ACUSTICA SĂLILOR DE SPECTACOL

Loghin Laura

Stoean Elena

INFORMAŢII GENERALE Acustica este știința sunetului. Ca domeniu științific ea

tratează întregimea aspectelor în relație cu sunetul, ca producerea, propagarea, influențarea și analiza sunetului, dar se ocupă şi cu studiul interacțiunii sunetului cu materiale, propagarea în spații precum și percepția sunetului și efectele asupra oamenilor și animalelor.

Sunetul se propagă diferit în diverse materiale în funcţie de viteză, de spectrul de frecvențe, de suprimare etc, dar și după modul în care este construit locul de emisie. În cazul în care acesta are proprietățile unei săli de spectacol sunetul va lovi pereții sălii și se va propaga în toată sala.

În cadrul acusticii există o multitudine de domenii specializate, în cazul sălilor de spectacol intervenind în principal acustica muzicală, acustica spațiului și cea arhitecturală.

Acustica spațiului și acustica arhitecturală trateză aspecte ale transmiterii sunetelor în clădiri și acustica în săli de spectacole.

Acustica muzicală tratează producerea și percepția de muzică.

Proiectarea diferitelor tipuri de săli de audiţie (teatre, săli de lectură, biserici, săli de concerte, săli de operă sau cinematografe) a devenit o problemă complexă în practica contemporană deoarece, în plus faţă de cerinţele estetice, funcţionale, tehnice, artistice şi economice, o sală de audiţie trebuie să găzduiască o audienţă numeroasă ce pretinde şi are dreptul să se aştepte la comfort, securitate, design plăcut, iluminare bună, vizualizare corespunzătoare şi un sunet bun. Cerinte acustice generale pentru un sunet bun:

–  trebuie sa existe o intensitate sonora adecvata in fiecare zona a salii, in special in locurile indepartate;–  energia sonora trebuie sa fie distribuita uniform in incapere;–  trebuie asigurate caracteristicile optime de reverberatie, pentru a facilita orice functiune a salii;–  sala de auditie trebuie sa nu prezinte defecte acustice (ecouri, umbre sonore, rezonanta, concentrari ale undelor sonore si reverberatie excesiva);–  zgomotul si vibratiile de fond (datorate unor activitati exterioare salii de auditie) trebuie sa fie estompate intr-o masura suficienta astfel incât sa nu interfere in nici un fel cu functiunea determinanta a incaperii;

In functie de tipul si mai ales destinatia salii, parametrii acustici pot diferi semnificativ.