tema 2 acustica c-tiilor.izolatii fonice

8/13/2019 Tema 2 Acustica C-tiilor.izolatii Fonice

1/32

ACUSTICA CONSTRUC IILOR.IZOLARE FONIC N CONSTRUC II

ISTORIA ACUSTICIIAcustica cldirilor (grece te: akuein = a auzi; este tiin a sunetului)

se ocup cu studiul probleelor legate de propagarea !i recep"ionarea energieiacustice #n unit"ile $unc"ionale din cldiri !i #n teritoriul construit% #n scopul asigurriicon$ortului acustic& 'a trateaz totalitatea aspectelor #n rela"ie cu sunetul% cu ar $iproducerea% propagarea% in$luen"area !i analiza sunetului% interac"iunea sunetului cudi$erite ateriale% propagarea #n spa"iu% precu !i percep"ia sunetului !i e$ectele luiasupra oaenilor !i anialelor&

rincipalele doenii de interes cu care rela"ioneaz acustica sunt aritectura%tenica% uzica% ediul #ncon*urtor% ultrasunetele&

Acustica arhitecturaleste una dintre coponentele principalelor doeniiale acusticii& +ceasta studiaz distribu"ia undelor sonore #n interiorul spa"iilor #ncise!i in$luen"a pe care eleentele ce de$inesc spa"iul (geoetria% aterialele% decora"iaetc&) o au asupra propagrii acestora& ',ist o serie de $unc"iuni preponderente aleacusticii aritecturale (sli de concerte% teatre% oper% auditorii% sli de con$erin"e etc)%

#ns astzi preocuprile nu se rezu doar la at-t& +ria de des$!urare a acusticiiaritecturale cuprinde $r deosebire toate prograele: de la cldiri de birouri% $abrici%!coli% spitale% oteluri !i ai ales locuin"e&

Acustica tehnicse preocup cu predilec"ie de conceperea solu"iilor tenicepentru izolare $onic #ntre spa"iile cu di$erite utilizri&

Acustica u!ical este raura acusticii% consacrat studierii localizrii !iutilizrii sunetului #n elaborarea !i perceperea uzicii; nscut din preocuparea de a

e,plora rela"iile #ntre riile $izice !i cele psio.$iziologice proprii $iecrui indi/id%aceast !tiin" tinde s sublinieze coresponden"a dintre eisia !i percep"ia uzicii(se ocup cu designul instruentelor uzicale% precu !i cu odul cu suneteleuzicale in$luen"eaz asculttorul)&

Acustica ediului "nco#urtor sau acustica abiental are ca obiect destudiu anageentul !i protec"ia #potri/a zgootului produs de sursele $i,e(industrie% spa"ii de #n/"-nt !i0sau di/ertisent% parca*e #n aer liber etc) !i obile(tra$ic aerian% terestru sau subteran) din ediul abiant&

Acustica ultrasunetelor se ocup de undele sonore care au $rec/en"elepeste pragul audibil% !i aplica"iile acestora #n industrie !i edicin&

+custica unui spa"iu interior depinde de un nur are de $actori% #n particular

de $ora !i supra$e"ele care deliiteaz pla$onul% pere"ii !i pardoseala&lani$icarea acustic interioar #nsean asocierea ecilibrat a absorban"ilor

!i re$lectan"ilor sonori& 1arierele acustice !i absorban"ii de zgoot pot $i utiliza"ipentru a reedia propagarea deran*ant a sunetului& entru a orienta sunetul #ndirec"ia dorit se recoand aplasarea unor re$lectan"i sonori&

lani$icarea acustic de interior are drept obiecti/e: utilizarea aterialelor cuabsorb"ie acustic notabil pentru controlul re/erbera"iei unui spa"iu% precu !ioptiizarea acestora #n conte,tul unui con$ort auditi/&

1


2/32

2o puncta #n ordine cronologic principalele oente din istoria acusticii dela origini !i p-n #n prezent:3456

+cu 78 888 de ani #n ur au $ost in/entate priele $luiere&+cu 888 de ani #n ur au aprut priele $laute&9n *urul anului 588 #&d&r& egiptenii au in/entat lira !i arpa&

9n *urul anului 8 #&d&r& itagora studia sunetele uzicale& 'l a rearcatc dou corzi care eit la o octa/ au lungiile lor #n raport de 8 #&d&r& laton de$inea sunetul ca ?o ac"iune dat de aercare strbate urecile !i p-n p-n la creier !i ini@Aeoria undelor sonore a aprut pentru pria dat #n *urul anului 578 #&d&r&Bilozo$ul grec CrDsippus (5>8 . 58E #&d&r)% apoi scriitorul% aritectul !i

inginerul roan Farcus 2itru/ius ollio (>80E8G . H 5 #&d&r)% !i ai t-rziu $ilozo$ulroan 1oetius (H 7>8 . 5 d&r) au a$irat ipoteze pri/itoare la i!carea sunetuluicare se propag sub $or de unde&

9nc din anticitate acustica a reprezentat o preocupare ai ales pentruaritec"ii care concepeau anuite prograe aritecturale . e,: teatrele #n aer

liber% a$iteatrele&

In J Kni/ersitatea ar/ard a inaugurat sala Bogg +rt Fuseu& e langa$ruusetea acaparanta% aceasta constructie era pre/azuta si cu o sala de con$erinta

2


3/32

are ce reprezenta un spatiu atracti/ pentru toti cei insetati de cunoastere&Loptuozitatea acestei capodopere aritecturale era ubrita insa de un are de$ect: nieni nu intelegea niic din cu/antarile e,puse in aceasta sala datoritacon$orarii acustice gresite a acesteia&

In /ederea reedierii probleei conducerea uni/ersitatii a deci consultarea

tanarului asistent la Catedra de Bizica a ar/ardului: Mallace Cleent Labine& Nesiin acti/itatea acestuia de pana atunci nu a ai tratat problee de acustica% Labine s.a do/edit a $i un o de stiinta dedicat si cu o capacitate de in/atare si intelegeree,ceptionale&

Labine a descoperit ca atunci cand oratorul isi e,punea lectura% ciar si la unni/el auditi/ noral% sunetul persista in incapere pana la & secunde&

Ktilizand un ceas cu cronoetru% auditori bine pregatiti si un $luier de orgaportabil drept ecipaent% Labine a utilizat aerul copriat pentru a crea sunete deorice ni/el&

Odata incisa curgerea de aer copriat prin tea/a $luierului Labine notadurata de tip necesara sunetului pentru a de/eni inaudibil& Fai intai el a descoperit

ca in sala nu puteai sa iti dai seaa pozitia in sala a oratorului sau din ce directie/enea sunetul&Nupa sute de asuratori Labine a utilizat notiunea tip de re/erberatie

pentru a ilustra durata necesara unui sunet pentru a scadea sub 48 d1& Aot el a $ostcel care a descoperit ca acet tip de re/erberatie este direct proportional cu /oluulunei incaperi si ca acesta poate $i puternic odi$icat de continutul salii in cauza si deaterialele de constructie $olosite&

Ltudiind di$erite sali considerate a $i bune din punct de /edere al acusticii%Labine a descoperit ca o salile propice pentru sustinerea concertelor tind sa aiba untip de re/erberatie cuprins intre 5 si 5&5 secunde& Aotodata a stabilit ca salileadec/ate sustinerilor oratorice sunt caracterizate de un tip de re/erberatie sub o

secunda&Nupa ce a rezol/at problea salii de con$erinte Labine si.a dedicat intreagacariera studiului aritecturii acustice& Kna din capodoperele aritectural acusticelucrate de acesta este Opera din 1oston & Cunoscand aterialele utilizate laconstructia Operei precu si /oluul acesteia% Labine a prezis cu o acurateterearcabila care /a $i tipul de re/erberatie al salii.tipul de re/erberatie nu estesingura /ariabila care in$luenteaza acustica unei incaperi% ci si $ora acesteia esteraspunzatoare intro are asura. si a a*utat la crearea celei ai per$ecte sali dinpunct de /edere al acuratetei acustice% nici una din salile ulterioare neputand sa oegaleze sub acest aspect&

Sunetelesunt /ibra"ii transise printr.un ediu elastic sub $or de unde&entru anuite /alori ale intensit"ii !i $rec/en"ei sunetele sunt percepute de ureceaoeneasc% produc-nd senza"ii auditi/e&

Lunetele pot $i siple sau cople,e& Lunet suprtor sau aestec de sunetediscordante% puternice% noci/e reprezint !$oote& +cestea au o in$luen"duntoare asupra sisteului ner/os% pro/oc-nd o stare de oboseal& Nin acestoti/ izolrile $onice sunt necesare% at-t la cldirile ci/ile c-t !i la cele industriale%pentru a opri rsp-ndirea zgootelor ce se produc #n interiorul !i #n e,teriorulconstruc"iilor&

3


4/32

Problemele specifice acusticii construciilorsunt:a%&rotec'ia "&otri(a !$ootelor )i (i*ra'iilor; aceast categorie de problee sepoate rezol/a prin:

reducerea intensit"ii zgootelor la surs; atenuarea zgootelor la trecerea prin eleentele de #ncidere (izola"ii

$onice)&*%asi$urarea condi'iilor o&tie de audi'ie "n sli% prin urtoarele suri: trataente acustice absorbante% pentru a reduce re$le,ia necontrolat a

sunetelor !i e$ectele sale negati/e; diri*area con/enabil a sunetelor utile% pe baza re$le,iei controlate&

Pealizarea unor cldiri corespunztoare din punct de /edere acustic ipunenecesitatea cunoa!terii odului de propagare !i de percepere a sunetelor !izgootelor !i% pe de alt parte% analiza propriet"ilor acustice ale aterialelor !ieleentelor coponente ale cldirilor&

Lunetele se pot propaga prin aer% #n care caz se nuesc sunete sau !$oote

aeriene% sau prin edii solide (eleente de construc"ii)% $iind nuite sunete sau!$oote structurale&Qgootele produse de lo/ituri se nuesc !$oote de i&act!i se transit

at-t prin structur (eleente) c-t !i prin aer&Lunetele pot $i studiate !i apreciate sub dou aspecte:

a) Fenomen fizic (obiectiv), produs prin /ibra"ia ecanic a corpurilor solide !i$luide& 9n acest caz sunetele sunt caracterizate prin rii speci$ice oscila"iilor(undelor): aplitudine% perioad% lungie de und% $rec/en"% pulsa"ie% precu !i prinrii energetice: energie sonor% presiune sonor% intensitate sonor etc&b) Fenomen fiziologic (subiectiv), prin care se #n"elege senza"ia perceput deorganele auditi/e& 9n aceast situa"ie sunetele se caracterizeaz prin: #nl"ie%

tibru% ni/el de trie sonor&

I!olare +onic=insonori!are= totalitatea opera iilor i surilor luate pentru a reduce intensitatea zgootelor dintr.o #ncpere (dintr.un spa iu #ncis)&I!ola ia +onic opre te rsp-ndirea zgootelor ce se produc #n interiorul !i #ne,teriorul construc"iilor&,aterial +onoa*sor*ant= aterial care #piedic transiterea (rsp-ndirea)undelor sonore dintr.un ediu #n altul (care are proprietateade a absorbi sunetele)&

,SURI -E ATENUARE A ZO,OTELOR

Reducerea !$ootelor &rin suri ur*anisticea% ,suri $enerale

9n aceast categorie intr surile ce pot $i aplicate la scara unei #ntregi localit"i&Listeatizarea localit"ii prin separarea zonelor de locuit de cele destinate

agreentului !i de zonele industriale& 9n acest conte,t% sunt scoase din perietrulzonei de locuit industriile poluante sau care necesit un /olu are de aterii prie%deci un /olu are de transport&

4


5/32

'$ectuarea periodic !i #n condi"ii de calitate a lucrrilor de #ntre"inere aledruurilor& +rterele de circula"ie intens% #n special cele destinate tra$icului greu%trebuie pozi"ionate la peri$eria zonelor de locuit prin pre/ederea unor rute ocolitoare(osele de centur)&

Ktilizarea unor /eicule de transport #n coun silen"ioase (tra/aie de ulti

genera"ie% troleibuze etc&)&*% ,suri locale9ndeprtarea cldirilor de sursele de zgoot prin retragerea acestora #n raport cu

arterele de circula"ie intens& -is&unerea *locurilor &er&endicular &e a/ul str!iipoate diinua ni/elul de zgoot&

C-nd nu pot $i e/itate arterele cu circula"ie are% zona de locuin"e se prote*eazcu cldiri0ecran% cu destina"ii care adit un ni/el ai ridicat de zgoot (magazine,cldiri administrative etc.)&

re/ederea unor &erdele de &rotec'ie% alctuite din zone plantatedispuse #ntresursele de zgoot !i zona locuit&

Ktilizarea unor ecrane0*arier de &rotec'ie acustic (de e,eplu ecrane din

beton armat)% care creeaz o a!a nuit ubr acustic% #n care ni/elul zgooteloreste substan"ial redus&roiectarea corect a apartaentelor% din punct de /edere al polurii sonore% prin

aplasarea caerelor destinate acti/it"ilor zilnice pe $a"ada e,pus zgootelor% iara celor de odin pe $a"ada opus&

Reducerea !$ootelor &rin i!olare acustica% Reducerea !$ootelor aeriene

Capacitatea de izolare acustic a eleentelor (pere"i% plan!ee) alctuitedintr.un singur strat depinde de asa eleentului !i de $rec/en"a sunetului% cresc-ndpropor"ional cu logaritul acestor rii& entru a*oritatea sunetele obi!nuite% cu

$rec/en"e ai ari dec-t $rec/en"a proprie a eleentului (care este $oarte ic% decca& 58&&&8 z)% capacitatea de izolare este in$luen"at nuai de as&Ra o rire substan"ial a asei eleentului% cre!terea capacit"ii de izolareacustic nu este prea are% aceasta /ariind cu logaritul asei& ractic% prindublarea asei (deci !i a costului aterialelor)% se c-!tig un spor de izolare denuai 7&&&4 d1% sunetele #nalte $iind ai bine atenuate dec-t cele *oase% care au oputere de ptrundere ai are&

O solu"ie alternati/% ai ra"ional% const #n $olosirea unor &ere'i alctui'idin dou straturi &aralele% $r legturi rigide #ntre acestea% ce au posibilitatea de aoscila independent sub ac"iunea undelor sonore&

ot $i adoptate urtoarele solu"ii:

#n cazul &ere'ilor $rei este indicat ca #ntre cele dou straturi s nu se dispunnici un aterial (deoarece se creeaz o legtur #ntre straturi)% sporul de izolareacustic $iind de cca& 4&&&J d1% $unc"ie de grosiea stratului de aer ;

la &ere'ii cu $reutate edieeste posibil ca stratul de aer% ce are o $rec/en"proprie situat #n zona sunetelor #nalte% s intre #n rezonan"& Ne aceea esteindicat s se dispun un strat absorbant% din &1sl& +cest strat trebuie s $ie #nsuspensie ($r legturi cu cele dou straturi ale peretelui de baz)% sau $i,atnuai pe una dintre supra$e"ele interioare ale eleentului ;

5


6/32

pentru &ere'ii des&r'itori u)ori spa"iul dintre straturi trebuie uplut #n#ntregie cu un aterial $onoabsorbant&

9n ceea ce pri/e!te &lan)eele% izolarea la zgootele aeriene este asiguratdatorit asei lor ari% de peste 8 kg05% dac placa din beton este de ini


7/32

IZ!"#$ "%&'I% NORMALIZATT Nn%+% de$init de rela"ia:

Nn%+= R< T R5 T


8/32

spa"iale din panouri sau alte eleente constructi/e care asceaz par"ial sursa dezgoot $a" de punctele de recep"ie considerate !i care sunt aplasate #n interiorulc-pului acustic apropiat al sursei&

+ T reprezint paralelipipedul de apro,ia"ie al utila*ului real% de diensiuni R%l% ;

1 T reprezint eis$era de apro,ia"ie a liitei c-pului acustic apropiat%caracterizat prin Sr@

r = a,& (R; 5)#n care:

R = cea ai are diensiune a dreptungiului de baz; = #nl"iea paralelipipedului de apro,ia"ie a utila*ului real&'cranele de protec"ie acustic pot $i alctuite din:Niensiunea inia ?l@ a unui ecran de protec"ie acustic% trebuie s

#ndeplineasc condi"ia:l W 780$8 36

#n care:

8


9/32

$8 % #n z% este $rec/en"a cea ai *oas a doeniului #n care ecranul trebuie sproduc atenuri ale zgootului produs de surs&

In$luen"a di$eritelor ti&uri de *ariere 4ecrane% acustice #n cobatereazgootului urban% se deterin prin analiza e$icien"ei acestora% care se e,plicdatorit e$ectului de reducere a ni/elului de zgoot prin interediul zonei de Xubr

acusticX produs&5arierele acustice arti+icialesunt obstacolele solide care se aplaseaz de.a lungul strzilor% de obicei #n lungul autostrzilor% pentru a prote*a cldirile din zonelereziden"iale #n/ecinate% de zgootul produs de circula"ia din tra$icul rutier&

9n cazul aplasrii de bariere acustice pe abele pr"i ale unei autostrzi%pentru a nu apare e$ectul de rire a ni/elului de zgoot #ntre cele dou laturidatorit re$le,iilor% se recoand ca pe partea dinspre tra$ic a barierei acusticeaceasta s $ie realizat din ateriale $onoabsorbante&

9nl"iea barierelor se recoand a $i liitat la a,i > etri% din oti/estructurale !i estetice&

9


10/32

1arierele acustice se proiecteaz !i construiesc ast$el #nc-t s aib un aspectestetic plcut&

Nensitatea super$icial a barierei.ecranului se alege de cel pu"in


11/32

o&tie a &lan)eului% precu !i atenuarea )ocurilor cu a#utorul unor straturia*sor*ante &re(!ute "ntre &ardoseal )i &lac& entru e/itarea propagriizgootului prin structur se e/it contactul direct dintre pardoseal !i pere"i% prininterediul unor rosturi&

Lunt posibile urtoarele solu"ii:

utilizarea unor pardoseli elastice (ochet6 ase &lastice) dispuse pe o placdin beton cu grosie ini de


12/32

oate $i caracterizat de una din urtoarele rii: *I$!&! +$ Z- +$ IP"% STANDARDIZATT Rn%A% de$init ca:

Rn%A= RiT


13/32

Instala'ii de e(acuare a de)eurilor ena#ereLe /a $ace re$erire la surile de reducere a ni/elului de zgoot #n

interiorul unei unit"i $unc"ionale% datorat utilizrii instala"iilor de e/acuare ade!eurilor ena*ere&

Instala"iile de e/acuare a de!eurilor ena*ere sunt copuse din tuburi/erticale pre/zute cu guri de colectare la $iecare ni/el al cldirii& Ra partea in$erioaraceste tuburi de/erseaz #n pubele de gunoi sau instala"ii de incinerare&

Instala"iile de e/acuare a de!eurilor ena*ere pot $i aplasate #n e,teriorulcldirii ($i,ate de unele eleente ale acesteia: pere"i% parapete de balcon% etc&) sauinterioare&

9n cazul celor interioare se recoand e/itarea pre/ederii lor pe pere"i counicu cei ai #ncperilor prote*ate din unit"ile $unc"ionale (doritoare% saloane bolna/ietc&)& Cea ai bun solu"ie din punct de /edere acustic este aplasarea acestorinstala"ii l-ng casa li$tului&

ere"ii tuburilor pentru e/acuarea de!eurilor ena*ere trebuiesc alctui"i #nstructur dubl% cu aterial $onoabsorbant #n interior (de e,& /ata inerala cudensitate de cel putin J8 kg0c)&

13


14/32

K!ile de acces #n #ncperile #n care se gsesc tuburile pentru e/acuareade!eurilor ena*ere /or $i realizate din len asi/% etan!ate pe contur&

entru ane/rarea pubelelor de gunoi% at-t #n cazul cldirilor e,istente c-t !ila cldirile nou proiectate se /or pre/edea spa"ii prote*ate !i suri corespunztoarepentru a eliina discon$ortul de orice natur (din punct de /edere al purit"ii aerului%

igienei% protec"iei acustice etc&)&Indici de i!olare la !$oot aerian &entru &ereti si &lanseeIndicele XPYX este caracteristica cea ai iportanta a aterialului de

constructie si reprezinta caracteristica de izolare $onica la zgoot aerian a$erentacestuia&

Indicele de izolare $onica (PY) al unui aterial% depinde in a$aracaraceristicilor sale $izice (asa pe unitatea de supra$ata) si de $rec/enta sunetuluiincident% producatorii de ateriale de constructie si0sauizolatii $onice% precizand in od noral /alorile acestui paraetru in $unctie de bandade $rec/enta (de regula% aceste /alori sunt date pentru $rec/ente ale sunetuluicuprinse intre


15/32

1&a& c% aer 4c% b&granulit >c :91& granulit >c% aer c :71&a&


16/32

laca ba


17/32

Coe$icientul de absorbtie /a $i de 8^ daca toata energia undelor sonore estere$lectata la ipactul cu o supra$ata& Naca energia este absorbita sau transisa aideparte% coe$icientul de absorbtie /a $i de


18/32

Ni$uzitatea se bazeaza pe dispersia a,ia a undei sonore (un cap sonorper$ect oogen = un cap sonor di$uz)&

entru a crea un cap cat ai di$uz% pot $i asezate eleente di$uzante in salasau in scena (e,eplu:panourile $ac ca atat in scena cat si in sala% auditia sa $ieper$ecta in orice loc)&

TRATA,ENTE ACUSTICE A5SOR5ANTE9n tip ce surile de izolarea acustic au rolul de a prote*a o #ncpere#potri/a zgootelor pro/enite din a$ara acesteia% trataentele a*sor*ante suntdestinate atenurii unor sunete parazite emise din interiorul ncperii&

Pe$le,iile repetate ale sunetelor #ntr.o incint #ncis conduc la o percep"ieapli$icat a acestora% cu e$ecte adesea neplcute din punct de /edere al con$ortuluiacustic& entru e/itarea acestui $enoen se recurge la $olosirea anuitor ateriale !isolu"ii constructi/e care deterin o a*orare a energiei sonore absorbite% #ndetrientul celei re$lectate& 9n raport cu ecanisul prin care se realizeaz disipareaenergiei acustice% e,ist ai ulte tipuri de trataente absorbante:a% A*sor*an'i &oro)i

Arans$or energia sonor #n cldur prin $recarea cauzat de /-scozitateaaerului din pori& Coe$icientul de absorb"ie depinde de: porozitatea aterialului%grosiea plcii% distan"a $a" de perete% $rec/en"a sunetului&Faterialele ce pot $i $olosite ca absorban"i poro!i sunt: (ata ineral% produse din/at ineral (saltele6 +1)ii6 &lci &lane &line sau &er+orate)% &lut e/&andat%8FL &oros%"*rcin'i de cati+ea )i &lu)etc&

ratamentele subirisunt e$iciente in doeniul sunetelor nalte% iar cele groase#n doeniul sunetelor medii i /oase& '$icien"a trataentului cre!te dac estepozi"ionat la o anuit distan" $a" de perete& relucrarea suplientar aaterialului prin per$orare% $orare de ad-ncituri% rugozit"i etc&% conduce lacreterea capacitii de absorbie($a/orizeaz ptrunderea undelor #n aterial)&

9n Big& uratoare este prezentat o solu"ie de trataent $onoabsorbant realizat din&lci de &1sl ineral &er+orate&

18


19/32

*% A*sor*an'i cu &lac oscilantLe bazeaz pe $aptul c un panou a$lat #n calea undelor acustice /ibreaz%

consu-nd o parte din energia acustic incident& Nac $rec/en"a undelor sonore

coincide cu cea a sisteului absorbant% se a*unge la $enoenul de rezonan"%absorb"ia acustic $iind a,i&Arataentele acustice absorbante de acest tip se pot realiza din &anouri de

&laca#% carton% etal% sau din cadre de len &re(!ute cu o &1n! $roas )i unaterial &oros((at de *u*ac)&

+bsorban"ii de tip plac se pot onta cu spaiu liber n spate% sau cu p0sl& Neaseenea% se poate #bunt"i capacitatea de absorb"ie prin compartimentareaspaiului din spatele panoului cu rigle i f0ii de p0sl sau vat &

19


20/32

c% A*sor*an'i cu aer 4re!onatori%Ne!i oscilan"ii cu aer se deosebesc din punct de /edere constructi/ de ceidescri!i ai sus (pct& b)% se bazeaz pe acela!i tip de $enoen% nuai c ecranul ceintr #n /ibra"ie este #nlocuit cu un volum de aer&

rincipial% un ast$el de siste poate $i coparat cu o sticl culcat% a/-ndg-tul liber sau uplut cu un aterial poros& Lub ac"iunea sunetului incident aerul dincanalul rezonatorului e,ecut i!cri de oscila"ie alternati/e% ca un piston !i% datoritiner"iei !i /-scozit"ii% disipeaz energia sonor& Ra rezonan" /iteza aerului din canalde/ine $oarte are% dar dac #n g-t se onteaz un aterial de absorb"ie acustic%prin $recare rezonatorul de/ine un absorbant sonor $oarte e$icient&

Ca/it"ile de rezonan" pot $i separate #ntre ele prin despr"ituri din sc0ndur%

!i sunt acoperite cu unperete perforat unic din placa/% peste ori$icii poz-ndu.se op0nz&

20


21/32

Concluzii:Ra cldiri e,ist dou tipuri de propagare a sunetului:

a% 8rin aer . se re$er la propagare #n cazul #n care sunetul $ace ca structuras /ibreze sub in$luen"a aerului: oaeni care /orbesc% uzic% etc& +ceasta includetransisia spre alte caere !i re/erbera"ia (ecoul) #n aceea!i caer&

*% Sunetul la i&act . apare atunci c-nd sursa este o $or" dinaic ceac"ioneaz direct asupra construc"iei: obiecte care cad% scaune care sunt utate%oaeni care erg pe podea% ecipaente sanitare $i,ate de pere"i !i podele% bo,e$i,ate pe pere"i% etc&

Pe$eritor la propriet"ile acustice ale unui aterial% e,ist dou caracteristicifundamentale care determin capacitatea de izolare acustic:

a% Ri$iditatea dinaic ( cu re$erire la zgootele generate la ipact ) esteo caracteristic ce se re$er la capacitatea aterialului de a conduce unde acustice !iare legtur cu elasticitatea aterialului

*% Re!isti(itatea la +lu/ul de aer ( cu re$erire la zgootele transise pecale aerian) e,priat #n 3_a`s056 indic gradul de absorb"ie a aterialului%e/alu-nd cantitatea de aer care poate trece prin aterial la o anuit rat de /olu a$lu,ului& +re legtur cu porozitatea !i cu densitatea aterialului&

Faterialele din /at ineral destinate izolrii $onice trebuie s aib /aloarearezisten"ei liniare la $lu,ul de aer (r) ai are dec-t _a`s05% respecti/% ai icdec-t


22/32

8rotec ia acustic "n construc ii

8rotec'ia acusticT ansablul de suri destinate realizrii unor spa"ii cu uncliat sonor con$ortabil% adic lini!tit&Lcopul $inal al tuturor surilor de protec"ie acustic adoptate #n proiectarea

construc"iilor #l constituie reducerea sub limie admisibile a ni!elului de "rie alzgomoului ce #"runde $n uniaea func%ional" considera"&rotec"ia acustic a construc"iilor are #n /edere urtoarele aspecte esen"iale #nadoptarea i*loacelor de cobatere a zgootului:

. scderea ni/elului de zgoot la surs prin suri de ordin tenologic aplicateinstala"iilor !i utila*elor generatoare de zgoot;

. gruparea surselor de zgoot !i a construc"iilor prote*ate;

. reducerea ni/elului de zgoot prin suri urbanistice;

. distribu"ia *udicioas a #ncperilor #n cadrul unit"ii $unc"ionale "in-nd seaade destina"ia acestora !i e,igen"ele de con$ort urrite;

. izolarea acustic a unit"ilor $unc"ionale la zgoot aerian !i de ipact;

. reducerea ni/elului de zgoot prin absorb"ie acustic&

22


23/32

RA8EL -E ELE,ENTE -E FIZIC I FIZIOLOIE

Frec(en ($)%lun$ie de und ()Lun$iea de und este un paraetru de baz al oricrui $enoen

ondulatoriu (und) care se propag #n spa iu i anue reprezint distan a parcurs de und pe durata unei oscila ii% ori distan a dintre dou puncte din spa iu #ntre care de$aza*ul relati/ al oscila iilor este de 5 radiani&

+st$el de $enoene pot $i de e,eplu undele electroa$netice (luina% undeleradio etc&) i undele ecanice(sunetele% undele seisice etc&)&Rungiea de und este legat de /iteza de propagare a undei respecti/e i de $rec/en a ei prin rela ia:

=

v

f = /Aunde sibolurile reprezint: = lungiea de und%/ = /iteza de propagare a undei #n ediul respecti/%$ = $rec/en a undei% in/ersa perioadei teporale%A = perioada undei&

9n tip ce lungiea de und depinde de ediul #n care se propag unda%$rec/en a undei este constant% cel pu in #n cazul #n care sursa% receptorul i ediul de propagare sunt #n repaus relati/& Ne aceea% #n precizarea paraetrilor undei sepre$er adesea $rec/en a acesteia& Nac totu i o und este descris prin lungiea de und a oscila iilor sale% trebuie precizat sau con/enit ediul de propagare& Ne e,eplu% #n cazul luinii% e,ist con/en ia de a considera c toate lungiile de und se re$er la propagarea #n /id&

Frec(en a este sura nurului de repetri ale unui $enoen periodic #nunitatea de tip& 9n Listeul Interna ional unitatea pentru $rec/en este nuit ertz i este sibolizat prin z% #n cinstea $izicianului geran einric ertz& O $rec/en de < z corespunde unei perioade de repetare de o secund& Ne e,eplu%pute spune despre o ciocnitoare care bate cu ciocul #n scoar a unui copac de


24/32

inus i #napoi de 8 de ori& 9n Ltatele Knite ale +ericii $rec/en a curentului alternati/ din re eaua public este de 48 z&

Frec(en a sunetelor este direct legat de senza ia de #nl ie uzical& +st$el% nota Ra din gaa central a pianului este de$init ca a/#nd $rec/en a de 778 z% de i de.a lungul tipului au $ost #n /igoare i di/erse alte /alori& +ceasta

#nsean c aerul pus #n i care de o ast$el de und sonor oscileaz de 778 de ori #n $iecare secund& Krecea oului este sensibil la sunete cu $rec/en e cuprinse apro,iati/ #ntre 58 z i 58 kz (58&888 z)% cu di$eren e apreciabile de la un indi/id la altul&

Undele radiose #ntind pe o band larg de $rec/en e& Ne e,eplu% undele de radio BF obi nuite sunt eise #n Xbanda /estX . CCIP (>>. Fz) i Xbanda estX . OIPA (4.E7 Fz)&

Luina (i!i*il este o und electroagnetic cu $rec/en a edie de 88 Az (88`


25/32

8RINCI8IILE ALCTUIRILOR FONOA5SOR5ANTE Su&ra+e e &oroase "n contact cu su&ra+e e su&ort : absorb ie ai bun la$rec/en e edii i #nalte&

8lci &oroase distan ate de su&ort (a ezate ca ebrane /ibrante): absorb ie

pu in #bunt it la $rec/en e *oase&

,e*rane (i*rante : absorb ie ai bun la $rec/en e *oase&

,e*rane (i*rante cu ateriale &oroase la interior : absorb ie #bunt it #n special la $rec/en e *oase&

Re!onatori si&li sau cu&la i : absorb ie $oarte specializat #n $unc ie de caracteristicile geoetrice&

A*sor* ie co*inat : alctuiri rezonant absorbante (rezonatori cu ateriale

poroase)

8RO8AAREA SUNETULUI NTRDO NC8ERE6

REBER5ERA IA TI,8URIE I TRZIE

Re(er*era ia reprezint persisten" unui sunet #ntr.o #ncpere #ncis% datoritre$le,iei% dup ce iz/orul sonor a #ncetat s ai eit unde&(e$ect de prelungire asunetelor% datorit re$le,iilor succesi/e pe supra$e ele perietrale ale spa iului (obi nuit 8 T 78 de re$le,ii) )&

Benoen #nt-lnit #n spa"ii #ncise sau par"ial #ncise ce const #n re$le,iarepetat a undelor acustice care pierd o parte din energie la $iecare re$le,ie& Pezult undublu e$ect de suprapunere peste sunetul direct !i de #ntrire a acestuia urat de oprelungire dup ce #nceteaz sunetul direct&

C-nd o unda generata de o sursa sonora dintr.o incapere a*unge la un obstacol%o parte din energia ei este absorbita de aterialul din care este realizat obstacolul% iarrestul se re$lecta precu o raza de luina intr.o oglinda% propag-ndu.se intr.o altadirectie% p-na a*unge la un nou obstacol% unde procesul se repeta& In cazul unei incaperigoale% sunetul se re$lecta din perete in perete% p-na la e,tinctia totala cauzata de

absorbtiile repetate& +cest $enoen se nueste re(er*eratie a sunetului si estecaracterizat de ti&ul de re(er*eratie& Cu c-t peretii sunt ai netezi si ai duri% iarprocentul de unda re$lectat de perete este ai are% cu at-t /or trebui ai ulte re$le,iip-na sa se stinga sunetul% tipul de re/erberatie $iind ai are& Ne aseenea% cu c-tdistantele intre obstacole sunt ai ari% cu at-t tipul de re/erberatie /a $i ai are&

+st$el% tipul de re/erberatie este o asura a c-t de repede scade energia sunetului&

25


26/32


27/32

se succed at-t de rapid #nc-t sunt percepute ca un singur sunet continuu& Aipul #ncare se ani$est auditi/ aceast persisten"% sau prelungire% se nue)te ti& dere(er*era'ie% acesta $iind deterinat de volumul!i forma camerei% dar !i de calitilereflectante ale pereilor& Aipul de re/erbera"ie este e,priat #n secunde !i reprezint

durata "n care ni(elul &resiunii sonore descre)te cu ;? d5 +a' de ni(elul ini'ial.

TI,8UL -E REBER5ERA IE

Aipul necesar pentru ca ni/elul re/erbera"iei s descreasc cu 48 d1 $a" deni/elul ini"ial este de$init ca tipul de re/erbera"ie (Ar)& +cesta poate $i surat dinrspunsul la ipuls&

Cunosc-nd volumul ncperii% coeficienii de absorbie a pereilor% podelei itavanului% tipul de re/erbera"ie al #ncperii poate $i estiat $olosind $orula luiSa*ine(46% 3'P86&

Pela"ia lui Labineconsider un c-p acustic di$uz oogen 3_KA8J6:

Ar=0.161xV

xS 3s6

unde:

. 2 este /oluul #ncperii;

. L este aria supra$e"ei #ncperii;

. coe$icientul de absorb"ie asociat supra$e"ei #ncperii&

Nac coe$icientul de absorb"ie nu este constant (ceea ce se #nt-pl #n odcurent)% /a trebui #nlocuit cu edia sa aritetic:

=1

S , fLi, i

unde:

. L este aria supra$e"ei #ncperii #n 5;

. este coe$icientul ediu de absorb"ie;

. L ieste aria supra$e"ei perietrale i% pe care e aplicat aterialul cu coe$icientulde absorb"ie i% #n 5

. i coe$icientul de absorb"ie al supra$e"ei i&

27


28/32

8ROTEC@IA ,8OTRIBA ZO,OTULUI REBER5ERAT ECESIB I A

ZO,OTULUI 8RO-US N S8A@IILE 8ROTEGATE

\i/elul de zgoot din interiorul unei #ncperi este #n $unc"ie% pe de o parte% denivelul de putere acustic a surselor!i% pe de alt parte% de durata de reverberatie ancperii% respecti/ de suprafaa de absorbie ec1ivalent&

'$ectul re/erbera"iei este rirea ni/elului de zgoot #n #ncpere% indi$erent de

pro/enien"a lui (din spa"iul respecti/ sau din e,teriorul acestuia)&

Nurata de re/erbera"ie trebuie liitat prin pre/ederea unor supra$e"e$onoabsorbante #n special #n urtoarele tipuri de spa"ii:

a.#ncperi pentru acti/it"i intelectuale (birouri) cu ai ult de persoane;

*.oluri !i circula"ii #n cldiri ci/ile;

c.alte spa"ii agloerate;

d.spa"ii cu ecipaente% utila*e% sau acti/it"i zgootoase:

. pentru protec"ia lucrtorilor%

. consider-nd aceste spa"ii ca surse de zgoot% ciar $r locuri de acti/itateperanente% pentru a prote*a e/entuale spa"ii alturate

e.spa"ii de ari diensiuni #n cldiri ci/ile indi$erent de $unc"iune%

+.#n general #n unit"ile $unc"ionale prote*ate $a" de zgoot sosit din spa"ii alturate saudin e,terior&

Nurata de re/erbera"ie a,i acceptabil /ariaz #n $unc"ie de /oluul#ncperii !i de destina"ia ei !i este prezentat #n tabelul.diagra 7&4&% pentrudoeniul de $rec/en"e de


29/32

$unc"ionale ale cldirilor de locuit% social.culturale% tenico.adinistrati/e T #n conte,tul

protec"iei #potri/a zgootului

Not

Nurata de re/erbera"ie #n spa"iile de audi"ie se liiteaz suplientar prin norespeci$ice&

Nurata de re/erbera"ie edie Ase poate deterina ca edie aritetic aduratelor de

re/erbera"ie pentru cele 4 $rec/en"e standardizate% sau prin calcul utiliz-nd indicele deabsorb"ie acustic ponderat Y&

Le recoand alegerea unor alctuiri $onoabsorbante caracterizate decoe$icien"i de absorb"ie c-t ai apropia"i la toate $rec/en"ele% sau cobinarea lor #nscopul ob"inerii unor tipi de re/erbera"ie c-t ai uni$ori la toate $rec/en"ele&

entru protec"ia persoanelor care se gsesc #n apropierea unor ecipaente cuni/el ridicat de zgoot se pot realiza:

29


30/32

a.carcasri de ecipaente

*.ecrane cu supra$a"a orientat spre surs% tratat $onoabsorbant&

entru acti/it"i intelectuale #n unit"i $unc"ionale de ari diensiuni% se

recoand separarea locurilor de lucru cu panouri $onoabsorbante cu #nl"iea de


31/32

coe$icientii de absorbtie ai aterialelor de constructii de $inisa* si0sau aieleentelor de

constructii deliitatoare;

coe$icientii de uni$oritate spatiala (a,ia) a sunetului in sala; ni/elul a,i al zgootului eis de instalatiile si agregatele deincalzire0/entilare a aerului in

sala;

zgootul perturbator pro/enit de la instalatiile tenice si sursele e,terioare salii&

b) Re+eritoare lai!olarea acustica

ni/elul a,i e,terior adis al zgootului in ediul abiant la 5 distanta de

peretii de $atada ai salii:

izolarea la zgoot aerian pentru eleentele e,terioare /erticale de constructii(peretii e,teriori% acoperisul% $erestrele% usile% etc) si pentru eleentele interioare;

izolarea la zgootul de ipact pentru eleentele interioare orizontale (plansee)de constructii% deliitatoare salii&

5i*lio$ra+ie:

C


32/32

ACUSTICA CONSTRUC IILOR.IZOLARE FONIC N CONSTRUC II

Faster anul I% Ingineria Cldirilor% [rupa 5Studen i : +le,andru Fara

+la* +li a*arFiilescu Iulia.+lina

tema 2 acustica c-tiilor.izolatii fonice

Documents