izolarea acustica

8/12/2019 Izolarea acustica

1/25

UT CLUJ

Proiectarea si izolarea

acustica a cladirilor

Intocmit: Rus Bianca Damaris

Indrumator: prof.dr.ing Tamas-Gavrea Roxana

2013-2014


2/25

I. Proiectarea acusticaI.1 Introducere

Istoric: Amfiteatrele grecesti care gazduiau 2000 oameni unde vorbea un om sau un grup de

actori si totusi erau auziti de toti oamenii, din orice loc al amfiteatrului.

Sunetul: se propaga pana ce intalneste o suprafata de separatie- o parte din energie este

absorbita, o alta este reflectata inapoi in incapere.

Sunetele se impart in 2 in functie de modul de transmitere:- sunete directe: sunt independente de forma camerei si de materialele pe care le

intalnesc, dar sunt dependente de distanta dintre sursa si receptor;

- sunetele indirecte: sunt dependente de forma camerei si de materialele pe care le

intalnesc, si independente de distanta dintre sursa si receptor.

Cresterea si scaderea intensitatii sunetului: Intensitatea sunetului masurat la un anumit punct

creste brusc odata cu aparitia unui sunet direct si va continua sa creasca cu o serie de incrementemici ca reflexii indirecte, de unde rezulta nivelul total de sunet.In final, un echilibru va fi atins cand sunetul absorbit de suprafata camerei este egala cu

energia radiata de sursa. Acest lucru se datoreaza faptului ca absorbtia este proportionala cu

intensitatea sunetului, asa incat cu cat nivelul sunetului creste, creste si absorbtia acestuia.Daca sursa sunetului este intrerupta brusc, intensitatea sunetului nu dispare, ci se

diminueaza gradual, deoarece campul sunetului indirect incepe sa dispara, iar reflexiile lui sunt

din ce in ce mai slabe.Rapiditatea cu care se produce aceasta scadere este in functie de forma camerei, pozitia si

cantitatea de material absorbant.

Aceasta scadere a energiei sunetului este cunoscuta ca reverberatie, ca rezultat al relatieiproportionale intre absorbtie si intensitatea sunetului, ca functie de timp. Daca nivelul presiunii

sunetului unui camp reverberant care scade grafic de timp, s-ar obtine o curba a reverberatiei

care este, in mod curent, aproape dreapta, desi forma exacta depinde de multi factori, cum ar fi:frecventa spectrului de sunet si forma camerei.


3/25

In figura de mai sus, este prezentat timpul de reverberatie optim in functie de volumul

camerei, la frecventa de 500Hz, pentru vorbire si pentru muzica.

I.2 Teoria undelor si modurile normate

Conceptul razei sunetului si studiul geometric al directiei acestuia joaca un rol foarte

important in proiectarea unei sali spatioase, care sa permita ca ecourile suparatoare si efectele devibratie sa fie detectate si tratate inca din faza de proiectare.

Si totusi si abordarea geometrica are limitarile ei, si unul dintre acestea ar fi faptul ca doar

prima si probabil a doua reflexie poate fi studiata inainte ca raza sunetului sa se piarda in campulreverberant, si, in majoritatea suprafetelor de separatie, acest lucru se produce la frecvente de500 Hz, sau chiar mai mari.

In primele etape ale proiectarii se poate folosi metoda statistica. Ca proiectanti, trebuie sa

fim capabili sa determinam cantitatea de materiale absorbante ce trebuie folosite, tipul acestora silocatia unde trebuie dispuse.

I.3 Neajunsurile geometriei Ecouri de tip gard : rezulta din traiectorii de reflexii uniform distribuite, cum ar fi

randurile de scaune din amfiteatre sau Sali de cinema.

Ecouri false: apar cand o reflexie puternica a semnalului original poate fi perceputa foarte

usor de catre receptor. Acest lucru depinde de invelitoarea interna a inchiderilor si trebuie cautateposibilele directii, care reflecta pe o secventa de suprafete mari, foarte puternic reflectorizante.

Ecouri fluturat: apar atunci cand, atat sursa, cat si receptorul, se afla intre doua

suprafete paralele. O parte din sunetul emis de sursa va fi prins intre cele 2 suprafete paralele siva oscila inainte si inapoi, diminuarea lui producandu-se lent. Receptorul il va percepe ca pe un

zgomot falfait (fluturat)

Punctele moarte: apar in pozitii care sunt departe de suprafete reflectante, si unde sunetulajunge abia dupa ce a trecut de o suprafata absorbanta.


4/25

Un exemplu in acest sens, in constituie partea din spate a unui teatru/ cinema, unde sunetul

ar trebuie sa ajunga peste audienta, iar reflexiile din tavan sunt blocate de catre balcon.

I.4 Dispunerea materialelor reflectorizante si absorbanteAnalizand traiectoria undelor sunetului, trebuie ca noi sa determinam unde este nevoie de

reabilitare pentru a reflecta sunetul, si unde este necesar ca acesta sa fie diminuat.De exemplu este o persoana care vorbeste cu o frecveta de 8 silabe/secunda. Fiecare silabanecesita 125 de ms. Astfel, daca refletiile clare ale primei silabe pot fi percepute la jumatatea

celei de-a doua silabe ( sau chiar ale celei de-a 3a), discursul nu poate fi perceput usor de catre

ascultator.Masuri:

Pentru mult timp, timpul de reverberatie a fost singurul obiectiv pentru reabilitare, si pentru

multi arhitecti a si ramas.

Dar exista multe alte aspecte in ce priveste comportarea sunetului in incaperi, cum ar fi:- timp de amortizare de inceput;

- claritatea si definirea sunetului;

- impresia spatiala a sunetului;- inteligibilitatea discursului;

1. Timpul de amortizare de inceput: este timpul necesar pentru componentele reverberante

ale unui element de separare sa scada cu 60 dB, dupa ce sursa a fost brusc inchisa.

Intr-un element de separare ideal, aceasta amortizare ar fi exponentiala rezultant o liniedreapta in fuctie de nivelul sunetului. Si totusi, acest lucru nu este intotdeauna posibil.

Studiile arata ca scaderea initiala a intensitatii sunetului este responsabila de impresia

noastra subiectiva asupra reverberatiei, pentru ca ultima parte a acesteia este mascata, de obicei,de sunete noi.

Pentru a masura este folosit Timpul de amortizare de inceput, care se masoara similar cu

timpul de reverberatie normal, doar ca se masoara doar primele 10-15 s, in functie de incapere.

2. Claritatea si definirea sunetului: se refera la usurinta cu care sunetele individuale pot fidistinse intr-un flux sonor general.

Acest flux sonor poate lua multe forme: o conversatie, un fragment de muzica, un strigat de

avertizare, zgomotul unui masini.Gradul de claritate este in dependenta cu suntele particulare implicate, si se reflecta la

raportul dintre cantitatea de energie sonora care soseste la intai si cea care soseste la sfarsit.

3. Impresia spatiala a sunetului: se refera la senzatia de a fi invaluit de sunete, inconjurat deacestea, nu doar de a privi la ele

In mod simplist, impresia spatiala este determinata de diferenta delicata de semnal

receptionata de fiecare ureche.

Daca sunetul vine din fata sau din spate, semnalul perceput va fi acelas. Daca sunetulricoseaza din sala si este perceput din lateral, semnalul va fi diferit pentru urechi, datorita

difractiei in jurul capului si o usoara intarziere a sunetului.

4. Inteligibilitatea discursului: acuratetea cu care un receptor poate intelege un cuvant rostit

sau o fraza.


5/25

I. 5 Principiile proiectarii acusticeTrebuie sa existe o intensitate adecvata a sunetului in toate partile salii, in special pentru

locurile aflate la o distanta mai mare. Energia sunetului trebuie sa fie distribuita uniform inincapere.

Caracteristicile de reverberatie optime ar trebui prevazute astfel incat sa indeplineasca orice

functionalitate a salii.Incaperile nu ar trebui sa aiba defecte acustice: ecouri distincte, ecouri fluturat, ecouri detip gard, umbre ale sunetelor, rezonanta, concentrari de sunete sau reverberatie excesiva.

Zgomotul de fond si vibratiile ar trebui excluse, astfel incat sa nu interfereze in vreun fel cu

functionalitatea incaperii.Intensitatea adecvata a sunetului

Sala trebuie modelata astfel incat audienta sa fie cat mai aproape de sursa sunetului. In sali

foarte spatioase, prevederea unor balcoane face posibila existenta unor scaune mai aproape de

sursa.Sursa sunetului trebuie ridicata astfel incat sa existe flux liber de sunet direct pentru fiecare

receptor.

Pardoseala pe care sta audienta trebuie sa fie inclinata corespunzator astfel incat suentul safie absorbit mai rapid cand se deplaseaza peste audienta. Ca o regula generala, panta culoarului

inclinat nu trebuie sa fie mai mare de 1:8, din considerente de siguranta.

Sursa sunetului ar trebui sa fie inconjurata de suprafete reflectorizante astfel incat energia

sunetului sa fie sporita pentru a fi perceputa de auditoriu.De asemenea, suprafetele reflectorizante trebuie dispuse astfel incat diferenta de timp intre

sunetele directe si cele reflectate sa fie cat mai mica posibil, mai mica de 30 ms ( in mod sigur

mai mica 80 ms).Suprafata podelei si volumul salii trebuie sa fie pastrata la un minim rezonabil, astfel

scurtandu-se caile sunetelor.

Volumul/scaun recomandat pentru diferite functionalitati ale salilor

Tipul de sala Minim Optim Maxim

Incaperi de vorbit 2.3 3.1 4.3

Sali de concert 6.2 7.8 10.8

Sali de opera 4.5 5.7 7.4

Biserici catolice 5.7 8.5 12.0

Alte biserici 5.1 7.2 9.1

Sali cu functionalitatemultipla

5.1 7.1 8.5

Cinema 2.8 3.5 5.6

Eliminare defectelor

1. Ecouriprobabil este unul dintre cele mai serioase defecte.Acestea apar cand sunetul este reflectat de pe o suprafata despartitoare cu o magnitudine

suficienta , iar intarzierea sunetului va fi perceputa ca un alt sunet, distinct de suentul

direct. Ca o regula generala, daca intarzierea sunetului este mai mare de 1/25 secundepentru vorbire si 1/12 secunde pentru muzica, reflexia va fi o problema.


6/25

Solutia: modificarea geometriei suprafetei cu problema sau aplicarea unor materiale

absorbante sau de difuzie.

2. Concentrarile de sunetesunt cauzate de reflexiile focalizate in suprafete concave.Intensitatea sunetului la punctul de concentrare este uneori foarte ridicata si apare

intotdeauna in detrimentul altor zone de ascultare.

Solutia: Imbunatatirea cu materiale absorbante sau de difuzie, sau, si mai bine,reproiectarea pentru a indrepta sunetul inafara sau deasupra inchiderii.3. Umbrire a sunetuluicea mai evidenta este sub balcoane, unde o cantitate importanta de

sunete reflectate este blocata de o proeminenta. In general, trebuie evitate balcoanele cu

o adancime de 2 ori mai mare decat inaltimea lor.Solutia: reproiectarea suprafetelor proeminente sau demolarea lor.

4. Distorsiunileapar ca rezultat al coeficientilor de absorbtie care variaza foarte mult ladiferite frecvente. Acest lucru aplica o schimbare nedorite in calitatea si culoarea tonului

( al distorsiunii frecventei) al sunetului din anvelopa.Solutia: Balansarea coeficientilor de absorbtie ai finisajelor acustice pe intregul interval

sonor.

5.

Spatii cuplatecand o sala este conectata cu un spatiu adiacent, cu timp de reverberatiefoarte diferit, acestea doua vor forma un spatiu cuplat. Cat timp fluxul de aer nu e

restrictionat intre cele doua spatii, diminuarea celui mai reverberant spatiu va fi resimtita

in cel mai putin reverberant. Acesta efect va fi cel mai deranjant pentru cei aflati cel mai

aproape de interconexiune.Solutia: Adaugarea unei separatii acustice ( un panou/o usa) sau egalarea timpului de

reverberatie al celor doua incaperi.

6. Rezonanta: Similar cu distorsiunea, in ceea ce priveste cauzarea nedoritelor variatii deton.

Rezulta din cresterea intensitatii undelor stationare, in general la incaperile mici. Aceasta

este o problema importanta pentru proiectarea studiourilor pentru inregistrari.

Solutia: Aplicarea schimbarilor subtile in forma incaperii, sau identificarea suprafetelorcare contribuie si folosirea suprafetelor difuzoare.

I.6 Cerinte contradictorii pt vorbire si muzica Pentru vorbire: Acustica unui spatiu destinat pentru vorbire trebuie sa asigure, in primul

rand, definirea si inteligibilitatea, amintindu-ne ca intelegerea unui discurs depinde la fel de mult

si de gesturi si mimica ca si de proiectia vocii.Asteptarile audientei in ceea ce priveste calitatea semnalului sonor nu este atat de

importanta, atata timp cat vocea celui ce vorbeste si accentul lui, este recunoscut si informarea

vocala este inteleasa.

Pentru muzica: Pentru cei ce asculta muzica, pe de alta parte, asteptarile sunt mai ridicate,in special in ce priveste calitatea sunetului in functie de diferite stiluri muzicale. Claritatea

excesiva a sunetului ofera impresia friabilitatii si ariditatii. In plus, aceasta accentueaza

zgomotele agitate.


7/25

I.7 ElectroacusticaMotivele folosirii echipamentelor de amplificare acustica:

- Cresterea nivelului sunetului cand sursa e prea slaba pentru a fi auzita- Pentru a furniza sunete aditionale audientei dincolo de intervalul proiectat de sursa

- Pentru a proiecta sunetul inapoi inspre scena pentru beneficiul interpretilor

- Pentru a modifica timpul de reverberatie- Pentru a reduce efectele relative sau zgomotul de fond- Pentru a prevedea facilitati de informare sau de avertizare

- Pentru a reproduce materiale electrice sau inregistrate

Pozitionarea difuzoarelor:

Exista 3 variante de pozitionare ale difuzoarelor:

1. CentralSistem high level, esential a fi un singur grup localizat langa sursa. Acest tip de sistem ofera maximum de realism ca sistem de amplificare, in timp ce se

creste volumul si claritatea sunetului, totusi fiind asociat cu sursa originala.

2. Sistem distribuitun numar de difuzoare pozitionate de-a lungul salii.Cunoscut ca sistem low-level, pentru ca fiecare difuzor functioneaza la un nivel scazut deamplificare pentru a servi doar o mica parte din auditoriu.


8/25

Desi se prefera folosirea sistemului central, exista multe situatii in care trebuie folosit acesttip de sistem:

- unde tavanul este prea jos pentru a instala un sistem central

- unde nu este posibil ca intreaga audienta nu are o linie de vizare directa de la difuzorulcentral

- cand sunetul amplificat este folosit pentru a acoperi un zgomot de fond foarte ridicat

- unde spatiul deservit trebuie impartit in cateva spatii mai mici

- in salile foarte mari, unde pozitionarea sursei poate varia foarte multIn timp ce realismul nu poate fi asteptat la un sistem distribuit, aceasta nu furnizeaza o

inteligibilitate foarte ridicata unde incaperea nu este foarte reverberanta.

3. Sistemul stereofonicEste format din doua sau mai multe grupuri de difuzoare dispuse in pozitii strategice de-a

lungul salii.

Este folosit cand exista mai multe surse, sau sursa este mobila. Prin utilizarea a 2 sau maimulte microfoane, fiecare conectat la propriul grup de vorbitori, relatia spatiala intre surse este

pastrata in sunetul amplificat.Ecest lucru este posibil pentru ca suentul e amplificat proportional cu distanta intre sursa si

microfon, iar urechea percepe sunetul rezultant.


9/25

Unul dintre lucrurile de luat in considerare la dispunerea difuzoarelor este faptul ca directia

lor este in functie de frecventa.

Sunetele de frecventa scazuta sunt aproape omni-directionale, fiind capabile sa se difracte injurul obstacolelor destul de repede (incluzand carcasa difuzorului). Cele de frecventa ridicatasunt foarte directionate, cu o capacitate de difractie limitata.

Banda de vorbire (frecventele de care suntem cel mai des interesati) ocupa frecvente medii.

Asta inseamna ca acestea se difracta partial in jurul carcasei difuzorului.Ca rezultat, indiferent unde sunt dispuse difuzoarele, unii membrii ai audientei vor

receptiona frecventele joase mult mai usor decat frecventele inalte. Asta poate face ca vorbirea sa

para neclara, chiar mai dificil de a o intelege.

Ca o consecinta a acestor probleme, difuzoarele dispuse in linie sau coloana sunt adeseapreferate in defavoarea dispunerii lor radial.

Aceasta consta in 6-10 difuzoarea dispuse unul langa altul pentru a forma o coloana, sunetul

fiind concentrat in linie, care apoi se imprastie pe plan orizontal si foarte putin pe plan vertical.

Efectul Haas

Se refera la fenomenul in care sunetul care ajunge la receptor determina, in primul rand,perceptia acestuia asupra directiei sursei.

Acest lucru ar fi rezonabil daca am considera situatia normala in care sunetul direct se

transmite in linie dreapta intre emitator si receptor; in realitate, sunetul se transmite dupa o ruta

mai complexa.Pentru a rezolva aceasta problema, trebuie sa prevedem o intarziere pentru difuzoarele aflate

aproape de audienta. Asta deoarece trebuie ca sunetul direct sa ajunga intai, urmat foarte aproape

de iesirea difuzorului.


10/25

II. Izolarea acustica ale elementelor cladirilor

II.1 Acoperisuri

Izolarea acustica a acoperisurilor ascutite depinde de masa tavanului ,de straturile cecompun acoperisul si de prezenta materialelor absorbante in spatiul acoperisului. De exemplu,

vata minerala, folosita pentru izolare termica, are un anumit aport si pentru izolarea fonica, dar

aceasta va avea un efect minor pentru izolarea acustica a intregului acoperis. De aceea, serecomanda folosirea unei vate minerale cu o densitate mai ridicata, care va avea un aport mai

crescut.

Daca acoperisul trebuie sa fie ventilat, atunci se vor lua masurile necesare, indiferent care

sunt acestea, pentru a marii masa tavanului si pentru a asigura etanseitatea lui. Corpurile deiluminat fixate pot face acest lucru greu uneori, si atunci se prevede materialul izolant sub

invelitoarea acoperisului si se extind peretii pana sub acoperis.

Zgomotul produs de ploaieZgomotul de impact a ploii pe suprafata acoperisului poate creste zgomotul interior destul

de mult. In unele cazuri, zgomotul produs de ploaie poate ajunge chiar si la 70 dB.

Acest tip de zgomot poate aparea mai ales la acoperisurile executate din profile metaliceunde nu exista un spatiu delimitat sub acoperis pentru a atenua acest zgomot. In acest caz se

poate folosi o izolare direct pe suprafata metalica, sau se poate prevedea un tavan independent,

cum ar fi doua placi de gips-carton cu greutatea de 10kg/mp, iar intre acestea sa fie prevazut unmaterial absorbat, cum ar fi vata minerala.

Invelitorile metalice folosite fara un material absorbant, este foarte putin posibil sa

indeplineasca cerintele acustice.

Exemplu de izolare acustica a acoperisurilor cu invelitoare metalica

II.2 Ziduri exterioarePentru zidaria din blocuri de caramida, sau din caramida imbracata cu lemn, izolarea

acustica va fi, in mod normal, dictata de ferestre sau acoperis.

Structurile din lemn cu o invelitoare usoara, sau pentru alte constructii foarte usoare, deregula, nu furnizeaza rezistenta sonora suficienta, in special daca se afla aproape de o strada cutrafic abundent sau de un aeroport.

II.3 Ferestrele exterioarePentru a alege ferestre potrivite trebuie avut in vedere faptul ca datele masurate pentru

geamuri nu vor fi egale cu datele masurate pentru ferestre. Aceasta datorita faptului ca rezistenta


11/25

acustica a unei ferestre este influentata si de rezistenta acustica a ramei ferestrei, cat si de cea a

geamului.

Pentru a atinge rezistenta acustica a ferestrei folosind geamuri subtiri, este necesar adesea saprevedem 2 geamuri si un spatiu de aer intre ele ( sau un alt gaz). In teorie,cu cat este mai lat

spatiul dintre geamuri, cu atat izolarea acustica va fi mai buna. In practica, latimea golului dintre

2 geamuri face o diferenta destul de mica intre 6mm si 16 mm. Golul mai mare de atat va crestesimtitor calitatea ferestrei din punct de vedere acustic.Pentru a-si atinge performanta optima, trebuie ca geamurile sa formeze un tot unitar etans cu

captuseala geamului. Compresiunea cu neopren a etanseizarii este una dintre cele mai potrivite

solutii.

II.4 Usile exterioare

La fel, ca in cazul ferestrelor, izolarea la zgomot aerian a usilor este determinata de usa in

sine si de tocul usii. Calitatea etanseizarii atinsa pe perimetrul usii este esentiala pentru atingereaunei performante a usii. O etanseizare foarte buna trebuie prevazure in zona pragului, a usorilor

si a zonei de sus a usii. Tot compresiunea cu neopren furnizeaza cele mai bune rezultate, dar

gradul etanseizarii depinde si de executant.De asemenea, o etanseizare corespunzatoare trebuie sa fie prevazuta si intre tocul usii si

spatiu in care este acesta fixat.

Este totusi, destul de greu de indeplinit standardul de izolare acustica cu o singura usa. In

acest caz, se poate prevedea un hol mic cu doua seturi de usi.

II.5 Izolarea acustica intre camere

Sunetul poate fi transmis atat in mod direct, cat si indirect.

Specificatiile de izolare la zgomot aerian intre camere solosind RwUnii producatori de elemente de constructii furnizeaza si rezistenta acustica a acestora, prin

Rw(gradul de reducere a trecerii sunetelor).In figura de mai jos exista valorile acestui index pentru mai multe elemente de constructii.


12/25

Sunetul se transmite si pe lateralele elementelor de constructii: la intersectia dintre 2 pereti

(interior si exterior), la intersectia a doi pereti interiori, la intersectia dintre perete si tavan si la

intersectia dintre podea si perete.


13/25

Exista insa si probleme in acest sens. De exemplu, in cazul in care se doreste sa se prevada o

sapa pe dala flotanta (sapa din ciment de nisip pus peste un material elastic) pus peste intreagaplaca de beton, iar zidurile de compartimentare sa fie din materiale usoare. Acest lucru permite

schimbarea spatiilor camerelor, dar o dala flotanta continua poate transmite o cantitate

importanta de sunet dintr-o camera intr-alta.Daca, de exemplu, un zid despartitor cu gradul de reducere a trecerii sunetului Rw =54dB,este dispus pe o dala flotanta continua, acest Rwpoate scadea pana la 40dB. De fapt, chiar daca

am avea un element cu un Rw chiar mai mare decat 64 dB, rezultatul ar fi tot 40 dB, datorita dalei

flotante.Un alt exemplu care poate cauza probleme, este acoperisul usor din profile metalice

executate deasupra unui perete despartitor.

In cazul jonctiunii intre tavan si zid interior, tavanul trebuie proiectat astfel incat, in

combinatie cu zidul interior sa indeplineasca cerintele acustice, cerintele la foc si de rezistenta.

In cazul tavanelor suspendate, se prefera ca zidul sa treaca prin tavanul suspendat (ca in

figura b) si sa nu necesite suport din partea tavanului. In cazul din figura a, este foarte greu sa se

indeplineasca atat cerintele acustice, cat si cele de rezistenta la foc.

In cazul peretilor si placilor din beton armat, datorita masei lor crescute, acestea ofera o

izolare destul de buna la zgomot.Gradul de izolare acustica la zgomot Rweste o valoare care descrie gradul cu care un

element poate izola la zgomot si se exprima in dB. Aceasta valoare se determina experimental

prin teste de laborator.

Gradul de perf ormanta Rw pentru di fer i te sisteme de pereti

1. Blocuri1x12.5 mm gips-carton pe fiecare parte a unui

profil metalic

Blocuri de 75 mm (cu densitate de 52 kg/mp)

tencuite pe o parte cu tencuiala de 12mm

Rw=40-45 dB 1x12.5mm gips-carton pe fiecare parte a unui

profil metalic de 48 mm, in mijloc fiind fibrade sticla/vata minetala( in total 75mm)


14/25

Bloc de 100mm (densitatea de 70kg/mp)

Rw=45-50 dB 2x12.5mm gips-carton pe fiecare parte a unui

profil metalic de 70 mm, in mijloc fiind fibrade sticla/vata minetala( in total 122mm)

Bloc de 112mm cu suprafata neteda(netencuite)


tencuita cu 12 mm pe ambele parti

Rw=50-55 dB2x12.5mm gips-carton pe fiecare parte a unui

profil metalic de 150 mm, in mijloc fiind fibra

de sticla/vata minetala( in total 198mm)

Bloc de 224mm cu suprafata neteda

(netencuite)


tencuita cu 12 mm pe ambele parti

Rw=55-60 dB

2x12.5mm gips-carton pe fiecare parte a unuiprofil metalic de 60 mm, in mijloc fiind fibra

de sticla/vata minetala( in total 178mm)

Bloc de 336mm cu suprafata neteda

(netencuite)

2. BetonRw=45 dB zid 100 mm din beton

Rw=45 dB zid din blocuri de beton de 11 cm


15/25

Rw=45 dB 12.5 mm placa ghips-carton+50x50 mm

scandura din lemn+ perete din blocuri de beton

de 140 mm

Rw=45 dB zid din blocuri de beton de 19 cm

Rw=50 dB 12.5 mm placa gips-carton/tencuiala de ciment+ 100 mm perete de beton + 12.5 mm placagips-carton/tencuiala de ciment

Rw=50 dB zid de beton de 125 mm

Rw=50 dB 10 mm placa gips-carton+28 mm canal format

din distantieri de metal+150 mm perete beton


16/25

Rw>50 dB zid din beton de 150 mm

Rw>50 dB zid din beton de 180 mm

Rw>50 dB 12.5 mm placa gips-carton/tencuiala de ciment

+ 200 mm perete de beton + 12.5 mm placagips-carton/tencuiala de ciment

Rw>50 dB 12.5 mm placa gips-carton + 100 mm zid din

beton+ 25 mm gol + 64 mm cui din otel + 80

mm polistiren/50 mm vata minerala+ 2x12.5mm gips-carton

Gradul de perf ormanta Rw pentru di fer i te sisteme de geamuri

Rw=25 4 mm geam simplu (etans)


17/25


Rw=30 4/12/4:4 mm geam/12mm aer/4 mm geam

Rw=30 6/12/6: 6mm geam/12mm aer/6 mm geam



Rw=33 8/12/8: 8mm geam/12mm aer/8 mm geam

Rw=35 10 mm geam simplu laminat (etans)

Rw=35 4/12/10: 4 mm geam/12 mm aer/ 10 mm geam

Rw=38 6/12/10: 6 mm geam/12 mm aer/ 10 mm geam


Rw=40 10/12/6: 10 mm geam/12 mm aer/ 6 mm geam laminat


Rw=43 10/50/6: 10 mm geam/50 mm aer/ 6 mm geam laminat

Rw=43 12lam/12/10: 12 mm geam laminat/12 mm aer/ 10 mm

geam laminat


18/25

Rw=45 6lam/200/10: 6 mm geam laminat/200 mm aer/ 10

mm geam

Rw=45 17lam/12/10: 17 mm geam laminat/12 mm aer/ 10 mmgeam

II.6 Usile si peretii coridoarelorRezistenta acustica trebuie indeplinita , chiar daca usile si peretii au geamuri . Acest lucru

poate fi indeplinit din punct de vedere al zgomotului aerian, daca incaperea este izolata foarte

bine pe perimetrul ei, inclusiv izoland pragul unde este practic.

De retinut este faptul ca o usa rezistenta la foc, dar fiind usoara ca greutate, nu va asigura oizolatie la sunet suficienta in comparatie cu o usa grea, izolata foarte bine la sunet.

O buna izolare la sunet va fi obtinuta folosind o usa intre coridor si scari sau alte spatii.

Acest lucru trebuie aplicat mai ales la camere destinate pentru muzica, teatru, atunci holul trebuieneaparat sa fie prevazut cu o usa.

Usile, ferestrele interneIn mod normal usile si ferestrele interne inseamna partea cea mai slaba parte a unui perete

despartitor. In tabelele de mai sus se arata performantele unor tipuri de pereti si ferestre si usi. In

general, la camere care au cerinte de rezistenta cel putin de 35 dB, acestea nu ar trebui sa aiba usi

si ferestre cu un singur rand de geamuri.

Usile interioare sunt in general subtiri si usoare, si au rezistenta acustica in jur de 15 dB,ceea ce este cu 30 dB mai putin decat un zid de caramida. Acest lucru poate fi imbunatatit prin

sporirea masei prin adaugarea a cate 9 mm de placaj sau cu fatete din otel, atat timp cat ramapoate suporta greutatea aditionala.

Uneori, totusi, e mai usor a inlocui usa cu una noua, in aceasta situatie.

Dar pe langa greutatea usii, un alt lucru crucial este izolarea langa rama, atat langa geamuri,

atat langa zidarie.Oricum, ca o regula, chiar si o usa foarte buna, nu poate ajunge la rezistenta acustica a unui

perete din zidarie.


19/25

Performanta acustica poate fi atinsa cu ajutorul unei usi din lemn cu inima solida, usa fiind

izolata foarte bine pe perimetru.

In general, pentru a asigura siguranta la foc de 30 de minute este suficienta o usa din nucleesi inimi de rasinoase laminate cu grosimea de 44 mm, cu masa de 27 kg/mp.

Etanseizarea trebuie efectuata atat pe perimetrul usii, cat si sub prag.

Performanta acutica poate fi atinsa cu usi special concepute, sau printr-o usa de grosime de

54mm, greutate de 29 kg/mp.

II.7 Plansee si tavane

Transmiterea sunetului intre elementele verticale ale camereleor adiacente se realizeaza

prin:- zgomotul aerian unde puterea sunetului este introdusa in camera si este transmisa prin

elementele orizontale de separatie si prin constructiile adiacente.

- zgomotul de impact unde puterea impactului este introdusa direct in podea si estetransmisa de aceasta si de catre elementele adiacente de constructie.


20/25

Zgomotul de impact reprezinta o problema speciala mai ales la finisajele din beton. Acest

neajuns poate fi remediat prin adaugarea unui covor.

Mai jos se prezinta rezistenta la sunet al podelelor din diferite materiale.

Podele din lemn Rw Lnw Grosime

mm1. Podea clasica din lemn:15mm scandura pe 150-200

mm grinda din lemn + placa

gips-carton fixata de grinda

35-40 80-85 180-230

2. Similar cu 1. , cu diferenta

ca se prevede 1 placa de 15

mm si 1 placa densa de 12.5mm de gips-carton prinsa cu

bare elastice de parte

inferioara a grinzilor

50-55 65-70 220-270

3. Similar cu 1. , se pastreazaplaca de gips carton, cu tavansuspendat din 2 placi de 15

mm de rigips sau 2 placi a

cate 12.5 mm de placi dense

de gips-carton, suspendate deun sistem metalic prins de

grinda din lemn, cu spatiu de

240 mm in care se prevede80-100 mm vata minerala

usoara(>10 kg/mc)

55-60 60-65 450-500

4. Similar cu 1. , fara placa degips-carton + tavan suspendat

din 2 palci de 15 mm derigips si 2 placi de 12.5 mm

de placi dense de gips-carton,

suspendate de un sistem

metalic care ofera un spatiuliber de 275 mm continand

80-100 mm de vata minerala

usoara (>10kg/mc)

55-60 60-65 450-500

5. Similar cu 1., fara placa de

gips-carton + tavan suspendatdin 2 placi de 15 mm de

rigips sau 2 placi a cate

12.5mm de gips carton,

suspendat pe o consolaspeciala pentru a oferi un

spatiu liber de 275mm

continand 80-100 mm de vata

60-65 55-60 450-500


21/25

minerala usoara (>10kg/mc)

6. Similar la partea inferioara cu

1., deasupra podea flotanta

folosind tampoane elastice sibenzi. (ex: 15 mm de podele

de tipul lamba si uluc pe 15mm de placaj sau palsprijinite pe dulapi de 45 mm

din lemn usor, care reazema

pe o perna groasa de spuma) .Peste scandura de 15 mm se

prevede vata minerala usoara

de 80-100mm.(>10kg/mc)

50-55 60-65 270-320

7. Similar cu 1. , scandura de 15

mm fiind inlocuita de 15 mm

de podea de tip lamba si uluc,

pusa peste 15 mm de placajsau pal, sprijinite pe scanduri

cu inaltimea de 12 mm, caresprijina pe grinzile din lemn

prin intermedul spumei

poliuretanica. Deasupra placii

de gips carton se prevedevata minerala usoara cu

grosimea de 80-100 mm.

(>10kg/mc)

55-60 55-60 240-290

8. Similar cu 7., vata minerala

fiind inlocuita de 100 mm deumplutura cu masa de

80kg/mc pusa peste un

lambriu la partea de sus atavanului

55-60 50-55 240-290

9. Similar cu 8. , dar cu 75 mmumplutura peste o placa

fixata de marginile grinzii

50-55 55-60 240-290

10. Similar cu 1. , la partea de

sus se prevede o podeaflotanta usoara folosind fasii

continue ( ex: 15 mm de

podea tip lamba si uluc, peste

15 mm placaj sau PAL, pusepeste 6-12 mm spuma

continua)

50-55 55-60 220-270


22/25

11. Similar cu 10., dar in partea

de jos se prevede un tavansuspendat format din 2 placi

a cate 12.5 mm de gips-

carton, suspendate de un

sistem metalic care ofera ungol de 275 mm, si in care se

prevede 80-100 mm vataminerala usoara. (>10kg/mc)

60-65 50-55 360-410

Plansee din beton usor Rw Lnw Grosimemm

1. Podelele usoare constau inplaci de beton (pline sau

goale) sau grinzi si blocuri,

cu sapa de 30-50 mm, cu

greutatea totala de aprox. 100

kg/mp, fara pardoseala

35-40 90-95 100-150

2. Similar cu 1., dar cupardoseala de min 5 mm

grosime

35-40 75-85 105-150

3. Similar cu 1., cu tavan

suspendat format din 2 placia cate 15 mm de rigips sau 2

placi a cate 12.5 mm de gips-

carton, suspendate de un

sistem metalic, cu gol intreplaci si planseu de 240 mm,

unde se dispune 80-100 mmde vata minerala usoara.

(>10kg/mc)

60-65 55-60 370-420

4. Similar cu 3. , +pardoseala deminim 5 mm grosime

60-65 50-55 375-425

5. Similar cu 1., + podea pe dala

flotanta pe tampoane elastice

sau benzi (ex: 15 mm podeatip lamba si uluc, dispuse pe

15 mm de Placaj sau PAL,rezemate pe o spuma de 25

mm grosime)

50-60 50-60 155-205


23/25

6. Similar cu 1., + planseu dala

flotanta cu fasii continue (ex.15 mm podea tip lamba si

uluc, dipsuse pe 15 mm de

Placaj sau PAL, rezemate pe

6-12 mm de spuma)

50-55 55-60 150-200

7. Similar cu 1., + tavansuspendat greu format din

placi izolante la sunet

45-55 60-70 250-500

Plansee din beton usor Rw Lnw Grosime

mm

1. Planseu din beton armat cu

sau fara cofraj, grinzi din

beton cu umplutura dinblocuri si sapa, placi din

beton pline sau goale, cu

grosimea si densitateasuficienta pentru a rezulta

masa de cel putin 365 kg/mp,

cu o pardoseala usoara >5mm

50-55 60-65 150-200

2. Similar cu 1., + pardoseala pe

dala flotanta folosindtampoane elastice sau benzi (

ex: 15 mm podea de tiplamba si uluc dispuse pe 15mm Placaj sau PAL rezemate

pe 25 mm de spuma

poliuretanica)

55-60 50-55 200-250

3. Similar cu 2., dar podeaua pe

dala flotanta pe fasiicontinue, Podeaua si placajul

fiind rezemate pe spuma

continua de 6-12 mm

55-60 50-60 175-230

4. Similar cu 1., + tavan

suspendat din 2 placi de 12.5mm de gips-carton sau 2palci a cate 15 mm de rigips

suspendate de un sistem

metalic, formandu-se un golde 240 mm in care se dispune

80-100 mm de vata minerala

usoara. (>10 kg/mc)

60-70 55-60 420-470


24/25

5. Similar cu 4. , + pardoseala

>5 mm grosime

60-70 50-55 425-475

II.8 Concluzii. Izolarea de zgomotul de impact

Zgomotul de impact apare din urmatoarele cauze:

- trafic pietonal, mai ales pe coridoare

- zone pentru dans- camere in care se incarca si descarca (ex: bucatarii, ateliere)

-camere cu masinariiIn general, zgomotul de impact poate fi redus, folosind pardoseli sau dale flotante. Cel

mai bine este ca izolarea la zgomot sa se realizeze inca din faza de proiectare.

Pardoselile usoare sau dalele flotante sau tavanele independete sunt, in general, cele mai

bune masuri de a realiza izolarea la sunet.

In concluzie, este foarte important a se gandi din faza de proiectare izolarea la zgomot, si a

nu se evita tratarea ei, pentru ca efectele suparatoare de dupa sunt uneori neasteptate. Este foarte

important sa gandim fiecare element despartitor astfel incat sa indeplineasca cerintele.


25/25

Bibliografie:

Sound Insulation Propreties of concrete walls and floors Cement concrete&Aggregates-

Australia

Sound Insulation, Carl HopkinsBSEN 12354-2 Building Acoustics. Impact sounds insulation between roomsAcoustical design

izolarea acustica

Documents