teh si man

Chenar Indicatori

Introducere

Principala instaie care asigurconfortul n interiorul cldirilor este instalaia de ventilare. Aceasta se explic prin condiiile de exploatare a cldirii att pe timp de iarn, ct i pe timp de var cnd se alctuiete bilanul aerian pentru determinarea indicilor de confort.

Pentru meninerea puritiii necesare a aerului n ncpere este nevoie de o instalaie de ventilare.

Montarea instalaiei de ventilare se efectueaz odat cu zidirea casei. Elementele acestei instalaii trebuie s se integreze cu elementele de construcie i interiorul ncperii.

Pe lng altele, ventilareaa ine de domeniul ce poart denumirea general Instalaii n construcii.

n proiectul de diplom se cere de a efectua organizarea procesul de construcie a instalaiei de ventilare, ce reprezint o mulime de procese de construcie, care se efectueaz nemijlocit n procesul de construcie-montaj i instalare.

Ca rezultat al acestor combinaii de procese de construcii pot fi primite n exploatare: ntreprinderile industriale, casele de locuit, etc.

La rndul su procesul de construcie unete dou subsisteme:

tehnologia organizrii lucrrilor de construcie;

organizarea, planificarea i conducerea procesului de construcie.

Tehnologia lucrrilor de construcie reprezint o tiin de metode a ndeplinirii proceselor de construcie, care asigur prelucrarea materialelor, semifabricatelor i construciilor cu schimbarea calitativ a formei, proprietilor fizico-mecanice, a dimensiunilor geometrice cu scopul de a primi o producie cu calitatea dorit.

2.1 Caracteristica obiectului

n proiectul de diplom este necesar de a organiza procesul de efectuare a lucrrii de construcie-montare a sistemului de ventilare prin refulare.

Sistemele de ventilare se grupeaz n dependen de destinaia ncperilor, tipul noxelor degajate n ncperi, scopul sistemei de ventilare.

Pentru dirijarea i echilibrarea pierderilor de presiune n sistemul de ventilare se utilizeaz diafragmele.

2.2 Tehnologia i organizarea lucrrilor de instalare a sistemului de ventilare

La montarea sistemei de ventilare trebuie s se respecte urmtoarele condiii:

lucrrile de execuie trebuie s se realizeze conform proiectului de execuie i cerinelor SNiP-ului;

toate mbinrile s fie etane;

s se respecte panta de proiect pe ramuri;

s se exclud curbarea sectoarelor liniare a conductelor;

Semifabricatele aduse la obiect se primesc dup act de primire i se aduc la blocul de instalare conform marcrii sau proiectului de montaj.

Nodul ventilatorului este livrat la obiect ca regul asamblat deja la atelier i probat pe standuri la etanare. ns este posibil livrarea ventilatorului dezasamblat. Astfel asamblarea se efectueaz pe antier.

Succesiunea tehnologic a montrii ventilatorului este urmtoarea:

se traseaz locul de instalare a suporturilor;

se instaleaz suporturile prin mpucare cu pistolul pneumatic;

se monteaz ventilatorul;

se ajusteaz ventilatorul n plan vertical i orizontal;

se efectueaz legtura elastic a ventilatorului cu canalele de aer.

Dup montarea nodului ventilatorului se monteaz canalele magistrale n urmtoarea succesiune:

se traseaz locul de instalare a suporturilor;

se instaleaz suporturile;

se instaleaz canalele magistrale cu asigurarea pantei necesare;

se asambleaz mbinrile.

Dup instalarea canalelor magistrale se unesc ramificaiile i grilele de aer.2.3 Executarea i montarea elementelor componente ale instalaiilor de ventilare i condiionare a aeruluiCanale de aer i piese speciale

Pentru transportul aerului in instalaiile de ventilare si de condiionare se folosesc canale (conductele) de aer. Seciunea acestor canale de aer poate avea urmtoarele forme: circulara, ptrata sau dreptunghiulara, iar in unele cazuri speciale, cnd situaia locala o cere alte forme geometrice.

Forma canalelor se alege in funcie de gradul de estetica necesar, de spaiul disponibil, de posibilitatea nglobrii lor in structura cldirii, de prezenta particulelor transportate de aer, de consideraii economice etc.

Canalele de aer se pot executa din diferite materiale, alegerea acestora fcndu-se in funcie de condiiile de exploatare, montaj, estetica, particulariti ale construciei in care snt montate, cost etc. Ele trebuie sa ndeplineasc in general urmtoarele condiii: sa fie uoare, durabile nehigroscopice, ignifuge, rezidente la coroziune, netede in interior, etane, uor de curat si de ntreinut, ieftine si uor de executat.

Materialele din care se pot executa canalele de aer snt urmtoarele: crmida, beton, beton de zgura, placi de ipsos, rabi, azbociment, lemn, materiale ceramice, materiale plastice si special tabla de otel (neagra sau galvanizata). In cazuri speciale se mai pot confeciona canale de aer din sticla armata, tabla din metale (aluminiu, cupru etc.) otel inoxidabil, placi din fibre minerale etc.

Piese specialePiesele speciale confecionate din tabla se folosesc in instalaiile de ventilare ca elemente de legtura intre tronsoanele canalelor de aer si intre acestea si aparatele si elementele accesorii ale instalaiilor de ventilare.Piesele speciale se construiesc astfel incit rezistenta pe care o opun, si perturbarea curgerii aerului pe care o opun, si perturbarea curgerii aerului pe care o provoac sa fie minime.

Dup rolul pe care l ndeplinesc in ansamblul traseelor canalelor de aer, si dup forma lor constructiva , piesele speciale formeaz o gama foarte variata de subansambluri. Piesele speciale se pot clasifica in urmtoarele categorii: cotari, etaje, reducii, ramificaii, bifurcaii, trifurcatii.

Confecionarea pieselor speciale este similara celei indicate pentru tronsoanele drepte, cu dificulti mai mari la trasarea si croirea tablelor unde este necesar a se construi desfurata diferitelor elemente ale pieselor (perei laterali, perei superiori si inferiori, segmente etc.)

ncheieturile tablelor la piesele speciale se executa in general cu faluri iar uneori in cazuri deosebite cu eclipse.

mbinarea cap la cap a pieselor speciale cu tronsoanele drepte si cu celelalte elemente ale instalaiilor se executa la fel ca la tronsoanele drepte in special insa cu flane.

Coturile snt piesele speciale folosite pentru schimbarea direciei canalelor de aer.

Coturile pot fi: cu seciune circulara, cu seciune rectangulara, cu palete.

Cotul cu seciune rectangulara este piesa de legtura pentru schimbarea direciei canalelor de aer de seciune rectangulara.

Aceste piese se compun din urmtoarele elemente: doi perei frontali (S1); un perete superior (S2); un perete inferior (S3);

Elementele caracteristice ale acestei piese snt dimensiunile laturilor seciunii rectangulare, unghiul pe care il formeaz cotul intre planurile flanelor si raza de curbura a cotului. Raza de curbura R a cotului se ia intre (1-2)h (h fiind latura seciunii canalului aflata in planul in care se curbeaz axa canalului).

Pereii frontali se traseaz identic cu trasarea vederii laterale a curbei, adugindu-se limea falurilor pentru mbinare si pentru flane.

Desfurarea peretelui superior are o lungime egala cu 1,57 ori raza exterioara, plus adaosul pentru faluri si flane si o lime egala cu latura canalului normala pe planul in care se face curbarea axei canalului.

In mod analog este desfurarea peretelui inferior, lungimea referindu-se la raza interioara.

Toate elementele acestui cot se mbina prin faluri de colt, care se culca pe pereii frontali.

Reduciile snt piese speciale pentru schimbarea seciunii canalelor de aer circulare sau rectangulare cu meninerea formei seciunii, ca difuzor, sau confuzor sau piese speciale pentru schimbarea formei canalelor de aer circulare in canale rectangulare ca difuzor sau confuzor.

Exista urmtoarele tipuri de reducii: simetrica cu seciune circulara; dreapta cu seciune circulara; simetrica cu seciune rectangulara; simetrica cu schimbarea formei seciunii.

Reduciile se confecioneaz la fel ca si colturile desfurate pentru trasare rezultnd din figurile ce le reprezint.

Reduciile au forma unor trunchiuri de con, la cele cu seciune circulara si a unui trunchi de piramida, la cele cu seciune rectangulara.

In sensul de micare al aerului dup felul cum este realizata schimbarea de seciune, de la mare la mic sau de la mic la mare, aceste reducii au rolul de confuzor sau difuzor.

Se recomanda ca unghiul la vrf al difuzorului sa fie intre 15 si 30, maximum admis 45, iar al confuzoarelor sa fie de preferina sub 45, maximum admis 60.

Pe ling reduciile indicate (simetrice sau drepte) se realizeaz uneori cnd condiiile locale ale instalaiei o impun si reduciile oblice, a cror trasare si desfurata este mai dificila.

Ramificaiile snt piese de legtura pentru racordarea unui canal de aer cu doua tronsoane, unul continua in linie dreapta fr schimbarea seciunii, iar celalalt isi schimba direcia si in unele cazuri chiar seciunea.

Ramificaia cu seciunea rectangulara este piesa de legtura pentru racordarea unui canal de aer rectangular cu doua tronsoane de canale rectangulare. Bifurcaiile snt piese de legtura pentru racordarea unui canal de aer cu doua tronsoane, care isi schimba direcia. 2.4 Lista detaliilor de completare a schemei tehnologice de montareNr.

de ordineNr. detaliului

Denumirea

detaliuluiDimensiunile

suprafeei

transversale

a*b, mmLungimea

mmUnghiul,

/

DechivalentmmCantitatea,

buc.Aria

p-u o buc. de 1m2Aria totalNot

1L 20

Canal de aer250*400

1980

980

540-

-

-13

1

1

1.333.46

1.274

0.702

Vezi schema tehnologica de montare

2L 19Canal de aer300*5001980

980

540-

-2

1

11.66.336

1.568

0.864

3L 11

Canal de aer400*8001980

980-

-

3

1

2.414.256

2.352

4L 7

Canal de aer500*8001980

980-

-1

1

2.65.148

2.548

5T5

Teu(250*300)*

(400*800)*

(500*800)-

-

--/272

-/533

-/61511.841.84

6T8

Teu(300*300)*

(400*500)*

(400*600)-

-

--/300

-/444

-/48011.051.05

7T16

Teu(100*150)*

(250*400)*

(250*400)-

-

--/120

-/307

-/307

10.560.56

8C7Cot250*400-9020.691.38

9C6Cot300*500-9011.171.17

10C4Cot400*800-9012.312.31

11C2Cot500*800-9012.512.51

Nr.Denumirea proceselorFundamentareU/MCantitateaNorma de timpTariful, lei-baniConsumul de timp de muncaSalariul,lei-bani

A muncit.

Om/h

A mainist.

Ut/hMun.

Mas.A muncitOm/h

A mainist Ut/ h

Munc.

Mas.

12345678910111213

1Montarea ventilatoruluiVC01

Abuc1

16,881,5134,2229,5116,881,5134,2229,51

2Montarea bateriilor de incalzireVC29

Abuc29,920,4193,537,80419,840,8387,0615,608

3Montarea filtrelor de aerVC11

Abuc413,650,4266,317,80454,60,161065,2431,216

4Monatarea prizei de aer proasptVB-23

Abuc82,760,2453,8474,682422,081,92430,77637,459

5Confectionarea si montarea canalelor de aer din tabla zincataVA02 A

1m223,0383,440,0567,1140,977579,2511,1521546,17222,519

VA02

B1m232,9442,460,0747,9941,365781,0422,3061581,1144,991

VA02

C1m222,8243,280,1363,9922,536374,8622,2821460,5557,888

6Racordarea sustinerii elasticeVC24

Abuc84,880,0395,2080,585339,040,24761,6644,6824

7Montarea pieselor speciale7.1CotVA10

G1m22,974,860,0894,81861,560814,4340,2376281,6114,6355

VA10

I1m20,83,10,1560,4812,9262,480,1248,3852,341

7.2 TeuVA16

H1m24,374,240,1282,7222,341218,5280,524361,49510,231

VA16

I1m21,613,440,1762,1141,61715,5380,274100,0042,604

VA16

G1m20,535,050,0998,5251,7562,6760,047752,2180,931

9Montarea ramelor cu jaluzele fixe, gata confecionateVB09Abuc.281,980,1738,6293,31755,444,761081,61292,876

10Montarea diafragmeiVB06Abuc12,340,1745,6533,3172,340,1745,6533,317

11Verificarea si punerea in functie VD01

Bbuc.17,853,64153,1534,6167,853,64153,15334,6164

2.5 Determinarea consumului de munc, a timpului de utilaj i a salariului muncitorilor2.6 Necesarul n materiale, semifabricate i construciiNr.

crt.Denumirea materialului semifabricatului , construcieiMarca

STASUnitate

de

msurCantitatea

pentru o unitate

Total

1 2 3 4 5 6

1 Montarea ventilatoarelor VC01A

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

carbur de calciu tehnic

grund minium de plumb

material mrunt i de montaj

motor pentru ventilator

oxigen tehnic gazos

piuli hexagonal M8

piuli hexagonal M12

srm sudur obinuit D=3,25mm

vasilin tehnic artificial tipD

ventilator

urub cap hex.M8*30mm

urub cap hex.M8*60mm

urub pt. fundaiiM12*160mm2413547308164

2430116100814

2411115904512

2874115840766

2874115840479

2734125900499

2320316202533

2874115820170

2874115820285

2874115827556 kg

kg

%

buc

m3buc

buc

kg

kg

buc

buc

buc

buc0.22

0.15

0.5

1

0.18

48

13

0.18

1

0.2

1

22

26

130.22

0.15

0.5

1

0.18

48

13

0.18

1

0.2

1

22

26

13

2 Montarea bateriei de ncalzire a aerului VC29A

1

2

3

4

5

6

7baterie de nclzire

ciment portland P40 saci

material mrunt i de montaj

miniu de plumb

mucava tip1 satinat 1400g/mp

piuli hexagonal M10

urub cap hexagonalM10*602651122100024

2412126100010

2112517330399

2874115840443

2874115820522 buc

kg

%

kg

kg

buc

buc1

0.5

0.5

0.05

0.05

18

181

0.5

0.5

0.05

0.05

18

18

3 Montarea filtrului de aer cu celule filtrante VC11A

1

2

3

4

5

6filtru de aer

benzin extracie tip80/120S45

ciment portland P40 saci

miniu de plumb

mucava tip1 satinat 1400g/mp

ulei industrial tip1 422320116200535

2651122100024

2412126100010

2112517330399

2320186201204buc

l

kg

kg

kg

kg1

2

1

0.1

0.02

204

8

4

0.4

0.08

80

4 Montarea prizei de aer VB23A

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

eav din oel fr sud. tras la rece 12*1,5 OLT35

estur srm zincat1*0,25*1000

band de oel lam. la rece 25*1mmOL32-1n

carbid

cornier aripi eg.tr.rece25*25*3

nit aluminiu cu cap bombat 4*16

nit cap bombat 3*8 OL34

nit cap bombat 4*10 OL34

nit cap semirotund 3*8 mm

oxigen tehnic gazos

piuli flutureM6

piuli hexagonalM8

piuli hexagonalM6

srm obinuit D3,25mm

tabl const.mec.1,5*1000*2000

tabl const.mec.4*1000*2000

tabl neagr 1*1000

aib plat pt.metal M8




urub cap cil.bombat 6*12mm

urib cap hex.fil.M8*55mm

urub cap hexM6*252722103208146

2873132004311

2710403707831

2413547308164

2710703549409

2874125886100

2874125885742

2874125885766

2874125884724

2411115904512

2874125895204

2874115842697m

kg

kg

kg

kg

kg

kg

kg

kg

kg

m 3

buc

buc

buc

kg

kg

kg

kg

buc

buc

buc

buc

buc

buc

0.02

1.05

0.14

0.045

1.2

0.002

0.26

0.002

0.18

0.015

2

2

12

0.275

0.021

0.678

0.55

8

2

2

12

2

2

120.16

8.4

1.12

0.36

9.6

0.016

2.08

0.016

0.144

0.12

16

16

96

2.2

0.168

5.424

4.4

64

16

16

96

16

16

96

2874115840405

2734125900499

2710403603281

2710403605057

2710403600502

2874125881227

2874125881198

2874125881198

2874125881198

2874115830292

2874115810905

2874115819963

5 Montarea canalelor de aer VA 02

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20band de oel T3*25mmm

carbid

grund minium de plumb

hrtie de lefuit23*30

mat. mrunte

mucava satinat

nituri cu cap seminnecat 3*6mm


oel cornier aripi eg.25*25*3mm

oel cornier aripi eg.32*32*3mm

oxigen tehnic gazos

petrol lampant 18/200

srm obinuit

piulie hex.M6

tabl zincat 0,3mm

tabl zincat 0,5mm

tabl zincat 0,8mm

tabl zincat 1mm

aib plat pt.met.M6

uruburi cap hex.M6*25mm2710703701978

2413547308164

2430116100814

2681116001666

2112517330399

2874125885675

2874125885663

2710703502671

2710703503596

2411115904512

2320146200767

2734125900499

2874115841411

2874125881198

2874115819963kg

kg

kg

buc

%

kg

kgkg

kg

kg

m 3

l

kg

buc

kg

kg

kg

kg

buc

bucA/0,8

0.01

0.012

0,01

1

0.016

-

0.008

1.45

-

0.03

0.003

0.03

6

2.9

4.7

-

-

6

6B/-

0.01

0.045

0.01

1

0.048

-

0.008

1.35

-

0.03

0.006

0.04

16

2.85

4.5

7.2

-

16

16C/-

0.01

0.052

0.01

0.5

0.075

0.005

0.008

-

1.7

0.03

0.009

0.04

24

-

4.5

7.2

9

24

24Total

18.43

0.787

2.945

0.787

67.39

3.661

0.114

0.629

77.88

38.81

2.363

0.471

2.92

1213.160.7

359.2

401.53

205.4

1213.

1213

6 Montarea susinerii elastice VC24A

1

2

3

4

5

6

7

Ciment portland P40 saci

mat. mrunt miniu de plumb

piuli M20

urub pt. fundaiiM20*200

suport elastic ventil. cauciuc2651122100024

2412126100010

2874115840601

2874115827776

2523155700368kg

%

kg

buc

buc

buc

buc1,50.2

0,3

8

1

8

112

1.6

2.4

64

8

64

8

7.1 Montarea pieselor speciale VA10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

.12

13

14

15

16

17

18banda de oelT3*25mm

carbid


electrozi speciali sudo brazare

hrtie de lefuire

miniu de plumb

mucava

nit cu cap seminnecat 3*6mm


oxigen tehnic gazos


srm obinuit

piulie hex.M6

tabl zincat 0,5*800mm

tabl zincat 0,8*1000*2000mm

tabl zincat 1*1000*2000mm

aib plat pt.met.M6


2413547308164

2710703503596

2873155903088

2681116001666

2412126100010

2874125885675

2874125885663

2411115904512

2320146200767

2734125900499

2874115841411

2874125881198

2874115819963kg

kg

kg

kg

buc

kg

buc

kg

kg

m 3

l

kg

buc

kg

kg

kg

buc

buc0,01

0.01

2.75

0.09

0.2

0.018

0,01

0.087

0.011

0.03

0.004

0.04

24

-

7.85

9.9

24

240.008

0.008

2.2

0.072

0.16

0.0144

0.008

0.0696

0.0088

0.024

0.0032

19.2

192

-

6.28

7.92

19.2

19.2

7.2 VA16

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18banda de oelT3*25mm

carbid



electrozi speciali sudo brazare

hrtie de lefuire

miniu de plumb

mucava

nit cu cap seminnecat 3*6mm


oxigen tehnic gazos


srm obinuit

piulie hex.M6

tabl zincat 0,5*800mm

tabl zincat 0,8*1000*2000mm

tabl zincat 1*1000*2000mm

aib plat pt.met.M6


2413547308164

2710703502671

2710703503596

2873155903088

2681116001666

2412126100010

2112517330399

2874125885675

2874125885663

2411115904512

2320146200767

2734125900499

2874115841411

2874125881198

2874115819963kg

kg

kg

kg

kg

buc

kg

kg

kg

kg

m3l

kg

buc

Kg

kg

kg

buc

bucG

4.2

0.01

-

-

0.07

0.02

0.018

0.24

-

-

0.03

0.004

0.03

6

6.3

-

-

6

6H

-

0.01

3.5

-

0.08

0.02

0.018

0.16

0.0048

0.0182

0.03

0.004

0.04

16

6.1

9.75

-

16

16I

-

0.01

-

2.75

0.09

0.02

0.018

0.075

0.0087

0.0117

0.03

0.004

0.04

24

-

-

9.9

24

24Total

2.226

0.0561

12.145

4.4275

0.4596

0.1122

0.1008

0.789

0.0306

0.0819

0.1683

0.0224

0.2191

97.34

24.506

33.832

15.939

97.34

97.34

8 Montarea gurilor de refulare pe canale VB09A

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11banda de oel laminata la cald

Carbid

Ciment portland P40 saci

minim de plumb

nisip sortat

oxigen tehnic gazos

srm obinuit

piulie hex.M6

rama cu jaluzele reglabile

saiba Grower M6

surub cap hexagonal M6*3527104033700285

2413547308164

2651122100024

2412126100010

1421202200575

2411115904512

2734125900499

2874115841411

2874125883938

2874115819999kg

kg

kg

kg

m 3

m3kg

buc

buc

buc

buc0.8

0.165

3.6

0.045

0.006

0.055

0.5

28

1

28

2811.2

2.31

50.4

0.63

0.084

0.77

7

392

14

392

392

9 Montarea diafragmei VB06A

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1011

12

13

14

15

16

17

18banda de oel lam. la cald 2*30

banda de oel lam. la cald 3*20

Carbid

mucava

nit aluminiu cu cap bombat2.5*6

otel beton

oxgen tehnic gazos

piulie hex.M8

piulie hex.M6

pisla

saiba plata M6

srm obinuit D3,25mm

tablconst.mec.

2*1000*2000

tabl const.mec 3*1000*2000

tabl constr.mec. 4*1000*2000

vopsea miniu plumb

surub cap hex.fil.

M8*30

Surub cap hex.M6*252710403700118

2710403700285

2413547308164

2112517330399

2874125885962

2710602000016

2411115904512

2874115842697

2874115840405

1713107334163

2874125895137

2734125900499

2710403603798

2710403604481

2710403605057

2430116103294

2874115826526

2874115819963kg

Kg

kg

kg

Kg

Kg

m3buc

Buc

kg

buc

kg

kg

kg

kg

kg

buc

buc0.49

0.39

0.48

0.025

0.17

0.15

0.33

2

16

0.017

16

0.18

4.96

0.03

0.15

0.15

2

160.49

0.39

0.48

0.025

0.17

0.15

0.33

2

16

0.017

16

0.18

4.96

0.03

0.15

0.15

2

16

2.7 Lucrri de probarea utilajelor de ventilare

ncercarea tehnic a ventilatoarelorCaracteristica ventilatoarelor se determin pe bancul de prob sau la un ventilator schimbndu-se roile de curele pentru a putea da ventilatorului diferite turaii. Se controleaz ca sensul de rotaie s fie cel corect. Pentru ncercare se construiesc diferite duze la gura de refulare a ventilatorului, avnd seciuni egale cu cte o fraciune din deschiderea total, inclusiv o duz egal cu deschiderea total. Ventilatorul se echipeaz cu un motor electric corespunztor, spre a putea funciona i la eventuale suprasarcini.

Pentru fiecare turaie i duz se noteaz pe o hrtie milimetric, presiunea i debitul msurat. Dup aceast se unesc punctele obinute, trasndu-se curbele montat n instalaie. Pe bancul de prob se monteaz ventilatorul de ncercat, pentru fiecare seciune, conform duzei utilizate. Diagrama obinut constituie curba caracteristic a ventilatorului respectiv.

La ventilatoare centrifuge, precum i la cele axiale montate pe canal, se msoar debitul de aer furnizat n situaia racordrii lor normale la instalaiile i cu toate organele de reglaj din instalaie fixate n poziia normal de funcionare. ntre debitul de aer msurat i cel prevzut n proiect se admite o diferen de +5%.

n cazul n care reglarea definitiv a instalaiei nu a fost efectuat, se msoar debitele de aer i presiunile corespunztoare pentru trei poziii diferitele ale dispozitivului de reglajul ventilatorului, determinndu-se trei punte de funcionare, care se atern pe digrama de funcionare a ventilatorului. Se compar poziia lor fa de curba caracteristic debit-presiune a ventilatorului i se admite ca media abaterilor de debit s aib o valoare maxim de +5%.

Ventilatoarele axiale de perete i ventilatoarele de acoperi nu se msoar pe poziia de montaj. La recepia instalaiei se admit ca valabile, caracteristicile certificate de ntreprinderea productoare.

n cazul unui ventilator montat n instalaie, pentru care nu se dispune de curba caracteristic i nu poate fi demontat pentru a fi ncercat la bancul de prob, curba caracteristic se va construi n modul urmtor : se msoar debitele i presiunea cu toate gurile de refulare nchise, cu una, dou, trei guri deschise, sau cu toate gurile mici msurate, se calculeaz viteza i debitul. Rezultatele obinute se traseaz grafic, dup care prin unirea punctelor se obine curba caracteristic a ventilatorului.ncercarea tehnic a bateriilor de nclzire i rcire

Debitul de cldur sau frig se determin prin msurri de temperatur efectuate simultan cu dou termometre din care unul montat imediat naintea bateriei i unul montat imediat dup baterie. Diferena de temperatur astfel msurat va fi asociat n cazul bateriilor centrale cu debitul ventilatorului, iar n cazul bateriilor montate pe ramificaii ale canalelor, cu debitul de aer msurat n ramificaia respectiv.

Debitul de cldur msurat poate fi cu cel mult 5% mai mic sau cu cel mult 10% mai mare dect debitul de cldur prevzut n proiect.

Rezistena la trecerea aerului prin baterie se determin prin msurarea presiunilor nainte i dup baterie.

ncercarea tehnica a filtrelor i separatoarelor de praf Pentru determinarea caracteristicii filtrelor este necesar s se cunoasc urmtoarele:

- debitul de aer purificat de filtru:

- gradul de eficacitate al filtrului de praf, prin msurarea concentraiilor de praf nainte i dup filtru;

- rezistena filtrului i variaia rezistenei acestuia pe msura ncrcrii lui cu praf.

La determinarea caracteristicilor filtrelor de praf este necesar a ine seama de urmtoarele :

- regimul de funcionare a filtrului n funcie de procesul tehnologic. Prin schimbarea procesului tehnologic se schimb i cantitatea de praf coninut n aer, modificndu-se i eficacitatea filtrului . Din acest motiv este necesar ca probele pentru determinarea coninutului de praf s se ia att n perioada de degajare maxim a prafului, ct i la degajrile minime;

- luarea probelor naintea filtrului i dup acesta trebuie s se fac concomitent, probele luate la intervale diferite neputnd da indicaii care s caracterizeze just eficacitatea i modul de funcionare a filtrului ;

- rezistena filtrelor, n speciala celor fr mecanism de curire continu, crete permanent, pe msura nfundrii stratului filtrant cu praf. Din aceast cauz rezistena filtrului i debitul lui trebuie determinate de cel puin dou ori naintea curirii i imediat dup curire;

- la ncercarea filtrelor cu umezire se determin consumul de ap, msurndu-se eventual i presiunea acestuia (dup construcia filtrului ) ;

- la luarea probelor de aer dup filtrele umede, se vor lua msuri ca apa s nu inunde tuburile de cauciuc.

Determinarea eficacitii instalaiilor de ventilare

Pentru determinarea eficacitii instalaiilor de ventilare i condiionare a aerului se verific eficacitatea global a instalaiei i eficacitatea igienico-sanitar n cldirile sau ncperile supuse reglementrilor de protecia muncii.

n cadrul primei categorii de ventilri, n ncperile deservite de instalaie, se vor msura urmtorii parametri ai aerului : viteza, temperatura i umiditatea relativ.

nainte de efectuarea msurrilor pentru verificarea eficacitii globale, se vor verifica dac procesul de producie are o desfurare normal, dac condiiile de viciere a ncperilor ventilate, legat de procesul tehnologic sau de simultaneitatea n funcionare a utilajelor tehnologice, de numrul de persoane, construcia cldirii etc., snt similare cu condiiile admise ca baz de calcul la proiectarea instalaiei.

Msurrile se vor face n zona de lucru sau n alte puncte caracteristice ale ncperilor, att cu instalaia n funciune, ct i cu instalaia oprit. Se verific dac rezultatele obinute corespund cu cele prescrise n proiect.

Se noteaz data i ora la care s-au fcut msurrile, cutndu-se n general, a se efectua pe un timp cu temperatura exterioar ct mai apropiat de cea prevzut n calcul.

n cazul n care instalaia de ventilare are mai multe regimuri de funcionare dup anotimp sau dup diferite faze ale procesului tehnologic, eficacitatea se va determina pentru regimul corespunztor anotimpului existent n momentul recepiei, respectiv al fazelor procesului tehnologic, care se desfoar n timpul recepiei. Pentru alte anotimpuri i faze tehnologice funcionarea instalaiei se va aprecia prin calcule i msurri pariale; iar cnd acestea nu snt concludente, verificarea se va face n timp, n perioada corespunztoare.

Pe lng aceste msurri se msoar i consumurile la funcionarea instalaiei, comparndu-se cu cele prevzute n proiect. De asemenea se verific dac zgomotul i vibraiile sunt suficient amortizate spre a nu duna persoanelor din ncperi sau procesului de producie.

Pentru verificarea eficacitii igienico-sanitare se efectueaz toate determinrile considerate ca necesar de ctre organele sanitare, cu ajutorul aparatelor i cu participarea acestor organe; de exemplu, se determin prezena prafului, a gazelor toxice i a altor substane nocive. Aceste determinri se fac cu instalaia n funciune i cu instalaia oprit.

Reguli pentru ntreinerea instalaiilor

ntreinerea elementelor instalaiilor de ventilare i condiionare const din urmtoarele operaii:

- ungerea elementelor n micare (legate, rulmeni etc.);

- ungerea elementelor de acionare (prghii de comand ale jaluzelelor i clapetelor, role, cabluri etc.);

- descrcarea i curarea unor elemente din sistemul de filtrare a aerului (celule filtrate, cicloane, filtre cu saci, camere de decantare etc.);

- curarea de praf a unor elemente ale instalaiei (jaluzele, grtare, plase de srm etc.);

- splarea i desfundarea circuitelor de ap i abur.

Termenele pentru efectuarea operailor care compun ntreinerea diverselor elemente se stabilesc n funcie de specificul instalaiei i de tipul de funcionare al acesteia. Responsabilul instalaiei de ventilare-condiionare trebuie s aib grij ca reviziile i reparaiile planificate s fie efectuate la termenele stabilite i s ia parte la recepia efectuat dup repararea diverselor elemente i s rspund de calitatea execuiei.

Organizarea exploatrii

O exploatare corecta a instalaiilor de ventilare implica urmtoarele: - existenta unor servicii de exploatare si in special a unui personal care sa rspund de exploatare;

- instalaiile sa fie luate in primire la timp cu forme legate; sa se ntocmeasc fisa lor tehnica si sa se completeze jurnale de exploatare;

- capacitatea instalaiilor de alimentare cu energie termica, electrica si cu frig sa corespunda cerinelor;

- existenta aparatelor de msura si control necesare, fr de care nu se poate urmri funcionarea corecta a instalaiei.

Pentru fiecare instalaie noua sau reparata capital trebuie sa se ntocmeasc o documentaie tehnica alctuita din:

- certificat de funcionare (fisa tehnica);

- jurnal de exploatare si reparaii;

- instruciuni speciale de exploatare.

Certificatul de funcionare (fisa tehnica) se ntocmete la luarea in primire a instalaiei pentru exploatare. In certificat se trec toate caracteristicile tehnice si de funcionare ale instalaiei (canale de aer, agregate, aparate etc.), ncperile si utilajele pe care de deservete, rezultatele ncercrilor etc. Se indica gradul de tratare a aerului refulat: in cazul recirculaiei se arata procentual cantitatea ce se recircula din debitul total de aer. Se specifica elaboratorul proiectului instalaiei, precum si ntreprinderea care a executat lucrarea, data la care s-a fcut ncercarea tehnica a instalaiei si data la care aceasta a fost pusa in exploatare.

Fisa tehnica se completeaz in doua etape:

in prima etapa se completeaz fisa pe baza datelor din proiect si a instalaiilor executate;

in etapa a doua (la recepia instalaiei) se completeaz datele reale obinute in urma ncercrilor tehnice si a masurilor efectuate.

Jurnalul de exploatare se ntocmete pentru fiecare instalaie de ventilare si

se introduce o data cu nceperea exploatrii acestei instalaii. La jurnalul de exploatare se anexeaz schema instalaiei respective, in care se menioneaz dispozitivele de reglare prevzute, aparatele de msurat si control care se folosesc, precum si locul de aezare al acestora.

In jurnalul de exploatare se nregistreaz toate perturbrile care intervin, in funcionarea instalaiei, ca: opriri accidentale, defecte de exploatare, lipsuri de exploatare, artndu-se cauzele lor si lucrrile de reparaii efectuate pentru remediere, data opririi si data repunerii in funciune a instalaiei etc. In cazul unei exploatri normale si a funcionarii continue a instalaiilor, prin respectarea stricta a instruciunilor de exploatare, in jurnal nu se fac nici un fel de nregistrri.

Instruciunile speciale pentru exploatare se ntocmesc de proiectant si in ele se dau indicaii caracteristice fiecrei instalaii. Se dau indicaii precise cu privire la regimurile de funcionare pe care trebuie sa le asigure instalaia, se enumera operaiile care trebuie efectuata asupra fiecrui element al instalaiei pentru asigurarea regimurilor de funcionare respective, se arata modul cum trebuie executate pornirea si oprirea instalaiei, modul cum trebuie efectuate supravegherea, controlul, repararea si ntreinerea instalaiilor si termenele la care trebuie fcute reviziile si reparaiile diferitelor elemente componente.2.8 Msuri de protecie a muncii i de paz contra incendiilor la exploatarea instalaiilorLa piesele in micare si la transmisii se prevd dispozitive de protecie si aprtoare.

Pentru elementele instalaiei de ventilare sub tensiune electrica (motoare electrice, baterii electrice de nclzire, filtre electrostatice, conducte electrice, tablouri de comanda etc.) trebuie respectate normele de electrosecuritate.

La pornirea si oprirea instalaiilor de ventilare vor fi respectate ntocmai, de ctre responsabilul instalaiei de ventilare, instruciunile de exploatare specifice, ntocmite pentru fiecare instalaie in parte.

In timpul funcionarii instalaiei de ventilare, responsabilul acestuia va supraveghea si verifica in permanenta starea diverselor elemente ale instalaiei, precum si a dispozitivelor de protecie.

Se interzice accesul la elementele in micare ale instalaiilor, in timpul funcionarii acestora, a oricror altor persoane in afara de responsabilul instalaiei.

Personalul folosit la exploatarea si repararea instalaiilor de ventilare va fi calificat in acest sens si instruit periodic asupra masurilor de protecie a muncii.

In scopul prevenirii incendiilor snt necesare o serie de masuri att la montarea cit si la exploatarea instalaiilor de ventilare.

Pentru prevenirea incendiilor in timpul exploatrii se vor ntocmi instruciuni speciale, pentru fiecare instalaie de ventilare in parte, pe baza normelor generale pentru protecia mpotriva incendiilor.

Se vor indica instalaiile sau sectoarele din instalaii care se opresc sau continua sa funcioneze in caz de izbucnire a incendiului in ncperile deschise.2.9 Indicii tehnico-economici ai proiectului1.Consumul normativ de munca al muncitorilor(om-h)-496.8832.Consumul normativ de timp de utilaj(ut-h)-20.1323.Salariul muncitorului (lei,bani)-9491.04.Salariul masinistilor(lei,bani)-391.92 5.Durata de executie a lucrarilor-19schimburi.Partea managerialaIntroducere

Proiectul de execuie a lucrrilor (PEL) se elaboreaz pe baza proiectului de montaj de ctre organizaia de construcie-montaj sau de ctre organizaiile care efectuiaz proiectele tehnologice de execuie a lucrrilor.

PEL este baza pentru programarea operativ a controlului, redarea existenei produciei de construcie. Cheltuielele pentru elaborarea PEL sunt acoperite din costul cheltuielelor indirecte cu excepia obiectelor din mijloacele financiare pentru lucrrile de cercetare. PEL este ntocmit de ctre inginerul ef al organizaiei antreprenorului general, iar compartimentul de montare i specializare sunt ntocmite de inginerul ef al organizaiei nterpriztoare.

Datele iniiale pentru elaborarea PEL:

1.Sarcina organizaiei de construcie montaj;

2.Sarcina de organizare a construciei;

3.Documentaia proiectului de curs;

4.Condiiile furnizrii materialelor, articolelor, pieselor, prefabricatelor, utilajelor;

5.Condiiile folosirii mainelor de construciei, transportului;

6.Condiiile de asigurare cu cadre muncitoreti:

- Planul calendaristic de execuie a lucrrilor de obiect sau graficul reea complex;

- Planul general de construcie a obiectului;

- Graficul aprovizionrii cu materiale, detalii, piese, prefabricate i utilaj;

- Graficul micrii cadrelor de muncitori pe obiect i graficul muncitorilor, mainelor de construcie;

- Schema tehnologic de execuie a unor tipuri de lucrri aparte;

-Soluia de executare a lucrrilor geodezice;

- Msurile de execuie a lucrrilor de deplasare;

- Soluiile protecie a muncii;

- Soluii despre amplasarea reelelor temporare de alimentare cu ap, energie electric,cldur i iluminatul antierelor;

- Lista inventarului tehnologic i echipamentul de montaj;

- Memoriu explicativ cu urmtorul coninut:

a) argumentarea soluiilor de producere a lucrrilor de construcie-montaj inclusiv cele care se ndeplinesc n perioada de iarn;

b) necesitatea de resurse energetice i soluii penru asigurarea lor;

c) calculul necesitilor de edificiilor i instalaiilor temporare, descrierea condiiilor de reparaia lor n plan;

d) msurile pentru pstrarea limitelor materiale;

e) msurile pentru protecia cldirilor existente i a mediului ambiant;

f) indicii tehnico-economici de baz.

3.1 Date iniiale

Drept sarcina de proiectare pentru compartimentul management ne servesc calculele efectuate anterior in compartimentul de specialitate (schemele axonometrice a sistemelor de ventilare prin refulare, calculele aerodinamice ale acestor sisteme).

La executarea sistemelor de ventilare se parcurg urmtoarele faze tehnologice:

1. Montarea ventilatorului;

2. Montarea bateriilor de nclzire;

3. Montarea filtrelor de aer;

4. Montarea prizei de aer proaspt;

5. Confecionarea i montarea canalelor de aer din tabl zincat;

6. Racordarea susinerii elastice;

7. Confecionarea i montarea pieselor speciale:

7.1. Coturi;

7.2. Teuri;

8. Montarea ramelor cu jaluzele fixe;

9. Montarea clapetelor de reglare;

10.Montarea clapetelor antifoc;

11.Verificarea si punerea in funcie;

12.Vopsirea agregatelor de ventilare.

3.2 Determinarea consumului de munc, a timpului de utilaj i a salariului muncitorilor

Necesarul de timp de munc se dermin nmulind norma de timp de munc n om-ore pe o unitate de msur, la volumul fizic al lucrrii. Norma de timp de munc pe o unitate se determin din IND Indicatoare de norme de diviz. Analogic se afl i norma de timp de munc a mainilor.

Rezultatele se nscriu n tabelul 1.

3.3 Planificarea calendaristic

n dependen de tema i obiectul de construcie, planul calendaristic se ntocmete n form de grafic lunar ciclogram sau reea grafic. Scopul elaborrii planului calendaristic const n stabilirea consecutivitii tehnologice i termenilor de execuie, duratei totale de construcie avnd n vedere suprapunerea n timp maximal a proceselor i restriciilor n resurse. Atingerea acestui scop este posibil dac se va utiliza metoda n lan.

Pentru folosirea metodei n lan nomenculatura lucrrilor se comaseaz n grupe, care se execut de brigad sau de echip.

Planul calendaristic de orce form reflect tehnologia i organizarea desfurrii construciei. n acest scop este un model organizatorico-tehnologic, unde executarea proceselor de construcie pe sectoare sunt elementele lui. Aceste procese intr n modelul dat ntr-o anumit succesiune tehnologic, iar nceputul i sfritul lanului de lucrri pe sectoare megiee se racordeaz.

Graficul este alctuit din dou pri:

analitic;

grafic.

Partea analitic se efectuiaz conform datelor din tabelul 2.

Elaborarea prii grafice se nncepe cu procesul cheie. Durata acestui proces se racordeaz cu toate celelalte complexe de lucrrii.

3.4 Planul calendaristic al necesarului de resurse

Planul calendaristic de execuie a lucrrilor este deplin cnd sunt i graficele de aprovizionare cu resurse, anume:

-ale necesitilor n for de munc;

-de aprovizionare cu materiale prefabricate i utilaje;

-necesitii n maini de construcie.

Datele iniiale pentru ntocmirea graficului necesitii n for de munc sunt oglindite n planul calendaristic de execuie.

Lista detaliilor de completare a schemei tehnologice de montare

Tabelul 1

Nr. de ordineNr. detaliului

dedetaliuluiDenumirea

detaliuluiDimensiunile

suprafeei

transversale

a*b, mmLungimea

mmUnghiul,

/

DechivalentmmCantitatea,

buc.Aria p-u o buc. de 1m2Aria totalNot

1L 1Canal de aer100*150540

60

280

120

980

260

320

480

1980

200

80

880-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-28

1

1

2

8

1

1

3

3

1

1

10.5

0.5

0.5

0.5

0.5

0.5

0.5

0.5

0.5

0.5

0.5

0.57.56

0.03

0.14

0.12

3.92

0.13

0.16

0.72

2.97

0.1

0.04

0.44


460

980

20

540

1980

80-

-

-

-

-

-

-1

1

3

1

6

2

10.6

0.6

0.6

0.6

0.6

0.6

0.6

0.288

0.276

1.764

0.012

1.944

2.376

0.048


980

540

180-

-

-

-1

3

1

10.7

0.7

0.7

0.70.672

2.058

0.378

0.126


200-

-5

10.7

0.71.89

0.14


480

980

220

560

760

1980-

-

-

-

-

-

-2

1

3

1

1

1

60.9

0.9

0.9

0.9

0.9

0.9

0.90.684

0.432

2.646

0.198

0.504

0.684

10.692


420

980

1980

100-

-

-

-

-1

1

2

2

11

1

1

1

10.54

0.42

1.96

3.96

0.1


1980

80-

-

-1

1

10.8

0.8

0.80.608

1.98

0.064


1980

100-

-

-2

2

11.2

1.2

1.22.352

4.752

0.12


500-

-2

11.4

1.45.544

0.7

10L 10Canal de aer200*5001980

980

200-

-

-1

1

11.4

1.4

1.42.772

1.372

0.28

11L 11Canal de aer300*6001980

540

260-

-

-6

1

11.8

1.8

1.821.384

0.972

0.468

12T1Teu (100*150)*

(100*250)*

(100*200)-

-

--/120

-/142.8

-/133.320.140.28

13T2Teu (100*250)*

(100*150)*

(150*200)-

-

--/142.8

-/120

-/171.410.190.19

14T3Teu(150*200)*

(200*300)*

(200*250)-

-

--/171.4

-/240

-/222.210.270.27

15T4Teu(200*400)*

(200*250)*

(200*300)-

-

--/266.6

-/222.2

-/24010.340.34

16T5Teu (100*150)*

(200*400)*

(200*400)-

-

--/120

-/266.6

-/266.610.350.35

17T6Teu (200*250)*

(200*500)*

(200*400)-

-

--/222.2

-/285.7

-/266.610.430.43

18T7Teu(100*150)*

(200*250)*

(200*250)-

-

--/120

-/222.2

-/222.210.30.3

19T8Teu(100*150)*

(100*200)*

(100*150)-

-

--/120

-/133.3

-/12020.130.26

20T9Teu(100*200)*

(100*150)*

(100*200)-

-

--/133.3

-/120

-/133.310.140.14

22T10Teu(100*200)*

(150*250)*

(100*250)-

-

--/133.3

-/187.5

-/142.810.160.16

23T11Teu(100*200)*

(200*250)*

(150*250)-

-

--/133.3

-/222.2

-/187.520.260.52

24T12Teu(100*200)*

(250*300)*

(200*250)-

-

--/133.3

-/272.72

-/222.210.410.41

25T13Teu(100*150)*

(200*250)*

(200*250)-

-

--/120

-/222.2

-/222.210.30.3

28T14Teu(100*150)*

(150*200)*

(150*250)

-

-

--/120

-/171.4

-/187.510.20.2

29T15Teu(100*150)*

(100*150)*

(100*150)-

-

--/120

-/120

-/12010.130.13

30T16Teu(100*150)*

(300*600)*

(300*600)-

-

--/120

-/400

-/40010.870.87

31C1Cot100*150-9050.160.8

32C2Cot300*600-9030.992.97

33Cr3Cruce(200*500)*

(200*250)*

(300*600)*

(250*300)-

-

-

--/285.7

-/222.2

-/400

-/272.710.740.74

PAGE PD-11-2503-2010 MECoala

48

ModCoalaNr. documentSemnt.Data

teh si man

Documents