&&

a '' 'n

:], ..

t,&

&1, i dF

Alexandra Mihalache

a

I='Ytr*l".r*ltre eXpres[e" st ildsrr.Ir

Cugetdri gi definilii aforistice

t-#

YEDtruRA utrttvrRsmlnA

ALEXANDRA MIHALACHE

IxrRE EXPRESTE gr ADEvAn

Cugetiri qi definifii aforistice

EDrruRA uNrvERSrranABucureqti,20l6

W

CUPR.INS

Calea cuvAntului spre in{elepciune. MihaiBatog-Bujenifd (Prefafd)..-.--........ 5

Alexandra Mihalache, o definilie aforisticd.

Mihai Frunzd (Prefafd)....:............. 11

Cugetdrile tinerei inlelepte cdtre lume. Perle din

qiragul viefii. CezarrnaAdamescu (Prefald) ....... 13

Capitolul l. Lumina expresiei 2l

Capitolul II. intunericul adevdrului .................... I 0 I

Figd de autor......... Ll7

*il

T

CALEA CUVANTT]LUI SPRE

Se spune despre cei ce trdiesc sub cerurile norduluic5, atunci cAnd privesc spre feericele jocuri de luminiale aurorei, se bucurd qi sunt convinqi cd.zeiile vorbesc.Poate printre ei sunt qi unii care chiar in{eleg graiurilezeilor iar asta ar fi qi explicalia pentru acele cunogtin{ela carc nu am ajuns prin Etiinfa experiment ald,, cinumaiprin iluminare, pe cdile qtiinfelor revelate.

Acestea erau gdndurile care m-au inconjurat dupda treia lecturd a volumului: intre expresie si adevdr,unvolum de cugetiri Ei definifii aforistice, scris intre anii20131016 de Alexandra Mihalache. Dar de ce a fostnevoie de trei lecturi? Aici ar fi cAte ceva de povestit.Deqi nu am scris niciodati aforisme sunt un cititorexersat in domeniu nu numai pentru faptul c6 am cititzeci de volume de acest gen, dar qi pentru cd in asocia{ialiterard din care fac parte am privilegiul de a fi coleg qichiar bun prieten cu Dr. Dorel Schor, considerat pe bunddreptate cel mai performant creator de aforisme pe planmondial. Cine nu md crede poate verifica afirma{ia inaproape orice publicafie de limba romdnd de pe oricare

Alexandra Mihalache

dintre meridianele sau paralele acestei planete. Oricum,faptul c[ sunt in contact direct cu fenomenul, m[ facesd fiu foarte prudent cu acest gen de creafie. Un genaparent facil dar in realitate extrem de dificil deoareceautorul trebuie sd condensezeintr-o singurd frazd,,bineginditd si scrisd, o intreagd poveste de via[d, ba, maimult trebuie sd incheie cu un inv5fdmAnt, o poantd cAnd

vorbim de aforismul ironic, sau cu o concluziememorabili, cu impact educativ, moral ori didactic.Greu, foarte greu, insd pentru cd, aqa cum am spus, eqti

sedus de o anumitd,aparenfd,, o mullime de condeieri isiincearcd norocul. Iar cum norocul increalie, vorbind lamodul general, nu este o condilie definitorie, rezaltatelesunt de cele mai multe ori absolut dezamdgitoare. Maiales pentru doamnele care pdqesc pe aceastd cale reusindsd pund pe hAtie Ei, din pdcate, de multe ori Ei sub ochiicititorilor tot felul de platitudini siropoase, pseudo-intelectuale, de o banalitate exasperantd, dar foarteprefioase qi pline de false dureri despre soarta crudd a

omenirii. in fine, nu insist fiindcd mul{i dintre noi auavut deja nesansa de a citi asa ceva.

Prin urmare, prima lecturd a cfiLi mi-a provocat ooarecare uimire. Nu credeam cd este posibil ca o tdndrd,sd poatd scrie in acest fel profund, dovedind nu numaicultur[ ci qi mult spirit de analizd,, o remarcabild puterede sintezd dar si un fel, elegant qi fermecdtor, de a punein cuvdnt gAndurile ei. A doua lecturd devenise necesard,iar atreia la fel, pentru cd,,bietom fiind, nu am pretenliacI in{eleg totul fird un timp al gAndirii pe subiect, ovreme de reflexie asupra temei. Dar nu mi s-a pdrut cd"

Iurnn axpnesrc $,qnzuAn t

rrrn pierdut nimic, dimpotrivd, am convingerea cd arn

irvtrt multe de invdfat din paginile cd4ilPe autoare am cunoscut-o anul trecut cu prilejul

lcstivalului de umor de la Brdila dar aceasta numai dinvirra mea, deoarece ea fdcuse tot posibilul pentru a ficrlrtrscutd Ei recunoscutd in lumea literard, ?ncepAnd cutlcbutul din anul 1999,lanumai treisprezece ani, cu celeIrci volume de poezie, cuprezen\ain culegeri qi antologiicrr nrultiplele colabordri la reviste qi publicalii din spaliulvirtual sau din cele clasice, editate pe din ce in ce mailr":slrictiva hdrtie, dar qi prin Premiul Fundafiei NajiN ir irrnan (Liban) pentru creativitate, mai, 20 I a GrWaJtlc tfbrisme!!). Un o'amdnunt"

de nafurd sd md convingdtlcr laptul cd opiniile mele sunt impdrtdqite qi de alliolnreni, in mod sigur mai pricepu{i decdt mine.

Nu voi spune nimic despre poeziile AlexandreiM ilralache, deqi nu pot trece peste subiect fdrd sd indemnt'i t itorii sd-qi bucure sufletul citind mdcar una dintre ele.Srrnt convins cd vor mai dori sd citeascd qi dac[, la unnronrent dat, devin dependenfi sd nu se teamd. Estes i trgura dependen{d de care po\i abuzape tot timpul viefiitlc<rarece rezultatuleste doaro indllare spirituald, nu doarpiirjolul de sete matinald.

Dar oare despre ce ne vorbeqte autoarea in acest

volum de aforisme pe care l-a conceput, in limitele stricterulc valorii, precum acel vestit recipient cu parfum decirlitate care nu poate frprezentat decdtintr-un recipientrtrodest ca volum. Simplu! Despre noi, despre vialarroastrd aEa cum este ea, respectiv despre timp, oameni,credinle, despre sfintele noastre pdcate cele de zi cuzi,

Alexandra Mihalache

dar qi despre cum am putea fi mai buni, mai in{elepfi,doar dacd ne-am dori aqa ceva. Hmm, dar acestea sunt

temele filosofice abordate de la inceputurile civilizalieiqi despre care au vorbit marii inlelepfi ai acestei lumi,ar putea spune orice c6rcotaE de serviciu! Eu unul insd

nu-i consider ca frcind parte din acest segment, alfilosofilor, pe acei creatori care auumplut mii de pagini,

asasinAnd zadarnic pddurile, cu inep{ii invelite in cuvintepe care nici ei nu le in{eleg, asumdndu-Ei prin fraudd

titluri academice cu pretenfii.Alexandra vorbeEte in cuvinte frumoase qi simple

despre acele adevdruri fundamentale care neliniqtesc

specia de la inceputurile ei, folosind cu mdiestrie tehnica

aforismului, singura in mdsurd sd facd memorabild o

invd!5tur6, ba mai mult sd o implice qi in planulemoJional, ceea ce ii dd un plus de greutate inbalan\acunoaqterii.

Md voi folosi doar de cdteva exemple pentru a-miaugmenta spusele. Fdrd vreo seleclie speciald, f5rd o

alegere, deoarece indemn orice cititot cate are noroculde a deschide aceastd carte s[ o citeascd atent de la primala ultima fild.

Afldm astfel in capitolul: intunericul udevdrului(pdcatele omului pe care le qtim foarte bine cu tofii,avarilia, alcoolismul, egoismul, viclenia, falsitatea,invidia, lenea, minciuna qi multe altele) cd: Nu uvsruleste stdpdnal banului, ci banul este stdpdnul avarului.Parcd am mai anzit asta prin scripturi de;i suna pulinaltfel: Unde itri sunt averile acolo tti afli qi sufletul, darparcd nu era atdt de explicitd, iar de respectat, hai sd fim

lurnn axpnesrc $,EnzuAn ,)

sct'io;i, cine mai ia in serios cuvdntul biblic! Suntemrloirr, iremediabil, liber cugetdtori iar interdic{iile nesrrllrnineazd libertatea despre care ne place sd vorbimrrlirt tlo rnult. Numai cd, la infricoEatajudecatd nu vorbelevot'ltArna greu ci faptele, Iar ele...

in primul capitol, intitulat: Luminu expresieiputemr'ili: I;iecsre om te vede tnfelul sdu. Dur sunt ;i oameni(ur( nu te vdd. Sd fie oare o loviturd nedreaptd datdpirt'utroiei care ne bdntuie clipd de c1ip6, sau doar o

rrlcn[ionare asupra faptului ci un EU supra-gonflat nut'slc dec6t efectul trufiei cea repede zdmislitoare de

tlisprcf fafd de semeni devenind astfel pdcat fundamentalrrrcrrIionat Ei e1 in scripturi 1a pasajul desprerrrrlo-confeclionarea chipului cioplit. Avem prilejul sd

rrc giurdim...Am citit tot in capitolul: Lumins expresiei, precum

tt: T'eamu e starea care nefuce prizonieri, iar curujulslurca core ne elibereazd. Doar pentru cd lecturilelirrcrc{ii md mai insofesc inc6, mi-am adus aminte del)irro Buzatti, cel care scrisese prin anii '70 DeqerlulI'i'itarilor una din acele cdrli care te pun pe gAndurirrlr0trd o poveste, un produs al ficfiunii, inspdimAntdtorinsir prin mesajul sdu extrem de realist, subtil filtrat pringcnialitatea textului. O fi vorba oare despre spaimeleirrduse de propriile noastre sldbiciuni sau de celeirrllltrate cu perfidie in fiecare pe toate canalele media.lriindci Ei prima dar qi celelalte au acelaEi efect:irlienarea! Zdvordrea eu-lui intr-o temnild mai cumplitddccit oricare alta, inclusiv cele prezentate in filmelelircute de regizori sadici, frica de a fi tu insuli qi

10 Alexandra Mihalache

transformarea fiinlei ndscutd liberd intr-un sclav perfect

manipulabil in orice direcJie doreEte stipAnul.Care stdpdn? Dacd reuEeEti sd-!i pui intrebarea

inseamnd cd nu ai citit zadamic.Carlea, inteligent structurati pe capitole, ocoleqte

astfel inerenta inhibifie, de neevitat atunci cdnd lecturimmulte crea{ii de acelaqi gen, permiqdndu-ne sd ne

focalizdm pe subiecte diferite aflate in pagini diferite.Dar, pentru o mai bund qi absolut necesard infelegere a

textelor ar fi bine ca lectura sd fie administratd precum

acele misterioase remedii homeopatice, in doze foartemici, la intervale regulate de timp.

in final, recomand oricdrui fericit cititor cdruia iireuqeqte lecturarea intregului volum, si memoreze unul,maximum doud, aforisme iar la prima int0lnire cuprietenii sd-l lanseze ca subiect de discufie. Va constata

cu uimire cd amicii il vor privi cu invidie, iar so{ia cualli ochi. lar dacd. nu are so{ie cu atdtmai bine pentruel...

Mihai Butog-Bujenild