Tema:Urbanismul turistic o noua viziune in proiectarea oraselor

Subiecte Orasul ca centru de receptie turisticaContinutul conceptului de urbanism turistic. Exigentele urbanismului turistic.

Orasul ca centru de receptie turisticaOrasele, privite ca centre economice si culturale, sunt detinatoarele unor variate atractii. Orasul s-a dovedit un reper in desfasurarea calatoriilor in sensul ca fie dotarile acestuia au fost utilizate ca locuri de popas in derularea circuitelor fie prin arhitectura cladirilor si ansamblurilor, monumente, sculpturi si basoreliefuri utilizate in decorarea pietelor, a edificiilor publice si private, elemente ale artei decorative, arta peisagistica, atractiile pe care le adaposteau s-au dovedit a fi ele insele apreciate destinatii turistice.

turismul urban/ forma distincta de calatorie Analizand motivatia fluxurilor de calatorii in spatiulurban, se poate desprinde concluzia caatractii precum istoria si personajele celebre,elementele culturale, recreerea si divertismentul,evenimentele si ocaziile festive, cladirile,monumentele si ansamblurile sculpturale precumsi frumusetea naturala se situeaza printrepreferintele vizitatorilor si constituie elementedefinitorii in alegerea destinatiei de calatorie.

Atractii culturale Muzeele - prin functia lor, aceste institutii care se ocupa cu strangerea pastrarea si expunerea obiectelor care reprezinta un interes istoric, stiintific, artistic, etc, se incadreaza in grupa edificiilor culturale. Valoarea si marimea muzeului este strans corelata cu posibilitatile de colectare,sistematizare si conservare ale organizatorilor. Astfel se pot diferentia:a) muzeele nationale ce grupeaza obiecte de patrimoniu national precum si anumite piese din exterior intrate in patrimoniul tarilor respective;b) muzeele regionale ce dispun de exponate adunate dintr-o regiune data;c) muzeele locale, de dimensiuni mult mai mici, ce concentreza exponate colectate indeosebi din perimetrul asezarii gazda.In multe dintre produsele turistice lansate de marii turoperatori se regasesc inserate in programele turistice, vizite la aceste inedite obiective.(British Museum, de exemplu, cuprinde 12 sectii - paleontologie, antichitati, manuscrise, etnografie,monezi, istorie orientala, greaca , romana etc- , museul Ermitage din St Petersburg se desfasoara pe o suprafata de circa 9 ha si este ocupata de 1057 de sali expozitionale, etc.

Conform topului realizat de Discovery Travel, cele mai importante 10 locuri din lume, din punct de vedere cultural i al tradiiilor, sunt:British Museum (Londra)

Muzeul Louvre (Paris)

atractiile culturaleCasele memoriale - pot inmagazina referinte (obiecte si marturii) privind personaje artistice, culturale, politice, etc. Valentele turistice ale acestui tip de obiective se materializeaza in fluxurile de vizitatori, dornici sa cunoasca marturii despre viata si personalitatea celui care sa nascut sau a locuit in acel loc.

Exemple Dintre casele memoriale vizitate anual de un numar foarte mare de turisti , pot fi amintite: casa in care s-a nascut Mozart, din orasul Salzburg, numeroase imobile care amintesc de locurile unde s-au nascut sau au creat o parte dintre operele lor marii pictori ailumii: casa lui Rubesn din Anvers, casa lui El Greco din Toledo; personaje din lumea literara: casa natala a marelui dramaturg englez William Shakespreare din Stratford-Upon-Avon, casa lui Goethe din Frankfurt pe Main, etc.

Casa Memoriala "Ion Luca Caragiale" - Targoviste

atractiile culturaleTeatrele si Operele - pastreaza functia culturala initiala care, prin ea insasi, devine o sursa pentru desfasurarea actului turistic. In unele cazuri, valoarea turistica a acestor obiective sporeste prin insusirile arhitecturii lor. Totodata, vechimea constituie alt element ce transforma aceste institutii in obiective turistice de maxima atractivitate. In Antichitate, acestea erau reprezentate de amenajari specifice practicarii actului cultural in aer liber, cu o forma impusa de topografia terenului ( liniare sau curbate). Teatrele se impun ca elemente de cultura si civilizatie in majoritatea polisurilor grecesti, si, ulterior, in orasele antice romane.

Exemple Renumite in acest sens sunt cladirea Operei din Paris, a carei constructie a inceput in 1861, Reduta din Budapesta construita pentru a gazdui concertele si ceremoniiile oficiale in stilul romanic ungar, Teatrul Globe al lui Shakespreare cu o capacitate de 600 de locuri.

atractiile culturale/edificii religioase valoarea turistica a edificiilor religioase este data de arhitectura proprie cultelor religioase universale (catedrale si biserici pentru crestini, moschei pentru musulmani,sinagogi pentru mozaici) si stilul constructiv ( romantic, gotic, rococo, baroc, clasic, neogotic). Ca exemple edificatoare in acest sens pot fi mentionate: Catedrala Sf. Petru, Catedrala Sf Sofia,Bazilica San Marco din Venetia, Westminter Abbey din Londra, Catedrala din Edinburgh, Domul din Milano, Catedrala Santiago de Compostella din Spania, etc.

moschee

atractiile culturale/ palatele si castelele regale sunt intalnite in multe dintre marile metropole ale lumii. Reprezentative sunt: palatul Buckingham din Londra,Palatul Regal din Praga, Palatul regal din Madrid etc. In categoria obiectivelor istorice pot fi incadrate si monumentele, mausoleele, statuile, coloanele ridicate in cinstea unor importante figuri istorice, etc.

Castel Peles Sinaia

atractiile culturale/ obiective istorice In categoria pot fi incadrate si monumentele, mausoleele, statuile, coloanele ridicate in cinstea unor importante figuri istorice, etc.

Arc de triumf, Berlin

realizarile tehnicii contemporane, noile materiale simetode tehnice, In marile metropole ale lumii se regasesc cladirile impresionante care atrag atentia prin arhitectura si grandoare (sediile BMW din Munchen, General Motors din Detroit, marile complexe expozitionale din Hanovra, Osaka, Montreal, institutii finaciare din Paris, Londra, Amsterdam, New York).

Kuala-lumpur,Malaysia452, 88 Turnurile gemene Petronas

Atractii orasanestiDe asemenea, in cadrul destinatiilor turistice urbane, pot exista si alte elemente precum frumusetea cadrului natural, parcurile si gradinile publice, vechile cartiere ale oraselor, arterele comerciale, etc. care sa motiveze deplasarea in spatiul urban dar care, capata o pondere importanta in circulatia turistica doar in masura in care acestea sunt completate si cu alte atractii de natura celor prezentate anterior.

Tipologia oraselor turistice Orase muzeuCentre de pelerinajOrase universitareOrasele festival orase - congrese

Orase muzeuExista orase care isi datoreaza atractia lor in mod deosebit valorilor artistice. Orase ca Florenta sau Dijon sunt vizitate pentru muzeele lor, Reims pentru catedrala, Versailles sauFontainbleau atrag prin castelele lor. Exista orase care sunt ele insele adevarate muzee, cum ar fi de exemplu, orasul croat Dubrovnik sau vechiul oras al dogilor Venetia - remarcabil prin canalele sale.

Centre de pelerinajOrase cunoscute ca centre de pelerinaj sunt situate in diverse zone ale lumii si atrag fluxuriimportante de vizitatori cu prilejul unor sarbatori religioase. Dintre acestea pot fi exemplificate:Mecca, Medina pentru lumea islamica, Vaticanul, Santiago de Compostella, sau celebra Grota a Miracolelor de la Lourdes pentru lumea crestina.

Orase universitareDintre acestea, pot fi amintite orasele mici care gazduiesc mari universitati: Cambridge si Oxford in Marea Britanie, Uppsala in Suedia, Princetown in SUA, etc. Totodata, in multe cazuri, universitatea poate constitui un oras in oras.

Orasele festival si orase - congreseOrase consacrate pentru organizarea unor manifestariculturale internationale. Forma manifestarilor culturale din ce in ce mai mult este cea a congreselor,orasele detinand spatii generoase special amenajate cu amfiteatre incapatoare. In acelasi timp exista si tendinta ca orasele mai mici, dar bine amplasate si amenajate sa revendice organizareamanifestarilor internationale de acest tip.Exemple in acest sens pot fi amintite: Liege, Cannes,Monte Carlo, etc.

Continutul conceptului de urbanism turisticUna dintre trasaturile fundamentale aleurbanismului turistic o reprezinta crearea unei imagini favorabile a orasului atat in randul vizitatorilor, cat si in randul localnicilor si comunitatilor locale in ansamblul lor.

Urbanismul turisticIn sens restrans, urbanismul turistic cuprinde unansamblu de solutii si actiuni specifice carevizeaza organizarea, amenajarea sau reabilitareaspatiului urban menite sa contribuie la cresterearolului turismului in economiile locale, integrareaarmonioasa a acestuia in randul celorlalte functiiurbane si, pe aceasta baza, la sporireaatractivitatii orasului turistic.

Urbanism turisticin sens larg, conceptul de urbanism turistic reprezinta un ansamblu de principii simetode de amenajare a spatiului urban avand drept obiectiv general dezvoltarea turismului si afirmarea acestuia ca factor de crestere a competitivitatii oraselor turistice.

Actiuni specifice urbanismului turisticamenajarea peisajului natural, dezvoltarea si diversificarea infrastructurii turistice, promovarea evenimentelor, fundamentarea design-ului urban pe principii estetice, reabilitarea patrimoniului construit si a centrelor istorice.

Ubanismul turistic Ubanismul turistic va urmari imbunatatirea conditiilor de viata ale locuitorilor prin asigurarea accesului la servicii publice si locuinte convenabile pentru toti locuitorii, utilizarea eficienta a terenurilor in concordanta cu functiile urbanistice ale fiecarei zone, extinderea controlata a implantarilor turistice, protejarea si valorificarea patrimoniului natural si a celui cultural-istoric.

Exigentele urbanismului turisticDezvoltarea infrastructurii de baz si a infrastructurii turisticeImbuntirea condiiilor de locuitProtejarea mediului Amenajarea peisajului urbanCresterea rolului animatieiReabilitarea patrimoniului istoric

Pentru ca o asezare umana, n speta un ora, s fie o destinatie, s indeplineasca o funcie turistic n sensul complex al termenului, acesta trebuie s beneficieze de o serie de transformari, de amenajari att sub aspectul infrastructurii specifice ct i al conditiilor naturale.

Dezvoltarea infrastructurii turisticeInfrastructura reprezinta una dintre premisele dezvoltrii urbanismului turistic i totodat, suportul necesar afirmarii functiei turistice n spatiul urban, componentele acesteia dand continut prestatiei turistice.

Dezvoltarea infrastructurii turisticeParametrii de proiectare a cldirilor i facilitatilor turistice trebuie s indeplineasca criterii estetice, design-ul acestora constituind un element esential att n afirmarea identitatii culturale a spaiului urban ct i ca cerinta de baz n sporirea atractivitaii destinatiei turistice

Cerinte de proectare echipamentele de cazare-- amenajarea acestora trebuie s asigure respectarea standardelor minime de calitate referitoare la confort, sigurana, accesibilitate, salubritate, protejarea mediului. -se va avea n vedere densitatea, incadrarea n peisaj a cldirilor, inaltimea, materialele de constructie, stilul arhitectonic

Cerinte de infrastructuraincurajarea investitorilor n amenajarea de uniti de cazare atractive, avnd un design exterior deosebit care s produca vizitatorilor o impresie placuta i s determine astfel reintoarcerea acestora n aceleasi locuri, fiecare destinatie turistic dispunand de atribute specifice, n plan geografic sau istoric care s permita prezentarea unor formule originale de gazduire:

Solutii posibilehoteluri-far n oraele porturi,hoteluri din gheata concept lansat n 1989 de guvernul suedez i preluat ulterior de tari ca Finlanda, Canada, etc,hoteluri amenajate n foste inchisori sau n cldiri istorice abandonate care au fost restaurate i redate circuitului turistic - de exemplu n Marea Britanie scoli victoriene,biserici, hoteluri pe ap, etc. Oricare ar fi soluiile adoptate, utilizarea formelor alternative de cazare va contribui la punerea n valoare a patrimoniului construit i la transformarea vacantei ntr-o experienta unica.

Amenajarea peisajului urban Convenia europena a peisajului, a stabilitca peisajul desemneaz o parte de teritoriu perceput ca atare de ctre populaie, al crui caracter este rezultatul aciunii i interaciunii factorilor naturali i/sau umani iar politica peisajului, expresia prin care autoritile publice competente elaboreaza principii generale, strategii i linii directoare care permit adoptarea de msuri specifice avnd ca scop protejarea, managementul i amenajarea peisajului.

Potrivit acestei conventii/angajamente- s recunoasc juridic peisajele ca o component esenial a cadrului de via pentru populaie, expresie a diversitii patrimoniului comun cultural i natural i fundament al identitii acesteia;s stabileasc i s implementeze politicile peisajului care au ca scop protecia,managementul i amenajarea acestuia, prin adoptarea de msuri specifice menionate n convenie;

Potrivit acestei conventii/angajamente- s stabileasc proceduri de participare pentru publicul larg, autoriti regionale i locale, precum i pentru ali factori interesai la definirea i implementarea politicilor peisajere;- s integreze peisajul n politicile de amenajare a teritoriului, de urbanism i n cele culturale, de mediu, agricole, sociale i economice, precum i n alte politici cu posibil impact direct sau indirect asupra peisajului

Peizajul-tendinte majore de amenajarestilul geometric este intalnit preponderent n istorie (gradinile de la Versailles) i estecaracterizat prin dispunerea regulata i ordonata geometric a elementelor de peisaj;stilul peisajer este specific englez i este definit prin dispunerea libera i voit neregulata a respectivelor elemente.Stilul mixt -tratarea unor parti de compozitie n stil geometric iar a altor parti in stil peisager, in asa fel incat sa se realizeze o unitate organica.

Echipamente destinate agrementului/cerinta actualaa vacantelor Un rol important n cadrul agrementului urban l au spaiile verzi (parcuri, gradinipublice, etc) care indeplinesc att un rol functional n cadrul localitatii ct i unul corespunzator asigurarii odihnei, recreerii i agrementului n aer liber.

Echipamente destinate agrementului/cerinta actualaa vacantelorO pozitie importanta o detin parcurilede distractii care, fara a ajunge la ostandardizare total a produsului, cunosc caracteristici comune de concepie, echipare, gestiune i comercializare.

Parcuri de distractie/cerinten primul rand, este necesar existena unui spaiu suficient de intins pentru a cuprinde suficient de multe atracii astfel nct deschiderea s fie un eveniment, s justifice deplasarea clientelei vizate.nc de la nceput, pe lng zonele destinate atraciilor, este recomandabil s se prevad spaiu i pentru locurile de parcare, zonele de destindere i picnic, aleile pietonale i punctele de alimentaie.Investitorii trebuie s poat dispune de rezerve financiare pentru ca, ulterior, s poat implanta atracii suplimentare, demers important pentru fidelizarea clientelei lor i atragerea de noi vizitatori.

Parcuri de distractii/cerinten scopul reducerii la minim a zgomotului, este necesar ca parcul propriu-zis s fie nconjurat de o band de teren, numit zon tampon. n general, durat medie de vizitare a unui parc de distracii de ctre turitii individuali sau n grup este de 6 pan la 7 ore pe zi ceea ce permite, n afara incasarilor realizate pe baz biletului de intrare, i obtinerea altor surse de venituri : jucarii, magazine de suveniruri, etc.Multa vreme, serviciile de alimentatie erau externalizate,tendinta actuala fiind aceea de gestionare a acestoraimpreuna cu celelalte servicii asigurand astfel un nivelunitar al calitii prestatiilor i obtinerea unor incasarisuplimentare.

Transportul turisticn paralel cu reteaua de transport n comun, n marile metropole ale lumii, s-a dezvoltat o retea de transport turistic urban adaptata la cerinele vizitatorilor. Multe din elementele infrastructurii de transporturban (mai ales cel subteran) reprezinta, ele insele, adevarate atracii turistice care i-au castigat admiratia unor segmente largi de vizitatori datorita atributelor legate de vechimea, dimensiunea, detaliile constructive, etc.

Amenajari cu caracter specialAmenajarile pentru persoanele cu nevoi speciale contribuie la creterea atractivitaii i standardelor de calitate ale unui ora. n acest sens, echipamentele turistice trebuie sindeplineasca o serie de cerine legate de aspectul exterior al cldirilor i parcarea n vecinatateaacestora, circulaia n spaiile publice, iluminatul acestora, informarea, traseele utilizate, transportul.

Cresterea rolului animatieianimatia reprezinta un concept caredesemneaza organizarea agrementului n centrele urbane.

tipologia activitilor de animatie circuitele tematice (de exemplu rutele gastronomice);- animatia stradala (concursuri, spectacole, teatre n aer liber, transport turistic cu mijloace neconventionale);- animatia culturala (concerte, teatre, expozitii);

tipologia activitilor de animatie- animatia sportiva (competiti, concursuri, intreceri sportive)- sarbatorile traditionale (sarbatorile de iarna);- parcurile tematice;- festivalurile;- carnavalurile; - animatia nocturna (spectacole de sunet i lumina, iluminatul nocturn al fatadelor);

Reabilitarea patrimoniului istoric

Patrimoniul istoric constituie o component valoroasa a patrimoniului cultural, nu include doar monumentele istorice, ci i ansamblurile i siturile istorice. n acest context, protejarea monumentelor, reabilitarea i conservarea centrelor istorice reprezinta o component a strategiilor de dezvoltare durabil economico-social, turistic, urbanistic i de amenajare a teritoriului, la nivel naional i local.

patrimoniul istoricToate actiunile de pastrare i conservare sunt necesare pentru a se pastra urmatoarele tipuri de valoare pe care le au bunurile culturale:- valoarea de utilizare pe care o poate avea un bun cultural aflat n folosinta individuala sau a societatii;- valoarea economic avnd n vedere beneficiile care se pot obtine din valorificarea bunului cultural;- valoarea estetico-sentimentala importanta indeosebi sub aspect turistic i ambiental;- valoarea educativa i de cunoastere cu rol deosebit n formarea personalitatii umane i progresul culturii i civilizatiei.

patrimoniul istoric/interventiiOrice interventie trebuie s fie documentata i justificata printr-un raport tehnic, trebuie s fie efectuata n asa fel i cu astfel de tehnici nct s ofere garantia ca n viitor nu va impiedica o eventuala noua interventie de salvgardare sau restaurare.

Convenia european pentru protecia patrimoniului arhitectural al Europei,adoptat la Granada(1985)/obiective conservarea nu doar a monumentului istoric propriuzis, ci i a zonei de protecie a acestuia; integrarea patrimoniului construit n mediul de via al societii contemporane

Convenia european pentru protecia patrimoniului arhitecturalal Europei,adoptat la Granada/obiectiveatragerea societatii civile n procesul de protejare a patrimoniului arhitectural, cultural i istoric.