tema lrc

Universitatea BucurestiCREDIS – Departamentul PIPP

Elemente de Limba Română Contemporană

Profesor coordonator: Matei CerkezStudent: Scarlat Valentina Georgiana

Anul IISemestrul II

An scolar 2013 – 2014


Unitatea de invatare nr. 1Structura si functiile limbii

1/ pag. 19Identificati functiile limbii in urmatoarele enunturi si precizati marcile lor gramaticale:


- Vorbeste mai tare – functia fatica marcata prin prezenta adverbului de mod “mai tare”;- Du-te si tu cu ei! – functia conativa, imperativa marcata prin prezenta verbului imperativ “du-te”;- Maine nu am cursuri – functia expresiva marcata prin intonatia emitatorului;- A facut bunica o ciorba!! – functia fatica marcata prin intonatia emitatorului, prezenta a doua semne de exclamare;- Gainar e unul care se tine de furtisaguri marunte – functia referentiala, metalingvistica marcata prin prezentarea

sensului standardizat al termenului “gainar”;- Haida de! – functia expresiva – interjectionala marcata prin utilizarea interjectiei;- Uite cine vorbeste – atat functia fatica, marcata prin intonatie si prezenta conjunctiei “uite”, dar si functia expresiva

marcata de intonatia emitatorului

1/ pag. 26Identificati morfemele si fonemele din enuntul: Mi-a facut placere Foneme: lexical: m(mi-a)

gramatical: e( placere)Morfeme: lexical: mi (mi-a) – forma neaccentuata a pronumelui

fac- (facut) – radacina cuvantuluiplac- (placere)- radacina cuvantului

gramatical: - ut (facut)- determina flexiunea - e (placere) – determina flexiunea - re (placere) – determina conversia

2/ pag. 26Explicati modul de formare


nesubordonare – prefix negativ ”ne-“ + afix “sub-“ + radacina “a ordona” + sufix abstract ”-re”;impresurat – radacina arhaica “impresur” + sufixul pentru denumirea insusirii / participial “-at”;septuagenar - din fr. septuagénaire, lat septuagenarius prin calcul lingvistic;bine stiut – adverb “bine” + participiul “stiut”;arhicunoscut – prefixoid “arhi-“ + participiul “cunoscut”;copilandru – radacina “copil” + sufix augmentative “-andru”;banet – radacina “ban” + sufixul colectiv “-et”;neprefacut – prefixul negative “ne-“ +prefixul neologic “pre-“ + participial “facut”;


Unitatea de invatare nr. 2Lexicul si semantica

1/ pag. 61Precizati conceptual de semnificatie.


Semnificatia reprezinta aspectul denotative al termenului; cea mai simpla conceptie a obiectului denumit. Este o corelatie intre o secventa de sunete si un fapt sau o situatie stabilita in mod conventional. Simpla pronuntare a cuvantului ar trebui sa tina locul obiectului, insa cuvantul trezeste imaginea obiectului.

2/ pag.61Explicati tipul de explicatie semantic din enuntul “ Uite! Asta e o dalta”Explicatia este de tip ostensive ca urmare a definirii termenului prin indicarea obiectului aferent.

3/ pag. 61Dati exemple de cuvinte cu sens multiplu.

BAIEBaie1 – actiunea de a se spalaBaie2 - Incapere amenajata pentru spalatBaie 3- Cada / recipient pentru spalatBaie4- Scufundare in lichid chimic pentru prelucrare termica;Baie5- Mina ( ex. Baia de Arama)

GURAGura1- deschidere anterioara a aparatului digestive utilizata la vorbit si la mancatGura2- voce (ex. Numai gura e de el)Gura3- opinie publica (ex. Gura lumii)Gura4- cantitate (ex. O gura de apa)Gura5- persoana care mananca (ex. O gura in plus la masa)Gura6- orificiu (ex. Gura canii)

MITOCAN


Mitocan1- badaranMitocan2- locuitor al unui Mitoc (calugar)Mitocan3- locuitor de la periferie

ACAc1- de cusutAc2- de seringaAc3- de albinoAc4- cadranul ceasuluiAc5- frunza coniferelor

4/pag. 61Avand in vedere ca in limba slava ciornai insemna negru, faceti un rationament referitor la evolutia cuvantului cerneala.

Prin calcul lingvistic am imprumuat din termenul slav črunŭ „negru”, termenul rusesc na čorno „în formă de ciornă” derivatul ciorni, verbul ce semnifica “a scrie ciorna”; ciornoia, verbul ce denumeste “a face ceva pentru prima oară”; derivati ce reproduc fonetismul rus. čornyĭ „negru,” ,cu forma de feminin cérnaĭa. Forma de feminine capatand semnificatia de “ scriere pe necurat, pe prima foaĭe a redactăriĭ”, urmand ca prin perspectiva etimologiei populare si a extinderii semnificatiei, sa apara termenul” cerneală”.

5/pag. 61Explicate conceptual de transfer de sens si dati exemple.

Transferul de sens reprezinta modalitatea de schimbare a sensului unui cuvant; o modalitate de realizare a metaforei.Schimbarea se realizeaza prin raporturi de asemanare ale obiectelor implicate, sau prin contiguitatea acestora.


Prin transferul de sens termenul isi pierde valoarea denotative ( raportul semn – obiect) si isi capata valoarea conotativa (raportul semn – insusire a obiectului).Exemple:

PORCPorc1- animalulPorc2- caracteristica porcului transferata unei personae ( ex. Esti un porc!)

A BAZAIA bazai1- zgomotul produs de albina/ muscaA bazai2- a plange

1/pag 72Definiti conceptual de context.

Conceptul reprezinta o situatie cotidiana de axplicare a unui termen, tinand cont de secventa in care aveste apare.Contextul lingvistic reprezinta comportamentul specific unui cuvant in raport cu altul.

2/pag. 72Explicati diferenta dintre sensul lexical si sensul gramatical.

Sensul gramatical vizeaza numai partile majore de vorbire deoaece numai acestea au un inteles si pot alcatui discursul. Pe cand celelalte determina forma gramaticala a enuntului.Sensul lexical este reprezentat de semnificatia standardizata furnizata de dictionar.


In timp ce sensul lexical il descoperim in dictionar, sensul gramatical este determinat de forma termenului, numarul si structura in care acesta este utilizat.

3/pag. 72Dati exemple de cuvinte recente din presa.Emisiune-concurs – juxtapunere;Dezvaluiri-soc – juxtapunere;Formator de piata – calcul lingvistic;Trend – calcul lingvistic;Job – imprumut

4/pag. 72Explicati aparitia neologismelor:Credibil – radacina “cred” + sufixul international “-bil” / calcul lingvistic al termenului latinesc “ credibilis, -e”Analizabil – radacina “analiza” + sufixul verbal “-iza ” + sufixul international “-bil” / calcul lingvistic al termenului francez “analyzable”


1/pag. 115Identificati tipurile de consoane din cuvintele:BARONb- oclusiva, orala, bilabiala, sonora;r-constrictiva, vibranta,dental - alveolara, sonanta, n- oclusiva, nazala, dental, sonanta;COTOFANAC –oclusiva, orala, prepalatala, surda, ţ – oclusiva, exploziva, lingual, surda’F –constrictiva, fricativa, labiodentala, surdaN- oclusiva, nazala, dental, sonanta;CIORAPČ –oclusiva, orala, labiovelara, surda,R - constrictiva, vibranta,dental - alveolara, sonantaP – oclusiva, orala, bilabiala, surda;DUDd- oclusiva, orala, dentala, sonora;DRUMD - oclusiva, orala, dentala, sonora; R - constrictiva, vibranta,dental - alveolara, sonantaM – oclusiva, nazala, bilabiala, sonanta;LENTL – constrictive, lateral, alveolara, sonanta, lichidaN- oclusiva, nazala, dentala, sonanta


T – oclusiva, orala, dentala, surda;VANTV –constrictiva, fricative, labiodentala, sonora,N- oclusiva, nazala, dentala, sonantaT – oclusiva, orala, dentala, surda;2/pag. 115Identificati diftongii, aratati in ce cuvinte nu exista diftongi si de ceV VA – E – RO – PORT – structura V-V reprezinta un hiat; V VBI – U – NI – VOC- structura V-V reprezinta un hiat; SVDEAL – diftong SVCEA - RA– diftong SVCEAR - SAF– diftong SVGEAM– diftong SVGEA – MAN – diftong V VGHER – GHEF – structura nu prezinta alaturarea unei vocale si a unei semivocale pronuntate in aceeasi silaba SV


GHEA - TA– diftong V VTA - CE– structura nu prezinta alaturarea unei vocale si a unei semivocale pronuntate in aceeasi silaba SVTEA - TRU– diftong3/pag. 115Explicate consecintele vecinatatii asupra producerii fonemelor in cuvintele:Absent –“ a” este o vocala sonora, deschisa ce amplifica sonoritatea consoanei occlusive “b”, pozitia consoanei siflante surde “s” dupa o consoana sonora determina o durata mai scurta de pronuntie a acesteia si o intensitale scazuta in pronuntie; prezenta structurii “nt” – o oclusiva nazala, sonanta si o oclusiva orala surda – determina prin modul de articulare o intensitate mai pronuntata a consoanei “t”; COARTICULAREA

Abscons –“ a” este o vocala sonora, deschisa ce amplifica sonoritatea consoanei occlusive “b”, pozitia consoanei siflante surde “s” dupa o consoana sonora determina o durata mai scurta de pronuntie a acesteia si o intensitale scazuta in pronuntie, insa de asemenea , consoana “c” intre o consoana siflanta surda “s” si o vocala semideschisa, posterioara “ o”, pierde din durata de pronuntie, insa tonalitatea creste in inaltime COARTICULAREA

Anecdotic – DISIMILAREA ca urmare a prezentei consoanei surde, prepalatare -“ c” inaintea unei consoane explosive, sonore “d”, urmata apoi de repetarea consoanei “c” in structura “-tic”;

Frecvent – alaturarea consonantica “cv” determina in pronuntie disimilarea “gv”

Aisberg – diftongul “ai-“ accentuat determina disimilarea sunetului”s” in “z”


Eczema – structura “cz” determina o asimilare consonantica transformand sunetul “c” in “g” si ca urmare a COARTICULARII impuse de articularea consoanei “z”

Obtuz – asezarea consoanei “b” intre vocala neaccentuata “o” si oclusiva dentala “t”, determina transformarea acesteia in consoana sa pereche, surda ,“p”.Oarba – asezarea consoanei vibrante, lichide “r” dupa diftongul accentuat “oa-“ determina pierderea din intensitate a vibratiei, a duratei ca urmare a asimilarii sale; iar la randul ei, consoana influenteaza prin COARTICULARE tonalitatea consoanei vecine, “b”.

4/pag. 115Explica functia distinctiva a fonemelor in perechile de cuvinte sau in seriile de mai jos:

Somn – domn = s – d ; foneme cu valoare lexical ce denumesc actiune (somn) – fiinta(domn);Pom – rom = p – r; foneme cu valoare lexical ce denumesc fiinta (pom) – lucru(rom)Corn – torn = c – t; foneme cu valoare lexical ce denumesc obiect (corn) – actiune (torn0Torn – turn – tern = o – u – e; foneme cu valoare lexical ce denumesc actiune (torn) – obiect (turn) – insusire (tern)Sur – sar – ser = u – a- e; foneme cu valoare lexical ce denumesc insusire (sur) – actiune (sar) – lucru (ser)Seaca – seara – seama = c – r – m; foneme cu valoare lexical ce denumesc insusire (seaca) – moment al zilei (seara) –

5/pag. 115Explicate echivocul grafic din cuvintele urmatoare si explicate rolul accentului pentru clasa morfologica, categoria gramaticala si sensul cuvantului.


CUVANTUL SENSUL CLASA MORFOLOGICA

CATEGORIA GRAMATICALA


ÁCELEObiect mic de metal, ascuțit la un capăt și prevăzut la celălalt cu o gaură, prin care trece ața, care servește la cusut

Forma articulata de plural

substantiv

ACÉLEArată că ființa, lucrul etc. desemnate de substantivul pe care îl determină se află mai departe, în spațiu sau timp, de vorbitor) Acel om

Forma de feminine plural

Adjectiv demonstrativ

CÁI Animal domestic erbivor, cu copita nedespicată, folosit la călărie și la tracțiune

Forma de plural substantiv

CAÍA-i părea cuiva rău, a regreta, a recunoaște că a greșit Forma reflexiva Verb

CANTÁA emite cu vocea sau cu un instrument un șir de sunete muzicale care se rânduiesc într-o melodie, într-un acord

verb

CANTÁA scrie versuri în cinstea cuiva sau a ceva, a elogia (în versuri) pe cineva sau ceva; a descrie, a povesti ceva în versuri

verb

CÓPIIReproducere exactă a unui text, a unei opere de artă, a unei imagini fotografice etc

Plural, feminin substantiv

COPIÍBăiat sau fată în primii ani ai vieții (până la adolescență) Plural, masculin substantiv

MÁRINume generic dat vastelor întinderi de apă stătătoare, adânci și sărate, de pe suprafața Pământului, care de obicei sunt unite cu oceanul printr-o strâmtoare; parte a oceanului de lângă țărm

Plural, feminin substantiv

MARÍ A crește sau a face să crească în dimensiuni, în număr, în cantitate etc.; a spori sau a face să sporească, a (se) înmulți.

Forma reflexiva verb

FÓIBucată dreptunghiulară de hârtie (de scris): filă a unei cărți, a unui registru sau a unui caiet.

Forma neaccentuta, plural

substantiv

A se mișca, a umbla încoace și încolo; a mișuna, a forfoti, a Forma reflexiva verb


FOÍ fojgăi

FÚGIA se deplasa cu pași repezi, a se mișca iute într-o direcție, a merge în fugă1; a alerga, a goni.

Forma imperativa Verb

FUGÍA se deplasa cu pași repezi, a se mișca iute într-o direcție, a merge în fugă1; a alerga, a goni.

Forma intranzitiva verb

ÓCHIFiecare dintre cele două organe ale vederii, de formă globulară, sticloase, așezate simetric în partea din față a capului omului și a unor animale; globul împreună cu orbita, pleoapele, genele; irisul colorat al acestui organ; organul vederii unui animal sau al unei insecte, indiferent de structura lui

forma de masculin substantiv

OCHÍ A potrivi o armă la ochi pentru ca proiectilul să nimerească ținta; a fixa linia de ochire a unei arme; a lua ținta, a ținti.

intranzitiv verb

ACÚMPICostisitor drag, iubit, îndrăgit

Forma de plural adjectiv

SCUMPÍ A mări prețul unei mărfi, a vinde mai scump indicativ prezent verb

TÓRTURI

Produs de cofetărie, preparat din mai multe foi de aluat dulce, coapte, unse cu cremă și puse una peste alta

Forma de plural substantiv

TORTÚRISuferință fizică (sau morală) violentă Forma de plural substantiv


Unitatea de invatare nr. 4Stilul


1/ pag. 136Cititi un articol dintr-un cotidian si unul dintr-o revista de specialitate si comentati-le sub raportul caracteristicilor generale si particulare ale stilurilor.Articol Click:Maria Gaetana Agnesi, autoarea primei cărţi despre calculul integral şi cel diferenţial, omagiată de GoogleVineri 16 Mai 2014 - 07:50 463 afişări

Maria Caetana Agnesi, omagiată de Google.


Google o omagiază astăzi de Maria Gaetana Agnesi (16 mai 1718 - 9 ianuarie 1799), matematician, lingvist şi filozof italian.Agnesi este considerată autoarea primei cărţi în care sunt tratate atât calculul diferenţial, cât şi cel integral. A fost unul dintre pionierii luptei pentru emanciparea femeii şi accesul acesteia la educaţie.În prima parte a vieţii se remarcă prin studiul limbilor străine şi preocuparea pentru probleme care frământă comunitatea ştiinţifică a vremii: propagarea luminii, transparenţa corpurilor şi studiul geometric al curbelor.După ce devină călugăriţă în Ordre de Soeurs Bleues ("Ordinul surorilor albastre"), se dedică studiului matematicii. Publică în 1748 o carte despre calculul diferenţial şi cel integral, tradusă mai târziu în franceză şi engleză.Sora ei, Maria teresa Agnesi Pinottini, a fost compozitoare, scrieWikipedia.

Articol Revista Discovery:Prima pagină › Culturăvezi toate articolele din Cultură › Cultură Povestea arcului cu săgeţi şi evoluţia societăţilor umane

Imagiena stilizată a aunui arcaş medieval Sursa foto: Shutterstock + ZOOM Galerie foto (7)Oricât de greu de crezut ar fi la prima vedere, banalul arc cu săgeţi a fost una dintre uneltele-arme care au înfluenţat cel mai puternic evoluţia tuturor societăţilor umane. Necesitatea inventării unei arme care să doboare sau să neutralizeze de la

http://www.descopera.ro/galerii/12511373-povestea-arcului-cu-sageti-si-evolutia-societatilor-umane


http://www.shutterstock.com/

http://www.descopera.ro/cultura

http://www.descopera.ro/cultura

http://www.descopera.ro/

http://en.wikipedia.org/wiki/Maria_Gaetana_Agnesi



distanţă adversarii sau animalele periculoase a stimulat fără precedent imaginaţia şi creativitatea primelor comunităţi umane. Supus unui proces continuu de perfecţionare şi adaptare de-a lungul epocilor istorice, arcul cu săgeţi a fost una dintre acele arme care au dus la căderea unor imperii şi civilizaţii, concomitent cu ridicarea altora. Astăzi, tehnologiile moderne îşi aduc şi ele aportul la crearea unor arcuri cu săgeţi cu o serie de calităţi dorite atât de sportivii de tir cu arcul, cât şi de tagma (în continuă creştere) a vânătorilor care vor să doboare animalele aşa cum au făcut-o timp de milenii strămoşii noştri. Amintiri încordate din negura timpului Recent, arheologii au căzut de acord că arcul cu săgeţi ar fi fost inventat undeva spre sfîrşitul Paleoliticului Superior. Până în prezent, se pare că cele mai vechi săgeţi făurite de os, datează de acum circa 61 000 ani, fiind descoperite în Peştera Sibubu din Africa de Sud. Cele mai vechi evidenţe arheologice ale arcului cu săgeţi în Europa, vin sub forma unor săgeţi vechi de circa 15 000 ani, făurite din lemn de pin şi prevăzute cu vârfuri din cremene. Săgeţile străvechi au fost descoperite la Stellmoor, în Valea Ahrensburg, situată la nord de oraşul Hamburg. Ca o paranteză interesantă, arcul cu săgeţi este încă o expresie a geniului tehnic comun întregii specii omeneşti, căci pe baza estimărilor oamenilor de ştiinţă, această armă a fost inventată aproape concomitent de toate comunităţile umane care trăiau în acele vremuri separate la mari distanţe unele de celelalte. Arcul cu săgeţi este arma care a înlocuit suliţele uşoare de aruncat, odată cu aruncătoarele de suliţe portabile. Putem spune fără să greşim deloc, că trasul cu arcul a ocupat perioada istorică cuprinsă între vremurile în care oamenii aruncau cu suliţe şi vremurile în care omenirea a trecut la armele de foc. Iată cum tirul cu arcul a fost o cerinţă capitală pentru războinicii şi vânătorii din întreaga perioadă a Antichităţii şi a Evului Mediu. Trasul cu arcul a devenit aşadar o calitate mult apreciată şi lăudată în moştenirea culturală şi mitologică a multor popoare.


Arc şi tolbă de săgeţi mongole Sursa foto: Shutterstock General vorbind, arcul este o armă construită cel mai adesea dintr-un lemn de esenţă tare, dar neapărat elastic, îndoit şi legat de la un capăt la celălalt de o coardă realizată din materiale extrem de diverse de la fibre vegetale, mătase, lână, tendoane şi intestine de animale, la cabluri metalice. Săgeata este cel mai adesea o bucată subţire, lungă şi cilindrică din lemn sau trestie, prevăzută la unul dintre capete cu un vârf din metal, piatră sau os, iar la celălalt cu un ampenaj necesar zborului, alcătuit din pene de păsări, hârtie sau materiale plastice la arcurile moderne. Chiar şi celebrul Oetzi, vânătorul culegător al cătui corp mumificat de gheţuri a fost descoperit într-o stare excelentă de conservare într-un gheţar din Alpii austrici, fusese ucis de o săgeată, iar asupra sa avea o tolbă cu săgeţi şi un arc.

Stilul publicistic este propriu ziarelor si revistelor destinate marelui public; este stilul prin care publicul este informat, influentat si mobilizat intr-o anumita directie in legatura cu evenimentele sociale si politice, economice, artistice etc. Modalitatile de comunicare sunt: monologul scris (in presa si publicatii), monologul oral (la radio si televiziune), dialogul oral (dezbaterile publice), dialogul scris (interviuri consemnate scris);Unele forme se apropie de stilul colocvial, artistic sau ştiinţific, prin faptul că îmbină informaţia cu o prezentare/ comentare a acesteia, ceea ce, uneori, presupune şi o anumită implicare subiectivă a autorului.

Conţinutul reflectă realitatea imediată şi este completat cu mijloace extralingvistice de tipul: fotografie, caricatură, hartă, schemă, statistică, tabel.

http://www.shutterstock.com/


Este evitat limbajul profesional (el se foloseşte în publicaţiile de specialitate). Termenii noi sunt explicaţi prin analogie: raporturi de asemănare/ diferenţiere stabilite între două sau mai multe obiecte, fenomene, fiinţe etc. Utilizeaza titluri socante pentru a atrage atentia, pentru acoperirea subiectului sau pentru oreferire nemijlocita la continut.

Foloseşte preponderent diateza activă Construit cu propoziţii enunţiative cât mai accesibile şi mai simple. Formulări eliptice care să impresioneze şi să atragă

atenţia.Detaliile sunt precise şi elocvente. Stilul cel mai sensibil la inovaţie. Se utilizeaza uneori procedee artistice

(asemanatoare cu stilul beletristic).Stilul stiintific se utilizeaza in lucrarile care contin informatii asupra unor obiecte, fenomene, fapte, investigatii,

cercetari, caractere tehnice etc, cu alte cuvinte, in lucrarile stiintifice; comunicarea este lipsita de incarcatura afectiva; accentul cade pe comunicare de notiuni, cunostinte, idei etc., astfel ca functia limbajului este cognitiva;

Cuprinde: articole stiintifice, lucrari de specialitate scrise de cercetatori, savanti, persoane creditabile in domeniul stiintific. Textele stiintifice urmaresc sa exploreze, sa explice, sa argumenteze cunostinte factuale.

Emitatorul poate fi specializat (chimis, sociolog, psiholog, medic etc.). Receptorul este specializat sau nespecializat. Relatia emitator-receptor poate fi determinata de emitator prin numirea publicului-tinta sau nedeterminata. Fiecare domeniu stiintific isi are propriul vocabular; termenii utilizati sunt monosemantici. Lexicul stiintific include numeroase neologisme si cuvinte derivate cu prefixe si pseudoprefixe (antebrat , contraofensiva) sau compuse cu sufixoide si prefixoide (biolog, geografie etc.) Acestora li se adauga utilizarea unor abrevieri, simboluri, semne conventionale, formule stereotipe. Dintre compozitiile pe baza textelor stiintifice, amintim: analiza stiintifica (filozofica, economica, politica, botanica, etc); studiul; comunicarea; referatul; eseul;


Unitatea de invatare nr. 5Textul, mesajul, discursul


1/ pag. 155Comentati urmatoarele structure sintactice:Joaca-I joaca si treaba-I treabaEnuntul este alcatuit din doua propozitii principale. Ambele prezinta situatii tautologice de tipul Subiect – Predicat, in care al doilea termen reprezinta o alta forma flexionara a primului ( forma articulate – forma nearticulata) . In ambele cazuri cea de-a doua forma subliniaza calitatea primeia. Unde dai si unde crapa.Structura este realizata prin tehnica subintelegerii pentru o comunicare mai rapida, fara insa a avea efecte negative asupra mesajului transmis ca urmare a precizarii imadiat anterioare a termenului omis( acolo unde dai).Feciorul Tarsitii popescu, vaduva lu Popa Sava de la Caimata care a rasturnat-o raposatu Pache cand a facut bulevardul al nou.Structura prezinta o atributiva introdusa prin “care”, in care mai apare un Subiect, ceea ce determina aparitia unei situatii sintactice de tip anacolutic.

tema lrc

Documents