase pe o mucoasa sau un organ cavitar

21.Interventii nursing in instilatie:a.schimbarea periodica a compreseib.punerea in evidenta a cavitatii in care urmeaza sa se efectueze instilatiac.acoperirea reginii cu comprese mari de tifon

NURSING-AFECTIUNI O.R.L. pag. 153

1.Masuri de profilaxie primara in afectiuni O.R.L. sunt:a.protezarea pacientului cu surditateb.umectarea aerului din incaperi si mentinerea unor temperaturi constante(16-18 grade C)c.examen periodic pentru aprecierea evolutiei surditatii si a schimbarii protezei

2.Masuri de profilaxie secundara in afectiuni O.R.L sunt:a.proterzarea pacientului cu surditateb.umectarea aerului din incaperi si mentinerea unor temperaturi constante(16-18 grade C)c.depistarea la timp a imbolnavirilor acute si tratarea corecta a acestora pentru evitarea cronicizarii si infirmatilor

3. Masuri de profilaxie secundara in afectiuni O.R.L sunt:a. a.proterzarea pacientului cu surditate b.umectarea aerului din incaperi si mentinerea unor temperaturi constante(16-18 grade C)c.depistarea la timp a imbolnavirilor acute si tratarea corecta a acestora pentru evitarea cronicizarii si infirmatilor

158

4.Otoscopia consta in:a.examinarea audiometricab.examinarea pavilionului urechii si a conductului auditiv externc.examinarea narinelor si a cavitatilor nazale

5.Examinari de laborator care se efctueaza in scopul evaluarii morfofunctionale a organelor O.R.L. sunt;a.laringoscopiab.secretia otica-ex.bacteriologicc.ex.L.C.R.

6.Epistaxisul reprezintaa.hemoragie la nivelul fozelor nazaleb.hemoragie la nivelul conductului auditiv externc.infectie rino-sinuzala

7.Probleme nursing la pacientii cu afectiuni ale urechii externe:a.disonfort datorat durerii sau senzatiilor auditive violente(in cazul corpilor straini animati in conductul auditiv)b.cicatrizarea leziunilor fara complicatiic.educarea pacientului sa se prezinte in serviciul de specialitate pentru schimbarea pansamentului,pana la vindecare

8.Obiective nursing la pacientii cu afectiuni ale urechii externe:a.disconfort daorat durerii sau senzatiilor auditice violente(in cazul corpilor straini animati in conductul auditiv)b.cicatrizarea leziunilor fara complicatiic.educarea pacientului sa se prezinte in serviciul de specialitate pentru schimbarea pansamentului,pana la vindecare

9.Interventii nursing la pacientii cu afectiuni ale urechi externe:a.educarea pacientului sa se prezinte in serviciul de specialitate pentru schimbarea pansamentului,pana la vindecareb.disconfort datorat durerii sau senzatiilor auditive violente (in cazul corpilor straini animati in conductul auditiv)c. cicatrizarea leziunilor fara complicatii

10.Probleme nursing la pacientii cu otita:a.durereb.monitorizarea temperaturii si pulsuluic.asigurarea repauslui la pat

11.Obiective nursing la pacientii cu otita:a.monitoirzarea temperaturii si pulsuluib. asigurarea repauslui la patc.vindecare fara complicatii

12.Interventii nursing la pacientii cu otita:a. vindecare fara complicatiib.administrarea tratamentului antibiotic si simptomatic presrisc.pacientul sa afirme stare bine de fizic

159

13.Problemele nursing la pacientii cu sindrom Meniere:a.deficit de mentinere in ortostatism si de deplasareb.vindecarea fara coplicatiic.monitorizarea temperaturii si pulsului.

14.Probleme nursing la pacientii cu infectii O.R.L.:a.risc de complicatii – cronicizareb.comunicare verbala facilac.asigurarea repausului vocal.

15.Interventii nursing la pacientii cu infectii O.R.L.:a.vindecarea fara complicatiib.educarea pacientului pentru evitarea substantelor iritante (fumat,alcool,vapori iritanti)c.risc crescut de complicatii.

16.Intereventii nursing la pacientii cu amigdalita:a.administrarea tratamentului simptomatic si antibiotic prescrisb.risc de complicatii – cronicizarec.vindecarea fara complicatii.

17.Interventii nursing in pregatirea pacientului pentru amigdalectomie:a.asigurarea repausului vocalb.vindecarea fara complicatiic.recoltarea analizelor de laborator – TS,TC,hemoleucograma,etc.

18.Interventii nursing in ingrijirea postoperatorie a pacientilor cu amigdalectomie:a.risc crescut de complicatiib.recoltarea analizelor de laborator – TS,TC,hemoleucograma,etc.c.supravegherea permanenta a pacientului in primele 7-8 ore.

19.Ce reprezinta exudatul faringian:a.lichid rezultat in urma unui proces inflamator faringianb.lichid rezultat in urma unei varsaturic.lichid rezultat in urma unei expectoratii muco-purulente.

20.Recoltarea exudatului faringian se face in scop:a.terapeuticb.evacuatorc.explorator.

21.Recoltarea exudatului faringian se face:a.postprandialb.pacientul efectueaza inainte gargara cu solutie antisepticac.dimineata,pacientul nu are voie sa manance,sa bea,sau sa efectueze instilatii nazale cu solutii dezinfectante.

22.In cazul recotarii exudatului faringian se va evita:a.purtarea mastii de protectie de catre asistenta medicala care efectueaza interventiab.dezlipirea falselor membrane de pe faringe si amigdalitec.imbibarea tamponului cu saliva.

160

23.Recoltarea secretiei otice se face:a.in scop evacuatorb.din conductul auditiv extern,cu tampon steril,sub control vizualc.cu tampon imbibat in solutii antiseptice.

Dermatologie- pag. 156

1.Dermatomicozele sunt produse de:a.microbib.virusic.fungi.

2.Agentul incriminat in producerea erizipelului este:a.stafilococulb.pneumococulc.streptococ grupul A.

3.Papiloamele virale sunt localizate mai ales la nivelul:a.abdomenuluib.membrelor superioarec.gatului.

4.Interventii nursing in cazul prezentei flictenelor la un pacient cu erizipel:a.golirea continutului leziunilor buloaseb.oxigenoterapiac.imobilizarea regiunii afectated.monitorizarea TAe.tratamentul cicatrizant al ulceratiilor postbuloase.

5.Probleme nursing la pacienti cu boli dermatologice:a.dispneeb.alterarea integritatii pieliic.anxietated.potential de suprainfectie aeruptieie.risc de hipoxia.

6.Interventii nursing la un pacient cu boala varicoasa:a.evitarea ortostatismului si a pozitiei picior peste piciorb.evitarea expunerii la vantc.purtarea de ciorapi elasticid.hidratare corespunzatoaree.refacerea echilibrului acido-bazic.

161

7.Factori predispozanti ai bolii varicoase:a.sexul apare mai frecvent la barbatib.sarcinac.varsta mai ales la tinerid.ocupatia la cei cu ortostatism prelungite.reactivitate crescuta la alergeni.

8.Prioritati nursing la un pacient cu scabie:a.alterarea integritatii tegumentuluib.prurit intens nocturnc.elemente eruptive de tip bulosd.leziuni la nivelul feteie.durere.

9.Interventii nursing la un pacient cu scabie:a.aplicati de soluti scabicide o data pe zi 3 zile la randb.dieta bogata in fibrec.dezinfectia prin fierbere a lenjeriei de corpd.monitorizarea temperaturiie.evitarea expunerii la soare.

10.Gonoreea la femei – simptomatologe:a.disurieb.leucoreec.durered.urina inchisa la culoaree.eritem local.

11.Sancru sifilitic:a.apare la 21 zile de la infectieb.este durerosc.apare la 6 luni de la infectie.

12.Adenopatia luetica are urmatoarele caracteristici:a.este dureroasab.are consistenta durac.imobila pe planurile profunded.dispusa in grup ganglionar sub forma de: closca cu puie.adenopatie retroperitoneala.

13.Testul screening pentru depistarea sifilisului este:a.VSHb.VDRLc.ELISA.

14.Tratamentul de electie in sifilis este:a.Pencilina G sau Moldaminb.Ampicilinac.Oxacilina.

162

15.In sifilisul secundar apar urmatoarele manifestari:a.leziuni veziculoase intens pruriginoaseb.macule eritematose roz pal ca floarea de piersicc.micropoliadenopatie generalizatad.HTAe.ganglioni durerosi.

16.Manifestari ale socului alergic la Penicilina:a.angioedem,edem laringianb.febrac.macule hiperpigmentare.

17.Interventii nursing in cazul socului la Penicilina:a.administrarea de antialgiceb.administrarea de plasmac.administrarea de Andrenalina.

18.Probleme nursing la un pacient cu ulcer varicos:a.aparitia suprainfectiei la nivelul plagib.respiratie ineficace legata de durerec.deficit nutritional legat de aport inadecvat.

19.Pentru indepartarea secretiilor purulente la nivelul ulcerului varios se folosesc solutiile:a.Betadineb.alcool iodatc.Rivanold.ser fiziologice.violet Gentiana.

20.Furunculul este determinat de:a.streptococb.pneumococc.stafilococ.

21.Poarta de intrare a germenilor ce produc erizipelul este:a.micoza plantara???????b.zone de contuziec.excoriatii.!!!!!

22.Tabloul clinic in erizipel este:a.debut brusc,frisoaneb.febra neregulatac.HTAd.brabicardiee.placard inflamator intens eritematos.

23.Micoza plantara este localizata mai ales:a.fata plantara a picioruluib.spatiile interdigitalec.fata dorsala a piciorului.

163

24.Pitiririazisul verzicolor este localizat mai ales:a.torace anterior si posteriorb.membre inferioarec.abdomen.

25.Criteriile de diagnostic pentru scabie sunt:a.leziuni de tip bulosb.pustule palmoplantare la adultic.prurit generalizat severd.prurit exacerbat nocturne.eruptie faciala.

26.Tratamentul in scabie se face cu:a.Scobutilb.Scabexc.Clotrimazol.

27.Manifestarile vulvovaginitei candidozice:a.poliurieb.leucoree abundenta grunjoasac.sangerare vaginala.

28.Probleme nursing posibile la un pacient cu zona zoster:a.potential de complicatii cutanate,ulceratii b.pruritc.durere pe traiectul unui nervd.febrac.alterarea nutritiei.

29.Interventii nursing la un pacient cu zona zoster:a.efectuarea zilnica a bilantului hidricb.toaleta leziunilor cutanate in conditii de asepsiec.regim alimentar bogat in vitamined.monitorizarea temperaturiie.regim hipoproteic.

30.Herpesul se caracterizeaza clinic prin:a.scuame pruriginoaseb.eruptie veziculoasa pruriginoasac.eritem.

31.Interventii nursing in cazul flebedemului la un pacient cu ulcer varicos:a.tratament cu diuretice la indicatia mediculuib.monitorizarea diurezeic.dieta hipercaloricad.monitorizarea zilnica a greutatiie.contentie elastica.

164

32.Acneea vulgara se caracterizeaza clinic:a.eruptie veziculoasab.papule si pustulec.cruste.

33.Leziunile de acnee sunt localizate in special:a.membre superioareb.zona toracica sperioarac.abdomend.la nivelul fruntii si obrajilore.membre inferioare.

34.Melanomul malign se localizeaza ai frecvent:a.toraceb.abdomenc.fata.

35.Tratamentul melanonului malign:a.electrocoagulareb.excizia formatiunii cu margine de sigurantac.aplicatii de solutii caustice.

36.Tabloul clinic in lupus eritematos:a.eruptie la nivelul fetei aspect de flutureb.scuama subtirec.eruptie veziculoasa

37.Tratamentul in lupusul eritematos:a.expunere la radiatia solarab.fotoprotectie externa prin creme cu factor de protectie marec.unguente cu antibiotice local

38.Verucile vulgare sunt localizate mai frecvent la nivelul:a.toraceluib.miinilorc.fetei

39.In tratamentul verucilor vulgare se aplicatii de:a.unguente antiinflamatoareb.substante caustice chimicec.unguente cu anibiotice

40.Carcinomul spinocelular se localizeaza mai frecvent;a.la nivelul buzei inferioareb.la nivelul palmelorc.la nivelul fruntii

165

41.Factori favorizanti in aparitia carcinoamelor spinocelulare:a.mai frecvent la tineriib.expunere prelungita la radiatii solarec.fumatuld.tratament cu antibioticee.mai ales la rasa neagra

42.Carcinomul bazocelular epitelial se caracterizeaza:a.nu metastazeaza niciodatab.se localizeaza la nivelul mucoaselorc.invadare rapida a planurilor subiacente

43.Psoriazis semne clinice:a.eruptie veziculoasab.scauma abudenta alb-sidefiec.eritem difuz.

44.Psoriazisul postulos se localizeaza mai frecvent la nivelul:a.feteib.palmo-plantarc.coatelor.

45.Eczema dishidrotica palmo-plantara se caracterizeaza prin:a.vezicule insostite de pruritb.apare mai frecvent iarnac.scuame fine.

46.Inerventii nursing la un pacient cu psoriazis:a.educatia privind efectuarea tratamentului local cu unguente keratoliticeb.administrararea de antialgicec.monitorizarea CA.

47.Dermatita atopica a sugarului e localizata in special la nivelul:a.abdomenuluib.obrajilorc.palmelor.

48.Tratamentul local in dermatita atopica:a.unguent cu antibioticeb.unguent antimicoticc.unguent cu dermatocrticoizi.

49.Interventii nursing la un pacient cu lupus eritematos cu ulceratii bucale:a.alimentatie bogata in fibre vegetaleb.gargara cu solutii antisepticec.administrarea de antibiotice.

166

50.Probleme nursing posibile la un pacient cu psoriazis artropatic:a.scaderea mobilitatiib.dureri articularec.alterarea nutritieid.alterarea respiratieie.insomnie.

Diabetul zaharat – pag. 163

1.Diabetul zaharat de tip 2 caracateristici:a.este insulino-dependentb.afecteaza persoanele peste 40 de anic.debut insidiosd.greutatea corpului subnormalae.anorexie.

2.Diabetul zaharat de tip 1 caracateristici:a.apare la persoane obezeb.debut brusc al boliic.este insulino-independent.

3.Semne si simptome in diabetul zaharat tip 1:a.scaderea in greutateb.anorexiec.HTAd.constipatiee.prezenta corpilor cetonici in urina.

4.Interventii nursing la un pacient cu cetoacidoza:a.monitorizarea semnelor vitaleb.dieta hiperproteicac.administrarea de heparinad.efectuarea testelor de laborator specifice.

5.Cauzele hipoglicemiei:a.consum crescut de glucideb.doza prea mare de insulinac.eforturi fizice reduse.

6.Rehidratarea pacientilor in coma diabetica va incepe cu administrarea de:a.Manitol 20% in perfuzie lentab.ser fiziologic 1000 ml perfuzie rapidac.ser glucozat 5%.

7.Insulina trebuie pastrata:a.la temperatura camerei

167

b.la frigider la +2 gradec.ambele variante.8.Mijloacele de tratament in diabetul zaharat sunt:a.tratament medicamentosb.dietac.educatie.

9.Coma diabetica poate fi declansata de:a.efort fizic prelungitb.oprirea sau diminuarea nejustificata a tratamentului cu insulinac.consum de alcool.

10.Semne majore in coma diabetica:a.respiratie Kussmaul,deshidratare globalab.agitatie psihomotoriec.cefalee.

11.Pacientul cu coma diabetica prezinta urmatoarele simptome:a.astenie somnolenta,comab.convulsii tonico-clonicec.pierderea monoculara a vederii.

12.Primul gest terapeutic atunci cand diferentierea dintre coma diabetica si coma hipoglicemica este greu de consta in:a.administrarea de 20-30 ml glucoza hipertonab.recoltarea probelor de laboratorc.administrarea iv a 20 ui insulina rapida.

13.factori implicati in producerea cetoacidozei:a.varsaturi repetateb.respiratie Cheyne-Stockesc.constipatied.aparitia corpilor cetonici in urinae.alterarea integritatii tegumentelor.

14.Hipoglicemia se poate maifesta prin:a.foame intensab.transpiratiic.polifagied.polidipsiee.parastezii.

15.Interventii nursing in alterarea nutritiei in diabetul zaharat:a.monitorizarea glicemiei si glicozurieib.monitorizarea TAc.urmarirea starii de hidratare.

16.Tratamentul de electie in diabetul zaharat este:a.interferonb.insulinac.glucoza.

168

17.Care este intervalul de timp intre o injectie de insulina intermediara si masa:a.5 minuteb.45 minutec.2 ore.

18.Probleme nursing in diabetul zaharat:a.alterarea mobilitatiib.durerec.alterarea nutritieid.alterarea eliminarii intestinalee.deficit de cunostinte.

19.Alimentatia pacientilor cu diabet zaharat va fi:a.se coreleaza cu schema de insulinoterapieb.va contine dulciuric.numarul meselor este mai mare 5-6/zid.hiperlipidicae.hiperproteica.

20.Rolul asistentilor in tratamentul diabetul zaharat:a.educatia pacientului pt. efectuarea corecta a injectiilor de insulinab.incurajarea pacientului sa consume alcoolc.instruirea pacientului pt. folosirea unei diete hipercalorice la diabetul zaharat tip 2.

21.La un diabetic alimentele interzise sunt:a.iaurtulb.dulceatac.caisele.

22.La un diabetic alimenetele interzise sunt:a.ciocolatab.mamaligad.ciuperci.

23.la un diabetic alimentele interzise sunt:a.orez fiertb.cozonaculc.sunca.

24.La un diabetic alimentele interzise sunt:a.margarinab.struguric.siropuri.

25.La un diabetic alimente ce pot fi consumate fara restrictie sunt:a.rosiib.capsunic.alune.

169

26.Alimente ce pot fi consumate fara restrictie de un diabetic sunt:a.biscuitib.sfeclac.peste.

27.Alimente ce pot fi consumate fara restrictie de un diabetic sunt:a.brinza telemeab.nucic.cartofi.

28.Alimente ce trebuie cantarite de catre un diabetic sunt:a.conopidab.fasole boabec.halvaua.

29.Alimente ce trebuie cantarite de un diabetic sunt:a.painea grahamb.cascavalulc.inghetata.

30.Alimente ce trebuie cantarite de catre un diabetic sunt:a.carne de vitelb.lapte proaspatc.mamaliga.

Multumesc fiicelor mele Diana şi Denisa pentru ca si-au dedicat o parte din timpul vacantei lor pentru a transcrie aceasta carte.

Romeo Zaharia

P.S. Rog frumos pe toţi colegii şi colegele care vor folosi acest text transcris să nu şteargă ,, mulţumirile,, si sa fie ingaduitori cu greşelile de dactilografie pe care le vor întâlni în text. Acesta este preţul pentru care vă dau acest fişier.Sper să nu mă înşele nimeni şi fiecare să-l plătească.

31.August.2011

170

171