pag. 11

Punctul pe Y Pierdut consilieri locali. Găsitorilor nu li se oferă recompensă

pag. 20

Eliton Trans este o companie de elită în transportul rutier ce angajează șoferi autocamion, cu sau fără experiență, pentru transport de marfă, internaţional şi intern pag. 19

NR. 1328FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

15 - 21 ianuarie 202020 pagini 1,5 lei

pag. 5

Piteștiul nu are consilieri locali. Pentru că, dacă ar avea, aceștia nu ar tolera anual mizeria numită

Orășelul Copiilor, unde se dau premii în fi ecare iarnă sticle de vin și șampanie sau plușuri murdare, unde se as-cultă manele la maximum, unde kitch-ul este la el acasă. Dacă Piteștiul ar avea cu adevărat consilieri locali, podul de peste Râul Doamnei, făcut cu fonduri europene, nu ar fi plin de gropi și denivelări. Dacă Piteștiul ar avea consi-lieri locali, ar atrage, probabil, investitori importanți și ar avea mai multe spații verzi decât pavele.

Dacă Piteștiul ar avea consilieri locali, și încă unii adevărați, nu doar niște prezențe fi zice ce bifează

prezența la ședințe, ar avea probabil și un plan de mar-keting turistic efi cient, care să atragă vizitatori străini care să aducă bani la Pitești, și nu un pseudocentru de informare turistică lângă Colegiul „Armand Călinescu”, pseudocentru plătit cu fonduri UE și unde nu intră nici naiba.

Dacă Piteștiul ar avea într-adevăr consilieri locali, municipiul ar avea altă față, și la propriu și la fi gu-

rat, și nu ar mai fi plin de magazine second-hand și săli de jocuri de noroc, precum o urbe demnă de Valea Jiului,

nu de o zonă unde Dacia și furnizorii săi au salvat de la colaps social și fi nanciar zeci de mii de oameni.

Piteștiul nu are consilieri locali. Sunt inexistenți. Insipizi. Incolori. Inodori. Mulțumiți, în procent

covârșitor, să își ia indemnizațiile de ședință și să ridice mâna din spirit gregar.

Dacă am avea cu adevărat consilieri locali, i-am ve-dea săptămânal prin cartierele Piteștiului, vorbind

cu oamenii, notându-și problemele și nemulțumirile, în-cercând să ia măsuri concrete și efi ciente pentru un oraș mai dezvoltat. Singurele dăți când se văd - la propriu- consilierii locali sunt la ședințe și la Simfonia Lalelelor.

Nu știu alții cum sunt și cum simt, dar eu unul, cu câteva excepții pe care nu le nominalizez, declar

pierduți consilierii locali de la Pitești. Iar găsitorilor nu le ofer vreo recompensă. Singura recompensă, pe care și-ar putea-o oferi singuri piteștenii, ar fi ca la alegerile locale din vară să voteze alți oameni. Unii cărora să le pese cu fapta și nu cu gargara de Pitești. Pentru că orașul ăsta merită mai mult. Mult mai mult.

Denis Grigorescu

EXCLUSIV! TERMEN CRUCIAL PE 16 IANUARIE ÎN DOSARUL LUI PENDIUC. INSTANŢA A CERUT SRI SĂ DESECRETIZEZE 4 NOTE INFORMATIVEAvocatul Panţoiu, despre ”Veritas”: „Martorii cu identitate protejată nu dau note informative”

La termenul anterior al proce-sului, judecătorul Liliana Ciuper-că de la Tribunalul București a fost de acord cu această solicitare a apărării, exprimată prin maes-trul Dan Panțoiu În timp ce SRI invocă motive de siguranță națională pentru care l-ar fi monitorizat pe fostul primar al Piteștiului, avocatul Panțoiu susține contrariul: „În cauză nu sunt elemente de siguranță națională” pag. 7

Un muscelean de la Oxford adresează o scrisoare deschisă Ministerului Educaţiei, prin Jurnalul de Argeş

Costin Oncescu: ”La premierea din acest an ne-am simţit umiliţi”

Pa şi pusy! Centrul Cultural Judeţean a renunţat la Monica Anghel şi Jojo

Alegeri încrâncenate la PSD Argeş

Maria Dinu: ”Există viaţă şi după aceste alegeri!”

Ion Mînzînă: ”Cred că PSD Argeş e pregătit să fi e condus de un om onest”

pag.

4-5

Interviu cu Marius Crăciun, piteşteanul care a câştigat 50.000 de euro la emisiunea ”Ferma. Un nou început”:

”Mi-am cumpărat un apartament cu banii câştigaţi de la Pro TV şi am scăpat de rate”

Scandal! Şcoala ”Dobrin” - dată afară de la Centrul de copii al FC Argeş. Gica Dobrin şi-a luat avocat

pag. 13

pag. 17

Nr. 1328 (15 - 21 ianuarie 2020)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Al treilea candidat la președinția PSD Argeș, deputatul Cătălin Rădulescu-Mitralieră, se bucură că primarul Georgescu de la Mioveni

și șeful PSD Pitești, Cristian Gentea, sprijină partidul!

Subprefec-tul Adrian Bughiu are rolul princi-pal în super-producția administrati-vă ”Greu de schimbat din funcție”.

Mi-am luat un costum de ski de ultimă generație, să mă protejeze și de căderi din funcții.

Maria Dinu speră să devină Doamna de Fier a PSD Argeș.

După Caterina de Medici și Margaret Th atcher, pregătiți-vă și de Maria de Argeș!

Din Din

Culise...Culise...

Simona Bucura-Oprescu, singură acasă cu încă un mandat de deputat...

Domnule Gentea, domnule Mînzînă, știți zicala că între doi nu te plouă, dar poate pică și un nou mandat de deputat. Să nu

dea dracului s-o uitați...!

Ludovic Orban, prim-ministru, și-a dat seama că, având infrastructură, învățământ, sănătate, asta ne mai lipsea: „România are nevoie de anticipate”. Cătălin Rădulescu, deputat, vrea să

candideze la șefi a PSD Argeș, dar mai în-tâi se uită pe gaura țevii de la mitralieră: „După ce fac un sondaj, îmi anunț sau nu candidatura”. Victor Ponta, fost prim-ministru, a

votat alături de PNL majorarea alocațiilor și brusc a înțeles că politica a apărut când primul escroc a întâlnit primul prost: „N-ai bani de alocații acum, dar de rachete mi-litare ai”. Dorin Florea, primar ALDE la Târgu

Mureș, salută mărirea alocațiilor din mo-tiv de miștouri politice: „România este su-focată de prostia, imbecilitatea și mediocri-tatea manifestate mai ales în plan legislativ”. Liviu Ţâroiu, primar Câmpulung,

prins beat la volan are argumente juridice

și umanitare: „Oricăruia i se poate întâm-pla!” Mihai Tudose, fost prim-ministru,

își aduce aminte cu nostalgie când primul ministru al Japoniei a vizitat țara noastră și el i-a dat țeapă: „După ce l-am cunoscut pe domnul Ponta, am început să îl regret pe Dragnea”. Costin Oncescu, muscelean premiant

la informatică și student la Oxford, salută comportamentul înalt academic al Minis-terului Educației: „La premierea din acest an ne-am simțit umiliți”. Maria Dinu, candidat la președinția

PSD Argeș, le promite tuturor pesediștilor că-i face oameni: ”Nu am promis nimănui nicio funcție”. Ion Mînzînă, candidat la președinția

PSD Argeș, apreciază ca pozitivă perioada în care partidul s-a odihnit: „Este momen-tul să ne revenim”.

Nu se poate spune că nu a avut un an „wow”, cel puțin în plan sentimental, Gheor-ghe Ciolan, comandantul Poliției Câmpulung. După ce și-a plimbat iubita, Teodo-ra, care are doar 21 de ani, la Folgarida, în Dolomiții ita-leni, la începutul anului, la turnul Eiff el și la Disneyland (după care romantic a titrat pe pagina de socializare: „O realitate ca un vis cu Teodo-ra la Paris”) și la lacul Como, comisarul și-a ofi cializat relația cu juna, schimbarea statusului fi ind marcată în toamnă, pe 26 octombrie. Totuși, sfârșitul anului a adus câțiva nori peste cerul perechii proaspăt căsătorite. S-a întâmplat atunci când comandantul a vrut să îi facă buletin tinerei consoarte pe adresa lui de la Ștefănești. Numai că pe adeverința de rol a apărut realitatea crudă, aceea că vila era pe numele vechii soții. Ceea ce, după cum afl ă orice român atunci când se duce să își facă un nou buletin, înseamnă că fosta doamnă Ciolan trebu-ia să vină la ghișeu pentru

a o lua în spațiu pe actu-ala. Fapt ce l-a enervat pe proaspătul însurățel cu ghi-ocei la tâmple, care le-a fă-cut cum i-a venit la gură pe funcționarele de la Evidența populației, cărora le-a stri-gat că au greșit documentul.

Până la urmă nu știm cum a rezolvat situația delicată, dar sperăm că una dintre doamne a dovedit înțelegere și comandantul a putut să o treacă pragul vilei în brațe pe mireasa Teodora.

Când a vrut să îi facă buletin proaspetei soţii, comandantul Poliţiei Câmpulung a fost invitat să o cheme şi pe fosta

Noi te sprijinim, Cătăline! Uite, primarul de la Mioveni îți bagă glonțul pe țeavă, iar eu apăs

trăgaciul de la mitralieră...

Şeful Poliţiei Ştefăneşti, favorit să vină în locul lui Bogdan Berechet la Investigarea Fraudelor

Șef al Poliției Ștefănești din februarie 2016, comisarul-șef Sorin Ghinea are mari șanse să fi e numit șef la Serviciul de Investi-gare a Fraudelor din cadrul IPJ Argeș, post rămas vacant după ce comisarul-șef Bog-dan Berechet a fost numit șef la Poliția Ca-pitalei. Sorin Ghinea a mai lucrat la Inves-tigarea Fraudelor, serviciu unde a fost coleg o perioadă inclusiv cu Gabriel Gherghe, fostul comandant al Poliției Argeș.

Ţâroiu „Saruman” şi decimarea arborilor

Dacă ar putea, copacii ar începe un răz-boi contra primarului Câmpulungului, ca împotriva lui Saruman din „Stăpânul inele-lor”! Și cum altfel, când în ultimii patru ani s-a luminat Câmpulungul de câţi pomi au dat cu crengile de pământ! Ultima „lichida-re” s-a petrecut în curtea Spitalului Munici-pal, acolo unde se va construi pentru extin-derea compartimentului Oncologie. Cinci brazi și un exemplar de Ginkgo Biloba (a mai rămas unul în municipiu!) au fost rete-zaţi de cei de la ADP, cu autorizaţie. Aceștia se adaugă numeroșilor plopi rași de pe faţa

pământului în Parcul Kretzulescu fi ind-că deranjau o afacere, copacilor tăiaţi din Grădina Publică „Mersi”, celor doborâţi în curtea fostului liceu de fete și mai multor nuci impunători, care, în diferite puncte ale municipiului, nu erau agreaţi de anumi-te persoane cu trecere la Liviu Ţâroiu. De plantat se va planta în mandatul următor, indiferent cine va fi primar!

ELECTRO-CUTARE

În urmă cu 13 ani Liviu Ţâroiu era viceprimar și planta pomi

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Nr. 1328 (15 - 21 ianuarie 2020)

Ion Georgescu de la Mioveni, securizând cu agheazmă și tutun alegerile de vineri din PSD Argeș.

Eu aș fi luat-o în echipa noastră și pe Maria Dinu, dar am afl at pe surse că e atee, iar eu, după cum știți, am un parteneriat pe termen lung cu Arsenie Boca....

Cristian Gentea, supranumit și ”Lunetistul”, după precizia cu care-și ia adversarii la țintă.

Nici n-a ajuns bine Mînzînă președinte, că deja șușotește cu Georgescu.

Poate mă sucesc și eu până vineri și mă combin cu Zoană și Mitralieră...

Cătălin Bulf, liderul popularilor argeșeni, numit în sfârșit secretar de stat la Energie,

are acum energie pentru campania electorală.

M-a întrebat Tomac ce mai face Dănuț Dinu. Plinu’ pentru Primăria Pitești.

Mihai GhițescuJoi, 9 ianuarie, la Centrul Cultural

Pitești a avut loc un eveniment deosebit organizat de Fundația Culturală „Liviu Rebreanu”, și anume sărbătorirea zilei de naștere a „patriarhului” culturii argeșene, profesorul, scriitorul și veteranul de răz-boi Mihai Ghițescu, care a ajuns la vene-rabila vârstă de 99 de ani. Pentru cariera sa prolifi că și pentru longevitatea sa litera-ră, Jurnalul de Argeș îl declară pe Mihai Ghițescu - Omul Săptămânii.

Omul săptămâniiOmul săptămânii

David - la ABAAV, Ivan - înapoi la Hidroelectrica

Liberalii musceleni se aranjează treptat după ce PNL a preluat guvernarea. Prima mutare a constituit-o numirea lui Cristinel Creţu ca adjunct al șefului Inspectoratului Școlar Judeţean Argeș, actualul consilier munici-pal fi ind la conducerea instituţiei și pe vre-mea când era membru PD-L. Apoi, liderul liberalilor din Câmpulung, Bogdan David (foto stânga), așteaptă să devină director la Administraţia Bazinală de Apă Argeș-Vedea și susţine că cincisprezece ani de activitate în cadrul Hidroelectrica îl recomandă pentru noua funcţie. Dacă el va părăsi Hidroelectri-ca, acolo a revenit Constantin Ivan, ca șef de serviciu. Și el consilier la Câmpulung înce-pând cu 2016, Ivan a devenit apoi membru al Guvernului Dăncilă ca secretar de stat în Ministerul Economiei, demnitate de care s-a bucurat între martie 2018 și decembrie 2019.

C.I.B.

”Am analizat și eu, m-am uitat, am vorbit cu niște specialiști...”

„Am mers pe procedura normală, am că-utat un post care era în concurs pe site-ul agenției, așa se procedează, am găsit acest post în zona noastră, mi s-a părut că pos-tul respectiv se potrivește cu profi lul meu de competențe, în ideea că acolo am văzut că era un post în domeniul dezvoltării locale-proiecte, și eu am destulă experiență în zona aceasta. Mi-am depus dosarul pentru a par-ticipa la concurs, apoi, în urma discuțiilor care au mai apărut, am analizat și eu, m-am uitat, am vorbit cu niște specialiști și am înțeles că ar fi existat posibilitatea unor inter-pretări eronate vizavi de cerințele postului, vizavi de studiile pe care le am eu. Și pentru a evita orice fel de interpretare, dar și pentru a pune punct acestor informații eronate care au tot apărut prin anumite părți ale presei, m-am dus și mi-am retras dosarul. Pentru a evita orice fel de astfel de interpretări, pur și simplu mi-am retras dosarul”, ne-a declarat Emanuel Soare.

Mai exact, interpretările despre care amintește Soare sunt legate de studiile speci-fi cate în fi șa postului de inspector în cadrul Primăriei Albeștii de Muscel. „Evident, eu nu am studii în domeniul juridic, nici în do-meniul științelor administrative, economice. Domeniul meu de studii este în domeniul științelor educației, care este, alături de științele juridice și administrative, economi-

ce și multe altele ramuri, în domeniul mare de științe sociale. Practic, dacă ne raportăm la domeniul mare în care se încadrează toate aceste cerințe, eu mă încadram, dar acolo, în condițiile de fi șa postului sau în condițiile de concurs, erau niște detalii legate strict de existența unor studii în domeniul științe economice sau administrative”.

„Sunt multe, multe persoane în această situație și se caută o soluție unitară”

Emanuel Soare a mai menționat că există discuții la nivel național pentru a se simpli-fi ca procedura de numire a prefectului. „În situația în care sunt eu există foarte multe cazuri de persoane la nivel național, care sunt propuse pentru a putea ocupa diverse funcții și nu sunt funcționari publici. Înțeleg că s-ar lucra sau se gândește un fel de pro-cedură prin care să se poată simplifi ca toate aceste lucruri, astfel încât să fi e foarte clar pentru toată lumea ce se poate face de că-tre persoanele care sunt propuse în această funcție. Și, atunci, ca să evităm orice con-fl ict și să nu lăsăm loc de interpretări, mi-am retras efectiv dosarul”.

L-am întrebat pe Emanuel Soare și cum va proceda în continuare.

„Deocamdată, așteptăm să vedem ce se întâmplă la nivel național, pentru că sunt multe, multe persoane în această situație și se caută o soluție unitară. Nu știu să vă spun în acest moment”. Mari Tudor

Emanuel Soare, propune-rea PNL pentru funcția de prefect al Argeșului, s-a retras din concursul pen-tru ocuparea unui post în cadrul Primăriei Albeștii de Muscel, post necesar pentru a îndeplini cerința primordi-ală a unui prefect: calitatea de funcționar public, pe care nu o are, momentan. Postul vizat era de inspector, clasa I, la Compartimentul de Dezvoltare Locală din cadrul primăriei. După mai multe discuții apărute în spațiul public, Emanuel Soare a decis să își retragă dosarul din concursul din 13 ianuarie. Contactat telefo-nic, acesta a explicat de ce a ales acel post, dar și de ce s-a retras din concurs.

Emanuel Soare, despre retragerea din concursul care l-ar fi adus mai aproape de postul de prefect:

„Mi-am retras dosarul, pentru a evita orice fel de interpretări”

Adrian Bughiu, subprefectul județului Argeș: ”Din punctul nostru de vedere, în acest moment nu putem să facem nicio supoziție. Conform Le-gii 176/2010, noi așteptăm pur și simplu notifi ca-rea de la ANI. Până nu o primim, ca să știm cum acționăm, nu acționăm în niciun fel. În funcție de notifi carea ANI, vom putea comunica ulteri-or dacă emitem ordin de încetare a mandatului, dacă nu emitem ordin... Totul în funcție de ce ne comunică ANI acolo. Într-adevăr, sentința a rămas defi nitivă, însă acum fac o supoziție: poate să spună că termenul se prescrie conform noilor reglementări din Codul Civil. În funcție de ce ne comunică ANI, noi acționăm în consecință!”.

Ion Baicea, primarul orașului Costești: ”Eu nu comentez niciodată deciziile instanței. Le respect și atât! O să mă consult cu juriștii să văd dacă mai pot face contestație. E prea devre-me ca să spun mai multe. Dar pot să vă spun că o să candidez în continuare la Primăria Costești. Asta pot să vă spun. Cel mai important lucru este că trebuie să vină motivarea de la Înalta Curte, ca să știm ce avem de făcut. Până nu vine motivarea scrisă, să vedem ce s-a scris acolo, nu avem ce să facem. Eu sper să fi e bine”. Marius Ionel

Prefectura aşteaptă notifi carea ANI în cazul primarului de la CosteştiÎn ședința din 10 ianuarie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul ANI împotriva sentinței din 2016 a Curții de Apel Pitești, respingând astfel contestația formulată de primarul orașului Costești, Ion Baicea. Potrivit ANI, Baicea s-a afl at în stare de incompatibilitate în peri-oada 19 iunie 2012 - 14 ianu-arie 2013, întrucât a deținut simultan funcția de primar și calităţile de membru în Consi-liul de Administrație al Liceului Teoretic Costești, în Consiliul de Administrație al Liceului Tehno-logic Costești și în Consiliul de Administrație al Școlii Gimnazi-ale Nr. 1 Costești. Cu alte cuvin-te, Baicea și-a pierdut manda-tul de primar la Costești. Iată în continuare ce spune subpre-fectul Bughiu despre procedura de pierdere a mandatului de primar și ce declarație a făcut în acest sens primarul Ion Baicea pentru Jurnal de Argeș.

Subprefectul Bughiu:”În funcție de ce ne co-munică ANI, acționăm în consecință!”

Ion Baicea:”Pot să vă spun că o să candidez în continuare la Primăria Costești”

Jurnal de Argeş - pag 4

Nr. 1328 (15 - 21 ianuarie 2020)

Celelalte două candidaturi depuse sunt ale Mariei Dinu,

administratorul public al Consiliului Județean, și a deputatului

Cătălin Rădulescu

Se poate reforma PSD Argeș? Și cum poate scăpa el de eticheta corupţiei?

- Dacă îmi spuneți ce înțelegeți prin refor-mare… Eu spun că PSD trebuie să își facă mai bine treaba de partid al celor mai mulți dintre români și să promoveze interesele ro-mânilor. Și să și comunice mai bine ceea ce face. Nu cred că PSD e un partid mai corupt decât altele. Eu, ca și alte sute și mii de oa-meni pe care îi cunosc, din PSD, ne dorim mai mult decât oricine să avem o luptă reală împotriva corupției. Cu siguranță mai avem de construit la mesajul pe care îl dăm în legă-tură cu lupta anticorupție. Nu am avut o ri-postă efi cientă la eticheta care ni s-a lipit, dar cu siguranță ne dorim o societate mai curată, mai echitabilă. Niciun alt partid important nu își dorește asta mai mult decât PSD, vă asigur!

”Cunosc județul în detaliu și cunosc bine partidul...” De ce aţi fi potrivită dv. ca președinte al

PSD Argeș și nu altcineva? - Nu îmi place deloc să mă laud. Dar cunosc

județul în detaliu - știu fi ecare sat, fi ecare obiectiv de investiție - cunosc bine partidul, organizațiile, oamenii… Am o mare putere și dorință de muncă. Pentru că pot coagula o echipă mare și efi cientă. Și pentru că am înțeles mesajul electoratului de a deschide partidul către oameni care vor să ne fi e ală-turi din convingere, nu pentru funcții. Care-i motivul pentru care mergeţi în

echipă cu Dumitru Tudosoiu - președinte executiv și Dorin Mărășoiu - secretar exe-cutiv?

- Ați pronunțat niște nume și niște funcții. Eu nu am promis nimănui funcții. Da, îi vreau alături de mine, așa cum îi vreau și pe domnul Mînzînă, și pe domnul Georgescu, și pe doamna Simona Bucura ș.a.m.d. Ală-turi de toți am lucrat, toți au calități probate în ani… E momentul să strângem rându-rile, nu să ne risipim. Avem nevoie de toți. Funcțiile le vom stabili împreună, în cadrul unei echipe mari! Unul dintre reproșurile ce vi se fac este

că aţi fi pupila lui Constantin Nicolescu. Cum comentaţi acest aspect și dacă are

fostul președinte al PSD și al Consiliului Judeţean vreo influenţă în decizia dv. de a candida?

- (Râde!!!) De ce nu pupila domnului Dan Manu? Am lucrat mulți ani alături de dom-nul Nicolescu. Îl respect, am avut multe de învățat de la dumnealui. Am văzut și eu prin presă câte ceva. Din partea unora care îi da-torează funcții dlui Nicolescu. Eu cât a fost dl Nicolescu președinte nu am avut nicio funcție, nici în partid, nici în administrație. Dacă domnul Nicolescu ar participa la acest vot, aș fi onorată de votul dumnealui. Și vă răspund și direct la întrebare: nu! Nu m-a de-terminat dumnealui să candidez.

”Nu am promis nimănui nicio funcție” I-aţi promis actualului președinte al CJ,

Dan Manu, în schimbul sprijinului declarat al acestuia, un loc eligibil pe listă la Camera Deputaţilor?

- Nu, nu am promis nimănui nicio funcție. Domnul doctor Manu e președintele în funcție al Consiliului Județean. Chiar credeți că ar fi venit la mine să îi promit eu o ipo-tetică funcție în viitor? Îmi doresc, desigur, sprijinul domnului Manu și sper să îmi dea votul, pentru că am lucrat împreună și vom mai lucra. Există viață și după aceste alegeri! Este PSD Argeș pregătit să fie condus

de o femeie? - E o întrebare ușor misogină, nu credeți?

Vă reamintesc că PSD a pus cele mai multe femei în funcții importante. Nu am simțit nicio clipă în PSD vreun dezavantaj din a fi femeie… Un mesaj pentru ”armata de teracotă”

a primarilor și viceprimarilor PSD care va vota masiv și va înclina vineri balanţa la ale-geri?

- Sintagma dumneavoastră ar putea fi greșit interpretată. Armata PSD e vie și puternică. Ei știu că le pot oferi din plin solidaritate și colegialitate. Și nu ca promisiune, ci ca rezul-tat al atâtor ani în care am lucrat împreună atât în munca de partid, cât și în proiecte ad-ministrative.

Gabriel Grigore

Maria Dinu: ”Există viaţă şi după aceste alegeri!”

Zeci de susținători ai lui Ion Mîn-zînă au fost prezenți la depunerea candidaturii la sediul PSD Argeș. Îi amintim aici pe senatoarea Cristina Stocheci, pe deputații Radu Vasilică, Nicolae Velcea și Nicolae Georges-cu, precum și pe primarul Ion Geor-gescu de la Mioveni, primarul Ion Dumitru -Albota, primarul Aurel Bălășoiu - Rociu, primarul Ștefan Be-nonie - Aninoasa și pe viceprimarul Piteștiului - Sorin Apostoliceanu. Au mai fost preznți, de asemenea, consi-lieri județeni și foști directori de de-concentrate, precum și un fost parla-mentar, dar membru în Biroul Politic Județean - Constantin Tămagă.

”Este loc pentru toată lumea. Veți vedea o altă abordare. Eu mizez pe toți primarii”, a declarat încrezător Ion Mînzînă.

Cristian Gentea: ”Dl. Mînzînă e acel președinte care poate uni pe toată lumea”

La rândul său, Cristian Gentea a spus: ”Eu și întreaga organizație PSD Pitești îl susținem pe domnul Mîn-zînă. Domnia sa este acel președinte care poate uni pe toată lumea și care poate stabili niște criterii clare de pro-movare”.

Simona Oprescu: ”Dl. Mînzînă a avut cele mai bune rezultate pe sud”

”Ne dorim oameni de calitate care să conducă județul. Domnul Mînzînă a avut cele mai bune rezultate pe zona de sud”, a adăugat deputatul Simona Bucura-Oprescu.

Ion Georgescu: ”Forța stă în toți colegii noștri, la care fac apel să vină cu noi”

Iată ce a declarat primarul Ion Geor-gescu de la Mioveni legat de susținerea candidaturii lui Ion Mînzînă: ”Susțin această echipă pentru că în mod sigur va avea performanță. Fac apel la toți colegii să vină alături de noi pentru a renaște partidul. Forța stă în toți co-legii noștri”.

Tot marți, 14 ianuarie, dar dimineață, și-a depus candidatura și Maria Dinu, administratorul public al județului Argeș, care merge în echipă cu Dumitru Tudosoiu ca președinte executiv și Dorin Mărășoiu ca secre-tar executiv. Al treilea candidat, de-putatul Cătălin Radulescu, și-a depus candidatura încă de luni, 13 ianuarie, anunțând că merge singur în alegeri.

Denis Grigorescu

Marți, 14 ianuarie, Ion Mînzînă, vicepreședintele CJ Argeș, și-a depus candidatura la alegerile pentru președinția PSD Argeș, ce vor avea loc vineri, 17 ianuarie, de la ora 16, la Filarmonica Pitești. L-au secondat cei doi membri ai echipei de conducere - Cristian Gentea, reprezentând PSD Pitești și propunerea de președinte executiv, și deputata Simona Bucura Oprescu -propunerea pentru postul de secretar executiv al PSD Argeș.

Trei candidaturi la şefi a PSD Argeş. La depunerea candidaturii lui Mînzînă s-a umplut curtea partidului

”Nu m-a determinat dl. Nicolescu să candidez, dar dacă dânsul ar

participa la acest vot, aș fi onorată de votul dumnealui.

Jurnal de Argeş - pag 5

Nr. 1328 (15 - 21 ianuarie 2020)

Se poate reforma PSD Argeș și cum poate scăpa el de eticheta corupţiei?

- Sigur că se poate reforma. Dacă nu aș fi crezut acest lucru, nu aș fi candidat pentru funcția de președinte. Trebuie să recunoaștem cu toții că PSD Argeș este o organizație într-un continuu proces de re-formare. O organizație în care, după cum vedeți, toți membrii se pot exprima liber (lucru care nu prea era posibil înainte). Acest lucru ne arată că s-au făcut pași în direcția reformării partidului, pași care tre-buie intensifi cați și cărora trebuie să li se adauge alte măsuri și direcții pe care le vom urma pentru a democratiza și vitaliza cât mai mult organizația. În ceea ce privește eticheta corupției, după cum se poate ob-serva, niciunul dintre membrii echipei cu care am decis să mă prezint în fața colegilor nu a fost implicat niciodată în asemenea discuții. Aș putea spune, fără a intenționa să supăr sau să jignesc pe cineva, că suntem echipa care este cel mai departe de aseme-nea acuzații.

”Suntem echipa în care sunt foarte bine reprezentate și partea de sud, și cea de nord, dar și zona Piteștiului” De ce aţi fi potrivit dv. ca președinte al

PSD Argeș și nu altcineva?- Eu consider că sunt persoana cea mai

potrivită pentru această funcție deoarece am experiența necesară atât administrativ, cât și politic, sunt un om echilibrat și deter-minat și nu m-am dat niciodată la o parte din fața provocărilor pe care am fost obli-gat să le înfrunt. Care e motivul pentru care mergeţi

în echipă cu Cristian Gentea - președinte executiv și Simona Bucura - secretar exe-cutiv?

- Era o vreme în care PSD era caracterizat prin forță și echilibru (a existat și un slogan electoral la un moment dat). Eu cred că așa ar putea fi caracterizată echipa noastră. O echipă în care avem și experiența, și echi-librul de care e nevoie în conducerea unui organism viu cum este PSD Argeș. Noi vom reuși să oferim o alternativă în care își vor găsi reprezentare și corespondenți toți membrii și simpatizanții noștri - oamenii cu experiență politică atașați de valorile tradiționale, intelectualii și tinerii. De ase-menea, am putea spune că suntem echi-pa în care sunt foarte bine reprezentate și partea de sud, și cea de nord, dar și zona Piteștiului.

”Suntem hotărâți să mergem spre o democratizare cât mai mare a partidului” Unul dintre reproșurile care vi se fac

e că sunteţi crescut la școala lui Vadim Tudor și că aveţi uneori un limbaj agresiv, care nu cadrează cu spiritul PSD. Cum comentaţi?

- Fiecare are modul său de a fi . Da, am fost membru al unui alt partid. Dar par-tidului acela nu cred că i se poate reproșa că a trădat interesele naționale sau că nu a ținut cu poporul român. În ceea ce privește stilul meu, eu cred că e de preferat cineva care spune în față ceea ce gândește, rezolvă problema pe loc și merge mai departe, în locul unuia care te ia în brațe și te pupă, iar apoi trebuie să stai să te gândești cum te va lucra sau cui te va trăda. Sunt convins că și colegii mei gândesc la fel.

I-aţi promis lui Șerban Valeca, președintele care tocmai a renunţat la funcţie, un loc eligibil pe viitoarea listă parlamentară?

- Așa cum spuneam mai înainte, suntem hotărâți să mergem spre o democratizare cât mai mare a partidului. În acest con-text, funcțiile promise sau acordate direct de către președinte nu au ce căuta. Aceste decizii vor fi luate în forurile statutare ale partidului.

”Armata PSD nu este o masă amorfă, ci un organism viu...” Este pregătit PSD Argeș să fie condus

de un fost președinte al PRM? - Eu cred că PSD Argeș este pregătit să fi e

condus de un om onest, corect, învățat să-și iubească țara și poporul, dispus să lupte pentru toți colegii lui și care, în plus, are și experiența conducerii unei alte fi liale de partid. Un mesaj pentru ”armata de teraco-

tă” a primarilor și viceprimarilor PSD, cea care va vota masiv și va înclina vineri balanţa la alegeri?

- Armata PSD nu este una formată din soldați de teracotă. Nu este o masă amorfă. Este un organism viu, format din oameni vii, care au personalitățile, visele și ide-alurile lor și care, poate, au fost oarecum dezorientați în ultima perioadă. Dar este momentul să ne revenim, să ne organizăm mai bine și să ajungem împreună acolo unde merităm să fi m. Acest lucru este posi-bil și sunt convins că îl vom realiza pentru noi și pentru oamenii care au încredere în noi.

Gabriel Grigore

Ion Mînzînă: ”Cred că PSD Argeş e pregătit să fi e condus de un om onest şi corect, dispus să lupte pentru toţi colegii lui”

Monica Anghel și grupul vesel adus de ea, de la București, au rămas fără contractul de angajare semnat cu Centrul Cultural Județean la începu-tul anului trecut, care nu a mai fost prelungit. Cu un salariu de bază de 8.265 de lei, angajată pe postul de director artistic, cântăreața deschi-dea, anul trecut, în ianuarie, lista de cumetrii la instituția de cultură bugetofagă a Argeșului patronată de Araxi Negoșanu.

Astfel a fost adus Alexandru Anghel, fratele său, ca solist vocal, cu un sala-riu brut de 8.311 lei (7.227 lei salariu de bază, plus 1.084 lei spor condiții vătă-mătoare – 15%!). Remunerată lunar cu un salariu brut de 7.363 (6.403 lei salariu de bază, plus 960 lei spor de 15%) a fost și sora cunoscutului cântăreț Marcel Pa-vel, solista Gina Lola Timofte. Cătălina Alexandra Grama, alias Jojo, a apărut și ea pe statul de plată de la Centrul Cul-tural Județean cu un salariu de bază de 6.883 lei. Și pentru că actrița nu putea veni singură, și-a adus și consortul, pe actorul Paul Ipate, remunerat și el cu un salariu de bază de 6.883 lei. O altă nouă achiziție a Centrului Cultural, Sanchez

Rincon Luis Fabian, din Columbia, ab-solvent al Facultății de Circ de la Bogo-ta, a primit și el un salariu brut de 4.283 lei (3.724 lei salariu de bază, plus 559 lei spor condiții vătămătoare -15%). An-gajările de la Centrul Cultural Județean Argeș au fost completate, anul trecut, cu Elena Niciu Gherghina, și ea o vedetă lansată la ”Vocea României”, care era ”premiată” cu un salariu brut de 4.833 lei (4.203 lei salariu de bază, plus 630 de lei spor condiții vătămătoare - 15%). În timp ce Alexandra Crișan, din Galați, a primit un salariu lunar brut de 4.283 (3.724 lei salariu de bază, plus 559 lei spor de condiții vătămătoare).

Ei bine, din toată gașca și-au mai pre-lungit contractul doar Sanchez Rincon Luis Fabian, Gina Lola Timofte (sora lui Marcel Pavel) și Elena Niciu. De altfel, Monica Anghel amenințase anul trecut că, sătulă de criticile presei locale, își ia tălpășița. Totuși a rămas să-și termine contractul de muncă încheiat pe durată determinată. Deși nu ne aducem aminte de niște producții cât de cât memorabile în toată această perioadă de timp...

Alina Crângeanu

Pa şi pusy! Centrul Cultural Judeţean a rămas fără Monica Anghel şi Jojo

Zece locuri de joacă propuse pentru rabilitare în Piteşti, în 2020

Anul trecut, au fost reabilitate șase locuri de joacă din Pitești, mai exact în cartierul Trivale (valoare = 83.567,69 lei fără TVA), în cartierul Tudor Vladimirescu (valoare = 504.292,85 lei fără TV), la Grădina Zoologică (valoare = 692.818,68 lei fără TVA), pe strada Trivale - Grotă (valoare = 285.392,44 lei fără TVA), pe strada Trivale - Palatul Copiilor (valoare = 649.623,58 lei fără TVA) și pe strada Dacia (valoare = 177.643,63 lei fără TVA).

„Vom continua cu reabilitarea locurilor de joacă pentru copii. A trecut vremea tere-nurilor de joacă cu pietriș, cu două-trei aparate demodate. Toată lumea are pretenții, mai ales mămicile, copiii. Locurile de joacă trebuie să fi e în concordanță cu vremu-rile în care trăim, lucru pe care l-am făcut, dar cu costuri foarte mari. Nu cred că în țară - poate da sau poate nu - o primărie își permite să dea 30 de miliarde pentru locurile de joacă. În fi ecare an am dat, din 2015”, a declarat primarul Cornel Ionică. De asemenea, în 2020 sunt propuse a fi reabilitate alte 10 locuri de joacă în cartierele Prundu, Găvana, în Negru Vodă și pe bulevardul Nicolae Bălcescu. M.T.

Curtea de Apel Piteşti îşi prezintă bilanţul pe 31 ianuarie

Vineri, 31 ianuarie, cu începere de la ora 13 va avea loc prezentarea raportului de bilanț al Curții de Apel Pitești pe anul 2019. Evenimentul va avea loc în sala „Mihail Eliescu” a Curţii de Apel Pitești. La prezentarea bilanțului au fost invitați zeci de judecători din Argeș și Vâlcea, judecători de la CSM, comandantul Poliției Argeș, precum și procurorii-șefi ai Parchetelor din județ. D.G.

Universitatea Piteşti aniversează Ziua Culturii Naţionale

Miercuri, 15 ianuarie, la biblioteca Universității din Pitești, începând cu ora 14, Universitatea din Pitești marchează împlinirea a 170 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, jurnalist, proza-tor, poet și gânditor, ales post-mortem membru al Academiei Române, cel mai important reprezentant al romantis-mului din literatura română. Invitatul special este Alex Ștefănescu, unul dintre cei mai rafi nați critici și istorici ai lite-

raturii române. De asemenea, studenți ai programelor de Muzică și Actorie vor prezenta scurte momente artistice. Moderatorul evenimentului este conf. univ. dr. Adrian Sămărescu, prorector al Universității din Pitești. Sesiunea festi-vă este organizată de Departamentul de Limbă și Literatură, Istorie și Arte din cadrul Facultății de Teologie, Litere, Istorie și Arte, prin Centrul cercetării asupra imaginarului – Imagines. A.C.

Jurnal de Argeş - pag 6

Nr. 1328 (15 - 21 ianuarie 2020)

Pentru informatii suplimentare va rugam sa ne contactati

la adresa de email

of ce@nidec-motor.com sau la telefon

0248.210.015, 0722.456.026.

SOCIETATEA NIDEC MOTOR CORPORATION

ROMANIA, LIDER MONDIAL IN

PRODUCEREA DE MOTOARE ELECTRICE,

ESTE IN CAUTAREA UNUI VORBITOR DE

LIMBA SLOVACA.

Deși în urmă cu aproape doi ani, pe 14 martie 2018, se semna contractul de fi nanţare pentru proiectul “Conserva-rea și consolidarea Cetăţii Poenari Argeș”, lucrările nu au început nici acum. La prima licitație, organizată în aprilie 2019, CJ Argeș a rezilitat contractul cu Testa Building, fi r-ma italiană ce câștigase licitația, după ce au fost descoperite mai multe nereguli. Și a doua licitație, organizată în vara lui 2019, a fost fără rezultat, asta după ce Consiliul Județean a respins ca neconformă oferta tehnică a Apulia SRL (o altă companie din Italia), singura fi rmă ce s-a înscris în această vară pentru licitație. Ca și în cazul gării de la Curtea de Argeș, fi rmele românești fug de reabilitarea unor monu-mente istorice complexe.

Iar în acest an nu este vreo șansă să înceapă reabilitarea Cetății Poenari. Și asta deoarece până în luna aprilie a.c. trebuie actualizată DALI (documentaţia de avizare a lucră-rilor de intervenţii). Iar după verifi carea actualizării DALI, aceasta va intra în comisia tehnico-economică a CJ Argeș pentru aprobare. Următoarea etapă este cea a realizării ca-ietului de sarcini și a proiectării. Și cum este vorba de o fi nanțare pe fonduri europene, această etapă va dura mini-mum trei luni. În varianta cea mai optimistă, a treia licitație pentru reabilitarea Cetății Poenari ar urma să fi e organizată în ianuarie sau februarie 2021, iar lucrările ar urma să încea-pă în martie 2021.

Contractul de fi nanţare pentru proiectul de conservarea și consolidare a Cetăţii Poenari din Arefu, judeţul Argeș, este de 10,77 milioane lei, din care 9,65 milioane lei reprezin-tă fonduri europene nerambursabile, iar 1,12 milioane lei, contribuţia Consiliului Judeţean Argeș.

În cadrul amplului proiect se va realiza și investiția ”Ame-najare cale de acces mecanizată Cetatea Poenari”, ce va consta în realizarea unui mijloc de transport al turiștilor către cetate printr-o instalație pe cablu. Practic, îmbarcarea turiștilor se va face peste apă, la baza cetății, iar debarcarea, la casa ghidului, chiar la intrarea în cetate.

Denis Grigorescu

În cel mai bun caz, reabilitarea Cetăţii Poenari poate începe în martie 2021

Acum o lună, în sala de ședințe a Primăriei Pitești au fost puse în dezbatere publică acordul de mediu pentru viitorul mall din cartierul piteștean Tudor Vladimi-rescu. Tot atunci a fost prezentat și Planul Urbanistic Zonal elaborat pentru terenul pe care urmează să fi e construit acest centru comer-cial. Vă ramintim că investiția, în valoare de 80 de milioane de euro, va fi realizată de dezvolta-torul Prime Kapital, care, pe lângă centrul comercial, va cosntrui din surse proprii o pasarelă auto-pie-tonală în valoare de 6 milioane de euro. I-am căutat din nou, pentru a vedea ce mai e nou legat de investiție, pe oamenii de afaceri Constantin Pănescu de la Metabet și Gheorghe Badea de la Grupul Industrial Componente, vânzătorii terenului către Prime Kapital și direct implicați în proiect.

”Dacă nu s-a emis încă acest acord de mediu, ar trebui să se emită”

Iată ce spune Constantin Pănescu: ”La noul aviz de mediu nu sunt contestații. Au fost contestații, așa cum știți, la vechiul acord de mediu. Sper să nu facă și la acesta, din nou. Deocamdată, lucrurile sunt bune. Se mai judecă acordul de mediu vechi. Nu știu să vă spun mai multe, pentru că nu mă ocup eu de asta. Repet, eu nu știu să existe contestații la noul acord de mediu. Eu consider că, dacă nu s-a emis încă acest acord, ar trebui să se emită. Dar orice minune poate să apa-ră oricând...”.

”Nu au fost contestații. Nu sunt probleme”

Omul de afaceri Gheorghe Badea ne-a declarat: ”Nu au fost contestații. Nu sunt probleme. Desfășurarea dez-baterii publice s-a făcut cu asistență consistentă, s-a vorbit la pozitiv, s-a vorbit de necesitatea obiectivului fără a apărea semne de întrebare. Nu am pri-mit încă acordul de mediu. Acțiunea este pe un drum bun. Am rămas sur-prins că absolut toți care au participat la dezbatere, din diverse straturi socio-

profesionale, au fost pozitivi vizavi de acest proiect. Faptul că este bine primit de populație și de autorități înseamnă că totul este în regulă. Proiectul este mai mult decât necesar pentru trafi c,

pentru urbanism, pentru oraș, nu nu-mai pentru cartierul de acolo, ci pen-tru întregul oraș, pentru că se face o fl uidizare a transportului foarte bună”.

Marius Ionel

Proiectul noului mall din Piteşti se desfăşoară fără sincope

Badea: ”Faptul că este bine primit de populaţie şi de autorităţi înseamnă că totul este în regulă”

TIBERIU IRIMIA: ”NOUL MALL DIN TUDOR E O INVESTIŢIE CE TREBUIE SUSŢINUTĂ DE AUTORITĂŢI”

Paradoxal sau nu, până și dr. Tiberiu Iri-mia, una dintre cele mai critice voci la adresa administrației din Pitești în raport cu haosul urbanistic din oraș, are o părere pozitivă des-pre investiția la noul mall dezvoltat de com-pania Prime Kapital: ”Văd că se discută foarte mult despre noul mall din Tudor Vladimirescu și cred că este o investiție de mare anvergură, care trebuie susținută de autorități. Este totuși o problemă care trebuie luată în seamă: niciun cetățean care locuiește în zona respectivă nu tre-buie să aibă de suferit și nici proprietățile lor. Dacă vreo proprietate are de suferit, cred că e corect ca proprietarii să fi e despăgubiți. Nu e corect, dacă cineva are intenția să construiască pentru a face profi t, ca vecinii să piardă, prac-tic, bani prin distrugerea proprietăților acesto-ra. Dar această negociere trebuie făcută în baza unor evaluări reale și cu bun-simț din ambele părți. Cred că investitorul are metode inteligen-te și cinstite de negociere cu cetățenii din zonă. Cred că este spațiu sufi cient și în ceea ce privește poziționarea pasarelei, astfel încât să fi e constru-ită într-o poziție care să nu distrugă proprietățile riveranilor”. M.S.

Văsâi a câştigat defi nitiv dreptul de a administra Alprom. A câştigat procesul cu ”Gruparea Chelu”

După ani și ani de procese în care s-a luptat în justiție cu gruparea controversatului Cătălin Che-lu pentru pachetul majoritar de acțiuni la Alprom, omul de afaceri piteștean Gheorghe Văsâi a câștigat defi nitiv dreptul de a administra societatea. În de-cembrie, administratorul special Antonel Bunu, cel rămas la butoanele insolventului Alprom după dece-sul lui Cătălin Chelu, a pierdut defi nitiv procesul de la Tribunalul Specializat Argeș.

Astfel, Gheorghe Văsâi ar urma să administreze efectiv ce a mai rămas din Alprom (după ce grupa-rea Chelu l-a devalizat de principalele active și apoi l-a băgat în insolvență), după 16 ianuarie a.c. Cităm un fragment din soluția de pe portalul instanței: „Obligă pârâtele ALPROM SA, prin administrato-rul special Bunu Antonel Cristi și administratorul judiciar al Alprom, CAPITAL INSOL SPRL, la permiterea accesului reprezentanţilor reclamantei în incinta spaţiului situat în Pitești, str. Dobrogeanu Gherea nr. 2-4, jud. Argeș - proprietatea pârâtei Al-prom S.A. - în vederea ridicării bunurilor mobile din patrimoniul debitoarei Forest Product SRL, vândute de către lichidatorul judiciar în cadrul licitaţiilor din 16.01.2015, 11.12.2015 și 05.02.2016 și depozitate în incinta aceluiași spaţiu. Dispune obligarea pârâtelor la predarea către reclamantă a bunurilor mobile din patrimoniul debitoarei Forest Product SRL, vându-te de către lichidatorul judiciar în cadrul licitaţiilor din 16.01.2015, 11.12.2015 și 05.02.2016, depozitate în incinta spaţiului situat în Pitești, str. Dobrogea-nu Gherea nr. 2-4, jud. Argeș, proprietatea pârâtei Alprom SA”.

Din câte am afl at, după ce va intra efectiv în soci-etate, Gheorghe Văsâi va solicita un audit pentru a vedea ce mai există efectiv în patrimoniul Alprom, ca să știe cum va proceda în continuare. M.S.

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS

Nr. 1328 (15 - 21 ianuarie 2020)

La termenul anterior al procesului, judecătorul Li-liana Ciupercă de la Tribu-nalul București a fost de acord cu această solicitare a apărării, exprimată prin maestrul Dan Panțoiu

În timp ce SRI invocă motive de siguranță națională pentru care l-ar fi monitorizat pe fostul primar al Piteștiului, avocatul Panțoiu susține ferm că în cauză nu există asemenea elemente

Început de an fi erbinte într-unul dintre cele mai așteptate și mediatizate procese ale ultimilor ani. Joi, 16 ianuarie, e următorul termen al proce-sului în Dosarul Publitrans, dosar în care fostul primar al Piteștiului,Tudor Pendiuc, e judecat nu doar pentru abuz în serviciu, ci și pentru luare de mită de la omul de afaceri Valentin Vișoiu. Iar la termenul din această săptămână, SRI ar trebui să pună la dispoziția instanței patru note secretizate, după ce la termenul precedent judecătorul Liliana Ciupercă de la Tribunalul București a aprobat această solicitare de desecretizare a lor, venită din partea apărării, reprezentată prin maestrul Dan Panțoiu. Vă reamintim că SRI a secretizat respectivele note din dosarul în care este judecat primarul Piteștiului, invocând motive de siguranță națională. Or, tocmai asta susține avocatul Panțoiu, că nu există moti-ve de siguranță națională pentru care fostul primar al Piteștiului să fi fost monitori-zat în acest caz.

”În cauză nu sunt elemente de siguranță națională” Ce a aprobat concret jude-

cătorul de caz, Liliana Ciuper-că?

- Instanța a aprobat declasi-fi carea tuturor mijloacelor de probă obținute în cauză de către DNA cu sprijinul SRI. Ce aţi dorit practic să se

afle și să scoateţi în evidenţă dvs. ca apărător, prin această cerere?

- Că toate aceste mijloace de probă sunt obținute nelegal și, prin urmare, trebuie anulate. Care ar fi, dacă există într-

adevăr, temeiul siguranţei naţionale invocat de SRI în refuzul de a desecretiza înre-gistrările din acest dosar Pub-litrans în care Tudor Pendiuc este judecat pentru abuz în ser-viciu și luare de mită?

- În cauză nu sunt elemente de siguranță națională, ceea ce s-a obținut de către SRI este urmare a protocoalelor înche-iate între PÎCCJ și SRI, proto-coale declarate de CCR ca fi ind neconstituționale. Dar SRI invocă faptul că,

prin declasificarea respective-lor note, ar fi afectate dreptu-rile și libertăţile unor persoane care nu au calitate procesuală, pe de o parte. Și pe de alta că, prin declasificare, ar ajunge la

opinia publică informaţii ce ar prejudicia securitatea na-ţională, metodele, mijloacele specifice și tehnicile de inves-tigare clasificate secret de stat deţinute sau utilizate și că s-ar divulga informaţii despre me-tode investigative ale SRI. Stau în picioare din punct de vedere juridic și legal aceste două mo-tive invocate?

- Drepturile invocate trebuie protejate în egală măsură și față de DNA, ca participant la pro-cesul penal! Dacă sunt cunoscu-te de DNA, atunci și instanța, alături de ceilalți participanți, trebuie să le cunoască!

„A fost un singur martor protejat, care a fost audiat în condițiile legii” Nu cumva adevărata te-

mere e faptul că desecretizarea ar scoate la iveală cine au fost martorii cu identitate protejată și care a fost rolul lor în acest dosar al fostului primar Tudor Pendiuc?

- Martorii cu identitate pro-tejată nu dau note informative, ci declarații sub prestare de ju-rământ. În cauză este un singur astfel de martor protejat (Veri-tas, n.red.), care a fost audiat în condițiile legii.

Interviu realizat de Gabriel Grigore

Avocatul Panţoiu, despre ”Veritas”: „Martorii cu identitate protejată nu dau note informative”

EXCLUSIV! Termen crucial pe 16 ianuarie în dosarul lui Pendiuc. Instanţa a cerut SRI să desecretizeze 4 note informative

Început de an deloc bun pentru musceleni, în condiţiile în care în numai o săptămână au fost depuse la Judecătoria Câmpulung aproape 150 de cereri de încuviinţare a executării silite ca urmare a restanţelor la credite! Și asta în condiţiile în care totalul dosarelor înregistrate la instanţa câmpulun-geană în primele zile lucrătoare ale lui 2020 este de 265. Practic, peste jumătate din cauze au ca subiecţi debitori pentru care s-a solicitat executarea silită.

Chiar prima zi lucrătoare, cea de Bobotează, a fost plină de asemenea cereri, primele treizeci și trei de dosare având ca obiect executarea.

Pe de altă parte, la Judecătoria Câmpulung au fost înregistrate anul trecut 7.199 de cauze, ultima fi ind primită pe 31 decembrie. Obiectul: contestaţie la executare! În 2018 au fost primite 7.581 de dosare.

C.I.B.

Jumătate din dosarele înregistrate la Judecătoria Câmpulung au ca obiect executarea silită

Jurnal de Argeş - pag 8

Nr. 1328 (15 - 21 ianuarie 2020)

Împăratul Germaniei a depus o coroană de fl ori la mormântul regelui Carol I

1917. Împăratul Wilhelm II al Ger-maniei (1888-1918) a trecut prin staţia CFR Pitești, spre Curtea de Argeș, unde a depus o coroană de fl ori la mormântul regelui Carol I al României.

Campanie electorală pentru deputați în Marea Adunare Națională

1948, martie 12-28. Campanie electorală în vederea alegerilor de deputați pentru Marea Adunare Națională. Dezbateri cetățenești, mitinguri pe subunități și unități militare, întâlniri cu candidații, alte inițiative. Delegatul pentru Argeș al Comisiei Electorale Centrale a Armatei, general I. Drăgănescu, președinte, Comisia Electorală Județeană, colonel Miltiade Buz-dea, comandatul Școlii de Ofi țeri și Subofi țeri de Artilerie Pitești. Din Argeș au fost aleși șapte deputați, reprezentând Frontul Democrației Populare, mai importanți, generalul Constantin Popescu, juriștii Alexan-dru Mâță și Romulus Teodorescu.

Constituția Republicii Populare Române

1948, aprilie 13. Constituția Re-publicii Populare Române menținea județele tradiționale, orașul Pitești, reședință a Argeșului, având un nou for administrativ urban, Consiliul Popular, în locul Consiliului Comu-nal.

Se construiește Poșta Centrală Pitești

1948, iunie 11. Este înfi ințată Direcția PTTR Argeș, în 1954 con-struindu-se Poșta Centrală Pitești, astăzi Poșta Veche.

Comasarea celor două unități de textile

1949, martie 6. Comasarea celor două unități de textile, naționalizate în 1948, sub denumirea Întreprinde-rea de Stat Textila 11 Iunie, Pitești, astăzi agent economic total restruc-turat.

Spectacol inaugural la Secția de Păpuși a Teatrului de Stat

1949, octombrie 1. Spectacol inau-gural la Secția de Păpuși a Teatrului de Stat din Pitești, director, Victor Handoca, șef secție, Gigi Nicolescu.

Editarea primului număr al ziarului „Secera și Ciocanul”

1951, martie 16. Editarea primului număr al ziarului „Secera și Cioca-nul”, organ de presă al Comitetului Regional Argeș al Partidului Munci-toresc Român (după 1965, Partidul Comunist Român) și al Sfatului Po-pular Regional (după 1968, Consiliul Popular Județean), apariție zilnică, uneori săptămânală, până la sfârșitul lunii decembrie 1989. Redactori-șefi , Dumitru Ștefănoaia, Gheorghe Stănculescu, Nicolae Oanță.

În interior, pe lângă zugrăveala exe-cutată în ulei de pictorii francezi F. Nicolle, Ch. Renouard și de românul N. Constantinescu din Curtea de Argeș, pe lângă panourile votive, mormintele ctitorilor și tâmpla făcută din marmură, bronz aurit și onix, pe lângă icoanele ei lucrate în mozaic, atrage atenția, ca o excepțională realizare sculpturală, gru-pul celor 12 coloane, original ornamen-tate fl oral, reprezentând pe cei 12 Sfi nți Apostoli. În pronaos se afl ă mai multe morminte acoperite cu lespezi de piatră, cea mai valoroasă din punct de vedere artistic fi ind cea a lui Radu de la Afumați (1529), care îl înfățișează pe viteazul domnitor călare și cu sceptrul în mână.

M.I.

Marmură adusă de la greciDin dorința lui Neagoe Basarab, la con-

struirea monumentului s-a folosit, pe lângă calcar de Albești, și marmură adusă tocmai din arhipelagul grecesc. Iar realizarea acestui lucru n-a fost tocmai simplă, mai cu seamă că insulele se afl au sub control otoman, iar sultanul interzicea folosirea marmurei în bi-serici, tocmai pentru a nu permite lăcașelor creștine să se ridice la nivelul moscheelor. Neagoe i-a scris sultanului Selim să-i aprobe importul de marmură, mințindu-l cu privire la destinația marmurei. Angrenat în cam-panile antiișiite și antimameluce din Ori-ent, sultanul a aprobat importul, deși a afl at destinația reală a marmurei grecești.

Numele lui Allah, pe cărămida cheii de boltă

Un lucru greu de acceptat și încă destul de puțin cunoscut a fost evidențiat de marele is-toric, arheolog, epigrafi st și folclorist român din secolul XIX, Grigore G. Tocilescu, care a spus că a identifi cat pe cărămida cheii de boltă, scris cu caractere osmane, numele lui Allah (Grigore G. Tocilescu - „Biserica Epi-scopală a Mânăstirii Curtea de Argeș restau-rată în zilele M.S. Regelui Carol I și sfi nțită din nou în ziua de 12 septembrie 1886”).

Izvorul lui Manole și Fântâna lui Manole

Înaintea celebrei fântâni din apropierea mânăstirii, lângă sfântul lăcaș susura un iz-vor care astăzi nu mai este și despre care prea puțină lume știe. Izvorul lui Manole, afl at inițial în curtea mânăstirii, a secat, însă din inițiativa învățatului episcop al Argeșului, P.S. Iosif, se construiește, peste drum de mâ-năstire, o nouă fântână, cunoscută azi sub numele de Fântâna lui Manole.

Mânăstirea, transformată dintr-o construcție princiară, într-una regală

Arhitectura lăcașului suferă, în decursul timpului, câteva modifi cări. Francezul Emi-le Andre Lecomte de Nouy își pune ampren-

ta pe transformarea sa într-o construcție re-gală. După ce M.S. Regele Carol (pe atunci Principe) vizitează întreagă țară călare, alege Podul lui Neag ca loc de trăit, iar Curtea de Argeș drept loc de murit. În acest scop va ridica, la Podul lui Neag Castelul Peleș, în timp ce la Curtea de Argeș, decide recon-struirea Mânăstirii Argeșului după metoda lui Eugène Emmanuel Viollet-le-Duc. Aces-ta îl refuză pe rege din motive de vârstă și sănătate, dar îl recomandă pe Emile Andre Lecomte de Nouy, discipolul său. Acesta va reconstrui mânăstirea încercând să o trans-forme dintr-o construcție princiară, într-una regală, văzându-se foarte bine această idee la reconstrucția modestului agheasma-tar gândit de Neagoe (semn al smereniei și umilinței sale pe care un occidental nu putea să le înțeleagă). Totodată, are loc și o schim-bare a arhitecturii turlelor, mai scunde și cu circumferință mai mare. Și tocmai datorită acestui aspect au putut să reziste la cutremu-rele ce au urmat.

Vechiul paraclis s-a năruit odată cu imensa valoare istorică

În curtea Mânăstirii Argeșului a existat un paraclis - singurul edifi ciu ridicat de domni-torii fanarioți în Curtea de Argeș - care avea o pictură deosebit de valoroasă. Din păcate, acesta a fost demolat de Lecomte de Nouy, pentru a face loc parcului destinat familiei regale. În parcul creat au fost plantate spe-cii rare, găsindu-se și azi un arbore-lalea (Liliondendron tulipifera). Până acum trei

ani, aici putea fi admirat și un arbore de tisa (Taxus baccaata), tăiat, din păcate, deși este monument al naturii.

Regele Carol, acuzat că a deturnat material pentru reședința sa de lângă mănăstire

În apropierea mânăstirii, spre răsărit, avea să se construiască, din ordinul lui Carol, o frumoasă reședința regală, ridicată dintr-o cărămidă specială vitrifi ată, adică arsă până devenea sticlă și nu mai era supusă la efecte-le îngheț-dezgheț. Cărămida respectivă era folosită, la vremea aceea, la zidirea forturilor Bucureștiului. În epoca respectivă, presa l-a atacat dur pe M.S. Regele Carol, acuzân-du-l de deturnarea materialelor (cărămizii). Reședința regală ridicată de rege a funcționat până la abolirea monarhiei, ca instituție în subordinea Casei Regale a României. Aceas-tă reședință a fost un motiv de fricțiuni între familia regală și ierarhii de la Argeș, care re-vendicau aripa de nord a construcției. Casa Regală n-a acceptat însă acest lucru și, mai mult, în 1939 M.S. Regele Carol al II-lea decide închiderea pentru cult a mânăstirii. Lăcașul urma să aibă numai rolul de necro-polă regală. Episcopiei i-a fost dat terenul de la intrarea în curte în scopul construirii unei noi biserici episcopale, iar pe acest teren s-a construit noua necropolă regală a României.

Elena Lupescu, înmormântată în ”zona interzisă”

În Catedrala Regilor de la Curtea de Argeș nu va fi înmormântată și soția lui Carol al II-lea, Elena Lupescu. Cea care i-a fost amantă și, apoi, soție Regelui, femeia pentru care re-gele a renunțat la tron și a fost dezmoștenit de tatăl său, Ferdinand, a fost înmormânta-tă, ferită de ochii vizitatorilor, într-un mic cimitir din spatele mânăstirii. Locul este în spatele paraclisului. Acolo era locuința de vară a Regelui. Apoi a devenit reședința epi-scopală. Pe lângă ea, o alee duce spre o curte împrejmuită cu un gard de sârmă. Pe poartă scrie: ”Accesul interzis”. Mergând spre in-terior, pe partea stângă, se poate observa o grădină întinsă, cu alei, în mijlocul căreia tronează o biserică din lemn. După câteva sute de metri dăm peste un pâlc de brazi, în spatele căruia este cimitirul. Acolo se afl ă circa 30 de morminte, în care sunt înhumați preoți și călugărițe. În capătul cimitirului este o biserică din lemn, din secolul al XVII-lea, adusă, spun oamenii locului, tocmai de la Podul Broșteni. Primul mormânt din fața micului lăcaș de cult este al Elenei Lupescu.

CALEIDOSCOPDiscovery

Arges

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

Secretele Mănăstirii Curtea de Argeş

Trupul lui Radu a fost dus la Mânăstirea din Curtea de Argeș; deasupra mormântului său s-a așezat o lespe-de frumoasă de marmură, pe care viteazul voievod este înfățișat călare, cu buzduganul în mână și cu mantia fl uturând. O lungă inscripție pomenește toate războa-iele pe care le-a purtat. Nu mai puțin de douăzeci de lupte în trei ani și ceva, dintre care multe victorioa-se. Poate tocmai de aceea un document de la Mihnea, din 4 iunie 1588, îl și numește pe Radu ”cel Viteaz”. Poate că renumele și amploarea bătăliilor purtate de Radu de la Afumați cu turcii și cu toți asupritorii Țării Românești ai începutului de secol XVI nu sunt con-siderate de talia actelor de vitejie și a domniilor unor voievozi cu greutate precum Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare sau Mircea cel Bătrân.

Poate că bătăliile lui Radu de la Afumați au fost mai mult niște bătăi decât niște războaie și poate că în în-tregul angrenaj el a îndeplinit numai rolul unui șurub sau al unei mici rotițe, dar, chiar și în lipsa acestor com-ponente, acolo și atunci unde este nevoie de ele, poate funcționa optim un ansamblu. Cu siguranță, și soarta Țării Românești ar fi putut fi una mult mai sumbră dacă Radu, cel din Afumați, nu s-ar fi ambiționat, din patriotism sau din orgoliu personal, să nu lase patria în mâini vrăjmașe și străine. Deși scurtă și mereu în-treruptă de luptele cu cei ce pretindeau tronul de la Poartă, domnia sa a reprezentat una dintre cele mai elocvente lecții de demnitate ale luptei împotriva Im-periului Otoman.

MORMÂNTUL LUI RADU DE LA AFUMAŢI

Jurnal de Argeş - pag 9

Nr. 1328 (15 - 21 ianuarie 2020)

În fi ecare săptămână, Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeș își propune să vă aducă la cunoștință no-utăţile editoriale care există în fondul său de carte - romane de dragoste, poliţiste, fantastice, de călătorii, de aventuri sau lucrări știinţifi ce.

În domeniul psihologiei vă recoman-dăm: Alice Miller, „Pentru binele tău: Rădăcinile violenței în educația copilului” (București, Editura Herald, 2016); Stanley

I Greenspan, Jacqueline Salmon, „Politi-ca locului de joacă: Cum să înțelegi viața emoțională a copilului tău” (București, Editura Herald, 2016); Michael Th omp-son, Teresa H. Barker, „E băiat!: Dezvolta-rea fi ului tău de la naștere până la 18 ani” (București, Editura Herald, 2018). În domeniul managementului vă reco-

mandăm: James McGrath, „Ghidul ma-nagerilor înțelepți: 90 de idei importante pentru afaceri profi tabile” (București,

Editura Niculescu, 2018); „Mass-media și istoria recentă: mecanisme de construcție simbolică a realității” (București, Editura Tritonic, 2018); Grațiela Ghic, Carmen Judith Poenaru-Grigorescu, „Analiză eco-nomico-fi nanciară” (București, Editura Universitară, 2015). „Secţia pentru Tineret” vă oferă o gamă

variată de noutăţi editoriale, dintre care menţionăm: Andrew Clements, „Gata cu vorba” (București, Editura Arthur, 2017); Robert C. O’Brien, „Doamna Frisby și șobolanii de la Institut” (București, Editu-ra Arthur, 2018); Tom Fletcher, „Scârții” (București, Editura Arthur, 2019).

Adolescenţii care vor să-și înţeleagă mai bine viaţa și trăirile lor pot citi două roma-ne fascinante: Angie Th omas, „Ura cu care lovești” (București, Editura Trei, 2018); Christian McKay Heidicker, „Leac pentru o lume banală” (București, Editura Trei, 2017); Sharon Huss Roat, „Cum să nu mă vezi” (București, Editura Trei, 2018).

Cei care vor să citească acasă cărţile menţionate mai sus sunt invitați la Secţiile de Împrumut - Știinţă și Tehni-că, respectiv Beletristică ale Bibliotecii Judeţene „Dinicu Golescu „ Argeș.

Daniela Tudose - bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

CĂRŢILE SĂPTĂMÂNII

Ambasadorul Iordaniei vine la Piteşti

„Deschiderea către Iordania” este tema prelegerii care va fi susținută de E.S. Ambasadorul Regatului Hașemit al Iordaniei în România, Sufyan Qudah (foto), joi, 16 ianuarie, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții. Evenimentul, organi-zat de Centrul Cultural Pitești și de Clubul Româno-Arab de Cultură și Presă, se înscrie în proiectul cultural-educativ, sub genericul „Ferestre Cul-turale”, inițiat și coordonat de jurna-listul Ahmed Jaber. Manifestarea va cuprinde informații despre relațiile bilaterale, prezentarea obiectivelor culturale, economice și turistice ale Iordaniei, noi perspective de colabo-rare. M.S.

Colocviu dedicat Zilei Culturii Naţionale la Centrul Cultural Piteşti

„Istorie și literatură” este tema colocviului dedicat Zilei Culturii Naționale, organizat de Centrul Cul-tural Pitești și de Uniunea Scriitorilor din România-Filiala Pitești, miercuri, 15 ianuarie, de la ora 11.00, în Sala Multifuncțională de la Casa Cărții. Evenimentul, care se va desfășura sub semnul împlinirii a 170 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu, va cuprinde dezbaterea cu tema „Emi-nescu și istoria națională”, prezentarea scriitorilor validați în Filiala Pitești a U.S.R. și constituirea Reprezentanței Târgoviște a fi lialei. Manifestarea va fi coordonată de președintele Filialei Pitești a Uniunii Scriitorilor din Ro-mânia, criticul literar, prof. univ. dr. Nicolae Oprea, poetul Mircea Bârsilă și scriitorul Jean Dumitrașcu. D.G.

Eminescu, omagiat la Mioveni!

Centrul Cultural, Primăria orașului și Consiliul Local Mioveni orga-nizează, cu prilejul „Zilei Culturii Naționale, Ziua poetului național Mihai Eminescu”, o serie de activități cultural-artistice. Evenimentele se vor desfășura la Centrul Cultural Mioveni în data de 15 ianuarie, înce-pând cu ora 13.00, și vor cuprinde: atelier de pictură „Eminescu, cuvânt și culoare”, workshop „Povești emi-nescine” și expoziție cu lucrările reali-zate. La activități vor participa elevii instituțiilor de învățământ din orașul Mioveni și voluntarii A.I.V. for Mio-veni. D.G.

Vineri, 17 ianuarie, de la ora 16, cu pri-lejul Zilei Culturii Naționale, Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeș și Editura Școala Ardeleană organizează un eveniment special la 170 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu. Evenimentul va include o conferință susținută de către Dumitru Constantin-Dulcan și intitulată „Gânduri despre Mi-hai Eminescu”. Tot în cadrul evenimen-tului de la Biblioteca Județeană Argeș, marele actor Dorel Vișan va susține un recital din lirica eminesciană. Vor avea loc, de asemenea, și trei lansări de carte. Dumitru Constantin-Dulcan va lansa volumul „Somnul Rațiunii”, iar Dorel Vișan va lansa volumele „Cântece pentru glas și toacă” și „Cine-i păzește pe paznici?”. Amfi trionul evenimentului va fi Octavian Sachelarie, directorul Bibliotecii Județene Argeș.

Reputatul neurolog și psihiatru Dumitru Constantin Dulcan (80 de ani), profesor universitar, s-a dedicat studierii domeniului conștiinţei, iar cărţile sale s-au vândut în sute de mii de exemplare. Profesorul Du-mitru Constantin Dulcan și-a legat numele de Spitalul Militar Central din București, unde a condus secţia Neuropsihiatrie, apoi clinica de neurologie. Ca autor de cărţi, dr. Dulcan a devenit foarte cunoscut odată cu publicarea volumului „Inteligenţa mate-riei”, un best-seller al anilor `80. În cartea sa revoluţionară pentru mentalitatea acelor vremuri, profesorul Dulcan îndrăznea să

vorbească despre entitatea care, mai presus de tot, pune în lucruri o ordine fi rească, dar încă neînţeleasă de noi. Șef la Catedra de Neurologie și Neuropsihosomatică de la Universitatea „Titu Maiorescu” București din 2013, dr. Dumitru Constantin Dulcan s-a dedicat studierii domeniului conștiinţei, despre care spune ferm că timpul îl va con-fi rma.

Actor, director al Teatrului „Lucian Blaga” din Cluj și poet, Dorel Vișan a interpretat peste 40 de roluri în teatru, în cea mai vari-ată gamă, de la Molière la Shakespeare, de la Marivaux la Büchner, iar în fi lm a avut peste 50 de roluri în producții românești și internaționale.

Este unul din cei mai importanți actori de fi lm din România și unul din puținii care au ajuns la o solidă reputație europeană. În anul 1974 a debutat pe marele ecran în co-media „Păcală”, iar patru ani mai târziu este magistral în „Între oglinzi paralele”, în re-gia lui Mircea Veroiu. În anul 1987, Mircea Danieliuc l-a distribuit în fi lmul „Iacob”, fi lm în care Vișan a realizat rolul său de referință. Interpretarea sa din acest fi lm a fost foarte apreciată. Cotidianul Th e New York Times îl elogia astfel: „Dorel Vișan în rolul principal este extraordinar, în special atunci când rămâne singur, fără cuvinte, în ultimele 20 de minute”. Denis Grigorescu

Eveniment special cu Dorel Vişan şi Dumitru Constantin-Dulcan, la Biblioteca Judeţeană la împlinirea a 170 de ani de la naşterea lui Eminescu

„O carte de bucate” pare că s-a scris singu-ră. Dintr-o sufl are. Și cu o limpezime, cu o vivacitate, cu o dorință de a provoca și de a convinge care nu te vor lăsa indiferent, dra-gă cititorule.

„O carte de bucate” este, în fapt, un poli-cier în toată regula. Îndrăgostită până peste urechi de Agatha Christie, autoarea noastră imaginează o intrigă franțuzească prețioasă, soldată cu o crimă pe care, întâmplător sau nu, trebuie să o dezlege nu Hercule Poirot, ci Bernard Bertrand. La fel de jovial, însă, de obișnuit cu șaradele și cu textura compli-cată a minții omenești.

Brioșa triplă cu nucșoară, glazură roșie și sos amărui, menită să fi e regina cinei aniversare a restaurantului Soleil din Bor-deaux, este o pistă pe care te grăbești să o alergi. Așa cum te grăbești să-i cunoști pe Rober Bonhomme, Michel LaCroix, ma-dame Framboise, bucătăreasa Mireille, Martin, domnișoara Bois, Sylvie. Fiecare își joacă foarte curat partitura. Dialogul din care se ivesc și care le subțiază, le rafi nea-ză silueta, profi lul, dialogul acesta îi pune atât de bine în valoare, că nu ai cum să nu aștepți, cu ochii mari, deznodământul. O dezlegare, o deslușire profund umană, în fi rea lucrurilor, care ridică miza „Cărții de bucate”. Așa cum un ingredient simplu, aparent anodin, strecurat printre celelalte, schimbă gustul, aroma și chiar sentimentele celui care, crezând că le știe pe toate, ajunge să piardă totul.

Personaje pline de culoare și dialoguri captivante

Detectivul Bernard Bertrand revine în forță, în „LA PLAZA”, pentru a face ceea ce știe să facă atât de bine – să găsească vinova-tul de crimă, într-o poveste în care detaliile sunt sarea și piperul. Sau, dacă vreți, unul dintre personaje. La fel de vii, de dinamice, de misterioase. Și-am să amintesc unul sin-gur – otrava de curara, de procurat numai din America de Sud.

De-această dată, Bernard Bertrand este surprins în vacanță, la Florența, în hotelul „La Plaza”. Crimele, căci un detectiv de ta-lia lui poate învârti și rostogoli, în același timp, atâtea cazuri câte degete are, crimele și contextul îl incită. Și lumea începe să se pună în mișcare, în funcție de intuiția și de viziunea lui.

Cartea are cursivitate. Dialogul aduce me-reu în scenă elemente noi. Personajele înfl o-resc, se conturează, prind culoare în obraji tocmai datorită dialogului. Secvențele – scurte – care „capturează” în rama lor emoții neutre, locuri și fi ințe trecătoare, fără legătură cu povestea, sunt bine rostuite în structura romanului.

Nu-mi rămâne decât să te invit la Florența, stimate cititor. „La Plaza” nu-i un hotel oa-recare. Cine petrece acolo măcar o noapte se trezește, într-un chip nedeslușit, altfel. Dacă se mai trezește.

Denisa Popescu

Eleva Mara Onel a publicat încă două romane poliţisteElevă la Colegiul Național „I.C. Brătia-nu”, în clasa a IX-a, MARA ONEL se bu-cură de scris așa cum cei de vâsta ei se bucură de dragoste. Deplin, fără liniște și fără pauze. A debutat la 13 ani, cu policierul „O adolescentă la Paris”. La 14 ani a adus pe lume cea de-a doua carte polițistă - „Trandafi r și malachit”. Studiază, se documentează, urmărește piste și fi re, noutățile din literatura de specialitate. Chiar și vacanțele tot cu cartea în mână și le petrece. Luna aceasta – miercuri, 29 ianuarie, la ora 12.00 - va lansa, la Biblioteca Județeană Argeș, „fructele fericite” ale verii și ale toamnei 2019 - „O CARTE DE BUCATE” și „LA PLAZA”. Amândouă, din belșug presărate cu mirodeniile pe care le prepară de-acum cu o dezinvol-tură admirabilă.

Jurnal de Argeş - pag 10

Nr. 1328 (15 - 21 ianuarie 2020)

A rămas Muscelul fără mare industrie, dar în timp devine o atracţie turistică nu doar datorită monumentelor, mânăstirilor și a frumuseţilor naturale, ci și fi indcă, în timp, creaţia artistică de orice fel captează atenţia românilor. Fără a avea pretenţia de a motiva în mod exhaustiv cele susţinute anterior, sunt de remarcat în ultimii ani festivalurile de fi lm de la Lerești și Bughea de Jos, Muzeul Automobi-lului Românesc de la Câmpulung, festivalurile de muzică rock de la Corbi și Câmpulung... Iar dacă în ultimul timp zona musceleană a fost platou de fi lmare pentru producţii cinemato-grafi ce românești și de aiurea, la fi nalul anului trecut s-a realizat o premieră: fi lm cu și despre musceleni. De fapt...

În fi lm apar actorul Valentin Teodosiu și regizorii Șerban Marinescu și Constantin Vaeni

De fapt, producţia este un documentar de tele-viziune cu tentă de fi lm artistic, denumit „Întâl-nire de cinema la Caii Munţilor Lerești”. În mod evident, dacă se face referire la Caii Munţilor este vizat clubul de echitaţie al președintelui Festivalu-lui de Film „Cinesat”, Alexandru Pahonţu. Acesta și Răzvan Bucșoiu, tânărul jurnalist de la „Muscel TV”, deja specialist în cinematografi e, sunt cei care au avut ideea și au concretizat-o. Cu puţin ajutor de la prieteni, cum cântă cei de la Beatles; iar printre prieteni s-au afl at nu doar tineri pasionaţi de fi lm, ci și personalităţi ale cinematografi ei românești.

Documentarul artistic prezintă vizita în satul muscelean a unor binecunoscuţi și apreciaţi oameni de fi lm și imagine: actorul Valentin Teodosiu, re-gizorul Constantin Vaeni, fotoreporterul Emanuel Tânjală, regizorul Șerban Marinescu și scenograful Bob Nicolescu. Producţia cine-TV este structura-tă pe tema călătoriei și a interviurilor libere despre peisajul cinematografi c de atunci și de acum din perspectiva personalităţilor intervievate. „Filmul îl invită pe privitor la o călătorie de un șarm aparte, care pornește cu mașina din București și continuă cu trăsura prin satul românesc muscelean, momen-te de colecţie din timpul deplasării fi ind surprinse în jurul unor interviuri libere într-un spaţiu rustic despre peisajul cinematografi c românesc”, astfel prezintă creaţia Răzvan Bucșoiu, cel care, pe vre-mea când era elev de liceu, a fost unul dintre ini-ţiatorii proiectului Radio “Caroliștii” de la Cole-giul Naţional Pedagogic “Carol I” Câmpulung. De atunci au trecut vreo paisprezece ani, între timp a devenit realizator de emisiuni radio și TV în cadrul trustului de presă Muscel Media și nu rare sunt de-plasările la București pentru a realiza interviuri cu actori și regizori pentru postul TV “Cinemaraton”.

Film difuzat deja la TVBineînţeles că, dacă sunt cai în denumire, atunci

sunt cai și în fi lm. Și, dezvăluie Răzvan, “Relu este numele calului care i-a plimbat prin Lerești pe Valentin Teodosiu, Constantin Vaeni și Emanu-el Tânjală”. Fotografi ile ultimului sunt incluse în fi lm, o parte dintre acestea putând să fi e văzute și în albumul foto lansat recent la Institutul Cultural Român și având titlul ”Lumea fi lmului românesc fotografi ată de Emanuel Tânjală”. Stabilit în State-le Unite ale Americii de mai multe decenii, artistul și-a păstrat dragostea pentru satul românesc. Iar despre aceasta a discutat în mod special în fi lm. Documentarul include secvenţe în care muzica este integrată în călătorie, inclusiv la acest nivel fi ind

utilizate două perspective în exprimarea fi lmică: interpretările vocilor muscelene ale profesorului Gina Pavel și cea susţinută de discipolul clasei de canto Musicals, Alexia Drăghici, câștigătoare anul trecut a Trofeului „Vocea Festivalului” la „Stars of song”. Oricum, tinerii nu au lipsit din echipa de creaţie, pe lângă Răzvan Bucșoiu fi ind apreciată implicarea Anei-Maria Avram, elevă în clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Dinicu Golescu”, membră în trupa de teatru a liceului, Ruxandra Cosac, stu-dentă la ASE București, participantă la Festivalul de fi lm „Cinesat” Lerești, și Andrei Grecu, student la SNSPA București, membru în trupa de teatru de la „Dinicu Golescu”.

Proiectul a atras, iar fi lmul, cu o durată de o sută de minute, a putut fi realizat datorită celor care au sprijinit, sub diverse aspecte, creaţia cinematografi -că. Și colegi din presă de-ai lui Răzvan, și oameni de la clubul de echitaţie, și apropiaţi ai oamenilor de fi lm. Aproape toţi au fost prezenţi și la premiera de la Câmpulung, de la „Convivial”, acolo unde spontaneitatea protagoniștilor a conferit o valoare specială relatărilor despre momentele speciale din timpul fi lmărilor. Și fi lmul a ajuns și la TV, prima difuzare pe „Cinemaraton” fi ind oferită în deschi-derea unui fi lm fascinant din anul 1988, “Drumeţ în calea lupilor”, în regia lui Constantin Vaeni, cu impresionantul actor Valentin Teodosiu în rolul lui Nicolae Iorga.

Cătălin Ion Butoiu

Premieră de fi lm la Câmpulung, cu personalităţi ale cinematografi ei româneşti

Realizatorii Răzvan Bucșoiu (primul din stânga, cu pălărie) și Ale-xandru Pahonţu (al doilea din dreapta, cu pălărie), la premiera fi lmului

Actorul Valentin Teodosiu și regizorii Constantin Vaeni și Șerban Marinescu, protagoniști în fi lm

O parte dintre cei prezenţi la premieră

Nici nu a fost nevoie de mai mult, pentru că micuța sală de teatru de la parterul blocului de vizavi de Casa Albă a deve-nit neîncăpătoare. Eram și noi acolo, la prima ieșire în public a amatorilor pregătiți de Luminița în micuța ei școală de teatru. În doar cu puțin peste două luni au pus în scenă piesa dedicată lui Eminescu cei care în viața de zi cu zi au alte profesii sau preocu-pări cotidiene, fi ind profesori, elevi, funcționari, specialiști în diferite instituții sau oameni de afaceri (printre cei mai talentați am regăsit-o, de exemplu, pe So-nia Constantinescu, șef de servi-ciu la Prefectura Argeș, care, deși inginer de profesie, ne-a mărtu-risit că teatrul este un vis al ei din studenție).

Tot o premieră a fost și creația lui Daniel Onofrei, care a scris scenariul... cu o viziune și abor-dare neașteptate. Textul redă relația de zi cu zi pe care o pot avea oamenii cu Eminescu, Emi-nescu fi ind ADN-ul poporului român. Iar acțiunea se petre-ce la un spital de boli psihice, chiar unul din județul nostru - Vedea, și implică pacienți cu probleme. În momentul în care

sunt întrebați despre Eminescu, aceștia îl evocă total neașteptat, pe baza experiențelor personale, cu o profunzime a trăirilor im-presionantă. Este, totodată, un prilej de meditație pentru fi ecare dintre noi, chiar în preajma ani-versării a 170 de ani de la nașterea poetului național, un prilej de a ne întreba dacă nu cumva presi-unile, răutățile celorlalți, avidita-tea și ipocrizia politicienilor, dar și a societății, pe ansamblu, nu sunt aceleași ca și acum. Dacă nu cumva rănile, bolile sufl etu-lui, negările, fuga de realitate sau eșuările celor sensibili nu sunt la fel ca atunci...

Din distribuție au făcut parte Sonia Constantinescu, Daniel Onofrei, Gabriela Bodescu-Flo-rea, Claudiu Cimpoca, Miru-na Popescu, Rodica Vișinescu, Laura Grajman, Alexandra Fe-diuc, Sorela Grinea, Andreea Cătușanu, Iasmina Fitero, Ale-xandra Odobescu, Otilia Bodes-cu, Ștefan Rădulescu, Teodora Popescu, regia artistică fi ind asi-gurată de Luminița Borta, iar de lumini, sunet și design ocupân-du-se Gabriel Cazan.

Alina Crângeanu

Angajaţi de la Prefectură, actori într-un spectacol inedit organizat de teatrul independent al Luminiţei Borta

„Uite niște oameni extraordinari! Obosiți, cu problemele vieții, ca fi ecare om, vin la cursuri de actorie. Unul dintre ei (Daniel Onofrei, îl cunoașteți, de-acum o să-l știți și mai bine) a scris un text minunat dedicat lui Eminescu. Duminică, 12 ianuarie, ora 17, avem spectacol! E plin, dar, de veniți, vă găsim un loc (intrarea liberă) P.S. Sunt mai mulți! Pe dumnealor i-am «prins» la poză!Eminescu, prins ca într-un insectar”, a anunțat actrița Luminița Borta, fondatoarea Club22 Teatru Independent Pitești.

Jurnal de Argeş - pag 11

Nr. 1328 (15 - 21 ianuarie 2020)

De mai mulți ani, profesorii și studenții pregăti-tori (alții decât profesorii de la clasă) ai olimpi-cilor naționali și internaționali erau premiați în fi ecare iarnă cu diplome și bani de către Minis-terul Educației Naționale. Numai că în decem-brie 2019, deși au fost chemați la București la premierea olimpicilor, respectivii profesori și studenți pregătitori nu au mai fost premiați. Iar în această situație sunt câteva zeci de persoa-ne, inclusiv din Argeș. Iar unul dintre cele mai sonore exemple este cel al argeșeanului Costin Oncescu, student eminent în anul II la Oxford.

Absolvent al Colegiului Naţional „Dinicu Go-lescu“ din Câmpulung Muscel, Costin Oncescu a obţinut de două ori medalia de bronz și o dată argintul la olimpiada internaţională de informati-că. În 2016 a obţinut aur la Olimpiada Naţională de Informatică, aur la Balcaniada de Informatică seniori (după ce, în perioada 2012-2014, câștigase de trei ori consecutiv medalia de aur la Olimpiada Balcanică de Informatică pentru juniori), la care se adaugă medalia de aur la Olimpiada Internaţională Pluridisciplinară „Tuymaada“.

Costin Oncescu a început să pregătească, la rândul său, olimpici de valoare, alocând în acest sens ore bune din timpul său. Numai că, atât în cazul său, cât și al peste 30 de profesori și studenți pregătitori, Ministerul Educației Naționale nu a mai avut ni-cio reacție, lăsându-i nepremiaţi, deși legislația în domeniu privind premierea profesorilor pregătitori (inclusiv a celor care nu îi pregătesc pe elevi la clasă) nu s-a schimbat.

”Am muncit uneori și o săptămână la o problemă foarte grea”

Iată ce spune Costin Oncescu legat de nepăsarea celor de la Ministerul Educației: ”În anii de gim-naziu, elevii sunt, în general, pregătiți de profesorii de la clasă, dar în orașele mari există și câțiva pro-fesori care nu sunt angajați în sistemul preuniversi-tar, ci îi pregătesc numai pe elevii care se descurcă foarte bine la matematică și sunt dispuși să mun-cească pentru a se pregăti în mod deosebit pentru concursuri și olimpiade de informatică. Deci, ca să fi m bine înțeleși, bazele le pun totdeauna profesorii din gimnaziu. Așa a fost și la mine și așa este la toți elevii olimpici.

La nivel de seniori, însă, deci la nivel liceal, pro-blemele devin ceva mai complicate. Materia care se cere la olimpiada națională și cu atât mai mult la cea internațională depășește cu mult nivelul cerut de programa școlară. Profesorii de la clasă, care sunt oameni foarte bine pregătiți, nu mai au timpul ne-cesar să se ocupe totdeauna de copiii deosebiți din clasă. Dumnealor trebuie să se preocupe de pregă-tirea celorlalți 25-30 de elevi ai clasei, elevi care nu pot sau nu sunt interesați să lucreze la un nivel supe-rior. Ca urmare, deși dumnealor alocă săptămânal niște ore pentru pregătirea suplimentară a olimpici-lor, acestea nu sunt de ajuns pentru a obține rezulta-tele scontate la competițiile internaționale. În aceas-tă situație, elevii apelează la colegii lor mai mari, studenți sau absolvenți de facultate, foști olimpici

internaționali, preocupați în continuare de aceleași probleme. De exemplu, eu am o listă foarte mare de probleme selectate de pe site-urile din alte țări (Rusia, Japonia, Polonia etc.), probleme care ajută foarte mult în pregătirea elevilor. Am muncit să le rezolv, gândindu-mă uneori și o săptămână la câte o problemă foarte grea și acum consider că fac ceva deosebit pentru colegii mei mai mici, care, de multe ori, nu mai știu de unde și cum se pot pregăti la nivel superior. Este o muncă la care ne angajăm, dar clar ne este mai ușor nouă să o facem decât domni-lor profesori care trebuie să pregătească zeci de elevi la nivelul cerut de programa școlară”.

”Am fost olimpic internațional 7 ani și în tot acest timp studenții au fost premiați ”

Iată ce ne-a mai declarat Costin Oncescu: ”A fost absolut normal ca până acum și studenții să fi e considerați profesori pregătitori pentru elevii olim-pici și să fi e premiați alături de ei, la sfârșit de an.

Anul trecut, însă, deși noi apărem în anexa Ordi-nului de ministru în baza căruia s-a făcut premierea și, ca urmare a acestui lucru, am fost și invitați să participăm la festivitate, am avut neplăcuta surpriză să afl ăm că nu mai urma să fi m premiați.

Eu am fost olimpic internațional timp de 7 ani și în tot acest timp studenții au fost premiați, iar miniștrii din acea perioadă au știut să le mulțumească pentru ceea ce au făcut, pentru că și datorită lor s-a ajuns ca despre olimpicii români să se vorbească la super-lativ peste tot în lume. La premierea din acest an ne-am simțit umiliți toți studenții și, alături de noi, și câțiva profesori, cercetători și oameni de știință care au pregătit olimpici internaţionali la diverse materii”.

Costin mai spune că, în cazul în care el și colegii săi nu vor primi banii în 30 de zile, vor acționa Mi-nisterul Educației Naționale în instanță.

Un muscelean de la Oxford adresează o scrisoare deschisă Ministerului Educaţiei, prin Jurnalul de Argeş

Costin Oncescu: ”La premierea din acest an ne-am simţit umiliţi”

Ce prevede legeaZecile de profesori și studenți nepremiați con-

sideră că Ministerul Educației Naționale a încăl-cat legea. Mai precis, e vorba despre Hotărârea pentru modifi carea și completarea Hotărârii nr. 536/2016 privind stimularea performanței șco-lare înalte din învățământul preuniversitar care defi nește ce înseamnă profesor pregătitor al unui elev olimpic internațional. Această hotărâre pre-cizează următoarele: ”După articolul 5 din Anexă se introduce un nou articol, articolul 5' care va avea următorul cuprins: «Art. 5'. Stimulentele fi nanciare prevăzute la art. 5, punctul A, litera c'), se acordă profesorilor pregătitori declarați de către elevii premiați. Sintagma “profesor pregăti-tor” cuprinde cadru didactic/cercetător științifi c/student, persoane cu studii superioare care trebu-ie să facă dovada pregătirii lor în domeniul cores-punzător disciplinei/disciplinelor pentru care s-a obținut distincția».

Material realizat de Denis Grigorescu

Oncescu povestește cum, la premierea olimpicilor naționali și internaționali din decembrie 2019, minis-terul nu i-a premiat pe profesorii și studenții pregătitori, deși legea prevede clar acest lucru

Culmea disprețului! Deși ofi cialii din Ministerul Educației Naționale au chemat 30 de profesori pre-gătitori la premiere, nu le-au acordat nici măcar o diplomă

Jurnal de Argeş - pag 12

Nr. 1328 (15 - 21 ianuarie 2020)

Cum a ajuns un gândac să blocheze fi nanţarea autostrăzii Sibiu-Piteşti

Comisia Europeană a suspendat fi nanţarea auto-străzii Sibiu-Pitești din cauza unui gândac, considerat specie ameninţată, cerând României să vină cu expli-caţii și soluţii până la data de 23 februarie a.c.. Notifi -carea a fost trimisă pe 23 decembrie 2019.

Gândacul respectiv este numit popular gândacul croitor de stejar și fag, acesta trădind nu doar în Ro-mânia, ci și în Macedonia, Belgia, Croaţia, Slovenia, Cehia, Germania, Ungaria, Republica Moldova, Bul-garia, Serbia, Muntenegru, Slovacia, Ucraina și Bos-nia și Herţegovina. Gândacul se afl ă din 2006 pe lista speciilor ameninţate.

În cazul în care explicaţiile nu sunt clare, Comisia Europeană poate refuza fi nanţarea. Acordul de me-diu pentru autostrada Sibiu-Pitești, documentul care a tergiversat până acum începerea construcţiei princi-palului proiect de infrastructură al României, a fost emis pe 28 decembrie 2018. Însă lucrările nu au înce-put la nici mai bine de un an de la emiterea acordului.

M.S.

A scăzut numărul maşinilor second-hand înmatriculate în România

În 2019, s-au înmatriculat mai multe mașini noi decât în 2018, respectiv 161.562, adică o creștere cu +23.41%, informează Asociația Constructorilor de Automobile din România.

În ultima lună din 2019, înmatriculările de auto-turisme noi în Romania au crescut cu +48.34% față de decembrie 2018, adică s-au produs 13.773 unități. Dacia este fruntașa clasamentului, cu 50.311 unități (o creștere de + 36.44% faţă de 2018). Urmează Re-nault, cu 13.573 unități (o creștere de + 27.70% faţă de 2018). Pe locul trei se situează Ford: 12.420 unități (+ 28.29% faţă de 2018), strâns urmat de Skoda = 12.272 unități (+ 10.98% faţă de 2018), iar pe locul cinci se clasează Volkswagen, cu 10.579 unități (+ 5.16% faţă de 2018).

În schimb, au fost înmatriculate mai puține autotu-risme second- hand în țara noastră, potrivit site-ului ACRAOM. Volumul acestora a atins în decembrie 2019 cifra de 35.985 unități, ceea ce reprezintă o scă-dere de – 7.02 % față de decembrie 2018. În total, numărul autoturismelor SH înmatriculate în 2019 este de 444.601 unitați, ceea ce reprezintă o scădere cu – 6.13%, comparativ cu 2018. M.T.

Electroargeş are director nou

În cadrul ultimei ședinţe din 2019 desfășurată pe 28 decembrie, Consiliul de Administraţie al Electroargeș a stabilit numirea în calitate de director general Elec-troargeș S.A. a lui Roland Răcășan pentru un man-dat de patru ani, cu începere de la 1 ianuarie 2020. Roland Răcășan vine de la conducerea Cogeme Set România, o importanta companie care activează în industria auto, producând piese de înaltă precizie, componente ale turbinelor auto.

Roland Răcășan, noul director al Electroargeș SA, a absolvit Universitatea de Marină din Constanța și cursurile Agenției de Cooperare Internațională a Ja-poniei. El a mai deținut funcția de director general la Emerson Appliance Motors România și director executiv la Rolast SA. Din 2008, Roland Racasan a preluat functia de director general al Cogeme Set Ro-mania, companie pe care a condus-o timp de aproape 11 ani. D.G.

Au trecut nouă ani de când s-a închis Rafi năria Arpechim. Despre șansele de repornire a Combinatului Petrochi-mic am discutat cu Mihai Georgescu, fost director general și cel care a pledat la Guvern în repetate rânduri pentru salvarea acestei platforme industriale. „Soluțiile ar fi să vină cineva care să le pornească, să fi e cineva interesat, un investitor, dar ar putea și statul roman să o facă, pentru că la noi n-a mai rămas nicio instalație de prelucrare a petrolului în proprietatea statului. Am fost acum un an de zile la Prezen-tarea Academiei Române pe probleme

de natură economică și persoana care s-a ocupat de petrochimie a vorbit așa de frumos despre Arpechimul nostru, parcă aș fi vorbit eu, care am fost legat o viață de Arpechim. Și dânsul spunea că la noi, în România, erau 200 și ceva de instalații chimice și petrochimice. Acum au mai rămas doar vreo 30 și ceva, în timp ce polonezii s-au dezvol-tat cam cu 50%, ungurii la fel, până și bulgarii s-au dezvoltat, iar noi am venit cu toate instalațiile acestea în jos”, ne-a declarat Mihai Georgescu. La Petrochimie mai sunt în jur de 100 și ceva de angajați „și tot cam atât la

Rafi nărie, față de câteva mii, câți erau în perioada de glorie, când funcționau aceste fabrici”, adaugă Georgescu. Ei desfășoară activități de întreținere a utilajelor și instalațiilor, pentru a nu se crea probleme tehnice.

„Sper să se miște ceva, de vreme ce au constatat și au fost mulțumiți de faptul că instalațiile sunt bine întreținute și conservate”

Întrebat dacă rafi năria Arpechim, închisă de OMV Petrom în 2011 din rațiuni economice, mai are vreo șansă de repornire, Mihai Georgescu a răspuns: „Mai am anumite speranțe, pentru că acum câteva săptămâni au venit și cei de la Râmnicu-Vâlcea, au făcut o comisie în care a participat și un academician cu care am lucrat, Gheorghe Ivănuș. Au vizitat Petrochi-mia, care este a Oltchimului (divizia petrochimică din cadrul Rafi năriei Arpechim a fost cumpărată de soci-etatea Oltchim din Vâlcea, în 2009, pentru 13 milioane de euro, n. red.). Au ajuns la concluzia că instalațiile sunt destul de bine întreținute, deci ar fi posibil să fi e repornite fără chel-tuieli prea mari. Așteptăm să vedem ce fac ei, pentru că noul patron care a preluat Oltchimul cam abandonează ideea pornirii Petrochimiei la noi și a unei părți din instalații care preluau materia primă de aici, de la Arpechim, pentru ei la Oltchim. Sper să se miște ceva, de vreme ce au constatat și au fost mulțumiți de faptul că instalațiile sunt bine întreținute și conservate”.

În 2019, Comisariatul Județean Argeș al Găr-zii Naționale de Mediu a aplicat 125 de amenzi contravenționale. Valoarea totală a sancțiunilor a fost de 2.720.000 lei. De asemenea, au fost identifi cați cinci operatori econo-mici care desfășurau activități fără a deține autorizație de mediu.

GNM - CJ Argeș a tri-mis către Agenția pentru Protecția Mediului Argeș cinci propuneri pentru notifi carea suspendă-rii autorizației de mediu. Neconformitățile consta-tate în urma controalelor Gărzii de Mediu au fost „nerespectarea condițiilor impuse în actele de regle-

mentare sau a obligațiilor de mediu, scurgeri acci-dentale de țiței și apă săra-tă din activități petroliere, depozitarea pe sol a diferi-telor categorii de deșeuri, existența unor modifi cări de amplasament fără noti-fi carea APM Argeș, în ve-derea revizuirii autorizației de mediu, nerespectarea re-gimului deșeurilor (ținere/ raportare evidență gestiune deșeuri, eliminare/ valori-fi care deșeuri în condiții de neafectarea factorilor de mediu)”, pentru care au fost dispuse măsuri de remediere, informează Co-misariatul Județean Argeș, în urma unei solicitări transmise de către Jurnalul de Argeș.

Mari Tudor

Peste o sută de amenzi aplicate de Garda de Mediu în Argeş anul trecut

Taxele şi impozitele la Mioveni pot fi achitate şi online

Reamintim că impozi-tele și taxele locale din Mioveni pot fi achitate și online. Plata se poate face utilizând cardul bancar, accesând site-ul http://www.ghiseul.ro, secţiunea plata cu autentifi care, și selec-tând “Primăria orașului Mioveni” din lista de instituţii.

Plata taxelor și impozite-lor, precum și a amenzilor utilizând cardul bancar prin Sistemul Național Electronic de Plată Online(SNEP) este dispo-nibilă 7 zile din 7.

De asemenea, plata amenzilor contravenţiona-le se poate face și în zilele nelucrătoare.

Pentru plățile efectuate cu carduri prin interme-

diul ghișeului virtual de plăţi la adresa de internet www.ghiseul.ro – Primăria orașului Mioveni, contri-buabilii nu datorează co-mision.

Persoanele fi zice și juridi-ce benefi ciază de bonifi ca-ţie la plata integrală și cu anticipaţie a tuturor obli-gaţiilor datorate bugetului local până pe data de 31 martie 2020. Reducerea la impozitul pe clădiri, tere-nuri și mijloacele de trans-port este de 10% pentru persoanele fi zice și de 5% pentru persoanele juridice.

Informaţii suplimentare se pot obține la numărul de telefon 0348/455.666 sau pe e-mail, la adresa ta-xemioveni@gmail.com.

M.S.

Cu Mihai Georgescu, despre şansele de repornire a Arpechimului:

„Instalaţiile sunt bine întreţinute, pot fi repornite fără cheltuieli prea mari”

Fostul director general al Arpechim este cunoscut pentru implicarea sa permanentă în acțiuni menite să sal-veze industria petrochimică locală. Acesta a menționat că n-a mai primit niciun răspuns de la Guvern, de când s-a schimbat.

„Am acționat pe cel vechi, al PSD. Deocamdată nu știu ce gânduri are noul guvern. N-am contact pe ni-meni de acolo până acum.”

Așteptările fostului director general de la Arpechim sunt mai mari după discuția pe care a avut-o, acum mai mult timp, cu fostul director de la Oltchim Râmnicu-Vâlcea, Constan-tin Roibu.

„Venise să îmi spună că a găsit un cumpărător pentru Rafi nărie, care este încă proprietatea OMV-ului. Speră să reușească să rezolve această problemă a Rafi năriei prin cumpă-rarea ei de această fi rmă pe care el a identifi cat-o. Chiar a venit odată cu niște ingineri de ai noștri de la Ra-fi nărie, care au lucrat acolo. I-am dat niște date tehnice, economice și fi nanciare, pentru că a vrut să vadă cam la cât s-ar estima lucrările de re-punere în funcțiune. S-au dat aces-te date și dânsul spunea că speră ca până în martie să rezolvăm această problemă. Dacă s-ar porni Rafi năria, Petrochimia ar putea fi foarte bine

pusă în funcțiune. Petrochimia n-a putut să fi e pornită în 2011 după ce ea fusese revizuită și aranjată, pentru că OMV-ul a oprit Rafi năria, care dădea materii prime la Petrochimie. Dacă s-ar porni Rafi năria anul aces-ta, atunci foarte ușor s-ar putea porni și Petrochimia, pentru că ea n-a mai putut fi pornită atunci pentru că nu mai avea materie primă, preluată de la Arpechim. S-a făcut o greșeală în 2011, pentru Petrochimie puteau fi luate materiile prime și de la celelalte rafi nării care mai merg acum la noi, Brazi, Lukoil sau Petrom”, a mai spus Mihai Georgescu.

Material realizat de Mari Tudor

„ROIBU DE LA OLTCHIM MI-A SPUS CĂ A GĂSIT UN CUMPĂRĂTOR PENTRU RAFINĂRIE”

Jurnal de Argeş - pag 13

Nr. 1328 (15 - 21 ianuarie 2020)

FC Argeș plătește chirie la fi ecare meci jucat pe stadionul Nicolae Dobrin. O dovadă

că totul se plătește. Inclusiv în fotbal.

Băi, să plătim chiria mai repede, că altfel o să jucăm în parcare, printre autobuze...

Din câte se pare, încă de anul trecut a fost făcută o sesizare la Primăria Pitești referitoare la faptul că exis-tă școli de fotbal private care folosesc un bun public gratuit, în speță vestiarele și terenurile de la Centrul de Copii și Juniori de la FC Argeș. Așa s-a decis, se pare, ca Școala „Nicolae Dobrin” și Școala ”Dani Co-man” să fi e scoase din incinta arenei din Trivale.

Zvonul săptămânii!

UNGHIURI DE VEDERE

SUSŢINERE! Cu două sferturi câștigate, la fi nalul unui meci echilibrat, echipa de baschet a Piteștiului cedează la Sibiu cu scorul de 78-73. Cameron Rundles a fost cel mai bun marcator al meciului, cu 20 de puncte. Devin Searcy continuă perioada de re-cuperare, iar Tony Bishop va sosi în curând la Pitești. Ceea ce însă a atras atenția la meciul de la Sibiu a fost susținerea suporterilor alb-violeți, care, iată, și în deplasare sunt alături de echipă.

CS Mioveni a renunţat la serviciile a trei jucători

În această iarnă, CS Mioveni s-a despărțit de trei ju-cători, de Daniel Celea, care a semnat cu Sepsi Sfân-tu Gheorghe, dar și de Marius Șimăndan și Remus Enache, cu care s-a încheiat colaborarea. Mioveniul se pregătește în această săptămână la Grupul Școlar Coli-bași, pentru reacomodarea la efort, urmând ca apoi să se meargă în cantonament la Izvorani, în perioada 20-31 ianuarie. În localitatea ilfoveană sunt programate și primele trei amicale ale iernii. Adversarii vor fi Unirea Slobozia, Progresul Spartac sau Concordia Chiajna și Turris Oltul Turnu Măgurele. După revenirea din cantonament, în partea a doua a pregătirii, galben-ver-zii mai au programate patru jocuri de verifi care, cu CS Afumaţi, Vediţa Colonești, Universitatea Craiova 2 și CSM Slatina. M.I.

”M-au dat afară în stradă cu copiii”

Gica Dobrin: ”Este adevărat că am fost dați afară de la Centrul de copii și juniori din Trivale. La mine nu a venit nimeni să mă informeze, m-au dat afară dl. Ianovschi (antrenor co-ordonator Centrul de copii și juniori - n.red.) și dl Zichil (director SPEP Pitești - n.red.) am înțeles. Eu nu vo-iam să discut problemele astea, dar până la urmă trebuie spus că mai aveam trei etape din campionat și au venit într-o dimineață dl. Zichil și dl. Ianovschi de braț și nu m-a anunțat, nici pe mine și nici pe antrenori că de mâine nu mai avem voie să intrăm acolo. M-au anunțat alții și eu totuși nu am crezut și am lăsat antrenorii să intre acolo. Apoi m-a întrebat dl. Ia-novschi de ce mi-am permis să intru pe stadion, când nu am voie. Pe mine nu m-a anunțat nimeni că nu am voie. M-au dat afară în stradă cu co-piii. Eu am făcut o adresă spre Primă-rie că sunt un cetățean al Piteștiului, sunt un om care plătește taxe și să-mi închirieze, conform legii sportului, o oră de antrenament pe care o fac co-piii și un vestiar, pentru că nu con-sum apă, curent, nimic. Și plătesc cât mi se cere... Copilul intră, se dezbra-că, intră în teren, vine, își ia haina și pleacă. Până ieri nu am primit niciun răspuns”.

”Să dispară tot ce e cu Gicu! Imaginea de sus de la stadion, tot ce este acolo...”

”Din cauza comportamentului ce-lor care înconjoară FC Argeș, eu am

angajat un avocat pentru a nu mi se mai folosi numele lui Gicu. Știți că este marcă înregistrată la OSIM. Sunt lovită foarte tare și nu știu de ce. Am vrut să vorbesc cu cei care conduc clu-bul, cu dl. primar... Nimeni nu are timp pentru mine, nimeni nu m-a bă-gat în seamă. L-am anunțat pe direc-torul Bogdan Stoica să nu mai folo-sească numele Dobrin. Eu, iată, le-am dat termen, iar ei m-au scos în stradă direct. Să dispară tot ce este cu Gicu! Imaginea de sus de la stadion, tot ce este acolo... Lui Dobrin poate să-i ia tot, dar dragostea oamenilor nu o să o ia nimeni. Consider că s-a greșit față de mine. Am înțeles că s-ar face un contract pentru chirie, să vadă posi-bilitatea și să-mi facă o ofertă pentru

acest subiect pe care îl am, cu școala. Restul, în legătură cu brand-ul, nu mai vorbiți cu mine, vorbiți cu avoca-tul! Nu aș fi vrut să se scrie pentru că eu sunt un om modest și nu am deran-jat pe nimeni. Dar când dai clubului FC Argeș 144 de copii să reînfi ințeze Centrul de copii, iar apoi ești dată afară de acolo, cum mai e? Nu am luat niciun ban pentru asta, deși, con-form legii sportului, fi ecare copil care pleacă de la o școală la o altă școală sau club trebuie să plătească 4 milioa-ne de lei vechi pe an. Faceți socoteala și vedeți câți bani trebuia să încasez pentru asta, iar eu nu am luat niciun leu”, ne-a mai declarat Gica Dobrin.

FC Argeș a ajuns să plătească chirie chiar la propriul stadion pentru fi e-care meci disputat acasă. FC Argeș, un club susținut fi nanciar în cea mai mare parte de la bugetul local, plătește chirie proprietarului Stadionului ”Ni-colae Dobrin”, și anume Serviciului Public de Exploatare a Patrimoniului Municipiului Pitești, serviciu subor-donat Primăriei Pitești. Adică 10.000 de lei se duc pentru fi ecare meci dis-putat acasă, de la Asociația ”Campio-nii FC Argeș” la SPEP Pitești. Cu alte cuvinte, Primăria pompează bani la FC Argeș și FC Argeș, la rândul său, plătește sub formă de chirie sume im-portante către un serviciu subordonat Primăriei Pitești. Această situație ine-dită ne-a fost confi rmată de Bogdan Stoica, directorul executiv de la FC Argeș, cel care ne-a mai spus că nu a făcut altceva decât să respecte o ho-tărâre a Consiliului Local Pitești. Iată în continuare ce spune directorul FC Argeș.

”După fi ecare meci, plătim 10.000 de lei și se consideră că intră și chiria de la Centrul de copii și juniori”

Bogdan Stoica, director executiv FC Argeș: ”Echipa mare plătește chirie la Stadionul «Nicolae Dobrin». Pen-tru fi ecare meci ofi cial plătim chirie. Este vorba de 10.000 de lei pentru fi ecare meci. Aceștia bani sunt plătiți către Serviciul Public de Exploatare a Patrimoniului Municipiului Pitești. Ei facturează și noi plătim. Nu știu cum era înainte, dar de când am venit eu la FC Argeș plătim această chirie. Am înțeles că este hotărâre de Con-siliu Local și a trebuit să o respect. Am plătit de fi ecare dată... Noi sun-tem chiriași la stadionul acela, nu îl administrăm noi... Așa sunt regulile și eu nu pot decât să le respect. Nu a depins de mine toată această treabă. Ce să fac? Atâta timp cât este hotărâ-

re de Consiliu dată... Vreau să vă mai spun că în acești bani intră și chiria de la Centrul de copii și juniori. Adică, după fi ecare meci, plătim 10.000 de lei și se consideră că intră și chiria de la Centrul de copii și juniori”.

Marius Ionel

EXCLUSIV! FC Argeş plăteşte chirie pentru fi ecare meci jucat pe Stadionul „Dobrin”

SCANDAL! Şcoala ”Dobrin” - dată afară de la Centrul de copii al FC Argeş. Gica Dobrin şi-a luat avocat

”Ce este între Primărie şi Şcoala «Dobrin» este treaba lor!... A început să apară în oraş o poziţie contra lui FC Argeş”

Mihai Ianovschi, antrenor coordonator Centrul de copii și juniori al FC Argeș: ”Nu este adevărat că se plătește chirie la Centrul de copii și juniori. Indiferent cine ar veni acolo, nimeni nu plătește nimic. Astea sunt răutăți! Nu discut asemenea probleme. Nu s-a discutat așa ceva cu mine. Ce este între Primărie și Școala «Dobrin» este treaba lor! Eu am fost plecat în concediu. Nu știu nimic! Dar niciodată nu a plătit nimeni nimic când a intrat acolo. Eu pot să spun că, de la 1 iulie 2019, de când am venit la FC Argeș, niciun copil nu a plătit nimic. Pe mine nu m-a deranjat nimeni, nicio grupare fotbalistică, ni-ciun club acolo. Au avut acces permanent pe baza sportivă. A început să apară în oraș o poziție contra lui FC Argeș. Lucru foarte urât! Mai multe detalii nu știu să vă spun. Ianovschi se ocupă de partea metodică, nu de probleme de organizare. Ce face Primăria este altă treabă...”.

Material realizat de Marius Ionel

Scandal mare între Primăria Pitești și Școala „Nicolae Dobrin”, reprezentată de Gica Dobrin, soția marelui fotbalist piteștean! Totul a pornit după ce puștii de la Școala „Dobrin” au fost dați afară de la Centrul de copii și juniori FC Argeș, acolo unde își desfășurau acti-vitatea. Deși a făcut cerere la Primărie pentru a plăti chirie, d-na Dobrin nu a primit niciun răspuns. Mai mult decât atât, Gica Dobrin și-a luat avocat și vrea să le interzică celor de la FC Argeș să folosească numele lui Dobrin, știut fi ind faptul că Nicolae Dobrin este marcă înregistrată la OSIM. Iată ce spun în acest sens Gica Dobrin și Mihai Ianovschi, antrenor coordonator la Centrul de copii și juniori al FC Argeș.

Jurnal de Argeş - pag 14

Nr. 1328 (15 - 21 ianuarie 2020)

ÎNCHIRIERI LIVRĂRILECŢIA DE DREPT

Profi lul Facebook este spațiu pu-blic, astfel că suntem direct răs-punzători pentru orice tip de me-saj, conținut video-audio pe care îl postăm/distribuim și pentru care riscăm sancțiuni delictuale, contravenționale și chiar penale, în funcție de gravitatea faptei.

Rețeaua Facebook este spațiu public chiar și în situația în care profi lul este privat și audiența este limitată; deși la prima vedere am crede că doar anumite persoane pot vedea postările, ne supunem riscului ca intimitatea să ne fi e afectată și informațiile să ajungă în afara grupului de Facebook.

Utilizatorii rețelei de socializare pot răspunde penal pentru fapte-le lor constând în distribuirea de conținut care reprezintă obiectul material al unor infracțiuni și cu titlu exemplifi cativ enumăr: ultra-jul contra bunelor moravuri, in-

stingarea publică,  incitarea la ură sau discriminare, tulburarea ordi-nii și liniștii publice, pornografi a infantilă.

De asemenea, postările de pe Fa-cebook pot constitui obiectul ma-terial al unor contravenții, ca de exemplu: săvârșirea pe Facebook de fapte, acte sau gesturi obsce-ne, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva per-soanelor sau bunurilor acestora de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice.

Constituirea unui grup pe Face-book format din trei sau mai mul-te persoane în scopul de a săvârși acțiuni ilicite, contrare ordinii și liniștii publice și normelor de conviețuire socială, precum și ac-tele de încurajare sau de sprijinire, prin orice formă, a unor astfel de grupuri de persoane care incită la dezordine socială sunt pedepsite de lege.

Nu în ultimul rând, răspunderea civilă delictuală  poate fi angajată pentru fapta ilicită constând în afi rmații calomnioase la adresa unei persoane, care aduc atinge-re demnității, onoarei și reputației acesteia.

Facebook deține controlul abso-lut asupra a tot ce se distribuie pe rețeaua sa; chiar și în situația în care ștergem anumite postări, tre-buie să reținem că datele sunt sto-cate și acestea nu vor dispărea în totalitate, deoarece rămân salvate în arhive securizate, la care publi-cul nu are acces.

Mai mult, Facebook colaborează cu autoritățile statului, la cerere, în situații absolut necesare, pentru elucidarea anumitor cazuri și in-formaţiile transmise sunt folosite ca probe împotriva celor care în-calcă legea.

Concluzionând, implicaţiile fo-losirii unui cont de Facebook nu sunt de neglijat, indiferent dacă e vorba de implicaţii civile sau pena-le, pozele, conversaţiile, statusurile și chiar locaţia pot deveni mijloc de probă în instanţă, dar și încă un loc în care poţi fi monitorizat și, implicit, găsit.

Atunci când ne exprimăm opi-niile în spațiul virtual trebuie să o facem întocmai precum în spațiul real/public, adică fără să lezăm drepturile altor persoane, instituții sau autorități, iar dacă suntem vic-time ale unei infracţiuni sau fapte juridice, această platformă ne poa-te ajuta să ne dovedim pretenţiile.

Avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept

Consecinţele juridice ale utilizării Facebook

CURS DE CHITARĂ (coordonator cantautorul Tiberiu Hărăguș), CURS DE CANTO POPULAR (coordonator profesor de canto popular Valentin Grigorescu), CURS DE DANS POPULAR (coordonatoare interpretele de folclor Violeta Dincă și Rodica Oprican), CURSUL DE ENGLEZĂ ȘI PIAN sub genericul “Engleza pe portativ” (coordonator prof. Ilzi Sora), CURS DE ACTORIE (coordonator artistul Robert Chelmuș), CURSURI DE ȘAH (coordonatori dr. Ovidiu Stancu și Șerban Mihail), CURS DE DANS SPORTIV ȘI DE SOCIETATE (coordonatori coregrafi i Corina și Alfred Schieb), CURS DE ARTE MARȚIALE (coordonator Tiberiu Tănase), CURSUL DE PICTURĂ sub genericul “Sensibilitate și culoare” (coordonator prof. de arte plastice Elena Zavulovici), curs de balet și gimnastică (antrenor Nicoleta Andrei),

CURS DE PICTURĂ PENTRU COPII ȘI PĂRINȚI (coordonator prof. de arte plas-tice Ruxandra Maria Ciobanu), CURS DE GO (coordonator Bogdan Fiștoiu),

CURSUL DE LIMBA ENGLEZĂ pentru copii „English Club” (coordonator prof. și traducător Cătălina Ciurea).

r

CURS DE PICTURĂ PENTRU CURSUL DE LIMBA ENGLEZĂ

CENTRUL CULTURAL PITEȘTI ORGANIZEAZĂ ȘI GĂZDUIEȘTE O SERIE DE CURSURI:

ÎN CADRUL CENTRULUI CULTURAL PITEȘTI AU FOST ÎNFIINŢATE ȘI AU O INTENSĂ ACTIVITATE ARTISTICĂ:

Ansamblul Folcloric de Copii “Zavaidoc” (sub îndrumarea interpretelor de folclor Violeta Dincă și Rodica Oprican), Grupul Vocal Bărbătesc “Zavaidoc” (coordonat de prof. de canto popular Valentin Grigorescu), Grupul Folk “P620” (coordonat de cantautorul Tiberiu Hărăguș).

Toate evenimentele organizate de Centrul Cultural Pitești, precum și acțiunile de larg interes comunitar ale administrației publice locale sunt mediatizate pe site-ul ofi cial al instituției (www.centrul-cultural-pitesti.ro), precum și pe pagina ofi cială de Facebook (https://www.facebook.com/centrulculturalpitesti/).

Informații și înscrieri la sediul Centrului Cultural Pitești, Str. Craiovei nr.2, Bl,G1, Casa Cărții, tel. 0248/219976

Săptămâna viitoare, pe 22 ianuarie, va începe una dintre cele mai prestigioase curse automobilistice din lume: Raliul Mon-te-Carlo. Și, după cum scriu jurnaliștii francezi de la site-ul confi dential-renault.fr, marca Dacia își va face prima apariție la un eveniment din cadrul Campionatului Mondial de Rali-uri. Iar asta grație unei inițiative private a echipei ASM Mo-torsport. Această echipă va folosi o Sandero R4 modifi cată. Mașina, ce va utiliza un kit dezvoltat de către compania Ore-ca, în conformitate cu reglementările competiției, are un mo-tor de 1,6 l Turbo, 263 cai-putere și 1230 kilograme. Mașina va fi condusă de pilotul italian Ermanno Dionisio, acompani-at de către copilotul Fabio Grimaldi. Ermanno Dionisio are 60 de ani și este unul dintre cei mai bătrâni piloți afl ați încă în activitate, prima sa participare la un raliu fi ind în 1978. În afară de Dacia Sandero, grupul Renault va mai avea două mașini la a 88-a ediție a Raliului Monte-Carlo: o Clio R3 și un model RS R3T. D.G.

O Dacie Sandero va concura în premieră la Campionatul Mondial de Raliuri

Jurnal de Argeş - pag 15

Nr. 1328 (15 - 21 ianuarie 2020)

CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote

My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-istrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-ligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-nosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

LECŢIA DE ISTORIE

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra de care puteti benefi cia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:

continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea din spital;

efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Persoane cu diverse tipuri de plagi (dupa operatii recente, escare la persoane imobilizate, plagi infectate, ulcere varicoase etc.) Persoane cu pareze, paralizii dupa: accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme fizice operate sau nu

Persoane cu diverse boli cronice cu sau fara retard mental (demente, boli congenitale etc.) Persoane imobilizate temporar sau permanent Persoane aflate in stadiu terminal de boala Persoane aflate in recuperare medicala la domiciliu

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: ambramedical@yahoo.com

CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA?

Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: medicul de familie medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale)

sau de la medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM!

Daco-românismul

SUPER OFERTĂ!Vând spaţiu de birouri

în PITEŞTIzona Gară Sud.

MOBILAT, UTILAT COMPLET - LA CHEIE!

Suprafaţă totală 405,8 mp (388,77 mp utili)

Cel mai bun preţ: 599 €/mp util (nu se percepe TVA)

Relatii la tel. 0722.362171

Unul dintre sloganurile cele mai dragi nouă, culti-vat cu asiduitate în mai toate epocile istorice și rămas până în zilele noastre aproape neschimbat ca men-talitate, îl reprezintă originea noastră daco-romană. Patriotismul nostru lipsit de acest blazon nobil nu mai valorează, după cum gândesc și astăzi nu puţini, nici cât o ceapă degerată. Daco-românismul revine în forță în special în perioadele de criză identitară, de confuzie ideologică și nu în ultimul rând de sărăcie. Că toate acestea se regăsesc și în zilele noastre nu-i greu de realizat. Dimpotrivă, constatăm mai nou că totul e cu fundul în sus: romanii sunt urmașii daci-lor, că limba latină derivă din limba dacilor, că ne tragem din extratereștri și câte și mai câte bazaconii...

Teoretic, originea romană a românilor a fost promo-vată pentru prima dată de corifeii Școlii Ardelene din motive politice. Lipsiți de drepturi politice, ei apelau în ultimă instanță la o armă pe care o credeau infaili-bilă: istoria. Așa cum o înțelegeau ei, desigur. Astfel, pentru a-și da și mai multă nobleţe în fața ungurilor ”venetici”, afi rmau nici mai mult, nici mai puţin că dacii au fost exterminaţi și că noi ne tragem doar din coloniștii romani. Involuntar, deși afl aţi într-un con-fl ict de idei extrem de virulent cu ungurii, ei afi rmau același lucru ca și preopinenţii lor: dispariţia dacilor după războaiele cu romanii din 101-102 și 105-106. De fapt, fi ecare dintre tabere dorea astfel să-și afi r-me și să-și justifi ce dreptul de locuire a teritoriului Transilvaniei: ungurii susţinând că la sosirea lor în Transilvania nu era ţipenie de om, în timp ce româ-nii apelau la dovezile arheologice ale continuităţii lor.

În timp s-a renunţat la această idee, enunţându-se teoria originii daco-romane, care a devenit astfel piatra de încercare a istoriografi ei române. Însă una este istoria și alta politica. Dacă istoricii au dezbătut problema pe toate feţele, apărând zeci de tomuri, din păcate cu o arie foarte restrânsă de circulaţie, origi-nea daco-romană a devenit un slogan la îndemâna oricui politician, evident, în cele mai multe rânduri corigent la materia Istoria românilor. Astfel, s-a ajuns în timp la aberaţii de genul că suntem urmașii unei civilizaţii enigmatice, cu mult superioară celor din Egipt și Grecia. Ba chiar unii nu s-au sfi it să proclame originea extraterestră a românilor sau că suntem un popor predestinat să supravieţuim sfârșitului lumii.

Și în ce privește originea noastră daco-romană tre-buie să o lăsăm mai ușor. În primul rând trebuie să avem în vedere componenta romană a originii noas-tre. Este adevărat că Eutropius vorbește despre o co-lonizare masivă în Dacia: peste un milion de oameni.Este adevărat că la Eutropius trebuie să împărțim la patru ca să fi m cât mai aproape de adevăr. Co-lonizarea a fost totuși masivă. Cine erau însă acești coloniști? Ei veneau din toate provinciile imperiului, în majoritate, aduși cu forţa. Populaţie pestriţă, un amestec destul de ciudat pentru o așa puritate a rasei pe care o afi rmăm. În plus, au mai fost și migratorii. Și nu oricum, ci aproximativ șapte secole.

Primii au fost iazigii, goţii și gepizii. De altfel, sub presiunea acestora, în 275-276 împăratul Aurelia-nus ia decizia retragerii armatei și administraţiei din Dacia nord-dunăreană. Au urmat hunii și vizigo-ţii. Ultimii, conduși de Athanaric, ne-au lăsat și o „amintire” de mare preţ: tezaurul descoperit în 1837 la Pietroasa, judeţul Buzău, 19 kg de aur. Au urmat avarii, apăruţi brusc în vecinătatea Imperiului roma-no-bizantin, puţin după secolul al VI-lea. Instaurarea stăpânirii avare în bazinul carpatic a durat aproape două secole și jumătate, însă cel mai mare impact l-au avut slavii. Dacă în cazul popoarelor amintite mai sus nu putem vorbi de o colonizare propriu-zisă, nu același lucru putem afi rma și despre slavi. Așezaţi în zonele de sud ale Munteniei și în Moldova, în spe-cial la începutul secolului al VII-lea, slavii au infl uen-ţat într-o mare măsură comunităţile locale. Prezenţa mai bine de o treime a adstratului slav în limba ro-mână, împrumuturile din sferele religioasă și admi-nistrativă sunt sufi ciente dovezi ale convieţuirii celor două popoare. La sfârșitul mileniului I și în primele secole ale mileniului al II-lea au loc ultimele migra-ţii: ungurii, pecenegii, uzii și cumanii. Consecinţele se văd și astăzi: Basarab, Litovoi, Seneslav, Mircea, Bogdan, Vlaicu, Vladislav, Dragoș nu sunt nume românești. După cum nici Craiova, Vâlcea, Bistrița, Târgoviște, Buzău, ca să le enumăr pe cele care îmi trec acum prin cap. Ne convine sau nu, aceasta-i re-alitatea. După acest teribil amestec de populații se poate pune pe bună dreptate întrebarea: cum Dum-nezeu au supraviețuit românii? Un răspuns încearcă să-l dea marele istoric Gheorghe Brătianu în celebra sa lucrare ”O enigmă și un miracol - formarea popo-rului român”. Nu vi-l spun, că nu vă convine...

Prof. dr. Cornel Carp

FIRMĂ AUTORIZATĂ MONTEAZĂ ȘI EXECUTĂ

ORICE INSTALAŢIE DE GAZ METAN. REVIZII INSTALAŢII GAZE,

VERIFICĂRI CENTRALE TERMICE. Tel: 0720.792.895 și 0745.045.339.

Vînd casă Mușătești-Argeș, complet

mobilată și utilată. Tel. 0749645322

CENTRUL CULTURAL PITEȘTI

ÎNCHIRIAZĂ TEMPORAR SPAȚII ÎN COMPLEXUL

EXPOZIȚIONAL CASA CĂRȚII.

Relaţii, la tel. 0248/219976 sau la sediul Centrului Cultural Pitești, din Municipiul Pitești,

Strada Craiovei nr. 2, Bl. G1, Jud. Argeș.

De vânzare apartament 2 camere, Negru Vodă/Sp.Militar, parter

(pretabil birou/cabinet medical), centrală termică proprie,

proprietar. Preţ 52.000 euro. Tel. 0721776511

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX

Nr. 1328 (15 - 21 ianuarie 2020)

Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă.

Preţ: 3 euro/mp. Tel. 0722651895

VÂND TEREN ARABIL EXTRAVILAN, 7.404 MP,

în sat Udeni, comuna Călinești.

Preț: 2,5 euro/mp., negocia-bil, la 150 m de asfalt.

Tel: 0722.651.895

Vând apartament 4 camere conf. I dec. P/4 cu toate îmbunătăţirile în Zona Rolast, Pitesti. Preţ 65.000

euro. Tel. 0729.103.390, 0744.380.731

Purcăreni-Miceşti, VÂND casă 251 mp cu teren 3100 mp, 2 bucătării, 4 camere, salon sufragerie, bibliotecă, 2 băi, 2 terase, anexe 150 mp birou, camere, garaj. Relaţii la

telefon: 0770 630 824, 0723 410 612

PROGRAM: Luni - marţi – joi: 12.00 – 19.00; Miercuri și vineri: 9.00 - 16.00

ADRESA: strada Maior Șonţu, parter (lângă farmacia Catena din Târgul din Vale).Programări la telefon 0248/210.930

SERVICII MEDICALE-ACORDATE GRATUIT, în baza biletului de trimitere de la medicul de familie.

CMI DR. NECULA MARINELA-PARASCHIVAMEDIC PRIMAR GERIATRIE-GERONTOLOGIE

Singurul cabinet care încearcă prin serviciile oferite să redea încrederea

persoanelor vârsnice, să crească speranţa lor de viaţă și calitatea vieţii.

CONSULTAȚII

TRATAMENTETRAECOGRAFIE GENERALĂ

PROGRAM:parter

ELECTROCARDIOGRAMĂ

C ȚE

ELECTEVALUARE GERIATRICĂ

Intermediere consultanţă şi traduceri emigrare temporară şi permanentă

Canada. Tel: 0721.949.376

R O M Â N I AMINISTERUL AFACERILOR INTERNEAGENŢIA NAŢIONALĂ ANTIDROGCENTRUL REGIONAL ANTIDROG PITEŞTICENTRUL DE PREVENIRE EVALUARE ŞI CONSILIERE ANTIDROG ARGEŞ

Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Argeș oferă servicii specializate de asistență medi-cală, psihologică și socială, consumatorilor de droguri, în mod gratuit, cu respectarea confi dențialității datelor, potrivit Legii nr. 46 din 2003 privind drepturile pacientului, cu modifi cările și completările ulterioare.Adresa: b-dul Republicii, bl. E3c, Intrarea B, et. 2, cam. 1-5, mun. Pitești, jud. Argeș. Tel: 0248.222.453.

Vând 9.200 mp teren+anexe în sat Goleşti, oraş Stefăneşti, strada Râului nr. 91. Relaţii, la telefon 0768/101.320. Persoana fi zica serioasa, doresc sa ingrijesc o familie de batrini, sau batrana singura, pentru ramanere in spatiu, in mediu urban, cu precadere Bucuresti. Telefon 0741/660.412 Vând şifonier cu două uşi şi alte obiecte de uz casnic. Telefon 0729/033.987. Vand mese de biliard si snooker. Relatii la telefon 0724/020.329 Vând 1 ha pădure, Valea Ursului, în spatele Stadionului „Nicolae Dobrin”. 0744383634 Băbana. Caut femeie sau familie pentru ajutor în gospodărie. Ofer 1500 de lei şi cazare. Tel. 0740.004.653 Inchiriez pe termen lung 700 mp pe platou - manastire Tivale-langa parcul nou. Relatii la telefon 0724/020.329 Vând apartament 3 camere - confort I, zona Sfânta Vineri, preţul zonei-telefon 0754/046740 Vând apartament 3 camere, decomandat, super înbunătăţit în Mioveni. Preţ 53.000 Euro, negociabil. Relaţii al telefon 0799/980.110. Vând teren extravilan 4.400 m în zona baraj Argeşelul. Telefon: 0745.423.623.Vând maşină de cusut marca NAUMANN-stare impecabila. Relaţii la telefon 0720/421.107Vând Vând BICHON TOY (fetiţă, rasă pură), născută în data de 21.09.2019, cu carnet de sănătate, deparazitări şi vaccinurile la zi. Un mic cadou pentru sărbători. Preţ

negociabil. Tel: 0720.063.083 şi 0770.685.363. Vând maşină de cusut electrică marca SEW WHIZ, aparat de călcat vertical marca Steam-O-Power şi haină de piele lungă, de damă, cu glugă cu blăniţă, nr. 42-44. Tel. 0787.665585, 0248.218.760. Vând gospodărie în comuna Teiu, judeţul Argeş, formată din casă de cărămidă cu patru camere (bucătărie, cămară, hol şi două dormitoare), plus magazie, bucătărie de vară şi garaj. Totodată vând teren agricol în suprafaţă de 0,90 ha, 80 de stupi orizontali în stare perfectă, 80 de pomi fructiferi. Telefon 0748/966.007.

Cumpăr apartament cu 2 camere decomandat

sau apartament 3 camere semidecomandat în Piteşti,

cartier Exerciţiu-Banat. Telefon: 0753438813

Vând casă şi alte construcţii, teren 9.300 mp, 1/2 intravilan, la Goleşti, Strada Râului nr. 91.

Deschidere 44 metri, asfalt, apă curentă. Preţ cu totul: 5 euro/

mp. Telefon: 0768101320.

Vând apartament 4 camere decomandat, fără

amenajări, 81 mp, etaj 4, bloc ultracentral Griviţei, 9 etaje. Preţ 69.000 euro. Telefon:

0744360993

Vând 2.800 mp teren intravilan, cu toate uilităţile, situat în

comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, preţ negociabil.

relaţii la telefon 0741/010.421.

Vând casă deosebită, ultracentral, strada Crinului,

teren 1300 mp.Telefon: 0723/322007

Vând teren 1900 mp în Ștefănești,

în zona Primăriei, cu utilitățile la poartă.

Tel: 0766/636790

Vând 5.037 mp teren inta-vilan, utilități incluse, preț 2 euro/mp, situat în comuna Suseni, sat Stâmbeni. Rela-ții la telefon 0720/421107,

0749/853857, 0729/415192.

Vand casă Ștefănești, lângă pasarelă,

2700 mp, preț negociabil. Tel. 0741310468

MICA PUBLICITATE

S.C. JUD PAZĂ ŞI ORDINE AG S.R.L., societate licenţiată de pază, oferă servicii profesionale de protecţie şi gardă,

paza obiectivelor, bunurilor şi valorilor. Adresa: mun. Piteşti, str. Calea Drăgăşani nr. 8. Telefon/fax 0348/430.949.

Caut fi rmă sau specialişti din oraşul Câmpulung

Muscel pentru executare lucrare închidere verandă (metal+sticlă) la o casă

din comuna Malu cu Flori-Dâmboviţa. Telefon:

0745089682, 0245670223

Farmacie independentă membră a grupului AlphegaANGAJEAZĂ ASISTENT DE FARMACIE

CU EXPERIENȚĂRelaţii, la nr. de tel. 0722 844 309

Licitaţia va avea loc în data de 22.01.2020, ora 14.00, la sediul lichidatorului judiciar din Pitești, str. Zorilor nr. 18 bl, 8-bis ap.4 , jud. Argeș.

Toţi cei care posedă un drept real asupra bunu-rilor scoase la vânzare au obligaţia, sub sancţiunea decăderii, să facă dovada acestuia cu cel puţin 24 de ore înainte de data stabilită pentru vânzare.

În vederea participării la licitaţie, ofertanţii vor depune la sediul lichidatorului judiciar, până la ora 15,00 din preziua licitaţiei, oferta de cumpărare, documentele de participare la licitaţie prevăzute în

regulamentul de vânzare și dovada plăţii unei cau-ţiuni (garanţie de participare) în cuantum de 10% din preţul de pornire al licitaţiei. Plata cauţiunii se va face în contul de lichidare al debitoarei sau în numerar la sediul lichidatorului judiciar. Ofertan-ţii trebuie să îndeplinească condiţiile de participare la licitaţie prevăzute în regulamentul de vânzare.

Bunurile vor fi facturate în lei, la cursul BNR din ziua licitației.

Relaţii suplimentare: tel. 0742.081.310.

ANUNŢS.C Europrod Carpatina S.R.L. - în faliment, in bankruptcy, en faillite - cod de identifi care fi scală

23327754, sediul social: comuna Bălilești, sat Valea Mare Bratia nr. 47, jud. Argeș, număr de ordine la Registru Comerţului J03/391/2008 conform dosar 550/1259/2014 deschis la Tribunalul specializat Argeș, Pitești, str. I.C. Brătianu nr. 7, prin lichidator CII Dumitru Gheorghe organizează licitaţie publică deschisă cu strigare pentru vânzare bunuri mobile:

„ECHIPAMENTE PENTRU BRUTĂRIE” Cuptor ciclotermic cu funcţionare pe gaze - 1 buc = 1.823 euro, dospitor - 1 buc = 675 euro, pa-

nacoade - 3 buc = 426 euro, utilaj de feliat - 1 buc = 270 euro. Total = 3194 EURO tot pachetul).Bunurile pot fi vândute și separat.

Ştiu o ţară. Eminescu!Știu o țară de povești,O clepsidră de lumină,Unde Codrii IpoteștiAu luceferi în tulpină.

Știu o țară, colț de Rai,Veșnic univers terestru,Unde Dumnezeu e CraiȘi Luceafăr - Eminescu.

Prof. Constantin Vărăşcanu

Casa Județeană de Pensii Argeș face cunoscute modifi cările le-gislative ale începutului de an. Astfel, începând cu data de 9 ianuarie 2020, câștigul salarial mediu brut utilizat la funda-mentarea bugetului asigurărilor sociale de stat este de 5.429 lei.

Începând cu data de 9 ianuarie 2020, cuantumul ajutorului de deces în cazul asiguratului sau al pensionarului este de 5.429 lei.

În cazul unui membru de fa-milie al asiguratului sau al pen-sionarului, cuantumul ajutorului de deces este de 2.715 lei.

Începând cu 1 ianuarie 2020, salariul de bază minim brut pe

țară garantat în plată a fost stabi-lit la valoarea de 2.230 lei, con-form HG nr. 935/2019.

Începând cu 1 ianuarie 2020, contribuția individuală de asi-gurări sociale pentru persoanele care sunt asigurate la venitul mi-mim va fi de 558 lei.

În perioada 1 ianuarie 2020 - 31 august 2020 valoarea punctu-lui de pensie este de 1.265 lei.

Începând cu 1 septembrie 2020, conform art. 86 din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, valoarea punc-tului de pensie va fi 1.775 lei.

A.C.

Cresc ajutorul de deces şi contribuţia individuală de asigurări sociale

Jurnal de Argeş - pag 17

Nr. 1328 (15 - 21 ianuarie 2020)

”Am cunoscut oameni pe care înainte îi vedeam doar la televizor” Cum te simţi la mai bine de

jumătate de an după „Ferma. Un nou început”?

- Mă simt foarte liniștit. Am reușit să mă mut singur într-un apartament, să scap de rate și să am împreună cu familia un trai mai decent. Mai am puțin și termin masterul, iar acum simt că lucrurile s-au așezat pentru mine, sunt împlinit. Cum te-a ajutat această

experienţă?- Această experiență m-a ajutat

pe toate planurile. Să mă dezvolt, să mă autodepășesc, să fi u mai deschis. Am cunoscut acum oa-meni pe care înainte îi vedeam doar la televizor, am vorbit atâtea cu ei. Acum văd lucrurile altfel și mă simt mai matur. Care a fost cel mai greu mo-

ment pe parcursul emisiunii?- Nu pot spune că a fost un sin-

gur moment. Aș putea să le clasi-fi c și să fac un top trei.

Primul ar fi integrarea, prima săptămână, deoarece era foarte difi cil. Nu știam de unde să înce-pem, a trebuit să ne obișnuim cu frigul, cu munca.

Al doilea ar fi momentul în care am rămas fără mâncare, pe la ju-mătatea emisiunii. Timp de două săptămâni am mâncat la micul dejun și seara numai grâu cu lap-te. Doar la prânz aveam mâncare normală, gătită. Era foarte greu, pentru că lipsa mâncării, cumu-lată cu munca și stresul, ne făcea pe toți mai irascibili și ajungeam să ne certăm.

Când au plecat Remus Boro-iu și Diana Belbiță din fermă, a fost al treilea cel mai greu mo-ment. Eu cu Remus eram foarte apropiați, după ne-am împrie-tenit și cu Diana și am ajuns să fi m un grup. Ne simțeam mai puternici împreună, de aceea în momentul în care au început să plece, a fost ca și când ni se tăiau aripile și nu mai știam în cine să avem încredere. Îţi este dor de cei din „Fer-

ma”? Mai ţii legătura cu ei?- Să fi u sincer, îmi este dor mai

mult de momentele petrecute alături de ei. Mai țin legătura cu Diana Belbiță, Remus Boroiu, Carmen Negoiță, Jorge, cu Cătă-lin Moroșanu. Majoritatea celor care am fost în fermă ne întâl-nim la diferite evenimente și mă bucur că am rămas neschimbați. Majoritatea m-au simpatizat pentru că eram mai retras.

Au fost momente în care ai vrut să renunţi?

- Nu am avut nici măcar un moment în care să vreau să renunț, dar deloc! Cu fi ecare zi care trecea eram și mai motivat să câștig. Când știi ce poți ai mai multă încredere în tine și ești mai ambițios.

„Dacă nu ai un obiectiv în viață trăiești degeaba!” Ce ai făcut cu premiul?- Cu premiul mi-am luat un

apartament doar pentru mine, iar acum sunt liniștit și fără rate. Cum se simte toată această

faimă?- E plăcut să vezi că oamenii

te recunosc pe stradă, că vor să facă poze cu tine și că te felicită. Sunt bucuros că lumea m-a văzut exact așa cum sunt eu. Încă nu am realizat că eu am câștigat, că am participat la un reality show. Pentru mine încă este un șoc, însă unul plăcut. Cunoscuţii s-au purtat dife-

rit după succesul tău?- Cei care mă cunoșteau di-

nainte nu s-au purtat diferit. Chiar dacă acum oamenii mă recunosc, pentru ei tot Marius Crăciun prietenul, Marius Cră-ciun colegul sunt. Majoritatea colegilor și cunoscuților mi-au dat mesaje de încurajare și m-au felicitat. Cei care nu mă cunosc, în schimb, acum mă văd deja o vedetă, dar într-un fel a devenit ceva normal pentru mine. De unde vine porecla

„Monkey” (maimuţă)?- Porecla a plecat din cartier,

din gașca mea de prieteni, când eram mai mic. M-am apucat de judo și am început să dezvolt mai multe calități motrice. Îmi plă-cea să mă cațăr și în gașca mea de prieteni au început să-mi spună „Monkey” (maimuță). Această poreclă s-a potrivit perfect cu „Ninja Warrior”, unde exact asta trebuia să faci, să te cațeri. Când a început această pasi-

une a ta pentru sport?- Pasiunea legată de sport o am

încă din copilărie. Am fost mereu un copil energic și activ. Prima dată am încercat cu fotbalul ca sport, dar nu mă pasiona. Am în-cercat și cu înotul, dar am simțit că nu mi se potrivește. Mai târziu am descoperit judo și de când am intrat în sală, de la primul an-trenament, m-am îndrăgostit de acest sport. Am renunțat acum doi ani deoarece am avut câteva accidentări. Devenise și obositor din cauza programului pe care îl aveam la acea vreme, adică mă duceam la facultate, la job și la antrenamente. Cu ce te ocupi acum?- În prezent fac ceea ce făceam

și înainte de fermă, lucrez la De-cathlon. Sunt manager de un an și jumătate și am venit după emi-siune pe aceeași funcție. Colegii se poartă la fel cu mine. Mai fa-cem uneori glume pe seama sta-tutului meu de „vedetă” pe care îl am acum. Care sunt planurile tale? - Pe viitor aș vrea să fac niște

cursuri de instructor de fi tness, să am o diplomă acreditată, pen-tru faptul că mă simt foarte bine în sala de sport. Momentan mă axez pe carieră și dezvoltare per-sonală. Mi-aș mai dori să mai particip la competiții, mai ales sportive.

Interviu cu Marius Crăciun, piteşteanul care a câştigat 50.000 de euro la emisiunea ”Ferma. Un nou început”:

”Mi-am cumpărat un apartament cu banii câştigaţi de la Pro TV şi am scăpat de rate”

„AM ÎNVĂŢAT SĂ CITESC OAMENII MAI BINE” Poţi compara cele două experienţe, „Ninja Warrior” versus „Fer-

ma. Un nou început”?- „Ninja Warrior” mi-a plăcut mai mult. A fost un alt sentiment cu

toți acei oameni care strigă și foarte mulți colegi. Acolo aveam și mân-care, și timp liber, ne puteam odihni, era altceva.

În schimb, plusul experienței de la „Ferma. Un nou început” a fost reprezentat de lecțiile învățate pe parcurs și lucrurile prin care am tre-cut acolo, adică perioada de desfășurare, lipsa mâncării și competițiile săptămânale. Am învățat să citesc oamenii mai bine și să fi u mai atent la ceea ce vor de la mine. Nu toți oamenii au intenții bune. Încă un lucru pe care l-am realizat în urma parcursului meu în emisiune este faptul că facem o risipă foarte mare de mâncare și nu numai în peri-oada sărbătorilor. În fermă ne băteam chiar și pentru o fi rimitură de pâine. Ai vrea să le împărtășești ceva cititorilor Jurnalului de Argeș?- Da, vreau să le mulțumesc atât celor care mă cunosc și m-au încu-

rajat, cât și celor care nu mă cunoșteau și m-au susținut oricum. Sunt foarte fericit că pot să îi reprezint pe piteșteni!

Mi-aș dori ca fi ecare dintre voi să gândească pozitiv și să nu renunțe niciodată. Și, foarte important, să-și seteze întotdeauna obiective cât mai înalte, pentru a ajunge cât mai aproape de ele!

Interviu realizat de Simona Ratea

Marius Crăciun (24 de ani), piteșteanul care a câștigat anul trecut Marele Premiu de 50.000 de euro la emisiunea „Ferma. Un nou în-ceput” de la Pro TV, a acordat un interviu în exclusivitate pentru Jurnalul de Argeș.Masterand la Universitatea din Pitești la Organizare și conducere în sport, Marius a absolvit Facultatea de Educaţie Fizică și Sport și a reușit să ajungă și în fi nala emisiunii difuzate tot pe Pro TV, „Ninja Warrior”.Pe tot parcursul „Fermei”, acesta a susținut faptul că își dorește să poată oferi un trai mai bun pentru familia lui. După acest mare succes, tânărul afi rmă că a fost o adevărată pro-vocare să revină în lumea reală: „Am câștigat Ferma, dar după am intrat într-un alt fi lm. Cel mai greu moment a fost să iau totul de la capăt, să revin la realitate. Am trecut prin niște greutăți până să-mi rezolv problemele cu datoriile, a trebuit să mă adap-tez din nou la locul de muncă, să fi u la fel de normal”. În interviul acordat în exclusivitate pentru Jurnalul de Argeș, Marius Crăciun a vorbit despre experiența de la „Ferma”, dar și despre ce s-a întâmplat după aceea. a.

Jurnal de Argeş - pag 18

Nr. 1328 (15 - 21 ianuarie 2020)

Povestea lui „Neica” este cea a unui aventurier. Născut la Câmpulung, Zaharia Ciobanu a crescut lângă gară, „la numărul 1 pe strada Gării”, cum spune el, având strămoși care au făcut calea ferată spre localitatea muscelea-nă. Și mulţi erau din Mărcuș, cartierul care oferă o panoramă excelentă zonei Muscel și în care s-a retras acum. Vor-ba vine s-a retras, că „Neica” a rămas același „happy-go-lucky” care își do-rește să se plimbe prin Câmpulung cu un ARO din 1975 cumpărat pe câteva sute de dolari din Canada. Zilnic se întâlnește cu amicii la „Musceleanca” sau la „Muscelul”, la o cafea, și salută sute de oameni cu care se reîntâlnește după o zi, o săptămână sau mai mulţi ani.

Cătălin Ion Butoiu

A ajuns la 72 de ani și doar ce s-a lăsat de muncă, anul trecut, în primăvară. Și poate nu ar fi făcut-o, dar peste ocean s-au adoptat regulile europene pentru camionagii. „Îna-inte aveam foi de parcurs ca la IRTA la noi. Apoi... limită de kilometri, tahograf. Practic, o să dispară camionagiul american, așa cum îl știm”, susţine Neica. E pensionar, cu pen-sie și de Canada, și de România și nu poate să stea. Când nu se întâlnește cu prietenii, toată ziua își face de lucru „acasă”, la Măr-cuș. Și am pus acasă între ghilimele fi indcă, spune el, „toată viaţa am dormit în camion, nu am avut casă, efectiv”.

Așadar, totul a început în 1947, iar după șapte ani, Zaharia Ciobanu, rămas între timp fără tată - „chestia asta m-a călit, altfel nu aș fi cutreierat lumea asta, dacă nu aveam curaj” - s-a dus la școală, la „Dinicu Goles-cu”, visând că va ajunge mecanic de locomo-tivă. Copilăria i-a fost umplută de pasiunea pentru locomotive. Ajunsese să cunoască în detaliu locomotiva cu aburi, iar soarta a făcut ca, după ce a terminat liceul, să intre la noua școală tehnică înfi inţată la Câmpu-lung. Asta după o încercare de a ajunge stu-dent la Geografi e, în Iași. „Eu am o chemare a orizonturilor de care mor, așa că era nor-mal să dau la Geografi e. Erau 25 pe loc, nu am intrat, așa că trebuia să fac ceva să nu mă ia în armată”, povestește el. Iar în școala teh-nică a primit și porecla de „Neica”, devenit proaspăt tehnician automobile și tractoare în anul 1969. „Am dat și de carnet de șofer și, cu chemarea mea eternă către aventură, nu m-am dus la uzină. Oricum, știam că o să mă ia în armată și m-au luat. La 23 de ani”, își amintește Neica. Stagiul militar a fost - după cum era de așteptat! - unul deosebit. Asta fi indcă de-abia se înfi inţase Consiliul Securităţii Statului. „Era după 1968, chestia cu invadarea Cehoslovaciei. Ceaușescu și-a creat CSS-ul, Consiliul Securităţii Statului, i-a angajat pe toţi cu trei cizme în cur, cei daţi afară din Armată, astfel și-a făcut ar-mata lui personală. Să nu se confunde cu

Securitatea. Și a apărut și batalionul de la Câmpulung, care avea trei judeţe: Argeș, Olt și Teleorman. Eu am fost șofer de coman-dant la Câmpulung și am sfârșit armata la Poșta secretă, la București. De fapt, nu voiau să îmi dea drumul, așa am ajuns sergent pe Brezoianu, să mă ocup de plicurile care erau trimise în ţară atunci când Ceaușescu vindea evreii și sașii, le dădea drumul în străinătate contra banilor. De regulă, predam plicurile la inspectoratele de Securitate, acolo unde dormeam în celule dezafectate”. Astfel, mai spune Zaharia Ciobanu, stagiul lui militar s-a prelungit cu vreo opt luni. Iar apoi, to-tuși, inevitabil, a ajuns la uzină. La Prototip, acolo unde de-abia apăruse ARO, cu prima gamă de modele, 24. Făcea parte dintr-o echipă de excepţie, având colegi ca Sebastian Miloiu, Mircea Bundoiu și alţii. Între timp s-a ocupat și de autocros, ca iniţiator, iar o scurtă perioadă i-a fost șofer chiar directo-rului Victor Naghi. „ARO a adus valută în ţară pentru toţi, inclusiv pentru Dacia, de-aia s-au făcut centralele de automobile, ca să circule banii și să fi e utilizaţi și pentru alte uzine. Practic, ARO fi nanţa tot. Apoi ARO cu Dacia au fi nanţat Brașovul, apoi Dacia a ajutat Oltcit-ul. Iar noi suntem zero acu-ma...”, regretă Neica perioada de glorie a uzi-nei muscelene.

Fuga: îngheţat în Jimbolia, „uscat” în Salerno

O uzină pe care avea să o părăsească în anii ´80. Și uzina, și ţara, cu inima strânsă, fi ind-că, deși era văduv, avea o fi ică de crescut. Nu a vrut să spună care au fost motivele ce l-au determinat să fugă din România comunistă. Nici eu nu am insistat, cine știe, poate a fost ceva personal, prea personal. „Plecarea mea are un mobil pe care nu vreau să-l fac pu-blic. A fost o încurcătură cu un tip din Sto-enești care fugise în Australia și se întorsese cu valută. Oricum, am avut două tentative

de fugă și era să mor în ambele”, povestește Neica. Și să le luăm pe rând...

Prima dată a plecat ascuns într-un tren cu mașini ARO pentru Italia. Vama se făcea la uzină, acolo unde automobilele erau acope-rite cu prelate, iar el s-a băgat într-una după ce a încercat mascarea mirosului cu ulei și piper. Nu de alta, dar verifi cările se făceau și cu câini. A plecat trenul, a mers și s-a oprit. În ţară, la Jimbolia. Era iarnă, calea ferată era blocată în Iugoslavia, așa că Neica, obo-sit, nemâncat, îngheţat, a bătut în retragere și s-a întors la Câmpulung. Peste doar câteva luni, a încercat din nou. S-a urcat pe un vas cu mașini ARO tot pentru Italia. Plecarea a fost întârziată vreo opt ore fi indcă îl cău-tau. Dar nu l-au găsit, ascuns într-un tub de ventilaţie, pe la mijlocul vaporului cu șapte etaje. Iar peste câteva zile vasul a ancorat în port la Salerno. Neica, însă, avea o proble-mă. Chiar două. „Știind că mă căutau, am vrut să sar de pe vapor în mare, la Bosfor. Dar, practic, fi erbea apa în strâmtoare, mi-a fost teamă. Apoi, nu aveam apă. De fapt, am avut apă ascunsă, dar nu am putut să ajung la ea, că era un câine pe vapor. Noroc că, la un moment dat, am găsit puţină apă într-o mașină, în vasul de spălat parbrizul. In-sufi cientă, însă. Știi cum e când nu ai apă? Simţi niște fl uturași pe la cap, apoi îţi tre-ce senzaţia de sete și începe organismul să roadă din lichidul din corp. Și începi să nu mai vezi bine, e totul în ceaţă, cum e când ai ochelarii murdari”, retrăiește Neica chi-nul de atunci. Iar în acea zi de luni, imediat după Paștele catolic, când a ajuns în port, a coborât cu greu și lângă niște bușteni aduși tocmai din URSS - „scria pe ei: Rostov!” - a văzut apă. „M-am aplecat să beau și am picat cu capul în baltă. Am sorbit puţin și m-am odihnit. Atunci am văzut gardul de sârmă al bazei militare americane și un soldat cum se uita la mine. Și imediat au venit carabi-nierii și salvarea. M-au dus la spital. Eram total schimbat din cauza deshidratării. Când

m-am uitat în oglindă, nu mai eram eu”, po-vestește Zaharia Ciobanu.

Şofer de Italia şi descălecător în Canada

În Italia a zăbovit câţiva ani. Prima dată a fost trimis în lagăr la Trieste, apoi la re-numitul lagăr de la Latina, de lângă Roma, acolo unde a primit azil politic. Erau puţini români acolo; de regulă, spune el, cei care plecau erau mulţi din Ardeal și alegeau Aus-tria. „La Latina era o fostă cazarmă, stăteam în barăci, patru în cameră. Am dormit în pa-tul lui Aristide Buhoiu, lui îi venise termenul să iasă din lagăr și a plecat în America”, își amintește Neica.

Opţiuni erau: Italia, Australia, Statele Uni-te ale Americii, Canada... Pentru fi ecare caz în parte, trebuia să stai o perioadă în aștepta-re. Iar Neica a stat o vreme în Italia.

„Am primit azil în Italia, iar cu pașaportul puteai să muncești. Și am început să repar mașini prin Roma, vreo doi ani, dar am fost și șofer de camion pentru niște indivizi mai dubioși. Făceam curse cu oţel între Taran-to și Messina, plus Roma. Mi-era bine, dar un incident cu un transport m-a făcut să mă gândesc să plec. Era la Roma una Pina, o italiancă născută la Toronto, care se ocu-pa de refugiaţi și mereu mă întreba: «Hai, mă, Zacaria, pleci sau nu?». Au plecat trei avioane Alitalia pline de refugiaţi cu scaunul meu gol, plătit de ONU, comisia de refu-giaţi. Obţinusem aprobare pentru Canada și am decis. Că tot îmi zicea Pina: «Pleci la Ottawa, că ești văduv, arăţi bine, sunt trei femei la un bărbat acolo». A avut dreptate, la primul single dance, gata”, zâmbește Neica.

A ajuns la Montreal cu avionul, apoi, cu au-tobuzul, la Ottawa. A fost cazat la un hotel, în centrul orașului, lângă Parlament. Dar Neica nu avea stare și a fost dezamăgit să afl e că nu se poate angaja până nu învaţă engleza. Cursuri de opt luni...

Sorin Andrei Gherghina a adus Piteștiului și liceului unde s-a pregătit locul doi la Olimpiada națională de arte vizuale și ar-hitectură, care s-a desfășurat la București, anul trecut. Au parti-cipat la competiția națională pes-te 500 de elevi de la liceele cu pro-fi l de artă din țară. Au fost două secțiuni, respectiv desen și arhi-tectură, probele desfășurându-se în două zile diferite, în fi ecare zi concurenții alocând câte șase ore fi ecărei lucrări, prima probă - natură statică și cea de-a doua constând în schițarea unui loc de joacă în graffi ti.

A ales profesia care îl apropie pe om de stele

L-am găsit pe Sorin în clasa lui de la „Dinu Lipatti”, în corpul A, de pe str. Pătrașcu Vodă, acolo unde au loc cursurile de cultură

generală, împreună cu colegii lui de la XII-a C. O înconjuraseră pe diriginta lor care le îndrumă pașii în artă și în viață, Anca Giura. Cam 20 din 24 dintre ei vor să se facă arhitecți, ne-a mărturisit profesoara și coordonatoarea lor, ceilalți trei au ales pictură, științe politice, unul sport și un altul ASE. Sorin a ales să dea admite-re, în această vară, la Institutul de Arhitectură ”Ion Mincu” și se pregătește intens pentru asta, chiar și șase ore într-o zi, în afara orelor de școală. O să vă mirați, dar nu petrece deloc timpul la calculator, nici nu are unul. Are un play station, pe care l-a cam abandonat în ultimul timp. Este, în schimb, un mare amator al ieșitului în aer liber, pe bicicletă. „Îmi place să ies, să văd lumea”, spune puștiul, zâmbitor. Și poate, într-un viitor nu prea îndepărtat, o va și schimba... în bine. Este

elev al Liceului „Dinu Lipatti” din clasa a V-a, dar a oscilat la început între a urma cariera de polițist și cea de arhitect. În cla-sa a opta a decis să urmeze lunga cale spre meseria care, dacă e fă-cută cu responsabilitate, îl apro-pie pe om de stele.

Alina Crângeanu

Un elev de la „Lipatti” a adus Piteştiului locul II la Olimpiada naţională de arhitectură

Joi, 9 ianuarie, la Centrul Cultu-ral Pitești a avut loc un eveniment deosebit organizat de Fundația Cul-turală „Liviu Rebreanu”, și anume sărbătorirea zilei de naștere a „patri-arhului” culturii argeșene, profeso-rul, scriitorul și veteranul de război Mihai Ghițescu, „stejarul care a adăugat al 99-lea cerc în trunchiul său pornit spre centenar”, după cum metaforic s-a exprimat un admira-tor al său. Evenimentul menționat a umplut până la refuz sala Centrului Cultural Pitești cu personalități ale spiritualității și culturii argeșene, îndeosebi scriitori formați la Ce-

naclul Literar „Liviu Rebreanu”, ai cărui fondatori au fost, alături de alți scriitori, soții Mihai și Ludmila Ghițescu.

La evenimentul aniversar au mai fost prezenți viceprimarul muni-cipiului Pitești, Laurențiu Zida-ru, directorul Centrului Cultural Pitești, Carmen Salub, Ștefan Ale-xandrescu, Nușa Cantemir, respec-tiv președintele și vicepreședintele fi lialei argeșene a Cultului Eroilor, Cristina Miliare, director adjunct ziarul Argeșul, profesorul Constan-tin Vărășcanu și mulți alții.

A.C.

Profesorul şi scriitorul Mihai Ghiţescu, sărbătorit la împlinirea a 99 de ani, la Centrul Cultural Piteşti

„Neica”, musceleanul fugit în Canada, a condus camioane în toată America

„Neica” și permisul său de conducere din 1971

„Neica”, pe drumurile americane

Jurnal de Argeş - pag 19

Nr. 1328 (15 - 21 ianuarie 2020)

JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Denis Grigorescu

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: jurnaldearges@gmail.comNr. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul individual de muncă.

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor-şef - Gabriel Grigore gabi.grigore2006@gmail.comManager - Cristian Vasile

Redactor-şef adjunct: Denis GrigorescuSenior editor: prof. dr. Cornel Carp, avocat Maria Cristina Leţu, doctor în DreptRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Alina Crângeanu, Cătălin Ion Butoiu, Mari TudorCorectură: Corina GrigoreGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian RaduDirector economic: Claudia Sima

Tel.: 0248/22.23.22

OFERIM- Pachet salarial până la 2300 euro- Contract de muncă pe perioadă nedeterminată- Sporuri de vechime și performanță- Plata garantată și fără întârzieri a tuturor drep-

turilor salariale- Dispecerat și asistență tehnică 24/7- Flotă modernă 100% Euro 6, 2018-2019- Transport asigurat la/de la locul de muncă

SOLICITĂM- Permis de conducere categoriile C+E- Atestat transport marfă- Card tahograf- Seriozitate maximă

Reprezintă un avantaj:- Certifi cat ADR- Experiență în transportul internațional

Pentru întrebări și informații suplimentare, vă rugăm să ne contactați direct la numărul de telefon: 0725583313 sau la adresa de mail: offi ce@eliton.ro

ELITON TRANS ESTE O COMPANIE DE ELITĂ ÎN TRANSPORTUL RUTIER CE

angajează șoferi autocamion, cu sau fără experiență, pentru transport de marfă, internațional și intern:

Curse în Comunitatea Europeană Curse rute naționale Curse pe ruta România-Turcia

Dacă vrei să îți construiești o carieră într-un domeniu dinamic și stabil, atunci vino să faci parte dintr-o echipă de profesioniști cu o activitate de 25 de ani în domeniul transporturilor.

Deputatul liberal Dănuț Bica s-a adresat noului ministru al Transporturilor, Infrastructu-rii și Comunicațiilor în ceea ce privește reabilitarea și moderni-zarea DN7C Transfăgărășan. Iată ce i-a scris Dănuț Bica ministru-lui: ”Ținând cont atât de faptul că Transfăgărășanul atrage din ce în ce mai mulți turiști în fi ecare an, cât și de problemele neplăcute pe care le întâmpină aceștia când îl parcurg, se impune reabilitarea și modernizarea drumului existent pentru ca circulația rutieră să se desfășoare în siguranță și să fi e posibilă tot timpul anului. Din aceste motive, cu ocazia adoptării Legilor bugetului de stat pentru anii 2017, 2018 și 2019, am pro-pus amendamente pentru asigura-rea fi nanțării acestui obiectiv care, din păcate, au fost respinse prin vot de către parlamentarii PSD și ALDE. Menționez că reabilitarea Transfăgărășanului este perma-nent și vehement solicitată de către toți investitorii în industria turis-tică din zonă. De asemenea, prin răspunsurile Ministerului Trans-porturilor nr. 33598/27.09.2017 și nr. 13983/18.04.2018 formulate la întrebările mele pe aceeași temă înregistrate la Camera Deputaților cu nr. 1299A/04.09.2017 și nr. 3508A/26.03.2018, mi s-a co-municat că ,,obiectivul DN7C (Transfăgărășan) este cuprins în cadrul listei obiectivelor ce urmează a fi implementate în perioada 2014-2020, Capitolul VIII – Proiecte pentru valorifi -carea potențialului turistic” și că documentația aferentă a fost transmisă către ANAP în vederea validării, situație din care poate re-zulta că executarea lucrărilor este

amânată pentru o perioadă nede-terminată de timp. În consecință, ținând cont de importanța de-osebită pe care o are Drumul Național DN7C Transfăgărășan pentru dezvoltarea turismului în județele Argeș și Sibiu, consider răspunsurile menționate anterior ca nesatisfăcătoare și, chiar dacă ați preluat conducerea Ministe-rului Transporturilor, Infrastruc-turii și Comunicațiilor de puțin timp, vă rog să-mi comunicați care este poziția dumneavoastră cu privire la soluțiile și termenele pentru realizarea lucrărilor de rea-bilitare și modernizare ale acestui important obiectiv de infrastruc-tură rutieră”. M.I.

Deputatul Dănuţ Bica insistă pentru reabilitarea şi modernizarea Transfăgărăşanului

Mitul spălătorului de vase şi camioanele lui Clark

Școala era dimineaţa, iar cu ajutorul unui italian și-a găsit de lucru seara, ca spălător de vase. Și, spune el, amintindu-și de acea perioadă, „în ziua de azi, decât să spăl vase, mai bine le sparg”. Oricum, citiţi cum povestește Neica despre spălatul vaselor pe continen-tul nord-american: „Te-ai dat jos de pe vapor, ai venit în Lumea Nouă, plin de vise... Vrăjeală! Ţi-e foame în prima zi! Ce faci? Te duci la prima cârciumă... Unde e magia? Te-ai dus, ai spălat vase, ai curăţat cartofi ...

și ce se întâmplă seara, la închidere? Ciubucul vine într-un pahar și se împarte pentru toţi, inclusiv pentru spălătorul de vase. Plus banii luaţi pentru muncă, 5 dolari pe oră minimum, apoi te duce acasă cineva, ca să nu mai spun de ce mănânci acolo și de ce iei acasă. E boierie curată o seară de spălat vase. Dar numai în zilele pline, de regulă vineri și sâmbătă. E un cult al spălătorului de vase”. Așa că Neica mergea dimineaţa la școala de engleză, iar în unele seri la spălat vase. „În-tre timp, mi-am mai găsit un job. M-am dus la Hertz Canada, compania internaţională de închiriat mașini. Ei deserveau foarte mulţi clienţi care se duceau la ae-roport. Omul lua mașina, acolo o lăsa, nu mai avea cine să o întoarcă. Și de asta mă ocupam eu. Lua omul mașina de la Hertz Toronto și o ducea la Ottawa, unde o lăsa, de acolo o luam eu, o lăsam la Toronto, de la Toronto luam una lăsată de unul venit de la Ottawa... Dar așa am ajuns și la New York și în alte părţi. Cel mai departe am fost în Winnipeg...”, povestește Nei-ca, cel care în scurt timp avea să devină Zack. Și asta fi indcă, prin drumurile lui, a zărit la un moment dat o fi rmă, Clark Leasing, care avea camioane în curte. „Aveau trei camioane Freelander cu motoare de Ca-mis și mi-au zis să trec pe acolo după ce termin școala. Oricum, am mai dat pe la ei, îmi construiam poziţia. Îmi ziceau Zack, de la Zaharia”, rememorează Neica începuturile sale de șofer de camion în America.

LAPTE DE CĂMILĂ LA MICUL DEJUN

A terminat școala, a trebuit să dea exa-men pentru a prelua conducerea unui camion. Numai că a avut ceva probleme fi indcă nu stăpânea cum trebuie limba engleză, astfel că, deși era bun la practi-că, nu a trecut testul. „Trebuia, de exem-plu, să manevrezi un șurub și să și explici ce faci, în același timp. Nu prea mi-a ie-șit cu explicatul... Oricum, știam meca-nică, iar la condus nu am avut probleme, că i-a părut rău și examinatorului că nu m-a trecut. I-a spus lui Clark să ne în-toarcem peste vreo două săptămâni, fără să mai dau probă de condus. Iar în cele două săptămâni, ce să fac? Am descărcat camioane”. Iar apoi a reușit să treacă tes-tul și, timp de mai mulţi ani, a transpor-tat legume și fructe pe tot continentul. „Am plecat la Toronto în prima cursă după examen. Am fost și în Florida, am adus lăptuci din Arizona, Yuma, usturoi pentru California, căpșuni pentru Mon-treal... Mii de kilometri pe cursă. Am fost un adevărat camionagiu american. Și asta am făcut până pe 17 decembrie 2017, când au venit reguli ca în Euro-pa. De la 1.300 de dolari pe săptămână, m-am dus la 800. Așa că am mai stat eu un an și... gata!”, povestește Zack.

Revenind la engleza de început a lui Zaharia Ciobanu, o întâmplare „fun-ny”, cum zice el, e relevantă: „Într-o zi mă întreabă Clark: «Măi, Zack, voi ce mâncaţi la breakfast în România?». «Păi, zic eu, ceai de mușeţel. Și acum beau». În engleză, la mușeţel îi zice «camonile». Zice, tare mirat: «Unde găsești tu ceaiul ăsta?» «Peste tot, chiar și aici în Cana-da.» Și îl duc și îi arăt, că era pe acolo. «Păi, tu ce ai înţeles?», îl întreb. «Bă, am înţeles că tu bei dimineaţa lapte de că-milă» (camel milk)”.

CAMIONAGIU „PLICTISIT” ÎN AUSTRALIA

Neica a întâlnit mulţi români în drumurile sale, dar spiritul său aventuros și capacitatea de adaptare nu l-au făcut să stea aproape, așa cum se întâmplă cu mulţi dintre cei plecaţi afară. „Nu m-am încârduit cu românii. I-am ajutat, dar nu am fost cu ei”, spune el. Iar drumuri a tot făcut și nu doar în România, în Italia, în Canada și în Statele Unite ale Americii. A ajuns și în America Centrală, dar și în Australia, fi ica sa fi ind stabilită în Noua Zeelandă. „Nu mi-a plăcut în Australia, era prea mul-tă monotonie”, exprimă Neica ceea ce poate fi o caracterizare a spiritului său aventuros.

În Canada a avut și propria companie, după ce nu a mai lu-crat pentru Clark. „Până la șapte camioane am avut, Cardinal Motors. Acum șapte ani, la 65 de ani, mai aveam trei. Le-am dat, am zis că ies la pensie. Da de unde! Am mai condus mulţi ani”, spune Zack.

DE LA COPILUL CU LOCOMOTIVA, LA SOLDATUL DE PE CAMION

După Revoluţie a revenit în ţară... „Când am fugit, am pier-dut cetăţenia română, apoi am fost apatrid. Am avut pașaport italian de refugiat și rezidenţă permanentă în Canada. În 1988 am devenit cetăţean canadian. A venit Revoluţia, am reprimit cetăţenia română. Repatrierea am făcut-o acum vreo zece ani. Acum am dublă cetăţenie”, desfășoară Neica aventura apar-tenenţei sale la un stat. Și s-a retras la Câmpulung, pe dealul Mărcușului și susţine că, deși comunismul nu a murit, în Ro-mânia e bine de trăit. „Faţă de cum era ţara înainte de 1989, acum e bine. Sunt locuri în Statele Unite ale Americii faţă de care Pojorâta (n.r. - cătun de ţigani în comuna Lerești) e lux. Și acum e segregaţie în America, dar nimeni nu recunoaște asta.”

Când am stat de vorbă, înainte de Crăciun, știa ce cadou o să-și facă de sărbători, în amintirea zilelor din copilărie, când zăbovea în gară, pe lângă locomotive: „Am văzut un trenu-leţ într-un magazin, aici, pe bulevard”. Să nu vă pripiţi cu concluziile, fi indcă Neica este cel care a reușit să se adapteze oriunde: „Nu a fost șoc pentru mine nicio schimbare de ţară sau oameni. Eu sunt soldat, eu nu sunt un om normal. Din 1971 puteam să trag de remorcă după mine. Și am tras până în primăvara lui 2019, pe patru continente. Am 8 milioane de kilometri în viaţa mea și am văzut de vreo două ori scândurile la sicriu”.

În armată, șofer de M461

Jurnal de Argeş - pag 20

Nr. 1328 (15 - 21 ianuarie 2020)

ÎPS Calinic, explicându-le candidaților la șefi a PSD Argeș, Ion Mînzînă și Maria Dinu, că degeaba se confesează dacă nu decartează...

Dacă bani pentru mănăstiri nu e, nici binecuvântare

arhierească nu e...

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

În perioada 15-21 ianuarie, 11 personalități argeșene își serbează ziua de naștere. Primul sărbătorit, pe 15 ianuarie, este Alin Rainea, manager Spider Holding. Ur-mează, pe 16 ianuarie, scriitorul Gabriel Cazan și profesoara Viorica Nicolescu. Pe 17 ianuarie vor sărbători procurorul Antonia Diaconu și pictorul Mircea Bârloiu. Pe 18 ianuarie vor primi felicitările cuvenite avocatul Luminiţa Ioana, decan al Baroului Argeș, și poetul Dan Rotaru. Pe 20 ianuarie vor închina o cupă de șampanie Spiridon Cristocea, fost director al Muzeului Județean Argeș, și Gheorghe Vlăsceanu, director Curtea de Conturi Argeș. Pe 21 ianuarie se vor afl a în centrul atenției avocatul Nicolae Zărnescu și redactorul-șef al Jurnalului de Argeș, Gabriel Grigore. Tuturor Jurnalul de Argeș le urează La Mulți Ani!

Antonia Diaconu Luminiţa Ioana Nicolae Zărnescu

LA MULŢI ANI!Deputatul Cătălin Rădulescu sau ”Pușca și cureaua lată, ce Mitralieră erai odată...”

Am un breaking news! Am dat afară din partid tot partidul..! Numai așa pot să devin

președinte al PSD Argeș la alegerile de vineri...

La o săptămână de la ieșirea în decor de Bobotează, primarul Câmpulungu-lui, Liviu Ţâroiu, s-a folosit de prilejul prezenţei la o emisiune la „Muscel TV, cerându-și scuze pentru cele întâmpla-te. El a profi tat de ocazie, în condiţiile în care susţine doar o singură conferin-ţă de presă pe an.

„Cred că oricăruia dintre noi ni se poate întâmpla câte un moment nefericit în via-ţă..., o scăpare de câteva minute! Am avut un prieten cu care nu mă mai văzusem de mulţi ani. A trecut pe la mine să-mi ureze, că a doua zi era Sfântul Ion și pe mine mă cheamă Ioan. Și, ca orice bărbat, ca oricare dintre noi, am ciocnit un mic păhărel de pălincă. Din păcate, prietenul și consilierul meu Mugurel se învoise, de-abia când am coborât la mașină mi-am dat seama că nu mă poate duce acasă. Și a trebuit să mă urc în mașină, să fac un drum pe care l-am fă-cut de zeci de mii de ori. Nu a fost corect... Îmi cer scuze câmpulungenilor pentru tot ce s-a întâmplat, dar sper să mă înţeleagă! Nu a fost nimic intenţionat, doar un mo-ment nefericit. Asta e!”, a declarat primarul Ţâroiu.

Peste drum de primărie este o stație de taxi

Fără a intenţiona sugestionarea cuiva, este de menţionat faptul că peste drum de Pri-mărie este o staţie taxi. De asemenea, pri-marul nu a oferit amănunte despre cine a

condus mașina prietenului cu care a ciocnit un „păhărel de pălincă”.

În seara zilei de 6 ianuarie 2020, primarul Câmpulungului a lovit cu mașina de servi-ciu un automobil oprit la semafor. Nimeni nu a fost rănit în accident, doar vehiculele au fost avariate. Liviu Ţâroiu a fost depistat ca fi ind sub infl uenţa alcoolului și i s-a în-tocmit dosar penal.

Cătălin Ion Butoiu

Primarul Ţâroiu despre şofatul sub infl uenţa băuturilor alcoolice:

„Oricăruia i se poate întâmpla!”