TEMA DE PROIECT

Reabilitarea si reconversia halelor intreprinderii „Remarul 16 Februarie” in centru de de congrese si conferinte

ISTORIC„S.C. REMARUL 16 FEBRUARIE S.R.L.” a fost infiintat in anul 1870 sub

denumirea „Atelierul de cale ferata Cluj”. Numele actual il va primi dupa al Doilea Razboi Mondial. Primele ateliere au fost construite in anul 1870 odata cu inaugurarea liniei de cale ferata Oradea-Cluj-Brasov. De-a lungul anilor au mai fost construite multe cladiri si anexe in cadrul complexului, dar cea mai importanta cladire din punct de vedere arhitectural este cazangeria, construita in anul 1936 si refacuta ulterior in 1945. Aceasta s-a utilizat pentru confectii si reparatii de cazane, rezervoare, cisterne, rame si cabine de locomotive. Dezvoltarea vertiginoasa situeaza uzina printre cele mai mari intreprinderi prezente in industria Clujului de dupa razboi. Din 1974 intre activitatile intreprinderii isi ocupa locul si exportul, constand in reparatii de locomotive diesel hidraulice pentru strainatate. In anul 1982 se deschid noi oportunitati in repararea locomotivelor cu abur pentru clienti externi din Germania, Austria sau Polonia. Dupa 1989, intreprinderea face parte din Societatea Nationala a Cailor Ferate pana in anul 1992, cand se desprinde si se transforma in societate pe actiuni, pastrandu-si profilul de reparator de material rulant pentru Calea Ferata si pentru alte societati, iar in anul 2000 unitatatea este privatizata. Dupa anul 1990 si pana in prezent s-a pus accent pe diversificarea produselor si serviciilor oferite clientilor, compania adaptandu-se la solicitarile principalilor beneficiari. Societatea REMARUL, desi este o societate profitabila, in prezent nu mai produce piese pentru repararea materialului rulant (departamentul de productie mutandu-se la Aiud), astfel exista hale neutilizate, printre care si hala cazangeriei. Aceasta a fost golita de utilajele si aparatura existenta si inchiriata unei firme romano-olandeze, care a parasit-o intre timp. Tendinta societatii REMARUL 16 Februarie pare de a fi retragerea spre limita de vest a incintei, iar halele de la intrare devin vulnerabile in fata investitorilor „vanzari de teren pentru afaceri imobiliare”.

DESCRIERE/COMPONENTE ARHITECTURALE/STARE DE CONSERVARECea mai importanta cladire din punct de vedere arhitectural este cazangeria,

considerata emblema atelierelor Remarul. Aceasta cladire este mult mai inalta decat celelalte hale si zidita din aceeasi caramida aparenta. Cel mai spectaculos element este acoperisul ei din sticla armata. Pe parcursul timpului cladirea si-a pierdut mult din gloria ei, mai ales datorita constructiilor parazitare. Astfel dinspre strada Locomotivei nu se citeste cladirea in intregime, aceasta fiind invecinata cu constructii parter si etaj sau mansarda. Cel mai nefericit exemplu este cladirea alipita de aceasta fatada, in partea nordica, care este tencuita (desi restul claidirii este din caramida aparenta). Tamplaria metalica s-a pastrat in mare parte, aproape total in cazul ferestrelor si a acoperisului din sticla, dar din pacate doar partial in ceea ce priveste usile.

Cazangeria se afla intr-o stare destul de buna. Structural nu au aparut inca probleme, dar finisajele au inceput sa se degradeze din cauza neglijentei. Lipsesc multe ochiuri de sticla, atat in cazul acoperisului cat si in cazul ferestrelor, astfel structura metalica este expusa la umezeala si a aparut coroziunea. Se observa niste pete mari de umezeala atat pe suprafata zidariei cat si pe pardoseala. Usile metalice de acces a locomotivelor in hala au fost ori schimbate ori modificate in functie de

nevoile actuale. Totodata din punct de vedere tehnologic hala a fost aproape total golita de utilajele originale.

SITUATIA URBANISTICA Conform (PUG), intreprinderea REMARUL 16 FEBRUARIE se afla intr-o zona cu caracter industrial propusa spre restructurare (ZCP-RIM). Deasemenea hala cazangeriei si hala locomotivelor, desi nu sunt introduse inca in lista de patrimoniu istoric a orasului sunt protejate de PUG, ca si constructii monumentale cu valoare deosebita sau valoare memorabila. Activitatea industriala initiala a incetat sau s-a restrans considerabil. In prezent o parte din spatii sunt inchiriate micilor intreprinderi pentru activitati de productie si servicii de tip industrial sau cvasiindustrial, depozitare etc. , desfasurate in general in conditii improvizate, precare, neadecvate. Unele spatii sunt complet neutilizate. Incintele industriale evidentiaza o structurare interna mediocra, dezordonata, rezultat al unor dezvoltari in timp nesistematice, zonele de acces/primire (preuzinalele) fiind disfunctionale sau inexistente.

Restructurarea/schimbarea destinatiei terenurilor unitatilor industriale poate fi acceptata de catre administratia publica locala. Pentru schimbarea destinatiei acestor terenuri se va aplica o procedura de restructurare pe baza de contract intre Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca si proprietarii unitatilor industriale. Restructurarea acestor unitati industriale are ca scop transformarea lor in teritorii urbane cu caracter mixt, relevand o structura functionala complexa si echilibrata, o structura spatiala bazata de preferinta pe principiul cvartalului si spatii publice – strazi, piete, spatii verzi etc. – net determinate.

Structura functionala mixta include locuire colectiva si activitati administrative, financiar-bancare, comerciale (tertiare) cu caracter intraurban, culturale, de invatamant, de sanatate, sportive, de loisir public, de turism cu caracter intraurban, aferente infrastructurii de transport public etc.

Se admit utilizari monofunctionale pentru functiuni ample de interes public major – complex expozitional, centru de congrese si conferinte, campus universitar, sala polivalent, centre medicale de mari dimensiuni, parc sportiv sau tematic etc. Se admite conversia si restructurarea cladirilor industriale sau de alt fel existente pentru tipurile de activitati admise, cu conditia integrarii acestora in noua structura urbana.

Indicii urbanistici determinati de PUG sunt:-POT maxim 60% (pentru cladirile situate in pozitii particulare si cu destinatii speciale (conform listei de activitati admise POT se va stabili prin Planul Urbanistic Zonal in functie de cerintele programului arhitectural si de pozitia urbana)-CUT maxim 3 (idem cu conditionarile POT)

STRATEGIA MUNICIPIULUI CLUJ NAPOCAConform „Strategiei de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca” viziunea

propusa pentru municipiu este: „Cluj-Napoca va fi un centru regional al inovatiei si oportunitatilor, o destinatie turistica atractiva, un loc placut in care sa traiesti, sa muncesti si sa studiezi; un oras cu autoritati locale responsabile si deschise, cu cetateni activi si o comunitate de afaceri dinamica si implicata”.

In urma procesului de planificare strategica (PPS) descris in documentul pus la dispozitie de primarie au fost identificate anumite concluzii care au stat la baza elaborarii strategiei de dezvoltare locala. Dintre acestea relevante pentru scopul proiectului sunt:

-Cluj-Napoca se afla mult deasupra altor comunitati similare datorita resurselor de inteligenta, mobilizare is antreprenoriat disponibile. Valorificarea acestor resurse poate duce la dezvoltarea unui profil creativ si inovativ unic in regiune.-Cluj-Napoca detine un profil strategic deosebit de puternic in ceea ce priveste dezvoltarea serviciilor.-Cluj-Napoca trebuie sa isi asume cu adevarat rolul regional pe care il clameaza. Discursul „centrului regional” trebuie dublat de o actiune strategica rationala, capabila sa speculeze domeniile in care Clujul detine cu adevarat avantaje strategice in comparatie cu alti competitori (universitati, servicii, turism, servicii administrative, servicii medicale etc.)-Cluj-Napoca detine un potential deosebit in ceea ce priveste dezvoltarea unor activitati economice ce se bazeaza pe o resursa umana de inalta calificare.

Principalele directii strategice ale municipiului stabilite in cadrul PPS care sustin dezvoltarea unui centru de conferinte si conventii in municipiu:

-Crearea unui mediu economic competititv si atractiv investitiilor autohtone si straine;-Promovarea urmatoarelor forme de turism: turismul de afaceri, cultural, universitar, medical, religios, turismul de evenimente, turismul de weekend etc.-Crearea unor spatii adecvate pentru activitatea institutiilor si organizatiilor culturale-Cresterea dinamicii vietii culturale clujene; cresterea calitatii ofertei culturale si a cererii produsului cultural-Organizarea de evenimente cu caracter multicultural.Programe operationale propuse in Strategia municipiului Cluj-Napoca:-Dezvoltarea turismului de afaceri si conferinte-Dezvoltarea unui complex cultural-artistic si de conferinte -Crearea unui centru comunitar care sa poata fi folosit de ONG-uri in activitatea lor

INVESTITIA IN CENTRE DE CONFERINTE SI CONVENTIIDesi sunt aparate intr-o anumita masura de caracterul sezonier si de

susceptibilitatea la schimbari bruste ale pietei de turism, turismul de afaceri isi are dezavantajele sale. Ca si in cazul turismului simplu, capitalul foarte mare necesar pentru stabilirea si mentinerea infrastructurii creaza un angajament pe termen foarte lung facut cu mult timp inaintea inceperea operatiunilor. Discutiile pro si contra investiei publice si formalitatile necesare inceperii constructiei au amanat inceperea unor proiecte majore cu 4 ani sau mai mult, urmati de inca 2-3 ani necesari constructiei.

De regula investitia publica intr-un astfel de centru nu poate fi bazata doar pe un studiu de fezabilitate. Profitul direct generat de centru nu acopera de obicei in

totalitate costurile operationale si datoriile generate. Dar trebuie luate in considerare aspecte economice mai largi:

-Atragerea turistilor in zona si in afara sezonului.-Furnizarea unui catalist pentru regenerarea unei zone neadecvate a orasului, fapt care atrage dupa sine investitii private autohtone sau internationale in hoteluri, restaurante, si alte proiecte comerciale-Contribuie la imaginea si prestigiul unui oras ca si capitala culturala si comerciala.-Formeaza un punct focal pentru afaceri, comert, cultura si/sau tehnologie.-Evidentiaza caracterul matur al orasului ca loc de intalnire international.

Marea majoritate a centrelor de acest fel sunt detinute de municipalitate, si au fost finantate partial sau total de catre stat. Investitiile private sunt atrase de obicei prin acordarea licentelor de constructie in incinta sitului pentru functii anexe (hoteluri, restaurante, comert etc).

De cele mai multe ori se observa o pierdere din cauza costurilor operationale ridicate, care trebuie suportate de catre taxele locale sau taxelor aplicate proprietatilor aferente. Aceste pierderi trebuie insa comparate cu beneficiile economice aduse intregii zone.

AVANTAJE ALE TURISMULUI DE AFACERI-Cheltuielile zilnice ale unui vizitator de conferinte sunt mai mari decat ale unui turist in general. Aceasta regula se aplica atat la turistii domestici cat si la cei internationali-Principalele perioade de cerere sunt in afara sezonului turistic.-Afacere stabila si usor previzibila, deoarece aranjamentele de cazare, spatii si transport sunt aranjate cu mult timp inainte.-Transportul, acomodarea si alte servicii conexe pot fii oferite la scara mare si cu un grad mare de standardizare.-Targurile si conferintele sunt indiferente la lipsa de atractii turistice in orasul gazda.-Se pot folosi in aceste scopuri si facilitati utilizate in mod normal pentru alte activitati (stadioane, universitati, teatre, etc)

FUNCTIILE PRINCIPALE ALE CENTRULUI:

-Targuri expozitionale-In sensul cel mai larg, targul este o expozitie sau demonstratie a unor obiecte care prezinta frumusete, valoare sau interes pentru un public tintit. Targurile comerciale pot fi impartite in:

-Targuri de meserie, care aduc impreuna consumatori si furnizori de anumite produse sau servicii.-Targuri de consumatori, care sunt deschise publicului nespecializat.-Targuri mixte care admit publicul doar in anumite zile

-Targuri private, organizate de o singura companie, in care aceasta isi demonstreaza produsele unui public restrans, pe baza de invitatii.-Lansari de produse, care introduc produse sau servicii noi pe piata. Acestea pot fi independente sau in cadrul unui targ existent.

-Expozitiile ofera o ocazie companiilor sa explice si sa demonstreze produsele cumparatorilor in mod direct. Sunt o metoda eficienta financiar de a lansa produse noi, de a penetra piete noi, consolidand astfel interesul consumatorilor existenti si mentinand sau crescand cota de piata.-Targurile consacrate reusesc de obicei sa genereze profit atat pentru centru le conventii cat si pentru organizator. Acestea sunt tinute de cele mai multe ori in paralel cu sedinte sau seminarii axate pe domeniul tratat.

-Turismul motivational-Definit ca o unealta de management global care foloseste experienta calatoriilor pentru a motiva si/sau a recompensa participantii pentru performante ridicate in cadrul companiei. Deasemenea furniseaza un mediu propice pentru team building si consolideaza loialitatea angajatilor fata de companie. -Activitatile includ un program social foarte riguros, conferinte, prezentari si intalniri cu managementul inalt al companiei.

-Sedinta: -Termen general care indica adunarea unui numar determinat de oameni intr-un loc determinat pentru a efectua o anumita activitate. Poate sa fie ad hoc, sau dupa un tipar cunoscut.

-Conferinta: -Este o adunare in numar mai mare sau in grup restrans a carei participanti sunt interesati de a obtine sau a distribui informatii, sau de a rezolva probleme organizationale sau operationale. De obicei se rezuma la membrii aceleasi companii, asociatii sau bresle. Sedintele sunt organizate mai putin formal si incurajeaza participarea activa in atingerea obiectivelor declarate. Numarul de delegati se poate ridica pana la 150 dar de obicei se afla undeva intre 30 si 50 de participanti. Caracteristicile conferintei determina modul in care se amenajeaza sala. Mesele se aranjeaza de obicei in forma de patrat, cerc sau semi-cerc sau pentru grupuri mai mici tipul „masa rotunda”.

-Congresul: - Este o intalnire regulata, cu numar de participanti ridicat, unde se discuta un subiect determinat. Un congres dureaza in mod normal mai multe zile si are de obicei mai multe sedinte si sesiuni de comunicare in paralel. Intervalul intre 2 conferinte este determinat in stadiul de implementare si poate sa fie pluri-anual sau anual. De cele mai multe ori congresele internationale sunt de tipul pluri-anual in timp ce congresele la nivel national sunt anuale. Salile de congres sunt proiectate pentru a gazdui numere mari de participanti si sunt de obicei tip auditoriu si prevazute cu posibilitatea de a instala mese intre randuri. Sunt necesare si cateva sali de sedinta flexibile pentru intalnirile in numar restrans.

-Conventia: -O adunare generala si formala a unui corp legislativ, social sau economic pentru a furniza informatii despre o anumita situatie, pentru a delibera si ulterior a ajunge la un consens intre participanti. De obicei se intinde pe o durata delimitata cu obiective determinate dar nu cu o frecventa determinata. -Termenul de conventie este folosit cel mai des pentru a se referi la adunarile generale in cadrul corporatiilor si companiilor.-In plus fata de auditoriile necesare pentru sedintele in plen, este nevoie si de sali unde pot delibera grupuri restranse.

-Alte tipuri de intalniri:-Seminar: intalnire in grup restrans (pana la 30 de persoane) care impartasesc experiente intr-un anumit domeniu. De obicei sunt conduse de un expert in domeniu.-Atelier: intalniri generale urmate de grupuri restranse care se instruiesc reciproc in anumite competente. Numarul de participanti este intre 30 si 35.-Simpozion: o discutie deschisa intre diferiti experti intr-un domeniu predeterminat in fata unui public larg. Desi o anumita masura de participare a publicului este incurajata, aceasta este de obicei mai mica decat la un forum.-Forum: discutie deschisa intre experti intr-un domeniu predeterminat. De obicei sunt prezenti atat afirmatori cat si negatori ai problemei in cauza si participarea publicului este incurajata in mare masura.-Prelegere: o prezentare formala a unui expert, urmata de o perioada de intrebari si raspunsuri.-Colocviu: un program in care participantii determina discutiile care trebuie duse si conducatorii formuleaza un program in functie de aceste preferinte. Intalnirile de acest tip pun accent egal atat pe discutie cat si pe instructie.

Piata „corporate”:-Sedinte de management: foarte frecvente si implica de obicei pana la 100 de participanti (majoritatea sub 50 participanti). Necesita standarde inalte de cazare. Intalniri informale cu nevoie de spatiu de proiectie si de prezentare de date.-Conferinte de vanzari: intre 25-200 de participanti. Dureaza 2 zile sau mai mult. Necesita atat spatii de discutii cat si spatii expozitionale-Lansari de produse: se adreseaza unui public restrans pe baza de invitatii cu un numar de participanti intre 50 si 300. Sunt necesare: acces facil, echipamente de manevrare a produselor si expunerea lor (iluminare speciala, sunet, inregistrari video), zone pentru sedinte, receptie, securitate si servicii de suport. Dureaza 1 zi sau mai mult, si necesita timp aditional pentru montarea expozitiei.-Intalniri de actionari: implica multi participanti ( 100-300 ,dar se poate ridica pana la 1000) si dureaza pana la 1 zi. Necesita scena mare cu proiectie video si alte echipamente audio-video, deasemenea e nevoie de zona de receptie (bufet) si cazare.

-Seminarii si formare profesionala: grupuri mici (pana la 50 de oameni), in jur de 3 zile, necesita sali de sedinta flexibile.-Intalniri internationale/turism motivational: Destinatia este aleasa pentru prestigiu si imagine. Nevoie atat de facilitati pentru recreere si divertisment, cat si de facilitati pentru prezentari si sedinte.

FACTORII PRINCIPALI CARE INFLUENTEAZA ALEGEREA UNUI CENTRU DE CONFERINTE

-disponibilitatea-standardele facilitatii-serviciile-locatia convenabila-standardele serviciilor de catering-preturi competitive-meniu flexibil-standardele cazarii-conditiile de parcaj pe sit

Auditoriu mare (aprox. 2300 locuri) - divizibilScaune 1500x0.9m2=1350m2

Scena 300m2

FoyerReceptieBar + oficiuToaleteGarderoba

2300x0.5m2=1150m2

Cabina operatorCabina proiectiiCabine pentru traducatori

220m2

Zona backstageGarderobe si sali pentru artistiAteliere

500m2

Depozite 200m2

TOTAL 3720m2

Zona BanchetSala mare banchet (divizibila in 2) 1600m2Foyer receptie bar+oficiu toalete garderoba

800m2

TOTAL 2400m2

Spatii de sedinte4xSali de conferinte 4x125x1.1m2 = 550m2

10xSali de sedinte 10x50x1.6m2=800m2

12xSali mici de sedinte 12x10x2m2=240m2

Foyerreceptiebar+oficiutoaletegarderoba

2000*0.4m2=800m2

Spatii tehnice si proiectie 400m2

Circulatii si anexe 800m2

TOTAL 3590m 2

Zona expozitionalaSpatiu expozitional 4500m2

Depozitare + receptie marfa 1000m2

Hala acces + facilitati publicetoaletebufet+oficiureceptiemagazin

500m2

TOTAL 6000m 2

Spatii publiceLobby 900m2

Magazine 120m2

Receptie + inregistrare 600m2

Birouri organizatori 90m2

Birou presa 120m2

Centru medical 50m2

Toalete, garderobe si circulatii 250m2

TOTAL 2130m 2

Alimentatie publicaRestaurant (200 locuri) 200x2m2=400m2

Cafenea (100 locuri) 100x1.7m2=170m2

Bufet (150 locuri) 150x1.7m2=255m2

Bucataria principala + oficii + depozite 700m2

TOTAL 1525m 2

Administratie si spatii tehniceBirouri administratie 500m2

Spatii tehnice (centrale de ventilatie etc.) 2500m2

Zone angajati 550m2

TOTAL 3550m 2

TOTAL = 22915m 2