tema 6 cc

3
Material curs - Contabilitate consolidată 24 PARTEA 6 ETAPELE CONSOLIDĂRII, METODE DE CONSOLIDARE 6.1. Etapele consolidării Etapele consolidării presupun parcurgerea următoarelor etape (Feleagă, 2007): 1. Preluarea şi cumularea elementelor din bilanţurile şi din conturile de profit şi pierdere ale liderului de grup şi filialelor, care definesc ansamblul. În cazul metodei integrării globale, elementele din bilanţurile şi din conturile de profit şi pierdere sunt preluate în proporţie de 100%. 2. a) Eliminarea conturilor reciproce (interne) O atare eliminare este absolut necesară, pentru a conferi situaţiilor financiare consolidate posibilitatea de a reda poziţia financiară şi performanţele grupului faţă de mediul lui exterior. 2. b) Eliminarea rezultatelor interne Profiturile nerealizate rezultate trebuie să fie eliminate în totalitate. De asemenea, pierderile nerealizate, rezultate ca urmare a tranzacţiilor între membrii grupului trebuie să fie, în principiu, eliminate, exceptând situaţia în care costurile pot fi recuperate. Se deduce că, indiferent de apartenenţa rezultatelor interne (societate-mamă sau filiale), eliminarea lor este o operaţie absolut necesară. 3. Repartizarea capitalurilor proprii ale filialei între grup (societatea-mamă) şi acţionarii minoritari a) la nivelul bilanţului: eliminarea titlurilor deţinute de societatea-mamă într-o filială consolidată, la valoarea lor contabilă; calculul şi înregistrarea cotei din capitalurile filialei consolidate (capital social + rezerve), care participă la rezerva consolidată; calculul şi înregistrarea cotei din rezultatul filialei consolidate, care participă la rezultatul consolidat; calculul şi înregistrarea intereselor acţionarilor minoritari. b) la nivelul contului de profit şi pierdere: repartizarea rezultatului unei filiale se face între rezultatul consolidat şi interesele acţionarilor minoritari.

Upload: lory-lo

Post on 17-Jan-2016

220 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

cc

TRANSCRIPT

Page 1: Tema 6 CC

Material curs - Contabilitate consolidată

24

PARTEA 6

ETAPELE CONSOLID ĂRII, METODE DE CONSOLIDARE

6.1. Etapele consolidării

Etapele consolidării presupun parcurgerea următoarelor etape (Feleagă, 2007):

1. Preluarea şi cumularea elementelor din bilanţurile şi din conturile de profit şi pierdere ale

liderului de grup şi filialelor, care definesc ansamblul.

În cazul metodei integrării globale, elementele din bilanţurile şi din conturile de profit şi

pierdere sunt preluate în proporţie de 100%.

2. a) Eliminarea conturilor reciproce (interne)

O atare eliminare este absolut necesară, pentru a conferi situaţiilor financiare consolidate

posibilitatea de a reda poziţia financiară şi performanţele grupului faţă de mediul lui exterior.

2. b) Eliminarea rezultatelor interne

Profiturile nerealizate rezultate trebuie să fie eliminate în totalitate. De asemenea, pierderile

nerealizate, rezultate ca urmare a tranzacţiilor între membrii grupului trebuie să fie, în principiu,

eliminate, exceptând situaţia în care costurile pot fi recuperate. Se deduce că, indiferent de

apartenenţa rezultatelor interne (societate-mamă sau filiale), eliminarea lor este o operaţie absolut

necesară.

3. Repartizarea capitalurilor proprii ale filialei între grup (societatea-mamă) şi acţionarii

minoritari

a) la nivelul bilanţului:

� eliminarea titlurilor deţinute de societatea-mamă într-o filială consolidată, la valoarea

lor contabilă;

� calculul şi înregistrarea cotei din capitalurile filialei consolidate (capital social +

rezerve), care participă la rezerva consolidată;

� calculul şi înregistrarea cotei din rezultatul filialei consolidate, care participă la rezultatul

consolidat;

� calculul şi înregistrarea intereselor acţionarilor minoritari.

b) la nivelul contului de profit şi pierdere: repartizarea rezultatului unei filiale se face între

rezultatul consolidat şi interesele acţionarilor minoritari.

Page 2: Tema 6 CC

Material curs - Contabilitate consolidată

25

6.2. Metode de consolidare

Există trei metode de consolidare, prezentate în cele ce urmează.

Metoda integrării globale

Integrarea globală, care ilustrează perfect principiul prevalentei realităţii economice asupra

aparenţei juridice, este considerată o metodă de consolidare prin excelenţă. Utilizată pentru

consolidarea societăţilor controlate exclusiv, din punct de vedere tehnic, metoda integrării

presupune: cumularea pentru întreaga valoare a conturilor filialei (posturile bilanţiere şi cele ale

contului de profit şi pierdere) la cele ale societăţii consolidante (societăţii-mamă); eliminarea

operaţiilor şi conturilor reciproce; repartizarea capitalurilor proprii ale societăţii consolidate între

societatea-mamă şi ceilalţi asociaţi ai filialei (asociaţi minoritari) şi eliminarea titlurilor Prin

preluarea în totalitate a elementelor de activ, datorii şi capitaluri proprii ale filialei, bilanţul

consolidat, obţinut în urma integrării globale, permite cunoaşterea componenţei reale a activelor

grupului şi a modului de finanţare a acestora. In plus, dacă la capitalul filialei pe lângă societatea-

mamă au participat şi alţi asociaţi, bilanţul consolidat reflectă şi partea ce le revine acestora din

capitalurile proprii şi rezultatul filialei. De asemenea, pornindu-se de la premisa că activitatea unei

filiale reprezintă o continuare a activităţii societăţii-mamă, contul de profit şi pierdere prezintă

adevărata performanţă realizată de grup.

Metoda integrării propor ţionale

Folosită pentru consolidarea societăţilor aflate sub control comun, metoda integrării

proporţionale presupune o integrare a conturilor individuale ale societăţii consolidate la conturile

societăţii consolidante proporţional cu procentajul de interes. Astfel, bilanţul şi contul de profit şi

pierdere consolidate prezintă o imagine, economică şi financiară mult mai redusă decât în cazul

integrării globale. Deoarece în bilanţul consolidat nu este evidenţiată partea ce revine celorlalţi

asociaţi din capitalurile proprii şi rezultatul filialei, această viziune mult mai redusă privilegiază

proprietarul, respectiv societatea consolidantă. Din punct de vedere tehnic, această metodă

presupune:

cumularea conturilor societăţii consolidate la conturile societăţii-mamă proporţional cu

procentajul de interes (cota de participare a societăţii-mamă la capitalul societăţii aflate sub control

comun);

eliminarea operaţiilor şi conturilor reciproce proporţional cu procentajul de interes;

eliminarea titlurilor de participare deţinute de societatea consolidantă în contrapartidă cu

cota-parte din capitalurile proprii ale societăţii consolidate.

Page 3: Tema 6 CC

Material curs - Contabilitate consolidată

26

Metoda punerii în echivalenţă

Considerată mai degrabă o metodă de evaluare decât o metodă de consolidare, punerea în

echivalenţă presupune ca titlurile de participare deţinute la o întreprindere asociată să fie

contabilizate, în momentul achiziţionării, la costul lor. Ulterior, costul acestora este ajustat în

funcţie de evoluţia capitalurilor proprii ale întreprinderii asociate. Astfel, în bilanţul consolidat,

aceste titluri sunt prezentate la postul „Titluri puse în echivalenţă", iar în contul de profit şi pierdere

consolidat, partea ce revine societăţii consolidante din rezultatul societăţii aflate sub influenţă

semnificativă se reflectă la „Cota-parte din rezultatul societăţilor puse în echivalenţă".

Bibliografie

[1] Malciu L., Feleagă N. (2004) Reglementări contabile şi practici de consolidare a conturilor,

Bucureşti: Editura CECCAR

[2] Feleagă N., Feleagă L. (2007) Contabilitate consolidată: o abordare europeană şi

internaţională, Bucureşti: Editura ECONOMICĂ

[3] Pitulice Cosmina (2007) Teorie și practică privind grupurile de societăți și situațiile financiare

consolidate, Bucureşti: Editura CONTAPLUS

[4] Săcărin M. (2004) Contabilitate aprofundată, Bucureşti: Editura ECONOMICĂ

[5] Reglementări contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul Ministrului

Economiei şi Finanţelor nr. 3055/2009

[6] Directiva a VII-a a CEE, 1983 Reglementări privind situaţiile financiare consolidate

[7] IAS 27 Situaţii financiare consolidate