Jm

Un englez vorbind

despre România

iW N P O P iaindurih - i? c T lU? a'î.’ 13 - ndra s‘ ? desfăşurat simpozionul intitulat „CARE EUROPA?, organizat de domnul dr. ŞER- lordintrp jp de. « " 8 ^ romană, susţinător fervent al intereselor româneşti peste hotare şl promotoral legă (uri.din toate Un^urile mcnHă d.aspora.-De altfel, domnia saare în pregătire o enciclopedie a personalităţilor româneşti

“ « “ W sa şerveasca mal bune! cunoaşten a valorilor noastre în lume. La simpozionul amintit la care au sliintiffm hr-f cultura şi artă români stabiliţi în Marea Bnlanie, medici şi student!, personalităţi ale vieţii* culturale si

■ & N KOSS1K e r y r f nl, dln d‘asp?ra ,* * « < ■ * » fost invitat să susţină o a W u ţU e ‘ i 2 S 3 JtCM ream?#fcVro^kneeŞt?? (coit^uare ^ 3^ » J ? ' — ? informaţiei şi obiectivitatea cu care a reuşit să surprin-

J M j ' S M I i U i l JOC POLITIC ( !? )Voler CHiOREANU

* ntţo mulle anomalii ale vieţii politice româneşti' din ul-i titiiele zile se situează şl schimbul ila „amabilităţi" între* Conducerea PRM, preşedintele lliescu şi conducerea PDSR.

Situîndu-se pe linia declaraţiilor sale bombastice, cunoscute de acum da toată lumea, dl. Vădim Tudor adresează preşedintelui lliescu o scrisoare deschisă, în care'dezvăluie (nu întotdeauna cu argumente) o seric de ilegalităţi pctrecutt în viaţa publică ro­mânească.-Alaiuri de cazuri cunoscute, ca atare de majoritatea populaţiei, scrisoarea doreşte să vestească opinia publică de pro­ducerea multor ilegalităţi care au rămas nepedepsite de justiţie sau cercetate de aceasta. întreaga scrisoare, dar mai ales partea ei finală, este .plină de trimiteri la preşedintele României, care es­te învinuit că nu ia măsuri pentru curmarea unor asemenea stări fie lucruri. -

Eviden!, cum slă bîne oiicărui preşedinte de partid, şl dl. Va- dim \Tud--r amestecă date reale cu altele presupuse aşa şi îm­pănează totul cu fraze demagogice nun-ai bune să;atragă cît mai mulţi simpatizanţi formaţiunii apolitice respective Trebuie- însă recunoscnt faplul că multe din eampaniile de presă ale reviste­lor conduse de preşedintele' PRM -au avut câ rezultat înlăturarea din funcţiile publice a unor oameni corupţi. în- acest .context, preşedintele PRM anunţă retragerea sprijinului parlamentar dat pînă caU.’n guvernului Văcăroiu. Povestea seamănă cu un joc ca­re mal mult vrea să ascundă decît sii dezvăluie. -

Sâ vedem însă ce urmări a avut scrisoarea în cauză. Răspun­sul a venit nu din partea preşedintelui’ lliescu, ci din partea Bi­roului Executiv al PDSR. Este o primă inadvertenţă — PDSR n-a fosi vizat în scrisoarea d-lui Vad im Tudor. Mai trebuie spus că textul în sine, chiar şi învinuirile aduse preşedintelui. lliescu, oa­recum cu ca»acter, genera!, nu justifică tonul dur al răspunsu­lui PDSR. De aceea, putem crede că partidul de guvernămînt a aşteptat fu sufletul la gură; cum se pune, un asemenea text, pe care sâ-1 folosească-drept pretext pentru luarea deciziei de a divorţa de PRM. Membrii Biroului Executiv al PI>SR au ci­tit cu foarte, multă atenţie scrisoarea şi au selectat din ea ace­le pasaje care să constituie argumente de îndepărtare de fostul aliat, devenii în ultima vreme foarte incomod. S-a întîmplat ca înti-Un joc de copii, Un joc al copiilor politici ai României, ca­re poate uşor înşela Mai-ales acum, cînd în culise se pregăteşte formarea unui nou guvern, fără a se şti deocamdată care for­ţe. «politice vor fi implicate în această acţiune. Privit din acest unghi de vedere, al rezultatului obţinut, jocul PDSR nu apare, totuşi, Infantil. Dimpotrivă. Este interesant de ştiut care din­tre fostele partide aliate urmează la rînd.

" Liderii sindicali ai Cartelului „ A L F A " — la Prefectură şi ia Consiliul judeţean Cluj

® un COM UNICAT al biroulci de presă al Prefecturii •In cursul zilei de joi, 24 februarie a.c, în ca­

drul prin.irit liderilor sindicali âi Cartelului „AI> FA“ de către Prefectul judeţului şi. Preşedintele-' Consiliului judeţean Cluj, au fost analizate reven­dicările sindicatelor judeţene ale Cartelului, „AL­FA". în urna acestei analize Srau stabilit urmă­toarele: . ' 1

1. Pentru problemele specifice activităţii econo-: mice şi sociale din judeţ, care intră în competen­ţa autorităţilor locale, s-au „găsit soluţii concrete ele rezolvare.

2. Pentru rezolvarea revendicărilor la nivel na­ţional, Prefectura şi Consiliul judeţean Cluj- au făcut demersurile neoesare la nivelul Guvernului,'

. astiel îneît o parre din solicitări au intrat deja pe: ordirea de zi a şedinţelor de lucru, iar dintre acestea unele sînt Sn curs de soluţionare.J3. ;n. urina discuţiilor dintre autorităţile jude-,

ţului'. şi ".Biroul- executivi al Cartelului ÂLFA“ — Filiala Cluj- s-a elaborat un program de colabora­re şi. implicare a factorilor amintiţir în viaţa so-

cial-econdmică, de aşa manieră îneît în judeţul Cluj cererile formulate de sindicate să-şi. găsească rezolvarea sau, după caz, susţinerea lor prin de­mersuri la Guvern; Parlament şi Preşedinţie. ;

4 în temen de 10 zile va lua fiinţă Comisia j udeţeanâ compusă din reprezentanţi ai Prefectu­rii, Consiliului judeţean, Cartelului ,’,ALFA“ şi re­prezentanţi ai F.P.S. şi F.P.P., care va acţiona pa' oaza unui program de lucru bine determinat, pen­tru soluţionarea problemelor. - . ?

5 La solicitările sindicatelor, comisia va da răspunsuri în scris şi va smţine rezolvarea în ; timp util a problemelor ivite. V . .’

6.. Pritr.ariile, Prefectura, Consiliul judeţean şl reprezentanţii' F P.S. şi FP.P, vor urmări cu pre-: cădere limitarea nufărului de şomeri şl crearea de noi locuri de muncă, sprijinind proiecte de pri­vatizare care preconizează absorbţia forţei da munc/5. •- ■

BIROUL Î)E PRESA AL PREFECTURII JUDEŢULUI CLUJ

DE LA ANA LA CAIAFA:

G r e v a , c u s a u i a r ă r o s t ?După’ o abstinenţă care a du­

rat cîteva - decenii bune, greva a devenit, din 1990 încoace, mo­dalitatea cea mai frecventă de protest a cetăţeanului român. în­curajaţi de succesele obţinute de mineri, ceferişti, şoferi, energe- ticieni ş.a., saiariaţii români din celelalte „ramuri1* de activitate au mers pe aceeaşi cale cunoscu­tă şi eficientă (pînă Ia un mo­ment dat) metodă. .

Satisfacţia- acordată primelor mişcări sindicale â avut un „a- vantaj", .să-i zicem. Cei ce'şi-au manifestat nemulţumirile lucrau în sectoare ce puteau bloca (şi au si făcut-o) întreaga activitate

;a economiei, Indiferent de apre­cierea dată de oamenii legii, pa­gubele au .fost suportate fie din bugetul statului (acolo s-au topit banii încasaţi din vînzarea locu­inţelor), fie din bugetul regiilor -sau societăţilor cu capital de stat, recuperaţi apoi din creşteri v de preţuri sau din diminuarea pro­fitului. în final, am rămas buni de plată cu toţii, contribuabilii români.

Grevele de primăvară, anunţa­te cu luni de zile în urmă de

M. SĂNGEORZAN

(Continuare în pag. 7)

AMBASADA LUMII CREŞTINEDacă doriţi o relaxare sufletească şi să pătrundeti tainele BIBUEI ascuţind muzică creştinată

compania formaţiei "FRAGIL", ‘AMBASADA UUMil CREŞTINE*

vă invită să luaţi parte, . ; DUMINICĂ 27.02.1994, ora 10,

în Amfiteatrul de la Casa Tineretului. Prezintă Pastorul

Paul Crlşan şi are ca invitaţi pe Pastorul Cristopher Smith şi _

Calvin Smith din Anglia. (7028)- .....■'■■■... ■■■ —■

■ T C L € X■ MOSCOVA, C. persoane (echipajul format din şase

membri şi cei şapte pasageri) şl-au pierdut viaţa în ur­ma prăbuşirii, în timpul aterizării pe aeroportul din Xnlcilf, în nordul Cancanului, a unui nvlon rus ce trans­porta 13,5 tone de marfă, •

Potrivit rezultatelor unei investigaţii preliminare, acci­dentul s-ar fi produs fie din cauza gheţll de pe avion, ■fie din cauzat dezechilibrării aparatului din cauză că măr­furile pe care Io transporta nu nu fost aşezate cores punzător in cală. ’

■ CRIZA BOSNIACA, La Siraievo au fost reluate, Joi, (irurile cu armament uşor, Iar în unele locuri sîrbli bos­niaci au refuzat, Ia patru zile de Ia expirarea ultima­tumului NATO să predea controlul asupra armamentu-

,. Iul lor greu. Pe teritoriul bosniac au avut loc, de aseme- ■'■vnca, lupte între croaţi şl musulmani, înaintea Intrării fu

vigoare a acordului convenit do încetare n focului. S-au Produs ciocniri îndeosebi la Mostar, Vltez şl regiunea Bihaci, Cîteva convoaie ale Naţiunilor Unite au fost ata­

cate, iar blindatele FORPRONU au deschis focul asu­pra autorilor acestor acţiuni.

— Doi militari, ai armatei bosniace au fost ucişi do trecători izolaţi.

— Preşedintele bosniac, Alia Izetbegovicl, i-a acuzai pe sîrbii bosniaci-că nu şi-au retras toate at mele grele din zona Saraievo, încâlcind ultimatumul NATO. ‘

•— Sub auspiciile Departamentului de Stat, reprezen­tanţi al Croaţiei, croaţilor bosnacl şl ai părţii musulma­ne urmează să sa întâlnească, la sfîrşitul acestei săptă-- rainl, ia Washington, pentru a angaja negocieri asupra unei viitoare entităţi comune croato- musulmane fn Bos- nia-Herţegovlna, „pentru a asigura controlul aplicării a-

. cordurilor privind încetarea ostilităţilor la Saraievo".— In opinia liderului sîrbilor bosniaci, Radovan Ka-

radjici, numai un tratat internaţional şt nu un acord în­tre părţile angajate în conflict poale pune capăt războiu­lui din Bosnla-Ilcrţegovina.

■ IERUSALIM. Un număr de 18. palestinieni au fost

ucişi, vineri dimineaţa, de un colonist israelian, care a deschis focul asupra unor fideli musulmani la Moscheea din Ilebron, în Cisiordania-ocupată — potrivit unui nou bilanţ din sursă palestiniană, reluată de AFP. Surse me­dicale palestiniene au făcut cunoscut că 16 victime au fost recenzate la spitalul din Ilebron şl alte două la un spital din Ierusalimul de est Peste 70 de palestinieni au fost răniţi.

■ NICOSIA. Liderul OEP, Vasscr Aralat, a cerut o■ eunlune de urgenţă a Consiliului do Securitate al ONU, ca Urmare a masacrului de vineri în care şi-au pierdut viaţa 2<î palestinieni la moscheea Ibrahlm din Ilebron, în Cisiordania ocupată, relatează AFP.

Intr-o declaraţie făcută postulai de radio Monte Carlo (RMC, Orientul Mijlociu), recepţionat la Nicosia, Aratat a arătat că l-a însărcinat pe reprezentantul permanent ar OEP ia ONU să ceară o reuniune de urgenţă a Con­siliului de Securitate, „pentru a iua măsurile necesara în vederea asigurării proiecţiei poporului nostru**.

L BIBLIOTECAnvii * • V i ikJ

ADEVARUL DE CLUJ SÎMBATA - LUNI, 26-23 FEBRUARIE, PAG. 2

m m m m m• PREFECTURA, CONSILIUL

'JUDEŢEAN: 11-64-16;• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-3Q; PRIMĂRIA DEJ: 21-17-9CC PRIMĂRIA TURDA 31 -31 -6Cf PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01; PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-45 PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-28• POLITIA CLUJ-NAPOCA 955 sl 11-15-10; POLITIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA 13-49-76; POLIŢIA DEJ: 21-21-21; * POLIŢIA TURDA: 31 -21 -21; POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22;POLIŢIA HUEDIN: 25-15-3$ POUŢIA GHERLA 24-12-24.• POMPIERI: 981

APĂRAREA ' CIVILĂ CLUJ• NAPOCA 11-24-71• SALVAREA 961; SALVAREA

.'C.F.R.: 11-85-91• INTERNAŢIONAL: 971; INTERURBAN: 991;INFORMAŢII: 931; *■" DERANJAMENTE: 921; < ORA EXACTĂ 958

- • REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE • DISPECERAT: 11-87-49 REGIA AUTONOMĂ DE APĂ-CANAL -DISPECERAT:11 -B3-0ŞS.G.‘SALPREST SA . DISPECERAT: 11-29-68: COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI:11-10-12, interior 132• GARA - INFORMAŢII: 95£ AGENŢIA DE VOIAJ G.F.R. - INFORMAŢII: 11-22-12 (intern);11-24*75(internaţional)• AUTOGARA 1:14-26-2$ ,

, 9 AUTOGARA Ih 13-44-88. C

CURSE INTERJUDEŢENE; dln Autogara I • Cluj-Napoca • Sibiur5,45; Cluj-Napoca • Ttrgu Mureş: 6,30; Cluj-Napoca • Baia Mare: 6,30 (nu circulă duminica); -din Autogara II: Cluj-Napoca - Abrud: . 6,00; Cluj-Napoca • Zalău: 6.30 (nu- circulă duminica); Cluj-Napoca Gîrbău : , Zalău: 6,40; Cluj-Napoca • Jibou: 7,00; Cluj-Napoca • Şimleu Silvaniei: 8,30.CURSE INTERNAŢIONALE: din Autogara II;•Cluj-Napoca • Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca fn ziua de vineri, ora 7,00 ş l tnapoie re din Budapesta în ziua dc sîmbătă, ora 11,00. •Cluj-Napoca • Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în ziua de luni, ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta fn ziua de marţi, ora 11.INFORMAŢII:Autogara 1:14-24-2Q Autogara II: 13-44-88. !

DECOLĂRI DIN CLUJ-NAPOCA SPRE BUCUREŞTI:

9,20 şl 19,40 (de luni pînă vineri inclusiv); sîmbătă. 9,30 (o singură cursă). *SOSIRI LA CLUJ-NAPOCA: Bucureşti - Cluj-Napoca 8,50, 19,10 (de luni pînă vineri, Inclusiv); sîmbătă : 9,00 (o singurăcursă).~ ^ ,

auaPROGRAMUL FILMELOR

25 FEBRUARIE - 3 MARTIE ÎN CLUJ-NAPOCA

Republica‘ -— Hexina, mon a- mour — SUA „Columbia Pic- tures“, 1993 — PREMIERA (9; 11; 13; 15; 17; 19) « Mărăşti sa­la A — Firma — SUA, 1993; Cu: Tom Cruise, Gene Iîeck- man (11; 14; 17); sala B — In pat cu duşmanul — SUA — Cu: Julia Roberts (14; 16; 18) a Vic­toria ■— Maestrul meu, Chuck Norris — SUA, 1992 — PRE­MIERA — Cu; Chuck Norris (9; 11; 13; 15; 17; 19) • Arta — Pururea tînăr — SUA — Cu: Mei Gibson (11; 13; 15; 17; 19) © Favorit — Preţul trupului — SUA — Cu; Madonna (11; 13; 15; 17; 19) Interzis-sub 16 ani,• Apollo — 25-27 febr. — Răz­bunarea — SUA (16; 18); 28 febr.— 1 martie — Răsărit de soa­re —..SUA (16; 18); 2-3 martie —■ Inimă înghetată — Franţa (16; 18).

Reţeta zilei;

ŞNIŢEL „EXTRA"Alimentele şi cantităţile nece­

sare: 600 g muşchi de porc, 3 ■ouă, 5C g făină,' 100' g pesmet, piper, şare, 50 g unt, 100 g un­tură’, 100 g caşcaval ras.

Mod de pregătire: Muşchiul se taie in felii care se bat pînă se subţiază, după care se sărează, ;,e precară cu piper, se trec prin făină, ou bălut şi prin pesmet amestecat -cu caşcaval ras, apoi se prăjesc pe ambele părţi în untură bine încinsă. Se serveş­te fierbinte, cu unt proaspăt dea­supra şi cu diferite garnituri de piureuri şi legume, sote. Vă do­rim poftă bună! . '

C I U L I N DStr. I.C.Frlmu 26,

tel/fax: 095/192216 '(colţ cu str. Bucureşti)

Unic distribuitorii România a produselor firmei Italiene ALMA,

VINDE MOCHETĂ de ditarite tipuri Şl culori, pt amena}area locuinţelor,

birourilor,.magazinelor, băncilor, restaurantelor etc.

CONFECŢIONĂM pentru orice tip de autoturism preşuri, precum şi

saturi da covoare p t bale. ZILNIC $• 17.

SOl*JET*TEA r'fUiEHOAf 4

IN O S O SE X I M S R L

Finisaje In construcţii, la termen şl decantate. Str. Godeanunr.1/18,

te/. 152130

FAN TAXIServicii prompta, Ireproşabile, lapreturi convenabile. NON STOP f

Tel. 199999; 118751; 111013. încercaţi şl o si v i convinge}!.

AUDIOCASETE INREG.- SIGILATE, geranjls, muzici de toate genurile,

noutăţi top, eu numal 1500 lei la "ARCA", Str. Dacia 1a şl VOLLYLUX*. Str. Tipografiei 11

(lînqâ Centrali

&C.KANTOR-CONFEXIM srl Str. Clmpulul nr.110,

lei. 12.38.01 , oieri din producţie proprio: • HUSE Interioare şl exterioare pentru orice tip de

autoturism (la comandă), •DECORAŢIUNI INTERIOARE

oJUCĂRII.■ Prin noi economia)}! timp şl bani I

I — ----------------- 1 ■ in i i i . ____________j

117371©192727 11 2286 @142238

Siguranţa, confort, promptitudine.

Reducere 10% pentru studenţi. Comisioane pe bază do comandă* NON STOP IAMINTIŢI-VĂI MAI IEFTIN DECÎT PfliTAX ESTE

DOAR MERSUL PE JOS!

S.C. VERSAT S.R.L; Prin magazinul UNICO din'

StrAVIdicunr,10, vinde la parterul magazinului,• o bogată gamă d r produse

alimentare; lactate, unt, brinzeturl, pline, preparate carne şl multe

altoie; ZILNIC la et»i3 O largă gamă de produsa

eîectrocasnlce marca PHILIPS, eragaze, congelatoare precum şl cel mal Important raion din zonă,

de chimicale.Orar ZILNIC 7-21 ALIMENTAR

10-18 INDUSTRIAL

TERRA TAXI " Tel. 152727; 155344

La tariful ce! mai rod;is, serviciile cele n u l prompte, sigure

$l cc racle I Efectuăm comisioane iu comandă I

Alegeţi TERRA şl nu voţl regretai

^ S O ^ E Ş ^ T A x i "O firma pt. buge tu! dvs.

NON STO? ta toi 101144; 191145

C(JRC(JBEUM$IN30W.B-dul N.Titulescu (fostă Pata), bl.S3

magazin alimentar, vă oferă produse «Sin carne, lactate, băuturi, pline,

L raion cosmetica. ZILNIC orele 7-23. j

Non stopALIMENTAR

FIESTA 0-cWTlTULESCU nr. 18

(îa intersecţia cu str.Albini).

S.C. VENTO S.R.LStr. A.VIelcu nr.5, vă oferă HAINE .D E MÎNA A DOUA, lapre]url

Infime. Primim în consignaţie HAINE UZATE, ÎNCĂLŢĂMINTE. Orar; 8-20.

V.nmjmwwjr.iwn>.i • > . j_igwnw» 4

PROGRAMUL FILMELOR TRADUSE IN DIRECT

SIMBM’A, 26 FEBRUARIE:

. 10,15 : — 11,35 — Lungul drum spre casă — PRO 7. ......11,35— 13,25— Corabia de aur— PRO 721,15- — 23,35 — Venind Sn Ame­rica — PRO 723,35 — 01,10 — In afara legii— PRO 7DUMINICA, 27 FEBRUARIE-10.00 — 11,00 — Viaţa anima­lelor — DSF -11.00 — ' 11,30 — Guiness Book— DSF11.30 — 13,00 — Desene anima­te — Cartoon NetWork : ~21.15 — 22,15 — Show-ul de100.000 mărci — RTL ■23,05 — 01,25 — Acuzata — PRO 7 v : :LUNI, 28 FEBRUARIE:15,50 — 18,00 — Seriale — Rcte- quatro18.00 — 20^0 — Desene anima­te — Cartoon Neiwork21.15 — 23,30 — Cocoon I I — PRO 7 .23.30 — 01,25 — însemnări sîn- geroase — PRO 7

i< w v w v w v y v v v w »/ v \ A iW (

ORARUL TRENURILOR DE CĂLĂTORI - PLECĂRI DJN

CLUJ-NAPOCA ACCELERAT RAPID, EXPRES

BAIA-MARE: 16,15 BOTOŞANI: 21,05 BRAŞOV: 1,39BUCUREŞTI (prin Braşov): 0,59; 7,52 (nu- circulă -sîmbătă, duminica ş i. in sărbătorile legale); 10,21; 14,43; 22,00; 23,53; (prin Sibiu): 10,55;-(prm~ Simeria): 9,39 J ■EPISCOPIA BIHOR: 0,40; 15,08; ORADEA: 4,11; 15,44; 21,09 CALAŢI {prin Ploieşti): 9,08 IAŞI: 0,44; 13,05; 21,05 .SATU MARE: (prin Dej - Baia Mare): 5,31; 16,15 (cu 6 vagoane prin CĂREI); (prin Oradea): 4,11 SIBIU: 10,55; 15,30 SIGHETU MARMAŢIEI: 5,48 < - TIMIŞOARA (prin ORADEA): 4,11; (prm Simeria): 1,30; 14,10 (circula cu ordin special); 22,50 TÎRGU MUREŞ: 20,51 . - ZALĂU: 5,31

FARMACII DE SERVICIU: sîm­bătă, 26 februarie: FARMACIA nr. 6 “SPERANŢA", str. Iuliu Maniu nr. 42, telefon 11-64-56, orar 8-20; FARMACIA nr. 27 “MERCUR11, Aleea Detunata nr1, telefon 14-51-37. orar 8-13; FARMACIA nr.' 57 cart. Mănăş. tur II Complex Union, telefon16-56-15, orar 8-13; duminică, 27 februarie: FARMACIA' nr. 6 “SPERANŢA", str. Iuliu Maniu nr. 42, telefon 11-64-56, orar 8-20.• FARM » n i CU SERVICIU

PERMANENT; FARMACIA “CO- IîAFARM", str. Ion Meşter nr.4, tel. 17-51-05.

GARDA DE NOAPTE:: FAR­MACIA nr. 6 “SPERANŢA", str- Iuliu Maniu nr. 42, telefon 11- 64-56, orar. 20-8,

SÎMBATA; 26 FEBRUARIE:

PROGRAMUL X: 8,00 Bună di­mineaţa de Ia... Cluj-Napoca; 9,DO Calendar; 9,10 Tip — Top, Mi­ni — Top: 10,30 Film serial pen­tru copii: „Fantomette“ (ep, .3);-16,30 Gimnastica minţii; 11,00 Din lumea animalelor (documen- > tar). 11,30 Vîrstele peliculei; 12,30— 1001 audiţii; 13,30 Curat-mur- dar!; 13,55 j.O.I.; 14,45 Ora 25— Tranzit TV; Desene animate. , Muyică. Umor. Reportaje. Film serial: „Povestea Josephinei Ba- cker“ (4); 17,25 J.O.I.: Patinaj ar­tistic. Gala laureaţilor. Documen­tar ştiinţific american;-20,00 Ao- tuaiităti; • 20,45 Film serial: „Vâ- llas" (314); 21.30 Festivalul de muzică uşoară San Rpmo, Italia, 1994; 1,30 J.O.I.

«PROGRAMUL 2: 14,00 AcUta- . lităţi; 14,10 Fascinaţiaaurului ;i15,05 „Domnul Bulă şi invitaţii săi' (r); 16.D0 TVE InternaciiS- nal;. 16,30 Film serial: „Tînăra

, stăpînă1' 'ep. 7); 17,00 Studioul ce literatură, 18,00 Tradiţii; 18,20 Bursa invenţiilor; 19,00 Convie­ţuiri; 20,00 ZDF. 20,30 Desene a- nimate; 21,00 Recitalul formaţiei ; Kasî-av; 21,25 J.O.I, — hochei pe gheaţă, locurile 3—4. »

TVR CLUJ-NAPOCA: 8,00 — 9,03 Bună dimineaţa de la... Cluj-- ■; Napoca. PROGRAMUL 2: 9,00 —13.00 întilnire.i de sîmbătă.

DUMINICA, 11 lEUliUAlUi:.-

PROGRAMUL -I: 8,00 . Bmă dimineaţa; 9,30 Arlechino; 10,00. Film serial penlru copii: ,.Fan- tomette” (ep. 4); 10,30 Lumină • din lumină; 11^0 Viata satului; '■13.00 14,45 Actualităţi; 14,53 Poşta TV; 15,05 Videoma- gazin cu!,, mărţişoare. Desene a- nimate. Muzică; 17,20 Film se­rial: „Star Trek“ (cp. 15); 16,15. J.O I.; 19,20 Robingo; 20,00 Ac­tualităţi; 21,00 J.O.I. — . Ceremo- ■ ' nia de închidere (transmisiune directă); 22,15 "Film artistic: „Lu­cruri fine" (SUA, 1992); 23,30 Ac­tualităţi; 23 50 Varietăti interna­ţionale.

PROGRAMUL 2: 14,00 Actua­lităţi; 14,10 Invitaţie Ia circ; In arena suedeză (I); 15,05 Varietăti . muzical — distractive: 16,00 TVE - InternacioRal, 16,30 Film sena!: „Tinăra stăpînă“ (ep.‘ 8); 17,00 Serata TV; 20,00 ZDF; 20,30 De- : sene animate; 21,00 TVM. Mesa-, ger; 21,30 Invitaţie la circ: In arena suedeză (ÎI); 22,00 TV 5 Europe; 22,30 Divertisment inter­naţional; 23,00 M’izică la castel.

Redacţia nu îşi asumă res­ponsabilitatea în legătură cu e- ventualele modificări intervenite ' în programul anunţat-.

' POLICLINICA ^ "INTERSERVISAN"

Str Pascaly nr.5, cart. Gtieorgneni

. INTERNE - CARDIOLOGIE- NEUROLOGIE - PSIHIATRIE

-ENDOCRINOLOGIE- REUMATOLOGIE

- ECOGRAFIE - ALERGOLOGIE-DERMATOLOGIE

- CHIRURGIE - ORTOPEOIE- O.R.L- OFTALMOLOGIE

- GINECOLOGIE - ONCOLOGIE- PEDIATRIE - UROLOGIE

- ACUPUNCTURA •LABORATOR

(Biochimie-Bactetiologle ■. Imunologie • Parazitologle

. Teste SIDA)ZILNIC, inclusiv DUMINICA,

orele 7-21 Medic de gardă: orele 21-7,

Rezervare consultaţiila iei. 19-39-39.

SÎMBĂTA'- LUNI, 26-28 FEBRUARIE, PAG. 3 ADEVARUL DE CLUJ

SIBERIA,ACUMVEDEM CUM NE

O MOLDOVĂ SOVIETICA AGRESIVA FATĂ DE ŢARA MAMĂ

Discuţia purtată cu ministrul , culturii' ION TJNGUREANU nu

o_ Vw >putea uita. Un patetism dăznădăjduit şt sumbru răzbate în aceste zile din întreaga fiin­ţă a -acestui ora care a contri­buit -atit de mult Ia integrarea culturală dintre Moldava şi Ro­mânia. Făctnd o nota acut dis­cordantă. faţă de ceilalţi mem­bri ai actualului guvern, minis­trul UNGUREANU . are viziu- " nea : ameninţării care pîndeşte tot ceea ce a creat mai bun în ultimii ani această integrare pe plan spiritual:'“îmi dau seama cS majoritatea realizărilor noas­tre pot fi suflate într-o noapte. Pentru-că mai mult ca proba­bil că a doua zi după 27 februa- rie să ne trezim cu o Moldovă ce va semăna ia chip şi Ia trup cu decedata Moldovă sovietică, bazată din nou pe minciună, a- gresivă tată de ţara mamă, ca­re este România şt podurile de

- flori, dacă nu vor dispare, vor f i presărate cu ghimpi şi sîr- mă. ghimpată. Toate aceste Iu-, cruri se intîmplă -în prezenţa observatorilor străini, a amba­sadelor din ţările democraţiei, care stau cu mîintle încrucişa­te. .‘înainte eram duşi în Sibe­ria. Acum vedem cum ne intră ~ Siberia In casă" Este decons- pirată o abilă manevră politică de provenienţă imperială: “Ac­tivarea ideii vinei naţiuni deo­sebite... a unui stat ce va râ- mîne în imperiu* o naţiune no­uă care pe nepusă masă apare în centrul Europei- O naţiune nouăxcare să aibă o limbă no­uă — atenţie romaniştilor, ling­viştilor! Prin -televiziune, prin ' mas-media se pot impune o no-

, Corespondenţă speciala de Ia Mircea Vaida-Voevod

uă limbă şi un nou popor. Se va reveni deci Ia vechiul alfa­bet chirilic, ca ea să se deose­bească totuşi prin ceva de lim­ba . română.’ Dar trebuie să se meargă pînă la capăt spre a ajunge Ia formula stalinistă: bă-I alunge din şcoli pe Emi-

" nescu, pe Mateevici şi pe Şte­fan cel Mare, deoarece nu se poate intra In C.S.I. cu crucea iui Ştefan cel Mare, care şi-a â- părat ţara şi limba' română. E îngrozitor că 'în aceiaşi zi. am intrat în C S I. şi în Patriarhia

'Rusiei, declarînd că sîntem in­dependenţi. Fată de cine? De România? JIIUNOVSKX poate dormi liniştit?-

Armntindu-şi'de perfida înţe­legere de la Munchen, care a lăsat Cehoslovacia “în gura lu­pului fascistV IOK UNGUREA- NU are spectrul Moldovei —, în­ghiţită din nou de iniperiu.. Mi s-a pănrt mărturisirea dez­brăcată de orice ipocrizie a u- nui intelectual român, foarte trist, ureînd într-o zi cenuşie de februarie, cărarea care duce un­deva spre ţărîmul unei dispe­rări deloc abstractă sau meta­fizică, mult mai palpabilă de­cît “culmile" de pe care ne vor­beşte CIORAN. Aceasta e de­claraţia ministrului culturii al Republicii Moldova, făcută cu cîteva zile' înaintea, alegerilor parlamentare din 27 februarie 13S4, a referendumului din 6 martie 1994, ;

Doamne, ce n-aş da, i-am spus ministrului UNGURRANU, ca previziunile D-voastră să nu se împlinească.

Mircca Vaida-VOEVO»

LV a c e a s t a p a g in a

rU«H.lCAM- MATERIALE FURNIZATE UB

AGENŢÎA NAPONALÂ DE PRESĂ

NATIONAL NEWS AGENCY

P«£Clf.M Şl IUN ALTE SUItSE

COMERŢUL NIPON

Primul ministru al Japoniei, Morihiro. Hosokawa, a anunţat vineri. Ia Tokio, că guvernul său va adopta măsuri menite să a- sigure, pînă la sfîrşitul lunii martie, o deschidere sporită a pieţei' nipone pentru - produsele străine. Această hotărîre a - fost luată în urma unei reuniuni res­trânse a cabinetuluf, Ia care a fost examinată situaţia de în­cordare existentă în prezent in domeniul relaţiilor comerciale cu Statele Unite — 'relatează AFP. • '

Un englez vorbind despre România(Urmare din pag. I)

„.în timpul mai multor călătorii efectuate tn ţara noastră fdar şi pentru micile, să le zicem, scuza­bile inadvertenţe, cum. sînt cele referitoare la „mixtura etnică" şi „graniţele arbitrare* — datora­te, desigur, unt»! insuficiente informări san docu­mentări sau provenind nu de la sursa cea mal po­trivită), am considerat oportun să vă oferim,; tn fraducare, textul Alocuţiunii domnului ing, Jullan Ross, text ce ne-a fost pus la dispoziţie prin ama­bilitatea cititorului nostru, domnul loan Pitiriciu din Cluj-Napocâ. '

,. Domnul dr. Şerban Pop m-a invitat să vă vor­besc cîteva minute şi să redau impresiile mele le­gate de România, în ;calitate de vizitator relativ - recent al acestei ţări. Este un privilegiu şi o plă­cere să vă pot vorbi In 'această seară.

In ultimii patru an»' am avut norocul să văd o mare parte din România, de Ia Bucureşti, tre- rfnd prin Transilvania şi Banat, pînă lâ graniţa cu Ungaria şi în sus, prin Moldova, pînă la rîuf Prut şi Bucovina. Mai mult, înainte de 1990 v-aş fi putut spune puţine despre România. Am făcut ceea ce cred că şi alţi cîţiva au făcut, adică să traversez România cu bicicleta. De fapt, de două ori. Şi aceasta în modul cel mai potrivit de â vedea o ţară: destul de încet pentru a observa■ cu claritate; stînd de vorbă cu oameni, auzind şt mi­rosind lucruri; nu izolat de restul oamenilor prin intermediul maşinii şi, oricum, printr-o modalita­te mai rapidă decît cea pe care ţi-o oferă mersul' pe jos. Nu este întotdeauna cea mai uşoară mo-- d aii late; este ca si- cînd ai descoperi, spre exem­plu, cele trei păsuri Ia peste 100(1 m altitudine în­tre Vatra Dorneî şi Sucevlta, unde ziua tempera­turile ating aproape 40 de grade Celsius. Astfel de eforturi nu sînt însă obligatoriii

în ceea ce mă priveşte, unul dintre cele trai izbitoare aspecte este că România dispune, în ansamblu, de o societate ce. funcţionează bine.1 E- xistă acolo conversaţie, cultură populară creativă si meşteşuguri Oamenii sîau. de vorbă, fie pe stradă după orele de servici, îte la eîmp, cînd îşi;, vizitează, vecinii sau aiurea. Cîntecul şi dansul popular stnt încă vii, lucru pe care I-am desco­perit cînd am Tost invitat la o nuntă într-un sat din Transilvania.

Cînd oamenii îşi construiesc casele, acestea sînt lun.e lucrate, cu grijă şi atenţie pentru aspectul exterior, decorate cu-sculpturi meşteşugite. în Iemtv sau cu ornamente modelate sau' pictate. Aparta­mentele din blocurile rigide din beton sînt în mod obişnuit împodobite cu broderii şi alte obiecte lu­crate manual Această bogăţie spirituală româ­nească pare să na se fi schimbat prea mult în decursul timpului, puţind 'să se menţină pentru îri<-ă multă vreme. 7

In calitate de călător solitar, fie pe bicicletă, fie în alte împrejurări cu trenul,'am întîlnit bu­nătatea r.uiHor oameni, fie că aceştia m-au pri- , mii în casele lor peste noapte, dîndit-mî apă sau mSncare,, fie arătîndu-mi drmul Pentru.cîteva mi­nute (‘.au mai mult), am împărtăşit cu ei un erim- pei de viaţă, ceea ce a însemnat pentru mine nu numai bucurie, ci şi o privire din Interior a vie­

ţii' acestora. Drept rezultat, am fost angrenat în diverse activităţi neaşteptate, ca, de exemplu, să prăsesc un lan de porumb împreună cu un sol­dat sau sâ ajut un fermier să-şt inhame caii.

Curînd an. devenit conştient de varietatea im­periilor, a culturilor, statelor şi mişcărilor între­pătrunse fn mod arbitrar şi uneori sintetizate aici, care au condus- ia formarea României moderne de astăzi De aici, oraşele saxone din Siebenburgen (cu referire la zona Sibiului — njx% bisericii» fortificate din satele transilvănene, biserica ridica­tă în onoarea unui împărat roman la Bistriţa, vor­bitori de limbă poloneză în Bucovina, Biserica U- nită, sentne stradale bilingve în ţinutul secuilop (Szekelyfold — rut.), sinagogi puţin frecventate în Moldova, satul Tâtărâşeni, situat la graniţa cu U rraina cu b populaţie deseinzînd din migratori din timpuri îndepărtate şi multe altele. Am eău- ' lat în zadar rămăşiţe ale populaţiei evreieşti tn Sigftet care, potrivit spuselor Iui SachevereR S>t- vvell, era oefotă „atit de evreiesc orecum Tel A v iv ul«. ■.. ■

• Am întîlnit, de asemenea, tărie de caracter şl perseverenţă. Bărbaţi şf femei care şi-au păstrat credinţa în timpul erei comuniste şi care au par- ' tielpat Ia slujbe .religioase In biserici interzise. Oa­meni care atr făcut contrabandă eu Biblii şi alţii care,, prin- aceleaşi mijloace, i-au ajutat cu hrană pe cei săraci şi bătrînt, Avînd mal multă libertate acum, sper că aceşti oameni vor f i în stare să

„susţină noi standarde morale în România.Şî toate acestea pe fondul unui peisaj frumos,

adesea îneîntător, fie tn Carpaţii înalţi, fie în zone rustice mai Joase din Transilvania. Peisajul românesc esfe extraordinar de bogat .şi variat, in- cluzînd şi sălbăticiune apreciabilă Pentru turist este minunat să: străbată poteci tăcute, aşa rum Ie. cunosc şi eu din popasurile mefe pe cuff” ile Carpaţilor, Aceasta constituie o mare bogăţie a naţiunii române, un popor încă relativ puternio legat de pămînt şi de practicile agricole.

Ara fost' rugat să vorbesc, poate, ca un vizita­tor perceptiv şi am încercat să mă acomodez, aces­tei cerinţe Aceste observaţii îmi aparţin, fiind influenţate pe ici, pe colo de discuţii şi cărţi. Pen­tru mine. România apare Ca o ţară lovită tn is­torie prin deciziile arbitrare aîe despotiîor din in­terior sau' exterior, toate acestea generind un pre- , zent complex. Se- află Ia răscruce de drumuri, cu o mixtură etnică adunată între graniţe arbitrare, un punct de întîlnire al populaţiilor slave şi da­cice, al ortodoxiei şi catolicismului şi o zonă tam­pon în calea migratorilor către est. Cu toate aces­tea, luată ca naţiune. România încă funcţionează. Privind cu speranţă/către o Comunitate; Europea­nă bazată pe auto-producţie şi cu Încordare către est, Ia- fosta Uniune Sovietică/România rămîne in­dependentă şi unică. Sugerez că, date tiind bună­tatea şi toleranţa multor români, tăria de carac­ter^ demonstrat® şl societatea. lor ,unită, România este capabilă de un viitor liber şi fericit, fără să­răcie şi exploatare.-Cu un guvern înţelept şi drept, aceste obiective pot fi chiar realizate. Vă mulţu- r mese."1 :

Traducerea şî adaptarea , Mîcbaeht BOCU

DIRECTORUL CJ.A, CONFIRMĂ CA AMES NU ESTE SINGURA „CÎRTITA'Directorul CIA, James Woo-

leey, a confirmat ipoteza pre­zentată de presa americană, po' trivit căreia Aldrich Ames nu este' singura ‘‘rirtlţă" â servicii­lor ruse de informaţii infiltrată la Agenţia Centrată de Investi­gaţii (CIA) a Statelor Unite. A- restarea lui Amss a provocat o criză Ia CTA şl Woolsey a re­cunoscut , — în faţa Comisiei

pentru; serviciile de informaţii din Camera Reprezentanţilor — că “sînt necesare schimbări im­portante în aplicarea măsuri­lor de securitate”.

Surse parlamentare ameri­cane au apreciat că cel puţin ze­ce agenţi duhli ruşi. care lu­crau pentru CIA, şi-au. pierdut viaţa în urma informaţiilor trans­mise Rusiei de Ames

liiaini ‘sec?** «eh» ctggy - «ga»» cresn

Din culisele vieţii politice americane

în biroul lui Ziegler a înce­put împachetarea: au fost adu­se cîteva cutii de pantofi, mingi de tenis, picături pentru ochi, ţigări Mariboro şi o sticlă mare cu medicamente „Titra!ac“ c-ntru dureri de stomac, toate fiind a- runcate laolaltă cu celclate lu­cruri. Grier şi Johnson stăleau Ia o fereastră şi priveau sutetp de oameni tle dincolo de porţi. Ziegler le întrebă ce fac. «Pri­vim oamenii*', a-răspuns Grier . JLa ce se uită7**, a mai întrebat Ziegler, dar şi-a răspuns tot el:; » I^ privesc pe noi!“

S t Clalr I-a sunat pe John Wilson. „Ai o hirtie i>entru ml-

ne?“, a întrebat St. Clair cu de­licateţe. Ultima variantă cu pro­punerile de graţiere a lui Halde- man şi două variante de discur­suri tocmai se bâteau la maşină.

„Mai avem două ore?"„Da", a răspuns St. Clair. Do­

uă variante separate — -una cu graţierile pentru vinovâţi — au fost trimise urgent lui St. Clair

După întîlnirea avută cu Ford, Preşedintele s-a dus în bl rotii său din EOB şi l-a chemat pe Buzhardt Avocatul nu mai vor­bise cu Nixon de peste o săptâ- mînă, de cînd se contraziseseră^ In chestiunea benzilor dLn 23' iu­nie. Preşedintele şedea în foto-

liib. îl salută timid pe Buzhardt, c-xplkîndu-i că nu-1 chemase la Câmp David în săptămînă prece­dentă, deoarece SI îngrijorase sta­rea dp'sănătate a acestuia. Week- end-ul fusese cel mai dificil mo­ment, a precizat preşedintele. Ni­xon nu-1, privea, iar Buzhardt ştia că Preşedintele mal era în­că supărat pe el. Problema cu sănătatea lui Buzhardt era doaro poveste cusută cu aţă albă. Pe agendă nu figura vreo problemă, anume. Preşedintele s-a interesat despre propriul său viitor: va fi oare judecat? La aceasta, Buz­hardt i-a răspuns că nu era si­gur de ce avea sâ se întlmple.

„Daca vor sa mă azvîrle în în­chisoare, Iasu-i s-o facă1*, a spus Nixon- „Cele mai bune scrieri ale oamenilor politici s-au reali­zat în închisori". Făcea, desieur, aluzie Ia Gandhl. Deşi discuţia părea curajoasă, Preşedintele era extrem de îngrijorat. Ei voia să-l sondeze pe Buzhardt cu pri­vire la situaţia sa juridică. Da­că ar fi închis, ar deveni un fel de prizonier politic, căci, într-a- devăr, fusese persecutat.. Buzhardt i-a dat dreptate. Da­că oricare, alt preşedinte ar fi fost investigat atît de minuţios, ar fi fost descoperite abuzuri a- semunitoare sau chiar mai gra­ve. Dară republicanii ar fi de­ţinut majoritatea în Congres, s-sr fl putut opri investigaţiile; n-ar fl fost niciodată alcătuit Comite­tul Watergate al Senatului, iar Comitetul Judiciar al Congresu­lui n-ar fi început niciodată au­dierile pentru punere sub acuza- re.

Nixon a fost de acord. Era te­ribil de greu Eă nu abordezi pro-

Potrîvit postului american de televiziune ABS, citat de agen­ţiile de presă, în 1986 şi -1991 Aldrich Ames a trecut cu succes

; testele, , efectuate cu detectorul. de minciuni, deşi el lucra pen­tru URSS din 1983: O reexami­nare atentă a graficelor acestor aparate a dezvăluit postfactum că totuşi Amesv., â minţit-

btema în detalia Depllngea fap­tul că nu luptase suficient şi din toate puterile şi regreta că lăsa lumea într-o situaţie atît de pre­cară. Buzhardt, la rîndul lui, credea că Nixon era atîţ de urmărit de remuşcări deoarece îl lipseau personalitatea şi aureola unui E’senhower sau Kennedy. Dar Nixon nu înţelegea-nici a- cum semnificaţi,-» benzilor din 23 lume; ci reacţiona doar faţă de concluziile personalului său - Nu analizase niciodată totul de ’ t/tul singur. Lui Buzhardt îi era ni- lă; poate că Nixon nu reţinuse benzile cu vreo intenţie crinnna- lă. După 15 minute a Intrat Z\e* gler şi imediat după aceea H.ug. care tocmai revenise de la- în- tîlnlrea cu Jaworski. Acesta din urmă era bucuros că totul s-a terminat, a spus Haig.

(Va Urma>

Selecţie şl comentariu Dan BRUDAŞCO

ADEVARUL DE CLUJ ......S ÎM 3 A T Ă - L U N I, 26-28 FE B R U A R IE , P A G . 4

. - 'Wi> - ,

Calitatea seminţei*

asigură mărimea producţiei

Nu mai trebuie demonstrat importanţa hotărîtoare a semin­ţei pentru înfiinţarea unei cul­turi. Amintim doar că prin fo­losirea, de seminţe cu puritate

- biologică ridicată se obţine un 'spor de producţie situat între 40-60 la sută.■ Inspectoratul judeţean pentru calitatea seminţelor ţi a inate-

; rialului săditor verifică calita- ■: tea seminţei produse de unităţi­

le agricole autorizate şi a mate-■ rialului săditor. -

— Avem de efectuat aii vo­lum de muncă mare, în codiţii

I mai complexe, dar co o legisla­ţie veche, precizează ing. Maxim Onisim, Inspectorul şef al in­stituţiei nial sus amintite. De ce spun că lucrurile sînt mai difi­cil#» . acum? Pe lingă producăto­rii tradiţionali, au apărut nu­meroase societăţi comerciale particulare care se ocupă ca va lerifirarea nn< r seminţe procu- rate din import. Nu ne diMniea- ză acest lucru. Ne deranjează faptul că multe dintre seminţele aduse de peste graniţă sînt fru­mos ambalate, dar necorenpun-

; zătoare diri punct de vedere al germinaţiei.

— <?aie sînt pericolele?': — Sînt na! multe. în orimiil

rînd; seminţele aduse din străi- ' nătate; se vînd la preţuri pice-

rate pentru a se dovedi, Dină la urmă. necorespunzăto^re. Cu alte cuvinte, cumpărătorii sînt înşelaţi. Nici un comerciant ca­re aduce seminţe din străinăta­te nu-şi permite să aducă mar­fă de primă calitate. Cumoără, de obicei,. produse cu termen de valabilitate expirat.. Mulţi nici nu posedă autorizaţie de import.

Există, apoi, un al doilea as­pect: - seminţele aduse nu au certificat de carantină fitosani- tară - (Aceasta se eliberează )a graniţă sau de către inspectora­tele de Protecţia plantelor) Evi stă, astfel, pericolul introduce rii unor boli în ţară pe care noi riu le avem. Ştim din ^xpertenţă proprie că. sînt necesari : ani de zile pentru înlăturarea a^stor boli. cu mari pierderi ta ţriu mite culturi. '

— Puteţi să ne oferiţi exem­ple de societăţi comerciale care au adus seminţe necorespunză toare?

—- Desigur. S.C. „Maijdiin Dan“ a adus seminţe de varză, salată, gulii şi altele cu un coe­ficient de germinaţie exfrem de redus. La fel. S.C. „Gazd-i" voia să arunce pe piaţă seminţe de mazăre de cîmp, porumb etc. care nu sint bune.

— Ce lfitrîtrir.di? Inspectora­te! pentru calitatea sa.-iir.ţelor’

— Inspectorii noştri fac nu­meroase descinderi în pieţe. Ori­ce neregulă este sancţionată cu amenzi. De asemenea, Inspectăm toate unităţile producătoare de seminţe din 1udeţ.

Ce ar putea face importa­torii de sămînţă pentru a respec­ta prevederile legale?

— Se cere acestora mai mul­tă corectitudine. Nu avem nimic împotriva importurilor, dacă acestea se fac respertînd legea. Achizitorii mari trebuie să cea­ră Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei derogare pentru includerea în lista ofif.ia'ă a so urilor de plante de cultură vin România a soiurilor ce o fire vor cfi le importe.

— Cum pot fvila cumpăiăto- rii cumpărarea unor seminţe ne­corespunzătoare? -

' — De fiecare dată trebuie să ceară comercianţilor actul de

0 semin^ ' 5' cei ti-' «catul de carantină fitosanitară,-,

Ion HUS

Ing.' Cătin Giurea, salariat IaD.G.A. Cluj — Centrul agricol Baciu,, ne semnalează greutăţile întîmDinate de ţăranii din sate­le Coruş, Sălişţea Nouă, Popeşti din cotpuna Baciu Ia pensionare.

Patrimoniul cooperativei agri­cole din Coruş, care a cuprins sa­tele Coruş şi Săliştea . Nouă efectiv s-a lichidat sub „tensiune" crea­tă de o parte de săteni î'. în mod deosebit, de cei care au. locuit la oraş. îri aceste condi- , ţii evidenţa, in general, a fost distrusă şi s-a recuperat parţial - In aceste condiţii o parte din

"I ţărani îşi găsesc fişele indivi­duale de pensionare, dar o bu­nă parte au dispărut, mai mult ale celor care au lucrat in zoo­tehnice în echipele de furajare sau a foştilor căruţaşi din primii ani de colectiv. '

fn C A P . Baciu, ferma Po­peşti — efectiv fişele individuale fie că au dispărut, fie că nu au fost completate. ■.

Lichidarea fostelor C.A F.-uri trebuie să aibă la bază două , criterii: suprafaţa de teren în­scrisă în C.A.P.- şi zilele de muncă efectuate de-a lungul ani­lor. ,

La Popeşti şi Coruş bilanţul, s-a încheiat fără calculul acestor norme pentru că efectiv, nu s-au mai putut calcula în mod corect, hotărîndu-se în adunările genera­le ca banii proveniţi din lichidare

să fie cheltuiţi pentru interesul întregului sat, renunţîndu-se ast­fel la-' retribuirea fiecărui ţ îi a » după muncă şi averea adusă; în

o normă. Normele din registru au fost totalizate: aşa cum au fost trecute — deci parţial — de către o salariată de la Ofi­ciul de pensii şi acestea acum au rămas ca acte oficiale şi de­favorizează pe toţi , ţăranii- şi, mai ales, pe cei care nu 'nu. tre­cută nici. o normă. .

Se ştie foarte bine, că nu a

OAMEM UITAU DUPĂ Cf AU 0

C.A.P.La Popeşti, in primăvara anu­

lui 1990, a fost angajată în cali­tate' de contabil numita Cătană Viorica care pînă în 1991 a fost plătită'de D.<3.A., a lucrat şi la lichidare înscriind într-un re­gistru normele extrase din fişe­le de pontaj sau centralizatoare de plată. Lucrarea nu a fost terminată. In general, a reuşit să evidenţieze normele pînă in anii 1978-1979, dar şi acestea tot parţial, iar la o bună parte din ţărani cei de la numere!’ de casă peste 140 nu s-a extras nici

fost locuitor în sat ..care să nu. efectueze cel puţin 12-25 zile muncă anual şi acestea din mun­cile obligatorii. EXcepţii fac cir­ca 4-5 la sută din ţăranii care nu au lucrat şi, culmea, o parte din aceştia s-au strecurat şi pri­mesc pensie. De ce? Acâastă în­trebare şi-o pune fiecare care ă trăit poate numai din munca efectuată in fostele C.A P.-uri Din sugestiile ţăranilor însuşi­te şi de Consiliul local co­munal se. propune Oficiului de pensii pentru . ţărani sâ ac­cepte următoarele: Comisiile de

lichidare să analizeze fiecare caz pe "baza de cerere şl sâ re­constituie timpul minim lucrat, atît pentru foştii iriembri coope­ratori care au lucrat numai în C.A.P., cît şi pentru restul co­operatorilor care au avut ioc de muncă şi la oraş. Pentru aceştia

• să se reconstituie timpul iucrat la cosit, transport furaje, tran­sport gunoi, lucrări.care da alt­fel au fost impuse direct şi de către fostele primării; notele de reconstituire să fie avizate de Centrul agricol şi de către Con­siliul comunal; să se admită acest sistem şi pentru cei din satul Popeşti, care au înregistrat

’ normele numai pînă în anii 1978-3979 (sînt complete norme­le pentru cei care au, : solicitat

-în 1990-1991 întocmirea docare­lor de pensionare).

Se impune rezolvarea soUcită- . rilor de mai sus întrucît: se

crează greutăţi mai ales în apli­carea Legii nr. 18.

N.R. Peste 780 de foşti coope­ratori, n-au situaţia clară. Circa 180 au vîrstă de pensionare, dar lipsesc actele, iar cam 80 din

aceştia au trecut de 70 de ani.Reporter

Fruntaşi ai satelorUn interlocutor care a muncit

cînd va în învăţămînt la. ţară mi-a sugerat’ că în satele noastre ar fi de dorit să existe un tei de gospodării agricole model, demne de imitat de către alţii dornici de prosperitate. Cum se poate dovedi că. o gospodărie agricolă individuală a cuiva este vrednică de imitat? Ar trebui ţinută o contabilitate riguroasă a costurilor şi a veniturilor bă­neşti. Cine s-o conducă? Doreşte cineva să facă publice astfel de operaţiuni, tocmai pentru uzul fiscului? Separat de acest fapt, gospodăria model, la care ne referim, , diferă în funcţie ‘ de apropierea de oraş, de . relief, precum şi de gradul de intensi­ficare. Nu este tot una dacă produci nutreţ pentru animale sau faci legumicultura,, irigată ori cultivi viţă de vie. In jude­ţul nostru, există zona cerealieră. De cîmpie, dar-şi cea ţnixţâ. p? coline, alături de văile fertile a apelor curgătoare ori, de zons montană. Contrastele sînt izbi­toare. ' ■ ‘ ..

Ceea ce azi poate fi model de gospodărie şi gospodar, mîine exigenţele pot fi altele. Nimic nu este static,'totul se schimbă, aproape de la un an la altul, Gospodarul fruntaş îşi comple­tează mereu inventarul, moder- nizîndu-1,-An de an, va folosi mai multe îngrăşăminte.. Se \>a orienta asupra pieţei, desfftcînd produsele în momentul cel mal Drieinîc şi pe cît posibil prelu­crate. Nu va vinde nimic în mo­mentul recoltării, cînd preţurile sînt mici. Oare, gospodarul cu adevărat prosper — adică acela care cu un ,minim de, costuri realizează maximum de , înca­sări — riu se va simţi el mîndru, aflîndu-se în atenţia întregii co­lectivităţi? Va fj el, oare, încli­nat a.împărtăşi- experienţa lui şi altora? N-ar fi binecuvenite unele schimburi de experienţă între gospodării de acelaşi fel, dar din localităţi diferite? Ar putea fi, oare, facilitate... aceste deplasări? Trebuie s i şti unde să mergi, la cine şi-m i! ales cînd. Mijloacele de deplasare auto nu mai sînt o raritate în sate, Cu toate acestea este ne­voie de ceva .. .'-organizare. în sate există specialişti plătiţi de stat, care ar putea face ceva în această direcţie '

i’ etre DANC1U

O datorie neachitată' Poate nu există- durere mai mare pentru un. ţăran, care o viaţă întreagă a smuls ca trudă

■pămîntuIUi roade, decît să se afle în situaţia de a nu-şi mai putea eîştiga existenţa cu pro-

.oriile braţe.. în toate satele-noa­stre există numeroşi bătrîni

; pentru care zilele, care le-au mai rămas de trăit reprezintă un adevărat calvar. Poverii bătrî- neţu- i se adaugă, ca o ironie a , sorţii, sărăcia, şi,, de multe ori, boala. Este prea mult . centru trupul lor istovit de ... trudă şi sufletul " ofilit. Unii dintre ei trăiesc de mult în. zona sărăciei.

- Nici satul Coruş nu face excep­ţie. Âm îritîinit aici băhînf ca- . re nu beneffciează. nici ' măcar' de pensia de .C.A.P. în timpul revoluţiei oameni iresponsabili au distrus (furat) nu numai - iri-. semnate bunuri materiale, dar şi o parte a actelor de evidenţă contabilă ale cooperativei agri­cole. Iar acum. pur şi simplu, nu,mai poate fi reconsiderată, participarea' .lor lâ munca în C.A.P. (deşi unii aU* făcut şi cî- te două norme). Dar aşa spune legea. Tot legea i-a arunca* pe ţărani în rîridul celor mai mize­re categorii sociale miluindu-i cu pensii mai mult simbolice.

Pe masa din bucătărie a Nas-' tasiei Sabău sînt mai mu!te me­dicamente decît mîncare. Aie79

de ani, este văduvă de mai -mul­tă vreme şi abia a ieşit din spi­tal. Trăieşte în casă cu an fe­cior căruia soţia i-a murit în­tr-un accident. Au 1,15 ha de pămînt, o - bivoliţă şî 4 găini. Pămîntul îl dau în parte, plt-. cumva ar rămîne nelucrat.-Tră­iesc de-pe o zi ..pe alta. Nici bă­iatul nu o. duce prea bine ca să­nătatea. Nastasia Sabău a lucrat în C.A.P.' şi pentru ea Şi; oentru soţ, care ' avea slujbă ia oraş.

' Erau înscrişi cu două braţj Pe _cîmp şi-a - mîncat tinereţea şi nU

s-a ales cu nimic.7Andrei Moldovan, Simian Mo­

rar şi mulţi alţii se află în si­tuaţii . 'asemănătoare. Un caz -aparte este cel a! familisi Mol­do van. Fişa Iui Teodor nu se găseşte şi nu “primeşte pensie. Soţia sa, Maria, a .avut' noroc că s-a pensionat înainte .ie Re­voluţie şi are pensie. .

Mii de .bătrîni din' 'judeţul riostru nu se bucură, din iipşa unor documente, nici măcar de puţinul care li se cuvine după o viaţă de muncă în C.A.P. Dacă dreptul de proprietate - asupra oămîntului ,poate fj reconstituit şi prin martori,, nu s-ar D'itea preceda la fel şi cu pensule?'. După ce au fost atîta timp bat­jocoriţi, îi uităm iarăşi ţă­rani. (l.R.)

Dă în calul care trage„Agromec11 Apahida a Uvrat

anul trecut la fondul de stat 400 tone de grîu, care a fost clătit de „Romcereal" cu 90 lei plus o primă de 10 lei pentru un ki­logram. Diferenţa de 10- leVkg nu constituie_ un act de carita­te din partea” statului, esle con­secinţa unei reglementări lega­le.

în urma unui control între­prins de Garda Financiară la agromecuri şi societăţi agricole

din ludeţ acordarea primai de 10 lei a fost socotită ilegală. în consecinţă, „Agromec" Apihida trebuie să restituie 2.200.000 lei şi să plătească o'amendă de 4000 lei, iar societatea agricolă „Her­cules" SRL din Pata 1.100 000 lei. După cum spuneam, In această situaţie sint multe agro- m^ruri şi societăţi agricole care au arendat teren. în sprijinul măsurilor luate de Sarda F.nan-

ÎNZESTRARE

Pentru a veni în sprijinul pro­ducătorilor agricoli în buna de­sfăşurare a unor lucrări de se­zon, sucursala Cluj a „Ronice- real" îşi completează parcul pro­priu de tractoare şi utilaje. în Prezent, sucursala amintită dis­pune de 7 tractoare. Este un Început care va fi considerabil amplificat fn’ următoarea perioa­dă prin constituirea unei secţii • de chimizare dotată cu tot echi­

pamentul necesar. în acest srop, s-au contractat cu „Agromec" Bonţida 8 maşini de erbHdat şi combatere. în perspectivi se are În vedere cumpărarea cîtor- va combine moderne, de mare randament.

Parcul propriu de tractoare şi utilaje agricole va fi folosit Den- tru sprijinirea directă în cam­paniile de vîrf a producătorilor de cereală care au contracte cu „Romcereal".

ciară este invocată încălcarea H.S. nr. 331/1993, care prr-ede că produrâtorii agricoli, indife­rent de forma de organizare şi de proprietate, care livrează^ la fondul de stat primesc, pe Itngă preţul de contractare g-irantat de stat, o primă de 10 iei pen­tru un kilogram de gr iu care se suportă de' lâ bugetul de stat. Insă agromecurile şi societăţile care au arendat teren nu au dreptul la această primă fiindcă

. nu sînt proprietari şi acum sînt. buni de plată, deşi au livrat grîul la fondul de stat, iar pen­tru producerea acestuia au asi­gurat FPminţe, îngrăşămin'.e, er- bicide, etc. Şi-colac peste pupă­ză: arendaşii care au vinciul grîul unor societăţi comerciale orivate cu 150 lei kilogramul sînt în perfectă legalitate Au cîştigat mult mai bine şi nu ?.te

1 nimeni de,lucru cu ei.Ceea ce semeni, aceea c-ilegi,

se spune. Cu q, astfel de ..încu­rajare", fără doar şi p6it% că atît agromecurile, cît şl societă­ţile agricole care arends-jză te­ren nu vor mai livra ariJl la fondul de stat. Cîştigă mult mai bine dară îl desfac Ia societăţile private de profil.

Dacă M.A.A. şi Ministerul Fi­nanţelor nu vor înlătura cit mai repede • această anomalie, tot consumatorul de rînd-va mai fi. prăjit o dată la preţul , pîinii.

Ion HUS

Joiana recordmenă. La „Maternitatea" Societăţii

Comerciale agricole „Terevin" SA. din Teremia Mare au văzut lumina zilei, de la o „joiană", patru viţei. Este un ': adevărat record în materie, apreciază specialiştii, „Autorul moral" tste medicul veterinar din localitate, care a executat însămînţarea

; ârtificialS respectivă: De remar­cat, 'de. asemenea ’că toţi: patru sunt. t’ăuraşi, avîhd greutatea aproape egală, iar valoarea lor este cu atît maj mare cu cît *.e trac; dinr-o rasă de mare viloa* re biologică, şi anume rasa Hoî- stoin.

Adevăraţi gospodari, Tacă uiia din..lunile de toam­

nă, noiembrie, s-a transformat anul trecut într-una de iarnă, iată" câ anul acesta o buna pe­rioadă din februarie s -a trans- fprmat în .. . primăvară. - Atît prin temperaturile pozitiva, dar mai ales prin prezenţa - agricul­torilor pe cîmp, la munci agri­cole specifice sezonului ds pri­măvară. Am îhtîlnit oamenf liv- crînd la efectuarea tăierilor în livezi; mecanizatori şi chiar ate­laje, lucrînd la arăturile adinei de toamnă în ... plină iarwă.

De exemplu,- , pe terenurile sucursalei Ţaga a SC „Agncom" SA Glu1 s-a lucrat;din-pUn şî în ultimele zile, Arăturile s-au realizat pe cea mai mare parte din cele 450 ha planificate. Du-- oă cum ne-a spus diredorul unităţii, ing Aurel Fodor. trac­toarele au fost în brazdă-în toa­te fermele. Motorina nu consti­tuie o problemă, . fiindcă bunul gospodar se gîndeşte din timp la nevoile sezonului de primăva­ră. Au suprafeţe mari de semă­nat cu culturi prăşitoare, care nu suportă amînare. Impoi tant e că au terminat arăturile ferti- lizînd suprafeţe mari cu îngră­şăminte naturale şi s-au procu­rat cantităţile . de îngrăşăminte chimice.

Mecanizatorii aparţin ind SC „Agr ocom" SA Ţa ga au 3f'-'< luat un volum, mare de muncă în ultima cerioadă Rezultatele hărniciei se vor vedea în toam­nă. dar un lucru este cert. ce poţi face astăzi, nu lăsa pe mti- ne. Cine ştie cum vn fi timpul în luna martie sau chiar mai tîrziu. Suprafeţe întinse ani vă­zut nelurrate în hotarul satelor de pe cîmpie. Oamenii nş'eapti---* sosirea primăverii. Dată fund situaţia cu totul ieşită din co­mun din această iarnă, se impu­nea să acţioneze de-acuma Nu de alta, dar preţul motorinei în­că nu s-a .schimbat • - •

' SZBKKI.V Csaba

STMBÂTÂ - LUMI, 26-28 FEBRUARIE, PAG. 5 ADEVARUL DE C iu r

ÎN CONVORBIRILE P.D.S.R. -P.U.N.R.

Termeni limită va fi depăşitSe ştie că la Bucureşti s-au purtat multă vre­

me convorbiri între delegaţii ale PDSR şi PUNR in vederea alcătuirii unui nou guvern care, să cuprindă reprezentanţi ai ambelor partide. în­tre timp, a ' intervenit cererea celorlalte partide din coaliţia -parlamentară majoritară, care au cerut şi ele participarea la guvernare. Apoi s-a aflat, cu o oarecare surprindere, că două- din­tre acestea — PRM şi PSM — au întrerupt tra­tativele, preşedintele PRM aducînd, într-o scri­soare deschisă adresată preşedintelui României, o serie de învinuiri, fapt care ar putea. fi jnter- prctat ca o ruptură totală de PDSR. In acest con­text, singurul partener cu greutate parlamentară >entru partidul de guvernămînt vrâmine PUNR. nsă, termenul limită — 1 martie — acordat de

PUNR partidului de guvernămînt pentru .alcă­tuirea guvernului se apropie fără ca preparativele pentru formarea unui nou guvern să se fi în­cheiat. Mai mult, se poate presupune aproape cu certitudine că nici de această dată nit se va forma un alt'guvern. ..... 1 -. în această ordine de idei, iată o declaraţie a d-lui Gheorghe Funar, preşedintele PUNR acor­dată în cursul zilei de îeri, corespondentului la Cluj al „Rompres", Emil STANCIU: -

— Domnul Gheorghe Funar, preşedintele PUNR, referindu-se Ia anunţata remaniere' gu­vernamentală^- potrivit Protocolului semnat între PI;Sit st PUNR; a declarat: „Prevederile acestui

i

, protocol au început să fie puse în aplicare In, cursul acestei luni. Injjaralel cu aplicarea unor pre­

vederi s-a lucrat, de;către două comisii de spe­cialişti din partea celor două partide,- la elabo­rarea unui program anticriză al Guvernului. Iar acum, sîntem' aproape de 1 martie, data -prevă­zută în Protocol pentru - efectuarea remanierii guvernamentale. Ca urmare a discuţiilor care au avut loc în cursul acestei săptămîni intre dele­gaţii ale, celor două partide şi, la solicitarea PDSR, noi âm acceptat ca remanierea guverna­mentală să aibă loc în cursul-săptămîniî viitoare, după anunţata grevă din 28 februarie. Deci, pînă

■ la sfîrşitul’ săptămîniî viitoare sperăm.,să se pro-■ ducă această remaniere, aşa cum este. prevăzută

în Protocol." " - ,- •-:Răspunzînd unei întrebări privind poziţia

PUNR, in cazul unei amînări a anunţatei rema­nieri guvernamentale, dl. Gheorghe Funar . a precizat: „După părerea mea este puţin probabil să se întimple aşa ceva. Trebuie să fim realişti şi să avem în vedere acţiunile greviste şi conse­cinţele lor. însă, în raport de .situaţia' reală care va fi în cursul săptămînii viitoare ne ■ vom

. decide. Prevederile din Protocol referitoare la data de l martie, bineînţeles că nu au . avut în vedere şi nu au fost corelate cu calendarul miş­cărilor greviste. Fiind anunţată o grevă genera­lă, aşteptăm să' vederii efectele, ' consecinţele a- cesteia şi, după 28 februarie, noi credem. că va avea loc această remaniere. In ipoteza în care vor apărea, pe scena politică şi socială a ţării,

y situaţii neprevăzute,; le vom analiza cu condu­cerea PDSR şi, aşa cum este prevăzut îri finalul Protocolului, urmează să stabilim de comun acord cum vom proceda."

Cearta în familie din Convenţia DemocraticăDiscuţiile în jurul alegerii d-iui

Radu Sârbu, ‘ ca 'reprezentant al P.N.T.C.D., în funcţia de preşe­dinte al Convenţiei Democratice din Cluj se sting. După polemici îndelungate, plenul Conven­ţiei a hotărît, miercuri • câ ale­gerea s-a făcut în -conformitate: cu protocolul de funcţionare al alianţei. Rămîn însă nemulţumi­rile unor foririaţiuni • din Con­venţie faţă : de .atitudinea P:N.T.C.D.; Ca într-o - ceari-â de familie urmează o- perioadă dt neîncredere.

Preşedintele filialei Cilii a Partidului Alianţei Civice, dl. prof. Nicolae Maier, declară: câ nu sînt -justificate pre^nţiile formulate de dl. Radu Sârbu în sensul că P.N.TC.D. este îndrep- ' tăţit să deţină preşedenţh Con­venţiei în ' momentul alegerilor. „Orice pretenţii de hegemonie în Convenţia Democratică sînt. ne- justificate". apreciază di. Maier. La şedinţa C.D.R. Cluj din această săptămînă preşed:ntele P.A.C. a cerut explicaţii d-lui. Sârbu. în legătură cu atitudinea Sa.' • ,' _ ' '

«ee*-* tmtm «şese «*.. .---..«j- tsssra nt&w» «a * » <*«>»••.

P I L . in preajm a' reintrăriiin Convenţia Democratică< Toate, indiciile- conduc la fap-"' tul că P.N.L. va solicita ' admi­terea îri Convenţia Democratică. La doi' ani după decizia de re­tragere din • Convenţie, partidul este în plină degringoladă, fără ., reprezentare-' parlamentară şi

-măcinat îde conflicte interne.- La Cluj, P.N L. a primit, de.ia îri urmă. cu cîteva- luni, stătutul de observator în Convenţia Demo­cratică. Iar miercuri, 24 februa­rie a.c., s-a hotărît în unanimi-- tate-acceptarea P.N.L. ca mem­bru cu drepturi depline.

“ . '„C.D.R. Cluj face . cunoscut conducerii centrale că în ceea ce priveşte situaţia din judeţul Cluj relaţiile cu P.N.L. sînt bu­ne şi că dorim reintrarea acestui partid în Convenţie", declară dl. Aurel Olteanu, preşedintele or­ganizaţiei municipale Cluj Napo­ca â P.A.C. Potrivit - d-lui OUea- nu, la Cluj, P.N.L. va intra în Convenţia Democratică , indife­rent de poziţia -liderilor de la Bucureşti. Trebuie-să pre:iză:n- că pentru admiterea de noi membri în Convenţia Democra­tică' e nevoie de unanimitate şi că există temerea că s-ar putea'

. înregis'ti'a! împotrivirea unora din partide. . ,

In zilele de 11 şi 12 februarie a.c. va avea loc întrunirea Dele­gaţiei Permanente a P.N.L., ©re­zidată de dl. Mircea Ionescu Quintus. Observatorii apreciază drept foarte probabil ca P N L . să formuleze la acea davă scri­soarea de intenţie privind rearl- miterea în Convenţia Democra­tică. După acel moment ar msi fi de trecut doar obstacolul unei eventuale împotriviri a P .L -93. Dar nici acest partid nu pare a fi în situaţia de a se putea opu­ne. într-o declaraţie făcută zia- rulul -nostru - preşedintele filialei Cluj. dl. Sorin Albăcân,' afirmă că P.L.-93 doreşte reintrarea P-N.L- In Convenţia Democ-ati- că. „Joi am avut o convorbire telefonică cu liderii noştri de la Bucureşti şi mi s-a spus că par­tidul sprijină admiterea PNL.*1. In opinia d-lui Albăcan, împo­triva reintrării P.N.L. in Con­venţie s-ar putea pronunţa doar P.N.T.C.D. Dl. Corneliu Coposu a fost însă ferm în a susţine contrariul.

Ca urmare, intrarea P-N t. în ţ-onvenţia Democratică nonte fi privita ca o certitudine. Rămîne

t văzut dacă ■ reintrarea nu va accentua polariza.

Convenţiei în două curente bera" Cre5tin "ciemocrat îl 11-

iciahil unnur m uItumit de si! liarilor din România:Conform - Aşteptărilor , . mele,

această -vizită a fost foarte rod­nică. Ne-am convins că există un interes reciproc în ce pri­veşte dialogul şi necesitatea unui contact permanent al ce­lor ce se ocupă cu problemati­ca minorităţilor", a declar3t dl. Janos Wolfart, şeful Oficiului pentru minorităţile Naţionale şi Etnice din Ungaria, unui re­dactor al agenţiei Rompres.

Întîlnirea cu ziariştii a fost organizată de Consiliul pentru minorităţile Naţionale din Ro­mânia (CMNR), cu ' ocazia în­cheierii vizitei efectuate de dele­gaţia ungară în ţara noas';ră, în perioada 21-24'februarie, ta 'in-' vitaţia' domnului Viorel Hreben­ciuc, secretarul general al gu­vernului, coordonatorul CMNR.

Dl. Wolfart s-a declarat im­presionat de interesul manifestat de deputaţi, de partidele parla­mentele fa’5 de problematica minor’ ăţilor, de „atitudinea patriarhului României privind minoritatea rbm£n.Y din Ungaria ş’ doleanţele acest* »'*, de obiec- iivii.ve'i cu care s-au desfăşurat discuţiile purtate cu domnii Viorel Hrebenciuc şi Ioan Gori-

ţă, secretar .de.-stat -în MAE. 'în,, cadrul acestor discuţii, a arătat • dl. Wolfart, partea maghiară, a ■ propus înfiinţarea unei comisii mixte pentru problemele mino­rităţilor,, formată din reprezen­tanţi oi guvernelor şi minorită­ţilor din cele două .ţări. în legă­tură cu aceasta, dl. Ivan Truţer, reprezentantul CMNR a precizat că partej română. ,a pi imit cu interes" c upunere r. urmiri-J să o-analizeze şi să dea un. răspuns:

Dintre subiectele abordat? în discuţiile avute la . Bucureşti, demitarul ungar'.a ^umintit,-între - altele, propunerea părţii niaghia--

.re privind urgentarea lu’.răi'iîor de la , punctele de frontiera Mi-1--' cherechi şi Batania, precum îşi intenţia de înfiinţare, la Gyula, a Centrului Ortodox , Rotnân, pentru care statul ungar a alo­cat, deja 10 milioane de firinţi.

Solicitat să facă o comparaţie între Legea minorităţilor adop- ; tată în Ungaria şi., proiectul, le­

gii aflat în curş.de definitivare* în România, dl. Wolfart a decla­rat că este prematur să sa pro­nunţe, adăugind că este- tir.bu-

:curător faptul că în România şe lucrează la o astfel de r»gle-

.mentare. Domnia, sa a menţio­nat că. în timpul convorbirilor, dl. Hrebenciuc şi-a manifeştat intenţia ca în cadrul dezbaterilor

.pentrif' eUiborjrea . respectivului act normativ să fie consultată şi Legea ungară privind minorită­ţile.

Răspunzînd unei întrebări for­mulate -de ‘ redactorul - -agenţiei Rompres, dl. Wolfart s-a deferit la evoluţia numărului Persoane­lor aparţinînd minorităţii româ­ne-din Ungariâ, aşa cum rezultă din datele oficiale cuprinse în re­censămintele efectuate: astiel în 1941 existau în Ungaria 7 651 persoane de naţionalitate româ­nă, în 1949 — 8 500, în 1901.— 12 361. în 1980 — 8 874. iar în 1SQ0 - '10 740. (BOMPHES)

Potrivit unor surse demiv-. de încredere, - ^întreaga şedinţă a . Convenţiei a avut o desfăşura- t re terisionată. Dl. Dan Sleţăro- iu, reprezentant ăl P.L. 93,' ?. r-e- ■ rut rediscutarea ; alegerii; a ’ui ' Radu Sârbu pe motiv că in pro- : tocolul. de funcţionare, al Gon- • venţiei este prevăzută «r-rtftţia, partidelor la conducere. Fiindcă > nrotocolul nu prevede în nuni. explicit această condiţie, obiec­tul dispute! a-căzut, Dar datori-; tă . tonului pe care ' lînărul Dan- Horoba l-a adoptat v faţă de d l.; Dan Stegăroiu, acesta a părăsit. sala. Poate şi * pentru a no îm-' oinge lucrurile prea departe dl. Radu Sârbu a consimţit ca, în: situaţia că alegerile anticipate vor surveni după data de 1 au­gust a.c., în C.D.R. Cluj-să se orocedeze la noi alegeri. P-npu-, nerea a fost făcută de dl. Tnrin Albăcan, preşedintele P-L-SS, şl a fost votată în unanimitate. ;

Profesorul Nicolae Maier nu­meşte disputele din Convenţia Democratică Cluj ca .,persiflări peste maşă, în familie". Şi. ru toate că; etichetarea ar putea fi, mal dură, ceea ce pare sigur este că neînţelegerile ivita nu vor conduce la rupturi. Di. So­rin' Albăcan a declaraţ ziarului. nostru că P.L.-93 nu se va retra­ge din Convenţia - Democratică.; Se întrevăd însă momente -mal dificile^ prin începerea riegocie*. rilor . între partide oentru alcă­tuirea listelor electorale. Iniţia- tiva aparţine preşedintelui. Radu - Sârbu, iar discutarea ei va avea Ioc în şedinţa programată peste două săptătsîni.. Pînă . a*unci Corivenţia Dehiocratică, din Cluj se va muta în spaţiul U . IR - L din. Piaţa Unirii. Părăsind se­diul P.N.TC.D.,' aflat: în situaţia de a pierde mobilierul care ur­mează să fie ridicat de Trustul „Victoria". Hotărîrea de mnfare a fost luată după ce. la şedinţa de miercuri a Convenţiei, una din băncile pe care şedeau mai multe persoane^a căzut. La această oră în sediul P.N.TC.D.' nu mai sînt scaune. -

Caius CIIIOUEAJf

Tn unificarea liberalaP.A.C. POATE JUCA ROLUL DE ARBITRU

Caius CIIIOREAN

IMPORTANT PENTRUPENSIONARII ^EMBRI

Al P.S.D.R.PARTIDUL SOCIAL DE­

MOCRAT ROMAN asigură ASISTENŢA < JURIDICA GRATUITA PENTRU SIM­PATIZANŢII Şl MEMBRII PARTIDULUI NOSTRU în fiecare JOI, ORELE 13,00- 14,00 la SEDIUL SAU JUDE­ŢEAN DIN STR. Iuliu Maniu nr. 3 ap. 5.

Preşedinte,Conf, univ. dr, Tltuş ŞUTEU

In opinia preşedfn tel ui filialei Clui a Partidului Alianţei Ci­vice, dl. prof. Nicolae Maier, tratativele pentru formarea unei alianţe .liberale decurg bine, dar se pot înregistra surprize din partea liderilor P.L.-93. „Domnul Dinu Patriciu este un bun politician, numai că este un veleitarist şi un om ambi­ţios peste măsură. \ Ambiţiile personale stau împotriva unifi­cării liberale", declară dl. Ma­ier în numele P.A.C. partid-ca­re a -adoptat doctrina noo libe­rală.

La conferinţa de. presă care a avut loc joi la sediul P.A.C din Cluj Napoca a fost îndelung discutată chestiunea mimării liberale. „Toată această agitaţie

GRUPUL PARLAMENTAR AL P.R.M.SE SUBTIAZA

Senatorii PRM Constantin Moldovan şl Victor Stoicescu s-au declarat, joi, în plenul Senatului, senatori independenţi. Dacă dl. Stoicescu nu şl-a explicat pe larg decizia, dl. Mol­dovan a explicat că în acest moment nu mai poate accepta „să fie părtaş Ia acţiunile de dezbinare a forţelor politice care au datoria primordială să-şi unească efortul pentru a scoate ţara din criză şi nu să agraveze situaţia In care ne aflăm". Senatorul Moldovan a mai precizat că „răspunderea enormă ce şi-o asumă acel lideri ce a;smut şi întreţin relaţii tensio­nate în ţară, In Instituţii şi chiar in guvern sau parlament" în contextul crizei profunde prin care trec lumea şl Balcanii în special, „nu va putea fi aruncată din. sediile unde le-au plăsmuit". . ' -

din mişcarea . liberală este în­treţinută de Putere. Pionul Ra­du Câmpeanu şi-a jucat perfect rolul şi a fost bine manipulat de Putere" a apreciat dl. Nico­lae Maier. P.A.C. recunoaşte gru­parea Quintus ca fiind „adevăra­tul P.N.L." şi se pronunţă pentru reîncadrarea 'acestui partid în Convenţia Democratică. „Prin aceasta se va crea în Conve-iţie o pondere mai accentuată a li­beralismului", a afirmat di. Au­rel Olteanu, preşedintele organi­zaţiei municipale ' Cluj-Nipoca. Prin poziţia pe care o are, P.A.C. consideră că . poate să joace rolul de arbitru în unifi­carea mişcării liberale.

în legătură cu evenimentele din Republica Moldova, dl Ni­colae Maier şi-a exprimat dez­amăgirea pentru atmosfera .tristă'-- care domneşte la Chişinău îna­intea- alegerilor. „Totul este mar­cat de prezenta Armatei a XIV. De propaganda urîtă, care" sea­mănă a lovitură pe la spate, pe care a început-o grupul Snegur. Grup care. a pactizat cu putere? imperială, ignorîndu-şi ‘ originea şi îndatoririle faţă de ţara ma­mă.", a spus dl. Maier. Preşe­dintele filialei Cluj a P.AG. a numit situaţia românilor din Republica Moldova ca fiind tra1- gică şi a criticat „ambiguitatea puterii în această problemă şi absenţa unei luări de poziţie oficială care nu-i face cinste preşedintelui îon Iliescu".

AVIZ NEFAVORABIL PENTRU IOSIF BODA

Comisiile de politică exter­nă ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, l-au audiat ' pe consilierul prezidenţial Tosif Boda în legătură cu propune­rea de numire a sa ca am­basador al României. în F-lve-';ia. Cu 11 voturi pentru. 8 împotrivă, şi 8 abţineri, co­misiile nu au acordat avizul consultativ. . . '

Preşedintele Comisiei d e , politică externă a Camerei Deputaţilor, Ivanciu Nicolae Văleanu, a declarat că după părerea sa, motivul principal al neacordărji avizului l-au constituit modul arogant In care dl. Boda . s-a prezentat în faţa comisiilor, precum şi abordarea prea succintă a te­me] supuse atenţiei. De ase­menea, în balanţa acestei ho- tărîri a clntărit, probabil, şi faptul că dl. Boda şi-a argu­mentat opţiunea pentru Elve­ţia prin faptul că *ste bol- nav. Dl.- Nicolae Văleanu a ,j apreciat că, • totuşi,, calitatea răspunsurilor şi capacitatea de înţelegere politică a fră- mintăriior actuale din Euro­pa l-ar II îndreptăţit pri­mească un aviz consultativ favorabil.

(ItOMPRES)

ADEVARUL DE CLUJ .■AV.**.’?SÎMBATA L U N I , 26-28 FEBRUARIE, PAG.

'•¥£ i K l g l -

Cu cc sc «cupăS{»C0l0#â?

Speologii profesionişti sîntem deseori întrebaţi pentru ce a- mime luăm un salar. Everes­tul a trebuit cucerit pentru că există (b. Terray). Istoria Ter- rei, mersul apelor şi cunoaşte­re » locurilor de adăpostire a vieţii au reclamat aducerea In inventar şi a peşterilor. A e- Kistat totuşi o ierarhie: mai în- tîi am intrat sub pămînt şi abia mai tîrziu am păşit pe fună.

Carstologia un derivat nl speologiei, a . studiat naşterea peşterilor şi a reliefului rezul­tat din acţiunea apei. asupra calcarelor. E. RAGOVIŢA, ti­tanul, este . socotit- a fl adevă­

ratul ' fondator al bloşpeologlei, disciplină care se ocupă cu lu­mea vieţuitoarelor -oare* se în­cumetă să trăiască .prin peşteri. Pînă către anii ' *50 cunoaşterea fiinţelor cavernicole reprezen­ta principala preocupare a spe- cîogului ştiinţific; acum. însă comanda a fost preluată * de geologi, mineralogi, climatologi şî fizicieni. Spre exemplu, în institutul din Cluj, M. Şerban şi Gh. Racoviţă/ au desăvîrşit

u n lung studiu de glaciologie şi rllmatologie efectuat în Ghe­ţarul Scărişoara, fapt care a . confirmat radiometric. vîrstă gheţii (aproape 3.000 ani), cîş­tigînd totodată informaţii ' pre­ţioase cu privire la clima în­depărtată ' în- tim p. din Munţii Apuseni. B. Onac a perfectat datarea urmei de pirîor a „O- rnului de Vârtop" descoperit tn peştera cu acelaşi nume (M. Bi­hor) efectuîndu-se în - acest scop o analiză U/Th în Nor­vegia (Stein-Erik Lauritzen):26.000 ani. Oana Moldovan îşi lucrează o teză de doctorat în biospeologie Iii Franţa iar E. Silvestru a elaborat şi publicat înstrăinătate o nouă clasifi­care „îitho-geneticâ" a forme­lor carstice ş.am.d. Tot în in­stitutul nostru s-au făcut pro­iecte de amenajare turistică - a peşterilor: Peştera Urşilor (T. Rusu), Meziad, Cetăţile Pono­rului şi Scărişoara. Podoaba peşterilor, adică formaţiuni sta- lagmitlce care „plutesc" pe su­prafaţa lăculeţelor' din peşteri şi pînă la frumoasele „perle de cavernă" încheie o listă suc­cintă a lucrurilor, meşterite de cei 9 speologi cluient.

dr. I. VIEHMANN > Filiala Cluj a Tnst. de Speo­

logie „E. Racoviţă"

De la d ivinitatea antică cibele la universitateA Intrat în vorbirea curentă folosirea expre­

siei latine Alma Mater pentru a defini universi­tatea ca cea mai Înaltă Instituţie de învăţămînt, izvor perpetu de cunoştinţe culturale şi ştiinţi­fice. Expresia am moştenit-o de la popoarele antice. Alma Mater (lat. „Mama care te hră­neşte") a fost denumită divinitatea antică Cibele ţCibela) de origine frigiană, care personifica na­tura ca mamă a tot ceea ce există, atotdătătoare a tot ceea ce ne înconjoară, inclusiv a rodni­ciei pămîntului. De aceea îi şi consacrau serbări, ale florilor, procesiuni care simbolizau fecun­ditatea naturii?"

Cultul Cibelei s-a răspîndit din Asia Mică la greci în secolul VI Î.Ch. Cibele (gr. Kybele) era identificată cu Rehea, fiica lui Uranus (Cerul) şi a Geei (Pămîntul), mama zeilor, sau cu De- ; meter,' patroana agriculturii, a vegetaţiei şi for- .

ALMA-MATER

tilităţii Pămîntului. Romanii au preluat cultul Cibelei în anul 204 î.Ch., în timpul celui de al doilea război punic care s-a desfăşurat intre a- nii 218-201 î.Ch, pentru supremaţia în bazinul Mării Mediterane..In aceste împrejurări, ne spun . istoricii latini, .au fost- , consultate .faimoasele „Cărţi sibliene" păstrate Sn templul lui Iupiter de pe Capitoliu, din care s-a dedus deznodă- mîntul războiului-dintre Roma şi Cartaglna, vic­toria lui Scipio~ Africanul asupra lui Hanibal, atribuită prezicerii divinităţii Cibele. Romanii au denumit această nouă divinitate, ca şi friglcnii, sl Magna Deum Mater — „Marea Mamă a Zeilor", cea atotputernică şi fără de început, consacrîn- du-i serbări de primăvară. Ca şi Sn alte cazuri . de preluare a cultului unor divinităţi de la alte;, popoare, Cibele a fost identificată cu zeiţa Ce­resc, care simboliza forţa vegetativă a naturii şi în cinstea căreia erau organizate serbările nu­mite „Cerealia". Zeiţa Ceres (prin analogie Ci­bele), scria poetul latin Ovidiu, era atît de mult adorată de "romani încît o considerau, ca fâctnd parte din Sfatul zeilor, consiliul celor 12, ală­turi de principalele divinităti romane — IuDiter, Tunona, Mlnerva. Venus, Diana, Vesta, Marte, Apollo, Nepturi, Vulcan. Uneori, poeţii latini

TAHAGISÎVIUL $1 REMEDIILE SALE

Tentaculele fumatului — prudenţă şi mirotinodepeEtdsiiţă; Am ajuns acum să ştim ceva despre fumat, să a treia), pînă la urmă fumătorul nostru va re­ne cunoaştem şi pe noi înşine mai bine, să aban- uşi să treacă cu bine de obstacolele care l-au donăm desprinderea nemaidorită şi să devenim- împiedicat anterior." A pierdut bătălii, dar va în sfîrşit nefumători. E un triumf. Dar,.i „nu- cîştigă războiul" cu el însuşi, -r mai de ar ţine",., cum îşi exprimase şi mama ; Şi Mark Twain spunea că. a te lăsa de fu- lui Bonaparte scepticismul în faţa mîndriei îm- mat nu-i nici o mirare şi nici o greutate, dîn- păratului, care i se lăuda cu victoriile sale. Din du-se exemplu pe el însuşi, care a renunţat la păcate, tentaţia persistă, la. unii. Nu rareori, ex- această „plăcere" de vreo 20 de ori în viaţă, fumătorul reia ţigara, trage cîteva fumuri ş i... ■ Marea problemă. o constituie fumătorii pose- „acu-i acu": nu este nici un pericol la cei demni daţi de nicotino-dependenţă moderată sau ma- în hotărîrea lor, care-şi pot continua drumul , joră. S-au înregistrat multe cazuri de renunţare neinfluenţaţi de acest singuratic contact cu fosta la fumat prin simpla motivaţie,1 urmată de ab- lor dragoste. îl sfătuim,'totuşi, ba chiar îl avor- . stinenţă bruscă sau treptată, dar alteori (nu ara- tizăm'să nu repete" joaca aceasta. reori) nu se poate stopa cercul vicios farmaco-

Alţii redeclanşează reflexele fostelor plăceri dinamic nicotinic. Acesta are deja o stabilitate şi fumează în continuare pînă cînd, într-o bună bine constituită, în care anumite reflexe neuro- zi, iau din nou hotărîrea să sisteze, în cazul vasculare şi interferenţe neuroendocrine s-au acesta, le recomandăm să reia de Ia zero pro- imprimat profund în fiziologia fumătorului. Se- cedura deja expusă'şi, cu siguranţă, va fl ul- vrajul (sistarea, înţărcarea) acestora nu poate fi tima sistare, fără reluare. Şi chiar dacă ar de- realizat decît printr-o perseverentă colaborare a veni penultima, printr-o altă- posibilă recidivă pacientului cu un medic pregătit în această urmată de altă tentativă de sistare (a doua sau: direcţie. (Va urma) Conf. dr. George PETRESCl1

au folosit expresia Alma Mater pentru a de­semna Patria, în . sensul de Mamă a poporului ro­man. Acest cult a influenţat în perioada de-în­ceput a creştinismului şi formarea unor ." repre­zentări religioase. \

Mai tîrziu, după înfiinţarea.. universităţilor, cînd acestea nu mai erau simple organizaţii cor­porative (lat universitas — totalitate), ci au devenit din corporaţii studenţeşti' Omniuni sci- entiarum universitas, instituţii care îmbrăţişează tot domeniul gîndirii,. cărturarii au început _ să folosească expresia Alma Mater pentru ‘ univer­sităţi, cu sensUl că aceste instituţii sînt o Mamă care dă tineretului hrană spirituală.

Expresia Alma Mater a fost şl este folosită şi la ■ noi cu prilejul unor 'manifestări studenţeşti, cu ocazia acordării titlului de „Doctor honoris causa" unor oameni de cultură şi ştiinţă, la oma­gierea unor slujitori al învăţămîntului. La so­lemnităţile ce au avut loc în zilele de 1-3 fe­bruarie 1920, consacrate inaugării Universităţii Daciei Superioare,' care Îşi începuse cursurile în toamna- anului 1919, şeful statului român, regele Ferdinand I, în discursul său a denumit. noul■ aseză'nint de învăţămînt superior Alma Mater Clusensis. Şi tot atunci, istoricul Nieolae lorga, spunea în numele Academiei Române că Uni­versitatea din Cluj, „obşte a dragostei de adevăr" trebuie să fie credincioasă testamentului înain­taşilor care au mers cei dintîi pe „via sacră" a ideii, a cultivării adevărului. „Căci prin idee trăiesc neamurilfc, zicea marele cărturar. Prin

. idee care inspiră fapte şi prin ceea ce fapta însăşi dă, recunoscătoare, ideii care a născuko."

în cei 75 de ani pe care-i va împlini în acest an Alma Mater Napocensis, cum mai este de­numită azi Universitatea clujeană, amintindu-ne că-şi are fundamentul pe vatra unui, înfloritor oraş roman din Dacia, purtător al unei. bogate culturi umaniste, nu şi-a dezminţit rosturile iz- vorîte din jurămintal primilor ei dascăli din mesajele venite atunci de pretutindeni, din ţară şl de peste hotare, de la universităţi surori, de a fi o Magna Mater pentru toţi fiii care-i calcă pragurile, îndestulîndu-se cu hrană spirituală Ia cursurile, în laboratoarele şi bibliotecile acestei Cibele europene a veacului nostru. :

' Mari» OPREA

Arta şî comerţ la LuvruRestaurarea (începută în urmă cu 12 ani) a muzeului Luvru

a costat peste 13 miliarde de franci. Caruselul este luminat de o - spectaculoasă piramidă inversă t e este un spaţiu subteran de 50 000 mp, adăpostind o galerie comercială, ’ restaurante, patru săli de conferinţe, un parking. de 680 de locuri, amfi­teatrul Ecole du Louvre şi un lahorator ultramodern des­tinat oamenilor de ştiinţă ce studiază capodoperele muzeului. Decizia de a se deschide magazine > şi restaurante sub pira­mida de sticlă a dat naştere la controverse, negustorii11 fiind prea puţin agreaţi în templul culturii. Dar ideea spaţiilor comerciale a fost' una de succes. Din închirierea magazinelor, convenţiile întreprinderilor şi expoziţiile temporare se în­casează 25 de milioane de' franci pe an. (Proiectul piramidei ce-1 are ca ,autor pe americanul ’ Ieoh Ming Pei a costat 100 de milioane de franci). Şi cum şi bugetul francezilor este sărac, s-a decis să se ia bani de unde există, adică din sec­torul particular. Aşa încît, sub Carusel au fost create galerii comerciale. Afacerea a fost încheiată cu patronul firmei Sa- ari, Christian Pellerin. Ansamblul activităţilor de comerciale reprezenta, anul trecut, 12 la sută din încasările muzeului: 11 milioane penlru concesionarea restaurantelor şi librăriei, 9 milioane pentru mecenat, 2,4 milioane pentru închirierea _ să­lilor de congrese. încasările rămîn In totalitate în adminis­trarea Luvrului. E o idee!•' (m i.) s :

ParaboleORIZONTAL 1. E cev-i ne­

maipomenit-Acoperire de casă.. 2. O damă la locul eî. 3. Purtă­

toare ale morţi 1-E de arvncr,t 4. Element de ordine-învalitoare de cartuşe 5. Amicul din liceal- Primele la şcoală!-Lipsit de va­loare 6. Prima jumătate de csas!- Tare la constituţie-Legătură de capră. 7. Clocotitoare cînd o trec apele-Unu şl o halră!-Lară- te ferecate. 8, învăţaţi cu ner­vii. 9. Om care lucrează De pîn- ■ză 10. Ieşirea sportivilor cîr.d nimeni nu maj defilează.

VERTICAL 1. O femela de aruncat-2. Fruntaş în proiecţia de iepuri 3. Cîntec la ureche­

l i Vin în ajutor 4. O femeie care te . . . Încalţă-Tare fn maferie. 5. Tipic scoţinn-Boala bogaiului- Cruce strîmbă. 6. Stare de des­compunere; Asigură1 . spatele la

stSnă 7. Armata populară s-Luna iunie'-Defectuoasă în felul' ei 8. Are un debit volumim.5-C:>3dă obişnuită 9. Avantaj corect Cale pe care nu se umblă 10. Calita­te diplomatică-Tip de camo S.

Dan nAGAREAN

m

b ...m

t ti i

m /

m

r w m m m

Ef a ' fo s t ta ta !

meu, a e to ry! ion

Fâralaim IlîJProblematica' piesei era .lega­

tă de procesai de la Craiova, intentat conducătorilor partidu­lui comunist. Tata juca în pie- , >ă rolul maistrului Nicoară Si- mion, de îa tipografia la care lucram şi-eu ca uccnic. Intr-una din scene,' tata,; respectiv mai­strul Nicoar\, ir>ifcaia să .i.iâ ia '.a Întrebări per.tru frptul că viu reuşisem să culeg la timp mpts- riaîul pentru tipărire^ unor ma- ’ * nifeste. ÎJialogid .(Jecirgea cam r aşa: .. ' V

— „Marine, Marine,:- unde ţi-e capul, mâi băiatuleir„că .mă Taci de ruşine şi mi-s. om bătrîn.Ce-o să spun tovarăşilor?"

— „Nu-ţi fie teamă, meştere, că doar riu o să rămînă materia­lul necules, doar mă ştii". ‘

Nu ştiu cum se face, dar la unul din spectacole, t-îta, adică r maistrul, îmi spune.

— „Marine, Marine, ia vino tu la mine" şi, nici nna,’ nici două, „pleosc pleosc" îmi arde-"— doua palme peste cap, după ca- V re îşi continuă replica. Poate că momentul creat a fost foarte na­tural sau grimasa şi nedumeri- rea mea caraghioase, cert estecă publicul a izbucnit în aplau- : ze. Eu, nedumerit, îl ' întreb în pauză ce-a fost cu cele două palme, ia care el, îmi răspunde: „Măgarule, nu ţi-e ruşine, am ; fo«.t azi ia şcoală şi am aflat de < la profesorul Patachi că iar ai luat patru la istorie” . Atunci ■ : : initam dat set ma re înseamnă : ;; să joci teatru in familie. Dorinţa : lui era să aibă un băiat ingi- ner şi o fată medic. Aşa ; ; că, în 1953, volens-noiens am ajuns student la Chimie. K-sm să uit niciodată prima zi de curs, ' cînd a intrat în amfiteatru rec­torul Universităţii, doamna aca­demician Drofesor Raluca Rip^n, urmată de toată catedra, de la anorganică. Era O linişte în am­fiteatru de «o auz^a şi miisca, 7, iar noi, toţi studenţii anului I, ,i pătrunşi de emoţie, stăteam respectuos în picioare. După*ce , ne-a făcut semn să ne aşezăm, a aruncat o privire academică pe deasupra tuturor şi, in acea linişte de mormînt a întrebat: - „Care dintre dumneavoastră este /■ studentul Fărâianu Cornel?" Eu -- stăteam lîngă doi colegi de li- : ceu, Vaier Popa şi-, Mihai Rusu care, speriaţi de această . între- - bare, mă cotesc şi îmi fac semn să mă ridic. „Eu sîiit“ , la care : doamna Ripan îmi răspunde:,Eu îl cunosc pe tatăl matale.El a ajuns astăzi un mare ar­tist, vezi ai grijă ca 1- dumneata să nu ajungi mîine un chimist prost*. Această apreciere făcută de un mare om de ştiinţă la adresa tatălui meu mi-a umplut ir.imâ de bucurie,- pentru că mi-am dat seama încă o dată <ît de mult era apreciat acest om, care şi-a închinat întreaga . viaţă familiei şi teatrului'şi prin teatru oamenilor pe care i-a iu­bit din tot sufletul. Şi ei»_Ia rîn*; dul lor, l-au îndrăgit, pentru că au simţit că era un suflet nobil, de om adevărat, un f suflet da român. Cînd s-a stins din viaţă, la 79 de ani, purtat pe braţe de colegii mai tineri p : atund. ac­torii Ion Tudorică, Marin Arjre- lian, Gh. Nuţescu. Octavian Cosmuţa şi aH>i, toţi cei Viniţi să-l conducă pe ultimul drum au aprins o luminare şi au văr* sat o lacrimă în amintirea celuî 'i care cu puţină vreme in urmă îl făcuse să verse lacrimi, no de tristeţe, ci de veselie. El a- fost tatăl meu, actorul, ;îon FB- răianu,. .. , -r-, t

Corncî. FAUAIANU

sîm bă tă . lu n i, 26-28 feb rua rie , fa g . 7 ADEVĂRUL DE CLU

5TJS ,W3P"Îs IbV

Greva, cu sau fără rost P' (Urmare din pag. 1)

către marile confederaţii sindica­le naţionale,, prezintă, acum, as­pecte cu totul diferite. înainte de toate, la nivelul de jos, lucruri­le nu pot fi controlate. O : socie-

-tate comercială sau alta intră sau , nu în grevă, -Dacă fabrica’ mer­

ge, indiferent de confederaţia de

membrii de sindicat care au feri­cirea de a mai avea un loc de muncă să-şi întrerupă lucrul, să piardă bani şi să-şi pericliteze durata statutului (din ce în ce mai preţuit) de angajat. '-Cel mai nefavorabil lucru, din

care aparţine, în cele mai multe punctul de vedere al sindicatelor cazuri, va prefera să-şi „exprime vorbind, este. acelş că lipseşte adeziunea11 la revendicările con- partenerul cunoscut la negocieri.

AGA, cea care ia deciziile cele mai importante, îri calitatea sa de reprezentantă â FPS-uIui -şi FPP-urilor, reprezentanţi exclu-

• sivi ai acţionarilor. Dar acţiona­şi producţia merge. Desigur, nu rit sînt doar acţionari, nu pro- este o regulă, dar liderii sindi-1 prietari ai patrimoniului. Propri- cali nu pot să-i convingă pe etarii de drept, prin Legea 15,

care a rezolvat şi problema pro­prietăţii, sînt persoanele- juridi­ce reorganizate în formulă nouă: regiile autonome şi societăţile co­merciale cu capital de stat. AGA va spune că reprezintă interese­le acţionarilor, consiliul de ad­ministraţie are rolul de a con­duce afacerile firmelor, directorii sînt în aşteptarea noului contract

federaţiei, eventual va face gre- La ora actuală nu se ştie precis de management Singurele care‘ “ “ ! cine este patronul. Ministerul ne- , negociază sînt ministerele, care,

gociază, dezamorsează un conflict, aP°*> P0 declina cu cea maidar cînd să pună în practică ceea mare uşurinţă competenţele pece a promis, trebuie să o facă un teritoriu în care proprietare

. prin adunarea generală a acţio- regiile şi societăţile, iar ac-narilof. Deci, în ecuaţie, a mai ■ ţionari sînt fondurile proprictă-fost . introdusă o'necunoscută: ţii de stat şi private.

vă japoneză, dar nu se va opri nimeni din lucru. Aşa a fost şi-n vara lui 1S93 cu greva declarată de BNS, cînd salariaţii de la „Cluiana" au lucrat. Aşa vor fa­ce de astă dată, probabil, - sindi­catele acolo unde sînt comenzia r» isvamn teSSSt ■■ ® S S S 3

O l e c t i e

d e o m e n i e

SIMPLE ÎNSEMNĂRI

-Cu cîteva timp în urmă, am revăzut la televizor, pentru a -nu ştiu cita oară, spectacolul „Ta- che, Ianke. şi Cadîr1'- de Victor Ion Popa. Acum mulţi ani o urmăream în diferite distribuţii cu o îngăduitoare satisfacţia De data aceasta piesa mi s-a părut mult mai densă, mai profundă şi mai frumoasă. Replicile nu sînt doar spumoase-în majorita­te — ci şi pline de' tîlc, acţiunea raţional, structurată, evenimente- le-mărunte fapte de . viaţâ-curg lin, firesc, logic. ;

Interpretarea-şi în această ul­timă variantă-este magistrală, trei din uriaşii teatrului'1 româ­nesc, Finteşteanu, Giugariu şi Anghelescu, fac o demonstraţie actoricească de cel mai înalt ni­vel.

Mai presus de toate - acestea am recepţionat un semn.; Cred că piesa degajă un suflu de bu­nătate, este un elogiu adus prie­teniei mai presus de orice in­terdicţii rasiale sau absurde ta- bu-uri religioase. Cei y-ai din piesă sînt, înainte de a fi ro­mâni: evrei sau turci, oameni, îşi cultivă sentimentul de ami­ciţie, se opun barierelor . artifi­ciale ridicate de „comunitate", şi îşi perpetuează trăirile afec­tive prin cei care îi urmează. .

Deşi scrisă acum multe dece­nii, piesa mi se pare teribil de actuală. Astăzi, în pragul mile­niului trei, se moare zilnic în fosta Uniune Sovietică,. în Bos­nia şi Herţegovina, în Irlanda de Nord, Germania, sau Spania, din cauza de ' natură confesiona­lă sau etnică. Iar noi, românii sîntem acuzaţi d e 1 intolernnţa etnică, religioasă, noi românii care am avut mari . scritorl, poeţi, pictori,'-evrei; germani, maghiari. ,: Celor care mat aruncă insi­

nuări otrăvite privind tendinţa noastră spre „antisemitism" le recomand piesele lui M'hail Se- bastian sau Aurel Baranga, ver­surile lui Fundoianu, muzici lui Har.y Maiorovici sau pic-nrile’ lui Msrrel Ian cu şi Victor Brau- ner. Pentru că toţi aceşti ,,nero- mâni“ au intrat pe uşa din faţă şi definitiv în cultura nîţnnnTă şi europeanfi. Iar din cin 1 în cînd să privească „Tache, îwke

.ţi Cadîr" de Victor Ion Popa, piesă în care rolul princiinl fii ţinui evreu este jucat cu genia­litate de un evreu; care o viaţă Întrebă a nvut un sinrţUr Meaî — slujirea scenei teatrale blicu- restene-, şi o singură ţară- Ro­mânia.

Dorin ALMAŞAN

LA ŞCOALĂ, DAR Şl LA MITINGUL

DE PROTEST

Sindicatul- Liber ; al Invăţă- mîntulul Preuniversitar Clu­jean, solidarizîndu-se cu acţiu­nile revendecative ale sindica­telor ce constituie CN.S.R.L-1 FRĂŢIA, susţine cele 14 . re­vendicări îndreptăţit formulate şi care sînt probleme majore ce se cer imediat şi responsa­bil soluţionate.' • ;

Membrii noştri de sindicat aparţin unui domeniu de acti­vitate care, în . continuare, este marginalizat ca efect al per­petuării vechii mentalităţi, con­form căreia învăţâmintul n-ar fi- un sector productiv. Drept' urmare, statutul Social şi im - terial al lucrătorilor şi al pen­sionarilor din învăţămînt, sta­rea învăţămîntulUi se deterio­rează continuu. Am slujit- cil dăruire şî ' modestie : menirea' noastră de educatori şi. am pus tot timpul, mai presus, de toa­te, grija faţă de copiii ţării. Drept urmare, în 28 februarie 1994 vom intra în şcoală şi ne vom face, ca întotdeauna datoria.

Chemăm pe toţi membriiS.L.I.P.C. şi pe toţi simpatizan- românesc şi a slujitorilor lui,

Asta sectră în premieră la Teatrul Naţional (ora 19)

„HANGIŢA"Iată-l pe , tînărul • regizor - Tu­

dor Chirilă în faţa . celei da a doua premiere din actuala sta­giune: „Hangiţa" de Garlo Gol­doni. Spectacol în care este aju­tat de Mihai Ciupe — scenogra­fia, Marius Marchiş — muzica,Biro Estera — regia tehnică,Doina Iuşan — sufleur, Iun Vuş- . . . -Inmfnl rrawai SWan- am ajuns sa-i juiuiri • ovtu] ..pesonorizare. Distribuia aduce în = ®oId°ni aşa ca teatrul împotriva scenă două distincte generaţii:Maria Munteanu (Mirandoiina),Adrian Matioc (Ripafratta stu­

dent în anul III, secţia de tea­tru a Facultăţii de Litere Cluj),

'Ion .Marian (Forlinpopoli). Eu­gen Titu (Albafiorita, student anul III), Mariana Popovici (Or-

««sas» ' casce*. «pentru soarta învăţământului

tansa), Irina Wintze (Deianira) şi Gelu Bogdan Ivaşcu tFahrizio),

— Domnule Tudor Chirilă du­pă . „Sam“ „Hangiţa". Un argu­ment pentru Carlo Goldoni.. —M-a deranjat Un lucru. -.

Răsfoind nişte texte legaţi de Goldoni, mi-am rememorat toată povestea revoluţiei teatr-iio pe care Goldoni a declanşat o în secolul XVIII, dorind să lichi­deze un teatru vetust plin de şabloane, kitschuri teatrale, pro­ducţii artizanale în serie mică

. de care scenele Italiei erau su­focate. Mi-am dat seama că noi am ajuns să-l jucăm astăzi pe

ţii noştri" la mitingul' din 28 februarie 1994, ora 13, din Pi­aţa Păcii unde, nu pentru pri­ma dată, vom da glas protes­tului nostru, neliniştii noastre

BIROUL EXECUTIV AL S L*I P C

PREŞEDINTE, prof. STANCA

CONSTANTINESCU

CALITATEA- IMPERATIV AL ZILELOR NQASTRELuni, 28 februarie 1991, ora 9, miei de piaţă în diversa dome-

în aula „Luciân Blaga” a Bi- nii, direcţiile principale de ac- bliotecii Centrale Universitare ţiune în vederea realizării de din Cluj-Napoca va avea loc nuclee de moderatori la nivelul simpozionul-dezbatere , - „Catita- unităţilor...-în domeniul caiHăţu, tea -un imperativ al- zilelor unirea factorilor interesaţi în noastre", organizat de filialele asigurarea- calităţii, mai ales a Cluj ale Asociaţiei Generale a forţelor inginereşti cu cele ale Economiştilor şi Asociaţia Ge- economiştilor, metodologia de rierală â Inginerilor, din Româ- asigurare a calităţii, nia.. Participă reprezentanţi ai Asociaţiei Române pentru Cali­tate, cadre didactice de: la Uni­versitatea Tehnică şi /Facultatea de Ştiinţe Economice din Cluj- Napoca specialişti care se ocu­pă direct de calitate do Ia fir­me din judeţul Cluj şi de la in­stituţii de specialitate., -

în cadrul simpozionului voi fi susţinute 20 de comunicări care vor aborda. p arie largă d» as­pecte referitoare la calitatea produselor în condiţiile e;ono-

ADUNAREA GENERALĂ A VETERANILOR DE

RĂZBOI

Se convoacă Adunarea Ge­nerală a Veteranilor de Război din M. I., Filiala judeţului Cluj, pentru data de 1.03.1994, ora 10, la sediul Inspectoratu­lui de Poliţie Cluj. Comitetul.

c n mBorfaşi după gratii „

Ţigările unui condamnat la moarteIn 1986, în Piaţa Libertăţii o

crimă deosebit de sadică a zgu­duit locuitorii Clujului. Sigur, atunci nu va dat nimic publici­tăţii, mai toţi însâ au aflat că Oltean Benedict şi-a găsit so­ţia în compania amantului. Ol­tean a lovit sec, de mai multe ori, numai în puncte vitale. O. mul a murit îri chinuri groaz-

A greşit — pentru că,-pînă la urmă toţi greşesc ,—, cînd s-a hotărît să spargă autoturismul CJ 01 FJZ, parcat pe strada Ră­săritului. Tacticos, sigur pe el a început 6ă fure din maşină: un pachet de ţigări "LM“, un întrerupător şi un termome-. tru. A fost surprins de către gazdă şi în mai puţin de 24 de

deapsa este comutată lâ 25 de ani — temniţă grea. Vine şi a- nul de graţie 1988, şi odată cu un decret semnat de o minte delirantă, pedeapsa se reduce la jumătate. Mai cu Revoluţia,mal cu comportarea, Oltean Bc- ore, Poliţia a pus ruina pe el. nedict scapă. Ii mai rămîn de ; Parchetul i-a eliberat mandat executat 3 ani şi jumătate. de arestare- Şi mai are de cum-

Ieşit din puşcărie, se întoarce părat multe pachete de ţigări, nice, lîngă amantă, rănită şi ea,' pe strada Byron nr. 14 şi îşi pentru că, sigur, instanţa îl va

Oltean Benedict a fost con- reîncepe activitatea, de hoţ. Atîta ' obliga • să-şi ispăşească şi restul . doar că nu se. poate dovedi ni- de puşcărie cu care a rămas da­

ţi nat te moarte, mic. Şconla Vieţii şi a puşcăriei tur.Proces, văicăreli, , avocaţi, i-au ascuţit simţurile şi operea- t --<■

smiorcăieli- Pînă la urmă, pe- ză “curat11, ' , Radu VIDA«bes is s a ocras rama ix s ? masa stssa tassa « o s wgaai ossaa esessi «eres assa

tn disputa cu taximetriştll

- COKFIJCTUL Â FOST PAR ŢIAL DEZAMORSATIeri dimineaţa, mni mulţi lideri de sindicat,

s-nu prezentat la Serviciu* circulaţie al Poliţiei solîcitînd „revizuirea articolului de Hotărire Guvernamentală, prin care se cerea scoaterea din circulaţi* taxi a maşinilor de peste 10 ani. Sin­dicaliştii nu sînt de acord cu această prevedere, fie şi numai pentru că, susţin dinţii, „nici nu se compară o Dacie d e ! 1 nn cu u* Mercedes de 15 ani11, ^Reprezentanţi al poliţiei rutiere,• pre­cum şi , din conducerea poliţiei municipiului Cluj-Napoca şi-au spus punctul de vedere, su­bliniind că legea trebuie respectată. S-au scos' în evidentă numeroasele deficienţe constatate ntît pe linia respectării normelor de circulaţie şî conduită rutieră, cît şi în cee.a ce priveşte gravele abateri ala taximetriştilor pe linia atestărilor, a respectării altor legi menite să ne asigure în primul- rînd nouă,, clienţilor, siguranţa şi confor­

tul. Să amintim numai câ din 2300 de taxi- metrişti, doar 860 au efectuat inspecţia tehnică.

Liderii sindicali au arătat că şi maşinile sta­tului, taximetre, autobuse şi' troleibuze sînt in­tr-o stare tehnică jalnică, împotriva acestora neluîndu-se nici un fel de măsuri restrictive. S-a opinat că IlG-ul din 30 martie 1990 este îndrep­tat îrripotriva privatizaţilor din domeniul taxi, aplicare,i măsurilor de ' ncadmitere în circulaţie a maşinilor de peste 10 nni urmînd să îngroaşe rîndurile şomerilor.. Comandantul poliţiei municipale, domnul, co* Ionel Virgil Ardelean şî şefui Serviciului cir­culaţie, domnul loan Antonesei, împreună cu lideri prezenţi au căzut de acord ta pînă în 1 iunie taximetriştii să intre în perfectă legalitate.

Badu VIDA

căruia el luptase. Am vrat să fac un spectacol Goldoni, nu modernizat neapărat,; riscînd să rămîn pe aceleaşi şabloane de teatre de proastă calitate, ci un spectacol în care să modernizez viziunea noastră asupra lui fiol- doni. Ah. aplicat. . - peste comi­cul rămas neştirbit, o altă mare, revoiuţie, a unui alt mare ita- lian-Pirandello. Obiectivul regi­zoral a fost ca spectacolul să fie proaspăt, viu; profund. Să ' fie o comedie,, puţin amăruie, numai, prin prisma gonduUană. Am ales ^Hangiţa" şi din moti­ve tehnice, obiective. Am avut nevoie de actori-puţini, specta­colul s-a făcut într-un timp re-' cord, şase săptămîni. Mă bucur că am reuşit să mă încadrez îri, acest standard internaţional.

— Şase săptămîni e un ritm bestial... ■ . - - ■ ■ -• „ *

— Bestial, cuvîntul e bine' ales. Nu-ţi. poţi permite n ici, o , relaxare, ritmul; la noi Sncă riu s-a impus nici pe departe;- Şi cele şase săptămîni. şi-ap pus amprenta. Sper să fie o lecţie de teatru ^pentru toy, că. nu ne mai putem permite luxul de a intra în scenă încărcaţi de ener­giile negative ale oraşului, ale lumii din. jurul nostru. V-%

— în distribuţie se rimarcă două generaţii...

— Bărbaţii cu care ~ : hangiţa lui Goldoni e pusă în relaţie au cele trei vîrste. Este o jongle­rie cu vîrstele spectacola'ui şi, mă bucur că aţi sesizat acest lucru.

Demostene ŞOFRO V

O MEDALIE PENTRU MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA

Ieri la prînz, înaintea şedin­ţei Consiliului local, s-a desfă­şurat o festivitate în cadrul că-

»reia di. Ştefan Cucu, preşedin­tele Federaţiei veteranilor de război din România,. â oferit municipiului Cluj-Napoca o me­dalie de onoare.. Ceremonia, s-a desfăşurat într-o atmosferă des­tinsă, cu participarea consilie-

. xilor, a unor invitaţi şi a nu­meroşi ziarişti. ■

Notes cultural9 Teatrul Naţional, 26 februa­

rie — 4 martie: sîmbătă, 26 fe« - bruarie: Hangiţa, ora 19. Premie­ră i duminică, 27 februarie, oră 10: Lacrima tăcerii; ora 13: Han* • glia; marţi, 1 'martie: Le Jour­nal, ora 19. Spectacolul de dans contemporan susţinut de Com­pania Szerelem; spectacol în co­laborare cu Centrul Cultural Francez: joi, 3 martie: Săptămî- na luminată, ora 19.

« Opera Română, 26 februa­rie —• 4 martie; luni, 20 februa­rie Tosca, ora 18,30.

O Universitatea populară pre­zintă luni, ora 17, expunerea: Din tainele vieţii şi ale univer­sului (II); Prezintă prof. Maria Florescu; ora l3, expunerea;; Popasuri prin capitale europe­ne. Prezintă cu diapozitive ing. Bogdan Onac. '

«» Teatrul de păpuşi ?uck prezintă duminică, ora 12: Dum­brava minunată (secţia romănă),

ADEVARUL DE ClUJ

Prelungirea agonici„Să fie „ambiţul personal" al d-lui Stoica mai

puternic decît devotamentul, adeseori scos în re­lief, al aceluiaşi, faţă de interesele celor ce s-au ha/ardst în aventura „C.iritas'-? Altfel nu se ex­plică de ce refuzul administraţiei bucureţtcne de• j y găzdui se repercutează atît do dramatic asupra milioanelor de deponenţi din filialele ce i-aiv făcut gloria, în provincie, nu justifică răzbunarea pe coi care, cu mirajul rapidei îmbogăţiri în ochi, l-au Urmat şi sînt dispuşi încă să-l urmeze orbeşte. Deo­camdată, aşa cum era firesc să observe şi alţi zia­rişti, „Caritas" plăteşte doar cu promisiuni şi, prii <ru deponenţii filialei din Cluj-Napoca, timpul de aşteptare se apropie necruţător de opt luni: cîte parastase puteam face în acest' interval firmei ca­re, cu toate succesele'ei, se dovedeşte la fel dc şubredă, la fel de puţin originală în evoluţie şi destin, ca toate suratele amăgitor numite „jocuri do înti ajutorare"? ŞI, mai ales, cars se dovedeşte la fel de hite-pierNoare?

Probabil că răspunsul la multele noastre între­bări îl reprezintă tocmai Capitala, acea uriaşă sur­sa de fonduri cu generozitate oferit de zecile, poa­te sutele de mii de noi deponenţi creduli, fonduri ce l-ar fi potolit, o vreme, pe nesătuii clujcni, Ku- nedorenl, craioveni „cu vechi .state. de aşteptare"Io porţile „Caritas" din Cluj-Napoca. Şl nu no în-, doini că zecile, poate chiar sutele de mii dc ama­tori de îmbogăţire s-ar fi îmbulzit cu obolul la casieriile „Caritas", cum au făcut-o odinioară la sediile EI Dorado-ului clujean. Aici poate fi intu­it jl detaliul deconspirator al „formulei sacre" îr. care-1 place să se învăluie, secretos, patronul fir­mei în c.iuză. Bucureştiul este, după toate proba­bilităţile, elementul decisiv al propensiunii terito­riale a jocului, propensiune ce i-ar putea asigura Incă un timp supravieţuirea' („Mai lasă-mă un ano­

timp, un an, un timp" — vorba poetului). La o lucidă apvericre, zona clujeană, în general tran­silvăneană a jocului pare a fi complet secătuită, aici sîr.t numai „consumatori", numai creditori ce-şl aşteaptă enormele ilobîiui promise, şi prea puţini deponenţi, mii „investitori'1. „Formula secretăf“ a d-I»i .Stoica are ea termen obligatoriu propensiu­nea; do ia sine. înţeles si cea teritorială, iar cind aceasta e împiedicată — prin mijloace administra­tive, prin imixtiuni gazetăreşti sau jocuri de in­terese politice — eşafodajul - se năruie, întregul circuit întră în colaps, fiindu-i afectată însăşi ba­za, progresia- geometrică a participanţilor.

Amînătile politicoase, pretextele cu caznă găsite pentru întreruperi, schimbări de sedii, reaşezarea cîştifjurilor etc. nu pot ascunde agonia şl este re­gretabil tă tocmai comunicatele „justificative" ale conducerii „Caritas" mărturisesc această agonie, prin neputinţa respectării nici a unei promisiuni. Cu cîteva 2ile în urmă, un comunicat „Caritas" a- nunţa, sub titlul mobilizator „CARITAS îşi reia de azi activitatea" că din chiar ziua apariţiei co­municatului, respectiv 22 februarie, „activitatea privitoare la înscrieri va decurge peste tot" — plă­ţile propriu-zise urmînd a fi reluate la 25 februa­rie. Miercuri 23 februarie. însă, pe o vreme înso­rită, de-ţi făcea plăcere să te aşezi la o coadă fie ţi doar pentru a depune bani, la sediul din stra­da Plevnei al firmei „Caritas", nici urmă do acti­vitate, doar poarta încuiată şi paznicul dînd expli­caţii plictisite, mereu acelaşi „Nu ştiu". Comuni­catul din 24 februarie, prin acel NU hotărît, scris şi rostit, cu majuscule, aniînă sine die reluarea plă­ţilor şi face Inutile orice alte scamatorii verbale. O nouă prelungire a agoniei?

COMENTATOR

KS. In ciuda promisiunilor făcute, „Mesagerul" de ieri nu a mai transmis nici un mesaj. Tăcerea mieilor...

, Joi, 24 februarie, a apărut cel, dinţii număr al publicaţiei „Ga­zeta Afacerilor", săptămînal - al Camerei de Comerţ şi In3ui.tric Cluj, destinat, în exclusivitate, oamenilor de afaceri.

Din sumarul numărului te de- - but am reţinut: Scrisoare deschi­să (semnat de preşedintele C.C.I., Ioan Muntean), Agenda Camerei

„GAZETA AFACERILOR" - O NOUA PUBLICAŢIE CLUJEANA "liberă Cluj-Napoca, Departamen­tul Relaţii Interne şi Internaţi* onale ş a.

„Gazeta Afacerilo'r", apărută In patru pagini, cu un spaţiu pu­blicitar mai restrîns,-oferă citi­torilor săi informaţii interesante

'şi..utile,‘direct de ia sursă. Redacţia

„Adevărul de Cluj"

de Comerţ şl Industrie a jude­ţului Cluj, Agraexpo ’94 — Pri­mul tîrg internaţional din acest an la Cluj-Napoca, Tîrguri şi expoziţii (calendarul tirgurilor internaţionale In lunile mantie, aprilie, mal ţi manifestările ex- poziţionale interne în luna mar­tie), o rubrică de cereri şi ofer­te, Bnnca „Transilvania", Zonii

SÎMBĂTĂ - LUNI, 26-28 FEBRUARIE, PAG.

Ziua apărăriiLa 2fi februarie 1933, prin De­

cretul Regal nr. 468 se aproba „Regulamentul apărării pasive contra atacurilor aeriene", _ act prin ■ care s-a legiferat înfiinţa­rea Apărării Pasive, care ulterior a primit denumirea de Apărarea Civilă.

Pe timpul celui . de-al 'doilea război mondial, formaţiunile de apărare civilă, alături de armata română, şi-au adus o importantă contribuţie prin măsuri.şi acţiuni specifice, care au redus mult pierderile în rîndul populaţiei ci­vile şi distrugerile de bunuri ma­teriale.

Cutremurele de pămînt din 1940, 1977, 1986 şl 19S0, inunda­ţiile catastrofale din 1970, 1S75 _ şi 1991, catastrofele şi alte eve­nimente grave din economie, în special cele din industria chimi-, că şi petrochimică, minerit,, hi­droenergetică, transporturi et.c. au fost tot atitea prilejuri ‘ .de acţiuni privind prevenirea, pro­tecţia şi intervenţia în folosul' salvării oamenilor si valorilor materiale şi, din păcate, pentru a se constata neajunsuri chiar . majore, în concepţiile de orga­nizare, înzestrare, pregătire şi funcţionare a sistemului apărării civile.

Deschiderile survenite după de- cembrie 1989 sînt destul de'În­semnate şi in domeniul apără- j rii civile, atît în plan intern cît şi extern, dar din păcate sîntem , cu totul la discreţia urmărilor : acestei perioade grele,; extrem de grele, de tranziţie. , '

Iar. dacă au7 apus perioadele cînd eram tributari unor anu­me sisteme de organizare şi pre­gătire (de import),' tot atît de a- devărat este că oricît. de inde­pendenţi, originali şi de noi în­

şine am fi pe plan .conceptual, trebuie asigurate, încă din timp de pace sau înainte de produce­rea (pentru a ' cîta oară?) unor calamităţi sau catastrofe, fonduri substanţiale, cu caracter de con­tinuitate, pentru realizarea unor măsuri de apărare civilă credi­bile, viabile, eficiente. Acestea ar trebui materializate într-un fond de adăpostire cuprinzător şi cu o capacitate de rezistenţă Ia erme din ce în ce mai distructi­ve, în sisteme, şi mijloace de în­ştiinţare — alarmare moderne şi oportune în erico situaţii, în for­ţe şi mijloace de intervenţie bi­ne pregătite, dotate' şi cu Înalt grad de mobilitate. : -

Dacă am mai adăuga dorinţa ca problemele apărării civile-să' iie prezente in mijloacele de in­formare În masă pentru cunoaş-, terea de către populaţie a situa­ţiilor de apărare civilă şi a mo­dului de comportare în cazul a- cestora (conform principiului că „secretele" apărării civile sînt secrete publice) precum şi do în­cheiere a anilor de aşteptare pentru adoptarea proiectelor Le­gii protecţiei civile şi Legii pro­tecţiei şl intervenţiei la dezastre, iată pe scurt gîndurile şi senti­mentele eu care întîmpinăm a61-a aniversare a apărării civile din -România.

Li. colonel Ioan SAVIN

P.S. Mulţumim şi pe această cale poliţiei, . staţiei de salvare Cluj, RATUG şi ’UM comanda­te de dl, It. col. Ion Teodorescu pentru sprijinul deosebit acordat în acţiunea de neutralizare . a ..arsenalului" de bombe de la Sănduleşti din săptămina trecu­tă; "... . '

FILIALA DE REŢELE ELECTRICECLUJ-NAPOCA, Str. Memorandumului 27

Aduce Ia cunoştinţă agenţilor economici (mici consumatori) următoarele:

© in perioada 1-20 martie 1994 în municipiul Cluj-Napoca se va citi indexul grupurilor de măsură în vederea facturării consumului de energie electrică din lunile decembrie 1993, Ianuarie şi februarie 1994.

© Rugăm să se asigure, ' din partea consumatorilor, accesul la grupurile de măsură.

® Agenţii care nu au cont la bancă şi achită numerar la casieria centrului ,sînt rugaţi ca în perioada 28.03. • 8.04.1994 să se prezinte pentru achitarea facturilor.

Programul casieriei:

CENTRUL DE CALCUL ELECTRONICStr. Republicii Nr. 107, tel. 195477

organizează următoarea serie'a cursului deFORMARE. OPERATORI PC

începînd cu data de 7 MARTIE.Reduceri de tarife pt. persoanele particulare!

(6429)

LUNI, MARŢI, MIERCURI, JOI orele: 8-12; 14 -19 VINERI - orele: 8 -12.

în ultima zi lucrătoare din lună CASIERIA ESTE ÎNCHISĂ..

(115)

_____ Str. Brassai S. nr.7vinde prin licitatie publica, la data de

7 MARTIE 1994, orele 10, la DEPOZITUL din str. Stephenson nr. 4-6:

« MAŞINI DE CUSUT INDUSTRIALE Şl CASNICE

a RAFTURI SI ALT MOBILIER 5 RĂZBOAIE DE JESUT MANUALE, URZITOR s, î MESE DE CALpAT DIN LEMN

informaţii sunllmentare la tal. 116517.

m

Anunţă TQAGEDEA LA flOQŢI pcntnj desemnarea', câştigătorilor la 'TOMBOLA MAC'n^OEULUI^, |îo data dc 1 MADTIE 1994, ia sediul firmei din

M i! 21 Decembrie 1989 nr. 67, orele 13.Jbformaţii la telefoanele firmei, după ora 15.

i TAVI-TOURS REISEN, FIRMĂ GERMANĂ ! î Efectuează TRANSPORT PERSOANE şi COLETE J J ÎN /D IN GERMANIA. g| Informaţii orele 14-20, tel. 095/114871. (6569) ■

$ { .S ? L .Q .C -L ‘ - Q fţe r C acoaie ta fidtaţie HXKUl IfAjjptâ&tâ ntru activităţi economice în supr-

32 mp. in cadrul Căminului nefakifyti din str. Victoriei ttrS. jUdtaţia

va avea toc tn data de 10 ''94, ortfe 10 (a sediut wy/iatii din str. M/Eminescu nr. 1

ţd>&£1832, 2jt91$. (eso4)

S.C. RUTTRANS S.A. CLUJ-NAPOCA Calea Baciului nr.47, Tel. 185015

EXECUTĂ LUCRĂRI REPARAŢII:» autoturisme orice tip

» tlnichigerie » mecanică » vopsitorie

*> utilaje teraslere » Instalaţii hidraulice » confecţii metalice

» carosări auto » motoare termice

ÎNCHIRIAZĂ pe COMANDĂ FERMĂ sau CONTRACT:

B autodubă mixtă 7 to Ei furgoane deschise 20 tc S automacarale hidraulice

H autopompă de beton f l autobetonieră 5,5 mc ffi autorem orcher 40 to

B utilaje terasiereVINDE:

B malaxoare de m ortar 1601 cu m otor electric 380 V

. ASIGURĂM PROMPTITUDINE ş i CALlfATE! (7318)

se deschide fn —^Piaţa Muzeului nr. 4

un RESTAURANT CUspecific C H I N E Z E S C ,

preţui unui meniu cosfînd 7000 lei si cuprinde 5 feluri de preparate chinezeşti la alegere. Tn primele 3 zile se vor vinde' locurile din

restaurant cu antlcipatie începînd cu data de 24.02.1994, între orele 10-17. (Servim şi vodca

SÎMBĂTĂ - LUNI, 26-28 FEBRUARIE, PAG. 9 ADEVARUL DE CLUJ

Doriţi să oferiţi celor dragi C A D O U R I • sau sâ vă înnoiţi gospodăria f

V ă a ş ţ& p îă m I

, . VIZITAT! MAGAZINUL NOSTRU • al S.C. CASA DE EDmJRĂ

Mat "NAPOCA" S.R.L.»*jr»*. - ş şa m zs fr& l ; i

faseste si(la parterul redacţiei ziandui ■ADEVĂRUL DE CLUJ', unde se sectorul PUBLICITATE). -

m putem oferi un bogat sortiment de diferite produse de îmbrăcăminte, încâltâminte şi electrotehnice, de CEA MAIBUNA CALITATE ! si la PRETURI AVANTAJOASE !

REGIONALA ■ DE €A î ; - FERATE CLUJ

Organizează în data de 31.03.1994 orele 10, ' în Staţia CFR Cluj-Napoca, licitaţie publică cu

strigare pentru închirierea:

B Teren pentru chioşc ABC S = 5,8 mp R Două terenuri pentru chioşcuri! dulciuri a

cite 5,8 mp H Parcare auto S ^ 156 mp . -.@ Parcare auto S = 300 mp H Spaţiu chioşc ABC S = 4,10 mp Q Spaţiu chioşc ziare • tutun S = 5,88 mp @ Spaţiu pentru grup sanitar S = 54,50 mp H Spaţiu Tehnofarm S = 11,40 mp B Teren tonstă ziare S = 2 mp (9 Grup sanitar Gara Mică S = 77 mp 13 Teren depozitare marfă S = 9652,5 mp E3 Teren depozitare marfă S = 2480 mp 13 Teren şcoală de şoferi S = 867,25 mp

- La licitaţie pot participa numai persoane fizice sau'juridice autorizate să înfăptuiască acte de comerţ.. Dosarele de participare la licitaţie se depun pînă la data <Je 21.03.1994 la Regionala CF Cluj, Piaţa Avram lancu nr. 17, camera 8.

Caietele de sarcini se vor procura contra cost de la Staţia CF Cluj-Napoca.

w / j im ms.c. ProdKOMB s.r.l. Cluj-Napoca

Str. M.Emlnescu nr.5, tel. 095/11.61.60; 14.57.90, .

Vă oferă cu LIVRARE PROMPTĂ:1. VITRINE FRIGORIFICE ORIZONTALE $1 VERTICALE2. OOZATOARE OE SUCURI sl REFRIGERATOARE DE BERE3. CONGELATOARE, FRIGIDERE, COMBINE FRIGORIFICE4. ESENŢE PENTRU BĂUTURI RĂCORITOARE5. LINII DE SNACK-BAR; CUPTOARE PIZZA ţ.a.

Toate produsele sînt noi. GARANŢIE IZ LUNI. REDUCERE DE PREŢ 15 %. (46883)

/Flrma germană GABOR-REI5EN, transportă săptâmînal persoane RomâniarCermania si retur. Telefon*. 11-24-08

SOCIETATEA ROMĂNO-GERMANĂ . ■TRANSCONEX* S.A.

transportă persoane în GERMANIA pe rutaCLUJ-PRAGA-KARLSRUHE

Primeşte comenzi pentru PIESE SCHIMB AUTO IMPORT

Relaţii latei: 111-713, sau atr.DoJa 10, între orele 8-16. (6016)

S.C. "MONA" S.R.L.Anunţă că s-a redeschis

"STEAUA ARDEALULUI" (fost Motel GILĂU),câre va invită, oferindu-vă o gamă sertimentefă variată de PRODUSE CULINARE (specialităţi) şl BĂUTURI ALESE. Orar ZILNIC: 10-22. (7425)

S.C. NÂPOPÂN SACu sediul In Cluj-Napoca, str. Berăriei nr.6,

anunţă:ADUNAREA GENERALĂ Â

ACŢIONARILOR va avea loc în 12 MARTIE 1994, ora 10, la sediul

societăţii, cu următoarea ordine de zi:1. Analiza economică pe baza bilanţului de laj

31.12.1993-raportuladministratorilor. '2. Aprobarea contului de profit şi pierderi şi

repartizarea profitului net realizat în 1993.3. Aprobarea bugetului de venituri şl cheltuieli

pe 1994.4. Raportul cenzorilor.5. Aprobarea programului de Investiţii şl

modernizare pe anul 1994. :

, . 1 CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE •• i_ . ; -(6767)

( ? — ..................— ----------— ^S.C. T R O D W N A L C O " S.A. C lu j

anunţă LICITAŢIE în data de 3.03.1994, -orele 1h pentru

P evaluare patrimoniu şi întocmire studiu de fezabilitate în vederea privatizării.

Ofertele se depun în scris la sediul societăţii din str. Traian nr.36 Cluj.

Informaţii, latei. 134787..(93)

d J

s.c."URSlIS" s,a. Cluj-Napoca ' vinde ;

SACI DE IUTĂ de 50 kg lapreţul de 800 Iei/bucată.

Vînzarea se face la sediul societăţii din ,; str. Mănăştur nr. 2-6.

Informaţii la tel. 167994 -167766; int. 151. ■ ^

Ş.C. COMAT CLUJ S.A.Str. Traian Vuia nr. 206 Cluj-Napoca

organizează LICITAŢIE CU STRIGARE în data ,, de 4.03.1994, ora 10, la sediul din str. Traian

Vuia nr. 206 pentru MIJLOACE FIXE DISPONIBILE şi pentru casare

^ din categoriile 3-9 cum sînt: J

TRACTOARE RUTIERE, REMORCI DIFERITE TIPURI, GRAPE, PLUGURI, AUTOMACARA

AM- 5 , AUTOFURGONETĂ ARO-320, ELECTROSTiVUlTOARE, MOTOSTIVUITQARE,

CÎNTARE, REDRESOARE*, MAŞINI de CALCUL, TEHNICĂ de CALCUL, XEROX

ELECTROMUREŞ, MAŞINĂ de SCRIS OPTIMA, MAŞINI DE FACTURAT, UN»

AUTOMATE DE TRANSPORT CU ROLE, LOGIl . ş! RAFTURI METALICE, pentru depozitare,

APARATE DE ALIMENTAT COMBUSTIBIL, jNTERFOANE, MULTIMETRE, MAŞINI de

GĂURIT PORTABILE etc.

Lista completă clj preţurile de început a licitaţiei, _ se poate consulta la poarta societăţii din

str, Traian Vuia nr. 206 şi cea din str. Cantonului nr.3 0 , iar alte detalii tehnice sau condiţii de •

participare se pot primi zilnic între orele 7 • 15 la telefonul 146138/117.

(69311

A i,, l A .. H U E C I U jSÎMBĂTĂ - LUNIf 26-2B FEBRUARIE, PAG. 10

Vinzâri

• Cumpăr certificate pro­prietate avantaj1» . Telefon17-88 8G. (6396 E)

• Cumpăr cupoane FPP 4 Muntenia şi vînd cnpoane FPP 1 şl :i Banat ţi Transil­vania., Telpfoir 15-25.17 ora8-16. (7377 B)

• Cumpăr ţi vînd certltl cato proprietate. Telofon 15' 25-17 ora 9-20. (7377-0)

• Casă de vînzare cu gră­dină, ocupabilă. Informaţii zilnic str- Iris nr. 14, urgent. (7016-A)

• SC Ilram SRL i vinde a- ctimulatoare licenţă Sam­sung. 12 V/IM AH la preţul de 120.000 lei. Garanţie 6 luni, telefon. 14-47-13 intre orele 10-15. (7027.A)

• Cumpăr certificate pro­prietate, preţ negociabil. Te­lefon 15-11 0€. (7247-G)

• Vînd'' parchet de fag şl stejar. Telefon 14-73-26; 15- 75-11. (6802) - ■ ■

• Vînd magazin 30 mit, raf­turi, tejghele, eoşirrî pe Moţi- lor 107. 12-14. (6809) _____

• Vînd lemn pentru foc str. Calea Dorobanţilor ' nr,26, tel. 11-64 86- (6883)

• Cumpăr maşină de scris mecanică, marca Consul, por­tabilă, dicţionar maghiar — român,, dicţionar Juridic. Dr. Pop, ediţie 1927-1929. român— maghiar. Telefon 11-03-28, seara.' (6932)

• Vindem Ia domiciliul cli­entului ţiglă, ciment, fier-be­ton, parchet, generator sudu ră. Telefon 13-13-71. (89201'

• Vînd apartament 2 ca­mere, confort, semicentral. Telefon 11-72-48. (6910)

• Vînd lambriu deosebit, preţ 7.500 mp. Telefon 18- 37-27" (6935)

0 Vînd cărămizi, geamuri, uşi, proiect casă, teren, ţevi de apă, etc. Telefon 12-05.54 (7461-A )____

Vînd acţiuni URSOS, maşină injectat. Telefon -13- 91-59. (7062) -

• Vînd spaţiu comercial amenajat, compus din două Camere fa parterul anul bloc situat pe 'str- Rapsodiei, în cartierul Zorilor. Informaţii la telefon I2 31-36. Plata în valută, eventual iii rate. (6962)

O Vînd ustensile pescuit 't>alwa“ , muscărit, 10 plăci

furnir 125 x. 200 x 12. Tele- fon 18 57-14. (7734)

• Cumpăr garsonieră cu telefon Ofer 4500 — 5500 DM sau apartament 2 camere cu telefon. Ofer 8 000 — 9 000 DM. Tei. 18 03-36- (7741)’

• Vînd un autolransforma- tor reglabil la 220 V, 18 A ((Misiunea reghită de la 0 — 280 V şi ui» poliior electric de mină la 380 V. Telefon 18-17-2G. (7719)

o Vînd 4 uşi brad (2,10 x 90 X 17) preţ 110 000 lei buc. Tele­fon 13 74-61; 17-77-03. (69)5)

• Vînd Fiat Tipo an fabrica- ' ţie 1090, prpţ negociabil, 7.500 DM Informaţii la tel, 16 60-97. (6908) :. .. ■. • Vind brăţării, ianţ. inel, de­osebite. Tel. 16-16-06. (6927) -

• Vînd sau închiriez aparta­ment ultracentral 2 camere, etaj 3, ultrafinisat cu linie tele­fon internaţional pentru firmă sau studenţi străini, contract de închiriere minim 3 ani. ma­xim. 5 ani, cu plata anticipat în Iei sau valută, 15-58-03 între o- rele- 18-21 sau 19-40-80 între o- rele 9-18. (6850)

• Cumpăr apartament în Pia­ţa Cipariu,' blocul în construc­ţie. Oferte Ia telefon 15-63-76 — mesajul poate fi înregistrat de către robot dacă nu sîntem aca­să. Menţionaţi numărul de tele­fon unde să vă contactăm(6875) ‘ .

• Vînd apartament 3 camere, confort I , . finisat. Str. ; Paring. Telefon 16-43-86, după ora 15. (7454) ‘

• Vînd trandafiri altoiti Ra- coţi >10. (7452)

• Vînd frigider Siemens 180 litri, nou, TV color marca So­ny, cu ecran trinitron, tip Sport, diagonala 31 cm, în stare perfec­tă, 20.000 ft. sau 3 000 shilingi. Familia Păşcută. Telefon 13-78-60. (7450)

© Vind casă cu grădina, vad imn de privatizare. Telefon 12-32-91. (6851)

• Vînd tractor UM 650, cu re­paraţie capitală, efectuată, are remorcă,’, plug, disc, grapă, preţ8.000.000, negociabil. . Informaţii Ia tel. 15-12-50, după ora \ 17-- (6922) -

• ~Vind apartament 2 carcere, cartierul Gruia, confort; par- \ chet, faianţă (ne)mobiIat. Tele­fon 13-97-13, numai 17-20. (6921)

c Vînd casă cu spaţiu comer­cial, în Gheorgheni. Telefon 15-16-60. (6914)

• Vînd Oltcit Club .11H , pen­tru piese' schimb. Telefon 14- . 55-31, orele 8-16. (6913) -

0 Cumpăr apartament $ ca­mere, ofer 18.000.000 lei Tele­fon 16-00-37. (7388)' *

• Vînd orgă Armon dublu manual, şi maşină electrică de­scris IBM Telefon 13-67-21.(6943) ' •

• Vînd pîăci azbociment. Te­lefon 12-36-23. (6946) .

• Vînd aparatură loto.' Tele­fon. 14-39-59. (7458)

® Vînd /casă, apartament cen­tral, apt privatizare. Telefon 14-78-96. Agenţia . Primordial (7060) - ‘

• Cumpăr talon Fiat Panda 34 sau 45, Telefon 14-78-97.(7060-A)

• Vînd apartament 3 cartiere,' finisat şi garaj, Gheorgheîii sau schimb cu 2 camere, plus dife­renţă. Tel, 14-20-60- (7059)

• Vînd în , Oradea, zonă cen­trală, apartament 4 camere, de­comandate 2 băi, terasă, balcon, parchet, gresie, faianţă, telefon, TVS, etaj T, preţ 23 000 D M In­formaţii la telefon 099 — 12-61-82, orele 8-12 sau 099 — 14-66- 77, după orele 16. (7058)

• Vînd tractor U 650 M, plug, remorcă, disc, grape.' Telefon 095316210 (16-23), (7057)

• Vind dulapuri, măsuţe,gar- nitură hol, aragaz. Telefon 15- 48-06 sau 13-93-19, între 10-18 (7462)

« Vînd player Funai, nou. Te­lefon 11-23-86. (6956)- • Vînd apartament 2 camere,

decomandate, cu parchet, tele­fon, In str- Tarniţa nr. 2, - etajII, Grădini Mânăştur. Informa­ţii la telefon 18-72-20, între o-' rele. 20-22. (6954)

• Vînd apartament 2 camere, confort 2, cu telefon. Informa­ţii Ia telefon 17-33-06. (6953)

O Vînd maşină de tricotat, cu 360 ace şi tuicâ de prune. Tele­fon 18-26-28. (7714)

• Vînd apartament 3 camere, separat, grădină 2300 mp. Tele­fon 16-54 19, seara. (7713)■ ® Vînd dulap combinat Te­lefon 14-17-60, (7756) ‘

o Societate comercială vinde calculator AT 286, casete şi sti­cle bere, cartofi, veselă, taci- murj. Telefon .11-11-27, (6975)

• Vînd Renault 18 automa­tic 12 CJ, .preţ 600 dolari- Tele­fon 18-22-33, după ora 19.. (7765)

• Vînd Talbot Solara 1983, vama achitată, preţ. - conwna- bil. Telefon 31-61-83. (7760)

• Vînd apartament str. Horea,2 camere, parchetat; gresie, fa­ianţă, mobilier hol comandă, tele­fon, TV cablu. Vînd casă cu 'grădină în Turda. Telefon 15-79-20, orele 9-17. (7757)

• Vînd junUers baie, stare bună, orele 10-18 Telefon- 19-60-51. (7754) ‘

• Vînd scuter Stela 300.000 şi mobilă antică din lem» din cireş, la preţ, avantajos. Infor­maţii telefon 12 3-136 (6934)

• Vînd 2 camere, str. Donath11, bloc M 4, ac. V, etaj 4, ap. 79, cu telefon. Vizibil duminică10-13. Informaţii tel. 16-91-93. (7717)

• Vînd său schimb aparta­ment 4 camere, confort sporit, cu apartament 2 camere plus diferenţa. Telefon 12-15-22. Preţ informativ 28 milioane. Nego­ciabil (7718); • Vînd casă' Telefon 14-81-59. (7724)

o Vînd Talbot Samba, piese. Telefon 16-10-42. (7728)

• Societate comercială cum­pără vitrine frigorifice şi dula­puri frigorifice. Telefon 19-55- «L (7730) ~

• Cumpăr enciclopedie psihia­trie Gorgos, voi. I şi IV. Tele­fon 14-35-09. (7746)

• Vînd sau schimb urgent - garsoneiră confort 2 cu'aparta­ment 2 camere confort I. " Ofer diferenţă. Telefon 17-80-33, în­tre orele 16-19. (7750)

• Vînd Ford Sierra combi1988, model nou, 62.000 km, 8905 DM- Telefon 11-99-92. (7763)

închirieri

• Societatea TO Stechi ca­ută spaţiu -pentru restaurant să fie pînă ta 100 mp. Tele­fon 17-53-55 de Ia orele 18-21. (6350-D)

• Firmă mixtă caută pen­tru închiriat casă particula­ră aproape de centru cu te­lefon. Telefon 12-33-95. (7045. A)

O Caut de închiriat casă particulară sau apartament. Tel. 19-62-72. (7232-B)

• Dau în chirie aparta­ment două camere în Grigo- rescu- Plata In valută anti­cipat Tel. 18-25-47. (6898)

• Doi studenţi greci cău­tăm apartament cu 2 sau 3 camere, în Zorilor în zona centrală sau în Grigorescu. Tel. 18-71-33. (6929)

• Dau în chirie apartament cu două camere mobilat, TV ca­blu, telefon în cartierul M5- răşti. Plata în valută anticipat pe un an şi' apartament cu o cameră mobilat în cartierul Mă- răşti. Plata în lei. Informaţii Ia telefon 13-83-36. (7424)

0 închiriez apartament 3 ca­mere Mărăsti central cu . tele­fon, TV cablu. Telefon 15-17-9» orele 17-21. Plata anticipat 1 an.

■ (6829) ■• Dau în chirie1 pe valută a-

partament două camere con­fort, Mârăşti central. Telefon11-34-30. (6844) -

o închiriez garsonieră, cu te­lefon şi ultraconfort Telefon 15- 77-81. (6919)' • Familie tînără, căatăxft îţi

Gheorgheni, apartament 3-4 ca­mere, mobilate, ctl telefon. Re­laţii Ia tel. 14-86-65. ((3924)

9 Dau în chirie apartament cil două camere-, în cartierul Zori­lor. Tel- 16-08-05, între-orele 16-18. (6926) ;

» Studente, căutăm garsonie­ră (2 camere)' pentru închiriat (plata Iei) Telefon 15.95-91, o- rele 15-18.' (6944)

• Student- străin caut aparta­ment în zona Plopilor, Panduri­lor, • Grigorescu, <ru două came­re, cu telefon si ca garaj. Teie-

' îonaţi 17-11-73/ (7T «) /•_' 0 Familie tineri căutăm gar­

sonieră de închiriat preţ conve­nabil. Tel. 14-35-09. (7746-A)

' « Caut apartament de închi­riat, mobilat satt semimobilat şi garsonieră fn zona Mânăştur. Telefon 17-14-13, după raasS. (775i) v-

« Student grec, caut aparta­ment cu trei camere, în cartie­rul Zorilor. TeL 12-73-18. (7232)

9 Dau în chirie apartament ctt trei camere în Zorilor. Pla­ta în valută- Telefon 12-11-15. (7723).

• Caut, ih sate, camere de închiriat pentru magazin mixt. Adresa: Dorobanţilor 109, bl. 15, ap. 18, Cluj. (7753)

- • Caut de închiriat aparta­ment de 3-4 camere semimobi­lat, pentru termen lung. Ofer maxim 100.000 lei pentru o lună. Telefon 12-43-84- (6761)

9 Caut de închiriat garsonie­ră mobilată sau nu. Relaţii te­lefon 13-58-19 între orele 17-20. • (7031)

• închiriez apartament 2 ca­mere decomandate ultracentral, mobilat, telefon, plata anticipat. Informaţii telefon 14-38-72 (7035-A)

o Caut pentru închiriat garso­nieră. Telefon 11-41-23 între o- rele 9-14. (7055) .

• Familie medici căutăm să închiriem apartament. Plata în lei- Tel. 16-40-23. (6878) '

e Dau în chirie. în casă par­ticulară două camere plus ane­xe, telefon, frigider, mobilat. în cartierul A. Mureşanu, pe valu­tă sau echivalentul în Iei. Păs- trati anunţuL Telefon 17-83-10. (6934)

• Cîierche personne par- lant francals pour donner cours de quitare et*ou de plano. Je possede Ies deux Instruments. Tel. vendredl— (undi 18-18-80 ct mardi — jeudi 0990 — 1-45-90. (7759)

9 Cherche pour la pdriode du 20 au 27 mars 1994 un(e) traducteur (trice) — inteprete trilingue, roumain — russe— francals, disponible pour m'accompagner ‘sur Ies trois districte: Cluj, Bis(ri(a, Să­laj. Pour tout contact, adre- ssez-vous â M-me Vădan Ma- ria fel. 19 85-14; 19-75.35, du lundi au vendredi, de 9 â 17 heures. (7558)

• Curs de autocontrol du­pă metoda Silva. Autosuges­tie medicală. învăţare efi­cientă. Tel. 14-28-80. (6910)

0 Posed spafiu, vad bun, pentru alimentară. Caut aso­ciat. Tel. 12-05-54. (7401)

• Nou. Jaluzele plastic tip Nckerman, color, rulou lemn. Telefon 16-39 34. (7726)

• Execut lucrări de hidro, izolaţie* Telefon 15-35-90. (7754)

• Atracţie turistică europea­nă! Chiar pe mâlul lacului Sna- gov de vînzare 6400 mp teren excepţional pentru construcţie hotel, restaurant plajă, debarca­der. Telefon 15-56-35. (6870)

9 SC Zoofruct Baciu, secţia Construcţii, execută lucrări de eonstrtictii, instalaţii apă canal, confecţii metalice, garaje, închid balcoane, garduri, porţi patule (coştei) pentru porumb CTC. Telefon 13-09-38; 13-42-47., (7719)' o închid balcoane complet. Telefon 17-37-73. (7720)

o Angajăm îngrijitoare se­rioasă. pe termen nelimitat la blocul str. Tineretului 70, cu 4 scări, 4 etaje, de la 1 martie. In­demnizaţie negociabilă. Telefon14-11-3$. (7737) ..

• Angajăm îngrijitoare se­rioasă pe termen nelimitat Ia

' blocul str. Uniri! 21, cu 3 scări,4 etaje, indemnizaţie negocia­bilă. Tel. 14-11-30- (7738)

• Studentă filologie meditez -limba engleză clasele I-VIII. Te­lefon 13-34*85. (6971)

» Ofer cu împrumut formu­lar pentru jocul internaţional Viena. Se cîştigă 30.000 dolari în 6 luni • Informaţii telefon 17-33-67 CIuf-Napoca, 25-11-07 Hue­din. (6S34)

• Angajez tractorist pentru lucrări agricole In Fundătura- Telefon 15-23*61. (6888)

• Familie tînără, foarte se­rioasă, căutăm persoane îri vîrs- tă, pentru îngrijire, contra lo­cuinţă. Reîatii la telefon 15- 05-31, zilnic 9-20. (G312> ,

• Organizez şi conduc evi­denţa contabilă, pe calculator, în noul sistem contabil. Tele­fon 18-53-69. (6915)

• Solicit urgent împrumut, pînă Ia 10.000.000 lei( eventual valută) dobîndă la înţelegere. Telefon 13-71-57. (6911)

0 Profesor 'de engleză, medi­tez engleză Telefon 12-31-53, C«950>

• Şcoala Normala “Gh- La- zăr“ Cluj-Napoca, organizează concurs pentru ocuparea urmă­toarelor posturi: :un post mun­citor de întreţinere instalator, un post muncitor de întreţinere tîmplar. înscrierile la concurs, se vor face Ia sediul Şcolii str. Tineretului nr. 55, pînă ■ in" ziua de 4 martie, iar concursul se va ţine in ziua de 10 martie 1994. (7459)

• Vopsim articole din piele, încălţăminte, îmbrăcăminte^ -Str. Herculane nr. 1, telefon. 14-62-27. (1003-D) .

9 Meditez chimie si matema­tică. Tel. 11-20-40. , (340057)

9 Societate specializată pen­tru prestări servicii angajează cu sau fără carte de muncă per­sonal pentru curăţenie la scări blocuri,, apartamente, imobile, mstitutii. Retributii avantajoa­se- Telefon 14-64-33;, 1S-64-77)17-94-93. (7290)

• Societatea Epival vă oferă- următoarele servicii: construc­ţii finisaje interioare şi exterioa­re de locuinţe şi spaţii comer­ciale, montări teracote. Telefon18-50-74. (7292-B)

- • T 4 M Promedia SRL anun­ţă practicarea unui adaos co­mercial între 0 — 200 la sută. (7445) '• -

9 Dau în arendă livadă 2,000 pruni şi 2 ha arabil în sat Ni* reş Dej. Informaţii str. 22 De­cembrie nr, 59 Cluj-Napoca sau Alba Iulia, 090. — < 82-51-15. (7026)

O Dau ore de germană Tele­fon 13-73-62. (7053)

® Confecţionez în termen scurt rolete din lemn de tei- Oradea telefon 099 — 15-39-93. (7167-A)

• Studentă meditez engleză,, şi română elevi clasele I-VIII. Reiaţii telefon 18.75-59, după ora 20, (7169)

SÎMBĂTĂ - I.UNI, 26-28 FEBRUARIE, PAG. 11 ADEVARUt DE ClUJ

Aniversări• Cu ocazia sărbătoririi, zi­

lei ţte naştere dorim iubitei! şl distinsei noastre naşe doam­na Tînjală Doina, “Multă sâ. nătate, fericire, bucurii", îm­plinirea tuturor dorinţelor “ La mulţi ani". Finii Denisâ, Tăvişor, Vtchi şi Tavi. (TO7)

V in za ri ? C u m p ă r ă r i

Cumpăr GARSONIERA,- ;APARTAMENT sau , TEREN pentru construcţii, t

.142907.'(189t)

Cumpăr avantajos CONTRACT GARSONIERĂ, APARTAMENT, CASĂ sau

TEREN. Tel. 195715.(85°) _____

• Vînd casă nu grădină in sa­tul Cara corn. Cojocna <43 ari). Informaţii — Apahida, ■ telefon 23-19-02 — după iyrele 17. Fam. Szabo.

« Cumpăr garsonieră sau a- parlament- Tel. 14-2g-07. (4075)

o Vînd cherestea uscată poş­ta . J3CA, uşă metalică, uşă in­terior. T e l . 19-28-79 (6442).-

« Vînd . mobilă, bicicletă,. strung, buteie aragaz,; “televizor,'

iboxe, coteţ .găini,. 15-73-28. (6191)

• Cumpăr talon Mercedes du­bă. Telefon 1-1-57-04. (7128-C)

© Vînd apartament 2 camere Zorilor Informaţii tel. 12-74-92.-<7283-B) .. ' ‘

o Vînd garaj din "beton, prefa­bricat. Telefon 15-42-50;. 11-

. 0(5-02- (7370) - io Vînd staţie preparat sifon-

sue. Informaţii str. Domei nr.21, duminică. (7375)

• Vînd „lambriuri şi cheres­tea brad. Telefon 18-22-50. (737G-B)

© Vind apartament 3 camere confort 1 A Calea Dorobanţilor, sîmbătă şi duminică între orele 10-18, tel. 15-83-38. (7434)

o Vînd urgent ieftin calcula­tor AT 286, VGA color, nou. Telefon 15-86-75. (7447-A)

• Vînd sau schimb aparta­ment 4 camere Mărăşti Telefon35-07-31- (74.48)

O Vînd imobil ultracentral. Telefon 16-29-54 între orele 18-20 <7020)

e Vînd teren cabană. Infor­maţii sat Someşul Rece- nr. 156, : (7037) ..,® yînd garnitură dormitor din

fier vopsit alb, stil american, . pat dublu, cu decoraţii de ala­mă şi friza pictată şi două nop­tiere cu plăci de marmoră. Te­lefon 14-58-43 după ora 18- (7054)

© Vînd mobilă cameră zi. Te­lefon 17-80-47. (6616)

O Vînd certificate proprieta­te. Tel. 24-13-54. (7140-C)

• Vînd apartament 3 camere confort I, două balcoane, două băi, bloc nou, preţ 28.000.000. Informaţii str Cehoslovaciei nr.4, bloc 30, etaj 6, ap. 114, după ora 16- (7184-B)

• Vînd apartament 2 camere G2 mp etaj 2 sau schimb cu te­ren pînă Ia 500 mp plus diferen­ţa. Str. Dorobanţilor nr. 93, ap. ■77, sc. 4. (7150)" « Vînd teren arabil şi livadă4 hectare în sat Podeni la 2D

ltm de Turda. Telefon 192 Lun- ^ ca Mureş (Eăzboieni) luni —

17-20, (7220) ^• Cumpăr certificate de pro­

prietate. Telefon IB-Q9-21 sau 3fr3&-42, (7230-B) ; , < ; , - '

m Cumpăr certificate proprie- tate cuponul Muntenia, vînd cu­poane Transilvania, Banat, Mol-

' dova, Oltenia. Teleîon 15-14-06- (7246-B) . ,

• Vînd apartament 3 camere etaj 2 confort unic Gilău cen- tni, contract gaz. Informaţii 16-84-64. (7252)

• Vînd Dacia 1310 break din 1993. Cumpăr certificate proprie­

tate.- Ofer chitanţe Caritas la schimb cu certificate de proprie­tate,. Teleîon 11-17-40. (7333)

• Vînd bibliotecă Luceafărul, nouă, ambalată, pret 990:000 lei. Informaţii tel. 14-28-27. (7335) .

• Cumpăr Renault 18. break înmatriculat, eventual talon - şi pistoane pentru Talbot Simcâ1,5- Tel. 17-19-45. (7351) .; • Vînd Talbot Jlorizon .1,1

. neînmatriculat pentru piese, preţ 1000 DM, negociabil. Telefon17-19-45. (7351) .•

• Vînd 'urgent o canapea, do­uă fotolii noi, deoscoile. Telefon 25-32-37. (6808) -

• Vind apartament 2 camere cărămidă, confort 2, etaj 2 Gheor- gheni, parchet, gaz. Relaţii' te­lefon 15-85-96 vineri ora 16 şî sîmbătă, duminică. (6824)- • Cumpăr garsonieră Tele­fon 15-17-30 orele 17-23. (6829)-

• Vînd Ford Taunus 3,6 1 pentru piese schimb.. Telefon-34-56-84 «rele 17-19. ,(6834)

• Vînd Ford Escort, 0 km, ro­şie. 3’elefon 0983 — 1-67-07 Vas­lui, după ora 20- (113)

© Vînd apartament cărămidă2 camere, baie, spais, 2 balcoa-; ne, pod, grădină, beci cu 40.000. 000 lei sau echivalentul în valu­tă. Str. Calea Turzii nr. 66, ap.6, Intre orele 12-18. (6838)

___ • Vînd urgent apartament . 3 camere etaj I, zona Gării, -con­venabil, str Craiova nr. 28-30, bi. B, sc. -B,' ap- 25. (6843)

Decese tas Comemorări

]. • Cu Inima zdrobită de du­rere anunţăm încetarca din viaţă după o lungă şi grea suferinţă a iubitului nostru tată, socru, bunic şi străbu­nic POPUŢA 3LIE în vîrstă de 74 ani. înmormîntarea du­minică orele 14, din str. Vlă- deasa nr. 8- Familia îndure, rată;

• Acelaşi dureros omagiu scumpului nostru frate NELU UŢIU. Sora. (6600)

Pios omagiu la împlini­rea a şase ani de la decesul iubitului sot, unchi şi cum­nat ROMAN CONSTANTIN. Soţia Marian cu familia Vul­tur. ( ă 3 4 3 ) - ■

O La 25 de ani de la du­reroasa despărţire de scum­pul nostru fiu şi frate ingi­ner MUIAIL POPA (MIŞU) un gind pi s şi duioase a- mintiri. Familia, (7133)

« La 28 februarie se îm­plinesc 6 ani plini de tristeţe de cînd ne-a părăsit iubitul nostru soţ, lată, socru şi bu­nic INOAN PANTELIMON din Iclod- Fie-i ţărîna uşoa- ră. Familia. (6779) _______

• Sînt 3 ani de lacrimi, du­rere, suspine şi jale pentru cel pe care noi l-am iubit cel, mai multl, avînd un su­flet nobil, însorit TITUS

PAVEL AŞTILEAN. Tuţa, Gelu. Ctaudla, Micul Ange.Io. (7139)

© Să ne amintim cu nos­talgie astăzi cînd se împlinesc şase luni de la trecerea în nefiinţă a actorului N A G Y EUGEN. Amintirea lui să fie binecuvîntată şl să se o- dihnească în pace. Magda şi Melinda. (7446).■ « Pios omagiu şi dureroa­

să aducere aminte la împli­nirea a 2 ani, respectiv 1 an de la decesul părinţilor noş­tri DANCIU MARGARETA şi DANCIU AUREL. Familia. (7353)

• Astăzi se împlinesc 6 săptămîni de adîncă durere de la trecerea în nefiinţă . a scumpei noastre soţii, ma­me, bunici, surori şi străbu­nici MOLDOVAN MARIA născută VINAŞI. Comemo­rarea va avea Ioc azi, 26 fe­bruarie 1994, ora 10, la bise­rica din Cimitirul Mănăştur1- Familia veşnic nemîngîiată, <6853) ■ . . - -

o Prietenului nostru . Bo~ ghianu Mihai sincere condo­leanţe şi tărie. Pentru ILUŞ, odihnă veşnică. Familia Cio- ca. (6903)

• Aceeaşi mare tristeţe la doi ani de cînd sculptorul pr;.fcsor MIHAI BARBU ya trecut în nefiinţă. Slujba de pomenire sîmbătă, 26 febr.ua- rie ora 15 Ia mormînt, in cimitirul CentraL Dumnezeu să-l odihnească în pace. OtL lia Barbu. (6886) .

• Un ultim omagiu celei care a fost MARIA GORCEA. Sincere . condoleanţe familiei îndoliate. Fostele colege Ma- xia, Roflica, Monica- (6995)

• Cu profundă tristeţe a- mintim celor care l-au iubit, că se împlinesc şase luni, de la moartea scumpului nostru soţ, tată şi bunic TALOŞ SIMION, d inLuna de Jos, Dacă' ar f i trăit, ăr fi împli­nit 71 de ani. Familia îndu­rerată. (6916)

a Cu adîncă durere anun­ţăm încetarea din viaţă, du­pă o grea suferinţă, a scum­pei noastre mame şi surori ANICA CORDUNEANU, în vîrstă de S6 ani, înmormân­tarea va avea loc în 26 fe­bruarie. «ra 13, de Ia capelal, cimitirul JVJănăştur. Fami­lia îndurerată. (6923) -

9 Consiliul de Administra­ţie şi salariaţii SC “Galeriile Dacia Felix“ profund în­dureraţi de trecerea în ne- ~ fiinţă a domnului director VLAD LAURENŢIU, îi adu. ce un pios omagiu, păstrînd mereu vie memoria unei dis­tinse şi deV-tate personali­tăţi. în aceste momente gre­le, sîntem alături de doamna Ileana Vlad, exprimîndu-i isipeere condoleanţe şi întrea­ga noastră compasiune.-(7455)

O -Sîntem alături de cole­gul nostru Ilajnal Pal, în .ma­rea durere pricinuită. de moartea soţiei. Colegii din SC Central'SA. (6917) __ *

• Zdrobit de durere anunţ încetarea fulgerătoare din viaţă a scumpei mele MARIA GORCEA, a cărei amintire dragă, va rămîne veşnic în sufletul meu- înhumarea azi, sîmbălă 26 februarie, ora‘ 13 ia Someşeni. Ionică. (6952) .

« Sincere condoleanţe fa­miliei Vlad, la trista dispari­

ţie a prietenului drag LAURENŢIU. Ica şi GuştiPopa. (6951) ______• • Cu sentimente de com­pasiune alături de familia greu încercată la trecerea în nefiinţă, a celui care a 'fost om de a!«asă omonie, direc­tor VLAD LAURENŢIU- SC Argos. (7739)

o Profund îndureraţi a- nunţăm încetarea fulgeră­toare din viaţă a iubitului nostru frate, cumnat şi unchi VLAD LAURENŢIU. In veci nemîngîiaţi sora Maria şi fra. tele Iulian cu familiile. £742) • ■ - t- ____ ____

• Cu inima zdrobită de du­rere anunţ că ,s*a stins fulge­rător 'din viată iubitul meu s;ţ VLAD LAURENŢIU, în vîrstă de 61 ani. ll voi con­duce pe drumul fără întoar­cere luni, 28 februarie, ora15, de la capela mare a ci­mitirului Central. în veci ne- mîngîială soţia Ileana. (7743)

© îndureraţi de pierderea iubitului nostru prieten

LAURENŢIU sîntem alături de tine, Ileana. Familiile Nc- delcu şi Nicoară. (7744)

• Pios omagiu scumpului• nostru prieten VLAD

LAURENŢIU. pe care nu-1 vom uita niciodată. Condo­leanţe familiei. Familia For- tfineanu. (7747)

« Colectivul SC Napatext SA anunţă, cu inimile'zdro­bite de. durere, încetarea ful­gerătoare din viaţă “a 'direc­torului general ecotiomist LAURENŢIU VLAD- Dum­nezeu să-i odihnească sufle, tul lui bun şi minunat. Sin­cere condoleanţe soţiei şi fa­miliei îndoliate în greaua în­cercare prin care trece. (6965) ; - , -

S Consiliul de administra­ţie al SC Napotext SA Cluj îşi exprimă profundul re­gret pentru trecerea în ne­fiinţă a celui care a fost di­rectorul general LAURENŢIU VLAD, specialist ţ i contlură- tor de mare valoare. (6965)

• Adunarea generală a ac­ţionarilor SC Napotex SA Cluj îşi exprimă adînca du­rere şi regretul pentru dispa­riţia fulgerătoare, din viaţă a directorului general, econo­mist LAURENŢIU VLAD. (69G5) .

e Un ultim omagiu distin­sului LAURENŢIU VLAD, di­rector general ni SC Napo- tex SA Cluj, din partea con. ducerii S C Orintex SA Ora- dea. (6365) .

« îndureraţi de pierderea iubitului nostru prieten

LENŢIU, sîntem alături de tine, Ileana. Fam. Pavel şl laoovici. (6966)

• Draga mea naşă Ileana sînt alături de tine în aceste momente grele, la moartea naşului meu drag LENŢIU. Ted Nedelcu. (6967)

_ Sîntem alături în veci de neroîngîiata doamnă Ilea­na yiad în greaua pierdere suferită prin dispariţia soţu­lui drag LAURENŢIU VLAD, Familiile Ianev, Nogy şi Chi- dcan- (6D68)

• lieana, sîntem alături de tine în aceste-momente cum­plite la trecerea In nefiinţă a dragului nostru prieten şi fin LENŢIU, Nadia şi Tode- rica. (6669)

• Profund impresionaţi de vestea morţii dragului nostru prieten LENŢIU, sîntem ală­turi de tir.e, Ileana. Fam. Ma- reş şi Trifu. (6970)

© Sîntem alături de llca- jna Vlad în marea durere pri­cinuită de încetarea din via­ţă a scumpului soţ LENŢIU VLAD- Familia Nedelcu Va- lentin. (7063 A) ,

e Sîntem alături de colega noastră Iloza Angela la pier­derea mamei dragi- Sincere condoleanţe familiei. Colec­tivul Clinicii Chirurgie V. ,(7463}

• Regretăm moartea fulge­rătoare care a răpit dintre noi pe cel mai bun colabora-, tor al nostru LAURENŢIU VLAD, director al Societăţii comorxialp „Napotox" Cluj Napoca, Nu vă vom uita ni. ciodată sufletul blînd şi bun. Condoleanţe (rtmiliei îndo­liate Societatea comercială Bica Lux (6961)

• Duminică, 27 februarie, comemorăm 6 luni de cînd ne-a părăsit, pentru totdea­una, iubitul nostru tată, fra­

te şi fiu ALEXANDRU GROZA. Familia îndurera­tă (6958)

© S<nt alături de naşa mea lieana în tragica încetare d|n viată a soţului şi naşului meu LENŢIU VLAD. Teddy Nedelcu. (7063) -

© Au trecut 6 luni de cînd GELU CORDIŞ nu mai est» cu noi cl numai în inimile şi gîndurile noastre. Cei care îi cinstesc memoria sînt aş­teptaţi duminică, 27 februarie, ora 12, la biserica ortodoxă din str. Horea. Soţia şi co- piii. (6957) .

• Locatarii blocului Horea 49 deplîng decesul stimatu­lui vecin . PINTI FRANCISC, Sincere condoleanţe familiei îndoliate- (7729)

• Cu adîncă durere anun­ţăm încetarea din viaţă a . scumpului nostru soţ, trate,’ cumnat ş i unchi JUCAN .

VASILE. înznormintarea va avea loc luni, 28 februarie, la capela din Mănăştur,^ la orele • 14. Odihnească-se îd pace. <7731) '

© Omului de aleasă :. ome­nie ~ şi probitate civică, care a fost LAURENŢIU VLAD, a n ' pios omagiu Îndureratei doamne Vlad — întreaga com­pasiune. Familia' Clcş ~ Ghe- rasim. (7735) ____[■

• Pios omagiu bunei noas­tre prietene şi colege GORCEA MARIA, plecată atît de tim. puriu dintre noi. Sincere con­doleanţe familiei: îndoliate. Colegii de la Direcţia gene­rală a finanţelor publice şi‘ controlului financiar de stat al judeţului Cluj. <7736) .

« Colaboratorii diri cadrul SC Metalo-cliimice SA Cluj îşi exprimă adînca durere pri­cinuită de dispariţia fulgeră­toare din viaţă a directoru­lui SC Napotex SA, VLAD LAURENŢIU şl transmite sincere condoleanţe “familiei îndoliate. (6974)

« Un ultim; adio prietenu­lui nostru drag VLAD

LAURENŢIU Să-i fie ţărlna uşoară- Fam, Popa loan. (6973)

O Au trecut € săptămîni de durere'şi adîncă tristeţe de la trecerea în veşnicie a' scumpei noastre fiice, surori

şi mătuşi PETItUŞ LUCREŢI A, Lacrimi şi flori îţi vor veghea odihna. Slujba de pomenire va avea loc du­minică la biserica din Cor- doş. Părinţii, sora şi nepoţii.(7761)

© A trecui un an de la­crimi şi durere de cînd ne-a părăsit, pentru totdeauna, iu­bita noastiă suţie, mamă, fii­că, snră DRAGOSTE MARIA.(7762) - '

9 Sufletul ne este pustiit la vestea cutremurătoare a trecerii în nefiinţă a bunului nostru prieten LENŢIU. îl vom păstra mereu în inimă. Familia Atanasiu. (6977)

A0EVA8UL 0£ CLUJ SÎMBĂTĂ LUNI, 26-28 FEBRUARIE, PAG. 12

Teleclip: STATUIE PENTRU UN VERITABIL EROUJoi, marc fierbere în jurul ultimului start olihtpic al fondistei

ruse Liubov Egorova pentru care „Guinness Book“ netezise pagină specială menită să absoarbă un record absolut. Cu 6 medalii olim­pice de aur la activ. (3 la Albertville şl 3 la- Lillehammer), repu­tata schioară Egorova se afla, în dimineaţa zilei amintite, în imi­nenţa de-a depăşi recordul patinatoarei Lidia Skoblikova: 6 me­dalii de aur obţinute la Jocurile din '60 şi ’64. Şi nimeni nu se tem.ea că faptul se. va intîmpla aidoma, ţinînd cont de forma şi uimitoarea putere de luptă a acestei veritabile maratoniste a ză­pezii. Doar frumoasa italiancă Manuela dl'Conta, care, smulsese rusoaicei aurul lâ „15 km.“, zîmbea In sine ş i.. . plănuia, deşi „îmi era foarte teamă de Egorova" — a declarat di Centa după probă. Teama peninsularei s-a distilat îrtsă într-o impresionantă vigoare cu care a respins atacurile furibunde nu numai ale Egorovei (sosită doar a clncea) ci, cu deosebire, ale norvegienei VVold şi finlan­dezei Maria Liza Kirvesnienl, „argintul" şi „bronzul" probei. Şi aşa Guinness Book“ s-a... rezumat să consemneze doar un record egalat iar Italia să-şi mai îndulcească, prin „aurul" Manuelei, ve­ninul, provocat de eşecul Iui Tomba.

Chiar dacă n-a ' izbutit „cvardupla cle ' aur", Egorova rămîne, alături de norvegianul Johann Oiav Koss • şi el posesor a 3 medalii de aur —, marii performeri ai Jocurilor ’94. Dar* dacă ega­litatea aurului îi situează pe acelaşi plan şi atrage asupra lor aceleaşi' elogii, există „ceva“ ce-1 propulsează, pe Koss la vîrful Pantheonului: faptul că fiecare^aur al său a fost subliniat cu un record mondial, cel dc la 10.000 m. (13:30,55, cu 13,12 sec. sub fostul record mondial al lui... Koss), fiind destinat „sâ dureze 30.

• de aniV după cum aprecia, de-a dreptul speriat de valoarea re­zultatului, olandezul Bart Veldkamp, „bronzul" probei, în discuţie.

Explicabilă atunci febrilitatea compatrioţilor lui Koss ■ de a-i ridica eroului statuie ce urmează să troneze Ia Draltkar, patinoarul unde impunătorul Oiav a obţinut memorabile triumfuri. O “fu­ziune susţinută şl de sublimul gest al ortului de a-şi dona prima sa de 225.000 de coroane asociaţiei „Olympic Aid“ creată de orga­nizatori actualelor Jocuri cu principalul, scop de-a ajuta oraşul

. Sarajevo.Altfel spus, umanistul Oiav Koss (umanist şi prin gest şi prin

formaţie, el fiind student la Medicină) a patinat DOAR pentru gloria ţării sale şi triumful idealului olimpic, tnir-adevăr, un erou demn de statuie!

Nuşa DEMIAN

REZULTATE

' • SLALOM URIAŞ (fete). Q cursă dominată în' ambele' manşe de italianca Deborah Corripagnoni, care’ ă-cucerit, la modul strălucit medalia de aur.' Cep de orgint a revenit lui Martina Ertl (Germania) 'iar cea de bronz lui Vreni Şclmei- der (Elveţia). ’

$ SCIII ARTISTIC. După întrecerile eliminatorii, joi au

. fost atribuite medaliile în d- ceastă spectaculoasă probă,

• pentru prima oară introdusă în programul jocurilor olimpice. La feminin,: aurul a revenit

-sportivei -L. Serzazova (Uzbe- cliistan) iar cea' de argint sue* dezei Mărie Lindren. La mas­culin, faţă de ierarhia din eli­minatorii, ordinea finală a fost următoarea: aur — A. Schon- bacher (Elveţia), argint — Phi- lippe Laroche-'(Canada); bronz— I.loyd Lănglois (Canada);

• ŞTAFETA COMBINATA NORDICA (bărbaţi). Întrecere dominată autoritar de echipai Japoniei, cuceritoarea medaliei de aur. Cele de argint, respec-, tiv de bronz, au revenit echi­pelor Norvegiei şi Elveţiei.' -

- 0 IIOCIIEI. Âu început par­tidele pentru definitivarea- scă­rii clasamentului, echipele pre­zente în semifinale şi finală

_ alcătuind grupa locurilor 1-4, cele patru eliminate în „sfer­turi" grupa locurilor 5-8 iar cele eliminate în preliminarii grupa 9-12. Pentru locurile 1-4 semifinalele Rusia — Suedia şi Finlanda — Canada. Iată re­zultate înregistrate în celelalte două „grupe": Norvegia — A- ustrla - 3-1 (locurile 11-12), Ce­hia — S.U.A. 5-3 şi Slovacia Germania 6-5 (după prelungiri, pentru locurile 5-8). Urmează Cehia — Slovacia pentru locu­rile 5-6 şi S.U.A. — Germania pentru locurile 7,-8.

COLECŢIONARII

Helen şi Ed Biegal este Un cuplu din Los Angcles (SUA).

'Amîndoi sînt prezenţi în aceste •zile în citadela Jocurilor O- ; limpice de iarnă •— Lilleham- | merr-Nu. în calitate de concu­renţi la una din disciplinele jocurilor, pentru simplul fapt că Helen însumează 70 de ani

ca vîrstă iar Ed.: 74. Amîndoi sînt însă mari colecţionari de insigne. Acasă au peste 25000 insigne adunate,; prezenţa lor la Lillehammer fiind aceia de a-şi spori colecţia. Cuplul celor doi vîrstnici au fost prezenţi la numeroase jocuri olimpice de unde şi-au încropit colecţia. Planuri de viitor? Sâ fie pre­zenţi, şi la Atalanta, respectiv Nagano. (v.r.)

Rugby CLUJENII -In cadrul Memorialului „Flo-

rică Murariu", în primul . lor meci, „U“-16 Februarie" a în­vins fără drept de apel pe „U" Baia Mare (echipă din Super- ligă, cu nume sonore' — Zaha- rie, Duma, Sa va, Seceleanu).’ Scor 41-5 (22-0) pentru studen­ţii clujeni. Au punctat: .Flutur— trei eseuri, cîte un eseu Ci- lincă, Copil şi Gontineac, Ni- chiteanu — patru transformări plus o lovitură de pedeapsă, iar pentru oaspeţi, Blîndu — un . eseu. Clujenii, Cilincă, Mar- tâc, Bogăcian (linia I) — Cris­tian Ciorăscu şi D an. Paloşami (Mihai) (linia II) — Şugar, So­rin Ciorăscu, Brinză (linia III)— Flutur, Nichiteanu (Sâbău),

DEBUT CU DREPTULFranciuc, Pasc, Gontineac, Co­pil, Maftei (linia de, trei sfer­turi), s-au impus prin : promp­titudinea în regrupări, rapidita­tea liniei de trei sferturi, func- ţionînd foarte bine suportul, fa­zele de apărare.

Vineri, în ziua a doua, au avut loc. partidele: „U“ Baia Mare — Foresta Sibiu şi „U“ 16 Februa­rie Cluj — „U" Timişoara; sîmbătă, 26 februarie,.alte două partide: ora 10: „U" Baia Mare— „U" Timişoara -şi „U“ . 16 Februarie — Foresta Sibiu (ora

■ 12); duminică, 27 februarie: „U“ Timişoara — Foresta- Si-

' biu (ora 10,30), plus premierea.

Dem. ŞOFRON

FOTBAL-TENISSăptămînă trecută s-a dat

startul în campionatul naţional de fotbal tenis. Prima etapă s-a desfăşurat, la Petroşani, 18 — 20 februarie şi a reunit la start 12 echipe: 11 dift ţară şî în premieră, naţionala Ungari­ei (în locul echipei „U“ Can- temir — Bucureşti). Clujul a fost prezent cu CHIP ELEC­TRONICS CLUJ, alcătuită din Florin Purice, Daniel Săsăr­man şi Dorel Horia. Marele ab­sent al competiţiei ă fost însă Miron Cosma, jucător de bază al Petroşănenilor, convocat de data aceasta Ia un alt „lot", cel cu aruncatul (probă com­pletă, de - aruncare cu pietre,

vorbe, zîzanie). Sâ revenim la fotbal —• tenis şi prima etapă în care clujenii s-au comportat din nou excelent. în final Chip Electronics a ocupat locul III, prin cumul de puncte la toa­te cele trei probele, La simplu— locul III prin Florin Purice; la dublu — locul V,. prin pe­rechea Purice — Săsărman;1 la triplu — locul III, prin Purice— Săsărman — Horia. Ungaria a fost prezentă cu echipa na­ţională, fostă campioană eu­ropeană în 1991. Ungaria ' a participat în afară de concurs, dar cu şanse şi puncte ca şi celelalte echipe, fiind aşteptată şi la celelalte, etape, (d.s.)

■m ica•PUBLICITATE

ţie (ciment, plăci azbociment). Inf«rmatii la telefon 099 — 34-00.26. Âlesd (6955)

mrRIj4E,Rg,E Schimburi'mat

• Execut cu garanţie rolete. din lemn tei uscat, uşi de in­trări, lambriuri din lemn cireş, stejar. Informaţii -telefon 18- 83-92; 18-79-53; 18-32-60 Oradea13-67-22 (6818)

• SC Lurax SRI, anunţă mo- . difirarea adaosului comercial de Ia 0 - - 3000 începînd cu data de 25.03.1994. (7716)

• SG Mobi Dick SRL anunţă modificarea adaosului comercial de Ia 0 — 3000, începînd cu da­ta de 25.03.1994 (7715)

• Firmă particulară din A- leşd caută colaboratori în Cluj sau îmjprejurimi pentru ' comer­cializare materiale de construc-.

• Schimb apartament proprie­tate 3 camere Sîngeorz Băi cu apartament 2 camere Cluj, Te* : lefon 15-29-97.«■ (702-A)

• Schimb apartament 2 came­re plus garsonieră confort I pro­prietate personală cartierul Gheorgheni cu apartament 3-4 camere Ia înţelegere. Telefon 14-' 52-41 după ora 18- (7032)

• -Schimb apartament ICRAL2 camere confort ultrafinisat e- taj 2, beci, 2 balcoane, telefon, parcare în Grigorescu cu aparta­ment 3 camere preferabil Gheor­gheni. Telefon 18-85-08. (7039-A)

• Schimb două camere parter cu garsonieră. Telefon 18-92-80.

;'■•' Schimb apartament'3 came-, re ultrafinisat, Aro 10 nou plus diferenţă cu casă 3-4-5 camere, curte, grădină zona Calea Tur­zii, Â. Mureşanu, Zorilor. Tele­fon 12-44-24 după ora 15. (7051)

• Schimb garsonieră confortI parter cu apartament 2 came­re confort I. Ofer diferenţa 5-6 milioane Informaţii telefon 17-62-30 după ora 17-. (6833)

• Schimb 3' camere confort I ICRAL cu 2 camere confort ICRAL. Exclus Mănăştur- Dife­renţa rezonabilă Str. G. Dimă2, sc. III, ap. 32. (6894)

• Schimb apartament 2 came­re Mangalia cu similar Cluj, In­formaţii la telefon. i5-99-31 Cluj. (6907)

• Schimb apartament 2 came­re, confort I, intrări separate, Gheorgheni cu o garsonieră, Gheorgheni sau Dorobanţilor. Telefon .15-59-26. (6917) -

• Schimb apartament 3 came­re, garaj, cu casă particulară- Telefon 12-33-78. (6930)

• Schimb' garsonieră, -Bucu­reşti, Confort I, cil similar- Cluj. Telefon iR-07-55. (6948) ,

Pierderi• Cremene Daniela, pierdut

Buletin de Identitate. 11 declar nul. (6925) ~

• Pierdut imprimatul pentru atribuirea Codului Fiscal nr. 277819. II declar nul. (6933)

• Pierdut carnet de sănătate,, pe numele Balla Erzsebat. II declar nul. (7451)

• Pierdut geantă-neagră, băr­bătească, cu chei şl acte, pe nu­me de Szocs loan- Rugăm să predaţi la adresa următoare: Szocs Maria, str. ^Universităţii nr. 2, ap. 5 sau la “telefon 18-85-74. (7460)

• Pierdut legitimaţie Blenyo-. şi Ana. O declar nulă-(7227)

STARTPrinşi de febra albă a jocu­

rilor olinipice de iarnă aproape că am uitat de „pîinea cea de toate zilele" pentru marea ma­joritate a celor ce iubesc spec­tacolul sportiv rămîne tot... FOTBALUL. De azi, sîmbătă 26 februarie, balonul rotund re­intră în activitatea oficială: start în restul de 13 etape ră­mase din returul primei scene fotbalistice a ţării. De azi şi pînă în 27 " aprilie, opt săptă­mîni în care vom ‘urmări 13 partide; deci sîmbete şi unele miercuri cu fotbal,' la care pen­tru unele echipe se adaugă sfer­turile şi semifinalele Cupei Ro­mâniei. ' s

Startul a fost aşteptat cu a- ceiaşi emoţie la ambi poli al clasamentului. Cu un plus de degajare acolo sus pe - prima treap tăa clasamentului.. unde Steaua ■; are - un confortabil , a- vans de 7 puncte faţă de a doua clasată, ; Dinamo, eterna rivală în lupta pentru titlu. Tensiunea emoţiilor startului creşte însă între candidatele pentru un : loc . în cupele euro­pene, în afara celui monopoli­zat de Steaua. - ..

Emoţii foarte "m ari. în : sub­solul; clasamentului, Undo se anunţă-o luptă dură pentru,evi­tarea retrogradării. Cele mal periclitate sînt ocupantele lo­curilor 17 şi 18, echipele „Poli" ş i . Sportul Studenţesc, , aflate cel mal apropiat de zona „ni­sipurilor mişcătoare". Emoţii, au, - practic, toate echipele, situ­ate . între locurile 11\ ş i,16, In speţă Rapid, Dacia Unirea^ O* ţelul, „U", Electroputere şi Ceahlă ul, zestrea lor după 21 de etape situîndu-se între 19 şi 17 puncte, o diferenţă; atît' de mică încît toate echipele a- mintite simt fiorul rece, ce răz­bate din zona lanternei roşii. '

Regretăm că printre 'prota­gonistele aflate în zona limi­trofă' cu retrogradarea se nu­mără şi formaţia noastră de, suflet „U“, I.a ’ modul optimist insă — ţinînd cont de faptul că 7 diri celo 13 partide „U“ le va susţine acasă — ne ex­primăm speranţa că elevii _ lui Dan Anca şi losif Cavai se Vop mobiliza exemplar pentru a se îndepărta cit măi sus de zona fierbinte a clasamentului. Este de datoria lor, a jucătorilor, să demonstreze că pot mai mult, să răspundă cu prestaţii bune celor care au grijă de- desti­nele acestei formaţii de; tra­diţie în fotbalul clujean, şi ro­mânesc, care în septembrie va aniversa 75. de ani de existenţă. Ori această aniversare trebuie sărbătorită numai pe redutele. Diviziei Naţionale! Succes bă­ieţi!

Victor MOREA

Corectura arestul număr

o fost asigurată de:

Radu SANTEJUDBAN Victoria PETRUŞ Cristian OARA Mihai IIOSSU

r COLEGIUL DE REDACŢIE: IUECÂUAN (redactor şeO; DAN

REBREANU (redactor şef adjunct); VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); NICOLAE VEREŞ (secretar general de redacţie); NICOLAE PETCU; MARIA SÂNQEORZAN;; RADU VIDA.

.^nDACJIA: ciuj-Napoca, str. Napoca nr. 16. telefoane: 11.10.32 redactor şef); 11.75.07 (redactor şef adjunct şi secretariatul de redacţie);

Autorizata prin Ş.C. nr.i28/1991, 1.7/4,18 şl 11.74.90 (redactori); 11.73.07 (administraţia şl contabilitatea. t siniliin* TaIav MAAA. Pa¥! Mina nnhUrlfntA

Judecătoria Cluj-Napoca, înmatriculata la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J/12/308/1991 din 22.03.1991

se primeşte zilnic între orele 8 -16, str. Napoca nr.16 (la pi rter). Sîmbata şl duminica închis. Informaţii., reclame

.şl publicitate la telefon 11.73.04. Corectura: 14.78.22•^ 1