Restauratia monarhiei

engleze, fn 1660, a fost unmotiv de sarbatoare, mai alesfn lumea teatrului. Interzise

vreme de 18 ani fn timpul

domniei puritanilor, operele

dramatice au revenit specta-

culos pe scena, mai straluci-

toare, mai deocheate ~i mai

distractive decat oricand

O Acest tablou din

perioada restaura~ieiofera o imagine ge-nerala despre decoru- !i;rile spectaculoase ~i Jale efecte care se uti-lizau in acea vreme.

O O scena dintr-o produc~ie moderna acomediei Cum e lumea a/catu;ta, scrisa deWilliam Congreve. Piesa se bucura de aceea~i

popularitate in randul audien~ei din secolul alXX-Iea ca ~i pe vremea lui Congreve.

relateaza despre doua fernei tinere venite de latara pentI:U a se bucura de placerile Londrei, ceidoi tineri galanti se nurnesc Freernan (barbatulliber) ~i Courtal1 (curtezanul). In Rdzbunareacomicd, tot d~ Etherege, un taru1r destrabalat,Sir Frederick Frol1ick (capricios), ~i petrecernajoritatea timpului curtand-o pe VaduvaBogata. In decursul vietii, Wycherley a fostchiar poreclit "Viteazul", dupa nurnele erouluiprincipal din pie$a lui, Negustorul cinstit.

Arta ca reflectare a vie~iiDrarnaturgii din epoca restauratiei afirmaudeseori ca operele lor cornice erau un tablourealist al vietii, "fara lingu~ire sau sentimen-talism". In prologul piesei Sotia enervatd,Vanbrugh afirma "acesta este rolul scenei, dea irnita toate nebuniile epocii, de a pune In

73

An 1642, cand Parlamen,tul era controlat deI factiunea puritan;l, teatrele engleze au fost

Inchise, Ele nu au fost redeschise pan;l In1660 cand a avut loc restaurarea monarhiei ~iregele Carol al II-lea a revenit la tron, jn ace~ti18 ani dramaturgia a avut o existen:t;'l ~tears;l~i actorii au intrat lntr-un relatiy anonimat,

jn i 649 a fost promulgata: o lege care li sco-tea pe actori In afara legii, clasificandu-i

~"tic~lo~i ~i vagabonzi", Reprezentarea unui, spectacol era periculoas~ ~i multi actori erauarestati ~i Inchi~i de autorita:ti1e militare, Totu~i,trupe de actori ambulanti ofereau reprezentatiisecrete In hanuri, case particulare sau peterenuri de sport, Forma cea mai frecventa: dedivertisment era "caraghioslacul", o comediescuri:l, adesea prescurtarea bruta: a unei piese 01\populare Inainte c!e interzicerea teatrului,

..O revenire triumfatoare

Nu este deci surprinz;ltor c~ revenirea luiCarol al II-lea la Londra, In 1660, la doi anidup;l moartea lui Oliver Cromwell, a fost salu-tata: de majoritatea actorilor, poetilor ~i dra-maturgilor, Nu pare surprinz;ltor nici faptul c;lschimbarea radical;l adus:i de restauratie acoincis cu schimb~ri majore In literatur~,

Dramaturgia a revenit la via:t;'l, jn deceniulcare a urmat dramaturgii englezi au utilizatnoua libertate pentru a produce piese amu-zante, deocheate (unele extrem de vulgare ~iprirnitive), cinice sau satirice, At:1t scriitorii cat~i actorii l~i cuno~teau bine publicul: militaridestr:lb~lati ai "Fericitului Monarh" (poreclaregelui Carol al II-lea), b;lrbati pe cale de aseimbog~ti al;lturi de lnsotitoarele lor (care con'-form traditiei purtau m~~ti In s;llile de teatru),slujitoarele ~i servitorii acestora, colegi debreasl~ sau ganditori, dar ~]) o mic;l parte de"plebe la stal" (partea s;llii rezervata: publicului

."de rand"), Majoritatea audientei, din care'multi erau In relatii arnicale cu dramaturgii ~iactorii, participa regulat la reprezentatii,Comportamentullor era probabilla fel de vul-gar cu al "iubitorilor" de fotbal de azi,

i Cea mai popularn forrn;l de dramaturgie din, tinipul restauratiei a fost comedia de situatie,

!Trei dintre cei mai mari dramaturgi, ale c~rorlpiese sunt ~i asta:zi gustate de publicul modem,

au fost Sir John Etherege (1635-1692), WilliamWycherley (1641-1715) ~i William Congreve(1640-1729). Piesele lor portretizau de obiceiviata tanarului londonez; in cautare de placeri,care-~i petrecea timpul cu bautura, jocuri denoroc, mare iubitor de teatru dar ~i de femei.

in aceste piese, tinerii galanti erau cel maiadesea fara nici un ban In buzunar, In schimberau spirituali ~i ~armanti. Principalullor scopIn viata era de a avea cat mai multe aventuriamoroase, fara a cadea In capcana casatoriei,considerata mai rea decat moartea Insa~i, celputin pana In ultimul act al piesei.

in timp ce eroii cautau amor ~i bani, eroi-nele I~i utilizau farmecele pentru a cadea Ingratiile unui posibil partener de casatorie.Personajele erau judecate dupa cat de spiri-tuale erau, ~i nu dupa calitatile lor morale, Insacunoa~terea de sine era considerata ~i ea ovaloare morala pozitiva.

Cele mai multe comedii au personaje alecaror nume le descriu personalitatea. in piesalui Etherege Ea ar face dacd ar putea, ce

TEATRUL IN PERIOADA RESTAURATIEI

fata fiecaruia o oglinda ~i sa-i arate din cespecie face parte". Cei mai multi dramaturgi aiepocii considerau ca rolullor este de a folosicomedia pentru a demasca pretentiile sociale~i ipocrizia, fara a deveni prea moralizatori.

Multe comedii au descris jocul dragosteia~a cum era in realitate, 1n lnalta societate. Inpiesa Cum e lumea alcatuitd, Congreve l~ibate joc nu de institutia casatoriei cit mai alesde ceea ce el considera a fi o pura tranzactiecomerciala, cu femei cumparate ~i vindute cabovinele, 1n functie de averea ~i pozitia fami-liei din care provine. In capodopera luiWycherley, Nevasta de la lard, personajulprincipal se preface a fi castrat doar pentru ascapa de sotii gelo~i, iar pe feme le ln~tiintaca nu are nici o problema. Wycherley a abor-dat tema "reputatiei" in societatea modema cuo privire scrutatoare ne1nduratoare. Cuvintele"onoare" '$i "reputatie" se afla constant pebuzele personajelor. Pentru Wycherley lnsa,comportamentul sexual din lnalta societate nuera un joc elegant ci oi lnvalmii~eala delirantadin curtea unui hambar.

O comedie tipica epocii restauratiei deobicei are in centru un cuplu amuzant darimoral, iar in fundal un filfizon stupid, oamanta neglijata ~i un amestec de destrabalatimai 1n virsta, de ambele sexe. O buna partedin comediile scrise 1n aceas~ perioada parsuperficiale ~i exclusiviste -adresate doarunei mici parti a societiitii -avind complo-turile excesiv de "dantelate". Un critic de actacontemporan, dupa vizionarea unei comediide situatie, scria: "Cum poate publicul a sa fiesuficient de inteligent pentru a 1ntelege pove-stirea, dar 1n acela~i timp suficient de stupid1ncit sa-l intereseze".

O Comedie la taro, Trage~ie la Londra, undesen al caricaturistului Thomas Rowlandson( 1756-1827) care prezinta contrastul dintrestatutul social al celor doua categorii de audi-en1e ~i reac1ia lor la spectacol.

in ciuda acestor deficiente, perioada resta-uratiei a fost o epoci{ de inovatie pentru dra-maturgie. Pentru priroa dat:lln istoria teatru-lui au api{rut pe sceni{ ~i fei11ei, ducand lacre~terea interesului publicului fati{ de teatru.

Schimbari in arta dramaticao dat:l cu prezenta femeilor ~i a unui decorabundent autorul nu mai era obligat si{ uti-lizeze un limbaj elaborat pentru a descrie

-"feminitatea" actorilor-bi{rbati (cum a fostobligat Shakespeare si{ o faci{) sau descrierea

decoruluLDrept unnare, dialogul dli1 pieseleepocii restauratiei era mult mai sarac ~i maiputli1 iQt1orit decat cel dli1 perioada eliza-betana, In timp ce spiritul amuzant, lumesc,ofera audientei dli1 zilele noastre o pr.ivireli1trospectiva asupra vietii acelor timpuri.

O Un portret a!celei mai mari artistede tragedie a vremii,Sarah KembleSiddons, realizat deGainsborough. Frate-le artistei, JohnKemble, a fost direc-torul teatrului CoventGarden din Londra.

74