tendinte in dezv serv in romania

7/29/2019 Tendinte in Dezv Serv in Romania

1/8

TENDINTE IN DEZVOLTAREA

SERVICIILOR IN ROMANIA

Munteanu Cristina

ECTS,Anul II


2/8

Dimensiunea nationala a serviciilor :o abordare statistica

In ciuda dificultatilor apreciabile de ordin

conceptual,metodologic si statistic care insotesc orice incercare de

abordare a locului serviciilor in contextual economiilor nationalecontemporane,evidentele statistice care ne stau la indemana

ilustreaza fara nici un echivoc ca importanta relative a sectorului

de servicii in context national a continuat sa creasca in ultimele trei

decenii fapt reflectat in cresterea ponderii acestui sector atat in PIB

cat si in forta de munca active in majoritatea economiilor

nationale.

Forta de munca ocupata in sectorul servicii:Pe ansamblu tarilor cu venituri inalte,ponderea serviciilor in

ocuparea fortei de munca s-a majorat in perioada 1965-1990 de la

48% la 64% pe seama scaderii corespunzatoare si aproape in

proportii egale a ponderii agriculturii si industriei.Ponderile

respective erau cuprinse in 1990 intre pragul minim de 48%

(Portugalia) si pragul maxim 72% ( Canada).

Cum se raporteaza realitatile economice romanesti latendintele internationale din spatiul serviciilor?

In prezent,tarile lumii-fie ele dezvoltate sau aflate pe trepte mai

scazute ale dezvoltarii-nu mai dispun de posibilitatea de a alege

intre alternative acceptarii sau respingerii procesului de

internationalizare a sectorului lor de servicii,aceasta din urma

alternative echivaland,practic,cu o autoeliminare de pe scene

globala.Problema optiunii pentru prima alternative se ridica cu atat

mai mare acuitate in cazul tarilor-cum este Romania-care au ales

calea tranzitiei catre economia de piata dupa o lunga perioada deneglijare a rolului activitatilor de servicii in economiile lor,si care

acum sunt in cautarea celor mai potrivite solutii de reinscriere a

economiilor lor pe traiectoria dezvoltarii durabile si a integrarii in

structurile economice mondiale.


3/8

In virtutea participarii sale la GATS si,desigur,a acceptarii

prevederilor referitoare la servicii din Acordul European,Romania

a optat ferm pentru alternative deschiderii segmentelor sale de

servicii in fata cooperarii internationale,si,respective,pentru

accelerarea procesului de internationalizare a acestora.Problema internationalizarii sectorului romanesc de servicii nu

se pune,insa,numai in termeni reali,sub aspectul structurilor

productive ale acestui sector,ci si al cadrului de reglementare si

nu,in ultimul rand,al mentalitatilor.In timp ce GATS si Acordul

European creeaza un cadru extern favorabil pentru deschiderea

sectorului romanesc de servicii si pentru stimularea procesului de

internationalizare a acestui sector,se ridica,in mod

firesc,intrebarea,in ce masura aceste premise externe favorabile auun correspondent in planul pietei interne a serviciilo,care s-a

cristalizat in cursul procesului de transformare sistematica

desfasurat in Romania incepand cu anul 1990.Cu alte cuvinte,cum

este pregatita Romania sa faca fata sfidarilor associate cu

tendintele de tertiarizare a productiei nationale si,respectiv,de

internationalizare a ramurilor de servicii?

Intarzierea procesului de ajustare dinspre structurileeconomice mostenite catre structurile economice moderne:

1.Macrostructura anacronica a economiei romanesti:

Desi evolutiile care au avut loc in economia romaneasca in

contextual transformarii sistematice si al reformelor economice au

condus la cristalizarea unui cadru macroeconomic si de

reglementare mai favorabil pentru dezvoltarea serviciilor

comparativ cu perioada dinaintea anului 1990,procesul de ajustare

a structurii macroeconomice dinspre modelul predominant

industrial inspre un model in care sa prevaleze activitatile deservicii este sensibil intarziat.

Evolutia macrostructurii economiei romanesti pe parcursul

perioadei de tranzitie ofera imaginea unei tari marcate inca de

distorsiunile structurale mostenite,reflectate,printre altele,in

dimensiunea atrofiata a sectorului de servicii.Mai mult,evolutia


4/8

distributiei sectoriale a PIB si a fortei de munca in perioada 1989-

1998 prezinta un tablou paradoxal.

In timp de scaderea ponderii industriei atat in PIB( de la 46%

in 1989,la 32% in 1998),cat si in ocuparea fortei de munca( de la

38% in 1989,la 27% in 1997)ar putea fi interpretata ca o tendintapozitiva,compatibila cu tendintele manifestate pe plan international

si cu asteptarile in materie de restructurare industriala,in cazul

Romaniei acest fenomen este de fapt rezultatul declinului dramatic

al productiei industriale la mai putin de jumatate din nivelul sau

din 1989 si nicidecum consecinta unor ajustari structurale reale.

Cresterea ponderilor respective ale agriculturii-deja foarte

inalte in 1989-ilustreaza o tendinta anacronica care plaseaza

Romania intr-o pozitie unica printre celelalte tari europene intranzitie.Situatia este cu atat mai izbitoare,cu cat agricultura

contribuia in 1998 cu 16% la formarea PIB,ocupand aproape 38%

din forta de munca.Ponderea fortei de munca ocupata in agricultura

este foarte ridicata nu numai in comparative cu tarile dezvoltate,dar

si cu tarile europene in tranzitie.

Si in fine,cresterea modesta,cu numai 3 puncte procentuale in

perioada de tranzitie a ponderii ramurilor de servicii in PIB-la

43% in 1998,precum si stagnarea practica ponderii lor in ocupareafortei de munca,sunt relevante pentru progresul lent in directia

cristalizarii unei structuri macroeconomice moderne in anii de

tranzitie.

2. Cauzele intarzierii procesului de dezvoltare a sectorului de

servicii:

Cauzele intarzierii procesului de ajustare dinspre o economie

predominant industrial-agrara inspre structuri economice

moderne,compatibile cu cele ale tarilor dezvoltate in careactivitatilor de servicii le revine un rol precumpanitor,atat ca sursa

creatoare de valoare,cat si de ocupare a fortei de munca,trebuie

cautate,desigur,in circumstantele specifice ale tranzitiei romanesti.

Evolutiile de pe piata romaneasca in anii de tranzitie au impus

numeroase constrangeri in calea expansiunii dinamice a acestor


5/8

activitati,care vizeaza atat accesul la piata romaneasca a

serviciilor,cat si derularea acestor activitati pe piata.

Printre cauzele majore care explica de ce noile conditii create pe

piata interna nu au atras dupa sine o cotitura radicala in statutul

sectorului romanesc de servicii pe parcursul perioadei de tranzitiese numara,in opinia noastra,inconsecventa in aplicarea reformelor

economice si,implicit,insuccesele in domeniul macrostabilizarii si

intarzierile care se manifesta in privinta mai multor componente

esentiale ale acestora,cu deosebire in procesul privatizarii si al

restructurarii industriei.

Pe de alta parte,privatizarea si procesul ajustarii structurale-in

special in domeniul industriei-sunt sensibil intarziat,afectand grav

potentialul de crestere a economiei nationale si reactionand,implicit,posibilitatile dezvoltarii activitatilor de servicii.

Un factor important de natura sa inhibe potentialul de crestere al

sectorului romanesc de servicii este,in opinia noastra,gradul scazut

de penetrare in economia si societatea romaneasca a noilor

tehnologii din domeniul informatiei si telecomunicatiilor.

Din cauza progreselor lente in directia cristalizarii unor structuri

economice moderne si a perpetuarii starii de subdezvoltare a

sectorului de servicii,Romania intampina dificultati in satisfacereacererii pentru o gama larga de servicii de inalta calitate cerute de

procesul reconstructiei si consolidarii pietei.

3.Repere ale schimbarii pozitiei si rolul serviciilor in economia

nationala:

Dupa cum s-a vazut,in anii tranzitiei,relatiile sectoriale in cadrul

economiei romanesti nu au suferit mutatii de natura sa le apropie

de configuratia structurii sectoriale a tarilor dezvoltate sau macar a

tarilor europene in tranzitie,iar progresele in directia schimbariiradicale a structurii relatiilor de proprietate au fost,la randul

lor,lente si modeste.

-in primul rand,aportul serviciilor la procesul cresterii si

dezvoltarii economiilor contemporane nu poate fi judecat doar din

prisma distributiei sectoriale a PIB si a ocuparii fortei de munca.


6/8

-in al doilea rand,tranzitia a adus cu sine o crestere vertiginoasa a

economiei neoficiale sau subterane in Romania.care eludeaza

statisticile nationale.Proportia acestei economii este estimata la

49,1% din PIB al anului 1998 iar nr fortei de munca angajata in

economia subterana este apreciata la 1,5 milioane personae decatre oficialitatile romanesti.

Pe baza considerentelor de mai sus se poate estima ca

dimensiunea reala a sectorului romanesc de servicii este

considerabil mai mare decat cea evidentiata de cei doi indicatori

sintetici-ponderea serviciilor in PIB si respectiv in ocuparea fortei

de munca-ceea ce confirma concluziile a numeroase cercetari pe

plan international potrivit carora,pe masura avansarii tarilor in

procesul dezvoltarii economice,multiplec variabile(schimbarile inplan organizational,conventiile in materie de contabilitate etc)

influenteaza interactiunea dintre servicii si acest proces,ca si modul

in care este reflectata aceasta interactiune la un nivel ridicat de

agregare.

4.Consolidarea mecanismelor pe piata:premisa a dezvoltarii

sectorului romanesc de servicii

Sunt doua aspecte importante care se cer retinute atunci cand secompara Romania cu tarile dezvoltate sub aspectul dezvoltarii

serviciilor:

-modul diferit in care sunt interconectate in tarile dezvoltate

actvitatile economice,dand nastere unei retele de conexiuni si

interdependente in economiile acestora de o esenta total diferita

comparativ cu o economie de comanda cum a fost cea a Romaniei

-functia-cheie pe care o detin serviciile in asigurarea acestor

conexiuni si interdependente.

Locul si rolul serviciilor in schimburile internationale ale

Romaniei

Comertul cu servicii al Romaniei:


7/8

Datele extrase din statisticile balantei de plati releva ca Romania

dispune de o capacitate redusa de a genera fluxuri internationale de

servicii.Cu un volum valoric de numai 1.208 milioane de dolari in

1998 ,exporturile de servicii ale Romaniei detin o pozitie

marginala in exporturile mondiale de servicii,revenindu-le opondere de 0,1%.Exporturile de servicii reprezinta doar 13% din

totalul exporturilor romanesti de marfuri (bunuri materiale si

servicii),comparativ cu o pondere corespunzatoare in medie

mondiala de 20%,iar in media Uniunii Europene de peste

25%.Desigur, decalajul dintre Romania si tarile dezvoltate este

urias sub aspectul participarii la schimburile internationale de

servicii.Romania a fost singura tara din grupul tarilor in tranzitie

care a intregistrat in mod sistematic solduri negative ale balanteiserviciilor incepand din 1990,cu consecinta agravarii

dezechilibrului balantei platilor curente.

Cea mai elocventa dovada a slabiciunii structurale a balantei

conturilor curente o reprezinta deficitele in crestere pe care le

intregistreaza Romania pana si in domeniul serviciilor turistice,in

pofida imensului sau potential turistic.Numarul sosirilor de turisti

straini este nu doar modest comparativ cu alte tari in tranziie ( de

ex Ungaria,Republica Ceha),dar vadeste chiar o tendinta alarmantade reducere,de la 6,5 milioane in 1990,la 4,8 milioane in 1998.

Serviciile si investitiile straine directe:

Din perspective dezvoltarii sectorului de servicii nu conteaza

numai volumul de ISD atras in segmentele specifice de servicii

si,respectiv,tranzactiile de servicii intermediate prin ISD,ci mai

curand evolutia ISD la nivelul economiei in ansamblu ,in termeni

de volum si de dinamica.

Volumul redus al fluxurilor de ISD.In pofida unui cadru juridicrelativ atractiv pentru stabilirea si operarea investitorilor strainipe

piata romaneasca ,implementat inca de la inceputul reformelor

economice,precum si a unor avantaje competitive legate de costul

mai redus al fortei de munca si de dimensiunea relativ larga a

pietei interne,pana in present,succesele Romaniei in atrangerea


8/8

fluxurilor de ISD s-au situat cu mult sub asteptari,atat in raport cu

nevoile reale ale economiei romanesti,cat si cu realizarile celorlalte

tari europene in tranzitie.

Serviciile:Segmentele de servicii care detin ponderi importante in

volumul total de ISD sunt:comertul cu ridicata si comertul cuamanuntul (16,2%).serviciile bancare si de asigurari

(4,9%),turismul(4,1%) si telecomunicatiile (4,0%).

Romania si sfidarile ridicate de evolutiile din spatiul

serviciilor

Serviciile :o dimensiune neglijata a dezvoltarii economice

Atat in teoria,cat si in practica economica din tara

noastra,serviciile au fost in mod traditional neglijate fiindconsiderate ca apartinand unui sector residual,fara o contributie la

crearea valorii si a avutiei nationale ,daca nu chiar o povara pentru

economia nationala.

Nevoia reconsiderarii serviciilor in contextual dezvoltarii

economice a Romaniei:

Cel putin 3 dimensiuni ale raportului servicii-dezvoltare confera

substanta aprecierii ca procesul cresterii si dezvoltarii economice

contemporane nu mai poate fi disociat de evolutiile din spatiulserviciilor si ca,prin urmare,drumul Romaniei catre economia de

piata si integrarea sa in structurile economice europene si mondiale

trece in mod implacabil prin amplificarea pozitiei si rolului

serviciilor in cadrul economiei nationale,si anume:

-legatura inextrictabila dintre servicii si procesul de edificare si

functionarea pietei

-adancirea relatiilor de interconexiune si de integrare dintre servicii

si restul economiei ,in general,si dintre servicii si industrie,in

particular.-amplificarea oportunitatilor de crestere si dezvoltare in virtutea

extinderii sferei tranzactiilor internationale cu servicii ,ca urmare a

liberalizarii progresive a acestora.

tendinte in dezv serv in romania

Documents