SEMINARIUMVARADIENSIS

Supliment al Revistei Vestitorul

Realizat de Seminarul Teologic Greco-Catolic „Sfinţii Vasile, Grigore şi Ioan”, Oradea

A n u l X I I IN u m ă r u l

8(94)MAI2 0 1 7

Adevenitdejaotradițiepentruseminariștiioră-deni, aceea de a face din când în când câte 24 de ore de AdorațieEuharisticăînCapelaThabordinincintaSemina-rului. De data aceasta am răspuns invitației SfântuluiPărintePapaFranciscdeanerugapentruvocații.Esteunmodplăcutcaînprimavineridinlună,IsusEuharisticulsăfieadoratdeviitoriipreoți,deceicareîșiiauenergiadelacelcareesteIzvorulvieții. Începândcuora22.00azileidejoi,4mai2017,amcelebratînceputulBinecuvântăriiEuharistice,momentîn care s-a expus Sfântul Sacrament spre adorare. Rândpe rând - seminariști și formatori–ampetrecutunanu-mittimpalăturideIsus.Aufostmomente încare i-ammulțumitpentru toate darurile pe care nile-afăcut–maialespentrudarulvieții și al sănătății.Apoi, i-ammulțumit pentru chemarea pecarene-aadresat-o,dea-lurmaîndeaproape și l-am rugat săneîntăreascăpeaceastăcale. Ne-am rugat pentruvocații. În centrul rugăciuni-lor noastre au fost vocațiile lapreoție, la viața consacrată și,nuînultimulrând,vocațiafiecăruicreștindeaducemaideparteVesteaceabună.MesajulPapeiFranciscadresatîntregiiBisericicuocaziaceleidea54-aZimondialăderugăciunepentruvocații–zi celebrată înfiecarean îna4-aDuminicădedupăPaști–nepriveștepefiecaredintrenoi.Ne-amamintit de cuvintele lui Isus: „Secerișul estemare,însălucrătoriisuntpuțini.Rugați-ldecipeDomnulsecerișuluisătrimitălucrătoriînsecerișullui”(Lc.10,2),cuvinteadresatecelorșaptezecișidoideucenicipecarei-a trimis să-l vestească.Maimult decât atât, ceea ce lemaispuneIsusnisepotriveșteșinouă:„iată,vătrimitcape niște miei în mijlocul lupilor” (Lc. 10,3). Uneori necuprindeofrică,maialescândprivimînjurșivedemcălupii zilelor noastre încearcă din răsputeri să prade. Nune înspăimântă societatea secularizată care îl excludepeDumnezeu;nuneînspăimântănicimăcarfanaticiicare,în

numelereligiei,martirizeazămiidecreștiniîntoatălumea.DespretoateacesteaIsusne-aavertizat–„Dacălumeavăurăște, să știți căpeminem-aurât înaintedevoi!Dacăm-aupersecutatpemine,văvorpersecutașipevoi”(In.15,18.20).Ceeaceneînspăimântăcelmaitaresuntaceiacarepoartăhainadecreștindarsecomportădiferit,chiaropus.AceastaestelumeadiluatăîncaretrebuiesăvestimCuvântul.DeaceeatrebuiesănehrănimtotmaimultdinEl.Deaceeatrebuiesădevenimputernici,iarforțaoluămtotdeacolo,depeAltar. Alături de Isus Euharisticul, am mai avut oprezență frumoasă care n-ea însoțit în rugăciune. EstePreacurataluiMamă.EsteMamanoastrădincercarene

ocroteștemereu.Seîmplinesc100deanidecândapăreacopilașilorlaFa-timapentruca,prin intermediul lor,săinvitelumealaconvertire.StatuiaMaicii Sfinte de la Fatima a fost șiesteprezentăînCapelanoastrăpriva-tăînaceastăperioadă,tocmaipentruaneajutasăneaducemamintezilnicdeiubireasamaternăcarenecondu-celaIsus. Sfânta Euharistie și Sfânta Fe-cioarăsuntceidoistâlpidecare,dacăesteancorată,corabiaBisericiinuse

vascufundaniciodată.Suntceidoistâlpidecare,dacăesteancorat,preotul,seminaristul,creștinul…nusevascufun-daniciodată! Celebrareacelor24deorederugăciunes-auîn-cheiatvinerisearacândamrostitîmpreunărugăciunipen-tru tânărul Felix care, după o cruntă perioadă, a pierdutluptacuboalașiaplecat,preadevreme–spunemnoi,să-lîntâlneascăpecelpecarenoil-amadoratși-ladorăm.AavutlocapoiBinecuvântareacuPreasfântulSacrament. Aducemmulțumire luiDumnezeu pentru că neoferămomente solemne de întâlnire cu El;momente înurma cărora obținem acele haruri de care avem nevoiepentrua-lmărturisizidezi!Luisă-ifieGloriașimărireaînveciivecilor!

Pr. Anton CIOBA Rector

24 DE ORE DE ADORAȚIE EUHARISTICĂ PENTRU VOCAȚII

1

2 Seminarium Varadiensis

AFRICA – O ALTĂ LUME (VIII)Spiritele malefice africane - mai puternice decât altele?

„Cea mai mare artă a diavolului este să ne convingă că el nu există.”

(Charles Baudelaire) Diavolul își face simțită din ce în ce maimultprezențaînlumeadeastăzi.Paradoxal,cucâtsevorbeștemaipuțindespreel,cuatâtpareafimaipre-zent.Trăimîntr-olumeîncaredoarceeacesevede,doarceeaceestetangibilșidemonstratștiințificestevrednicdecrezare;minteaumanăîșidăsentințaAde-vărat!doarpentruceeaceochiulavăzutînprealabilșiminteaaînțeles.Ceeaceesteșimaiinteresantestefaptulcădămcrezareprezentăriiunorevenimenteșichiar împărtășimunele concepții sauunele teorii pecare așa-numitele personalitățimondene șimodernenileprezintălatelevizorsaupeinternet,darîntâmpi-nămmaridificultățiînacredeceeaceBibliașiDum-nezeunespuneșineprezintăcaadevărat.Neplacesăcredem doar ceea ce ne convine; adoptăm doar ideișimentalități careneajută săne justificămalegerileșiacțiunilemaipuținconformeuneiconduitemora-le universal valabile, pecare conștiința ne-omaipresarădincândîncândîn suflet, dacă nu esteînăbușitășiea.SeparecăScriptura se împlineșteastăzi mai mult ca ori-când.În Epistola a doua către Timotei, Sf. Pa-vel spune așa: „căci vaveni timpul când nu vormai primi învățătura să-nătoasă,ci,dupăpropriilepofte,sevor înconjuradeînvățătoricaresă ledelectezeauzul. Îșivor întoarceauzuldelaadevărcasăseîndreptesprebasme”.Omuldeazipreferăacele învățăturicare îigâdilăauzulșicareîiconvin,complăcându-seînele.Relativizămto-tulșicredem,dinceîncemaimult,cănoisuntemceicaredecidemceeaceesteadevăratșicenu,ceeaceestebunșiceeaceeste rău– în funcțiedebineleșisatisfacțiapecarene-oproduceaicișiacum.Suntemdumnezeiiacesteisocietățipost-moderneșioricineîn-cearcăsănespunăcăexistăAltcinevacareadecisdelaînceputceeaceesteadevărat,bunșifrumosînacestunivers,esteconsideratunprimitivșiunpromotoralsubminăriiautoritățiișilibertățiiomuluimodern. Existența diavolului și a spiritelor maleficese încadrează în acestmod de a concepe lumea, și,deșiesteunadevărdecredință,mulțiîlneagă,auto-excluzându-se din Biserică.Din păcate, există chiarși anumiți preoți sau persoane din cadrul Bisericiicarenucredînaceastăprezență,promovândideeacă

diavolulnuesteoentitatecidoar„principiulrăului”sau„răul”ceexistăînfiecaredintrenoi.Diavolulnuluptădeschisşicinstit,ciprinsurprindere,amăgire,minciunășiînşelare.Unadintrecelemaimarireali-zărialeluiesteaceeadeanefacesăcredemcăelnuexistă.Odatădescoperitşidivulgat,odatădesluşiteşidistrusevicleniilesale,elîşipierdeputerea,arătân-du-şineputinţaşiidentitateareală,aceeadeîngerde-căzut.NeputândluptaîmpotrivaluiDumnezeu,elsenăpusteştecuviolenţăasupraomuluicareestecapo-doperacreațieiluiDumnezeu,dupăcumundușman,neputând lovi în cineva mai puternic decât el, semulţumeştesărăneascăpeoricaredintreceiapropi-aţiacestuia,sperândcăastfelîivaprovoacapagubelui.Pentruavăprovocasămeditațipuținlaaceastărealitateconcretă,chiardacăuneorinuestevizibilăochiuluiuman,așvreasăvăprezintoîntâmplareper-sonală,maipuținobișnuită. Într-oseară,pelaînceputulexperiențeimeleînCoastadeFildeș,citeamliniștit încasă,cândde-odată îl aud pe părintele Gabriel cămă strigă pen-

tru a-mi arăta ceva intere-sant.Lasdeoparteunadintrepuținele mele legături culumea europeană, șimă duc.Un bărbat cam la patruzecideani,speriatșicuoprivirepierdută, stătea pe un scaunlângă părintele Gabriel. Pă-rintele mă cheamă la calcu-latorșiîmiaratăopoză.Facochii mari și încremenesc.Eraopozăfăcutăînurmăcu

ooră.Ofamiliemaiînstăritădinacealocalitateși-acumpăratunaparatfotodigital.Întimpcefamiliaeraadunatăsearaîncurtepentrualuacinașipentruapo-vestidespreceeaces-aîntâmplatpestezi,dupăbunulobiceiallocului,uncopildevreoșaseanisejucacuaparatulșifăceapozecelordinjur.Launmomentdat,luândaparatulcasăvadăcelucreazăcopilul,tatălarealizatcăîntr-unadintrepozeaapărutcinevanein-vitat.(vezipoza)Cinevacarepăreadintr-oaltălume,deșiînpozăaparemaiclardecâtceicareeraușifizicprezențiacolo.Sigurcă,primareacțieaunuiomvenitdintr-olumeatehnologieișiafrecventelormetodedemanipularevirtualăarfiaceasta:estevorbadepho-toshop.Dar într-o lume în care resurselefinanciaresuntlalimitasubzistenței,într-olumeîncaretehno-logia este încă în fașă, aproape nimeni neputându-și permite un computer, într-o lume în care gândulmajoritățiioamenilorseîndreaptăcuprecăderesprece vom mâncașinusprecare este ultimul „gadget” care a apărut pe piață,nucredcăputemvorbideo

3Seminarium Varadiensis

oastfeldeartăamanipulării tehnologice.Acea femeieîmbrăcatăînalb,pecare,înEuropa,amvăzut-odoarînfilmelehorror,ovedeamacumîntr-opozăneprelucratășicareafostfăcutălacâțivapașidemine. Sentimentelecarem-auîncercatînacelmomentaufostceldestupefacțieși,trebuiesărecunosc,celdefri-că.Amrefuzatsăcopiezimediatpozașipecalculatorulmeu,deșipărintelemăinvitasesăotransfer:nuvoiamsădormîncamerăcuoastfeldearătare.Auzisemeudesprespiriteleafricane,desprevoodoo,desprepăpușimagice,desprediferiteleritualuriîncareseinvocăforțenecunos-cute,daracummăintersectamcueleefectivșipractic.Sigurcă,înzilelecareauurmatamfostlacasarespec-tivă și am făcut anumite rugăciunipentrueliberarea șiliniștealocuitorilorei,însăfricașistupoareaîncăpersis-tauînsufletelecelorcareștiauces-aîntâmplat.Fenome-nulnus-amairepetatdupăaceeaiarînmomentulîncarem-amîntorsdinCoastadeFildeșeraaproapeuitat...nușidemine. Amrealizatcăajunsesemîntr-olumespiritualăcompusădinspiritepersonale,cucareceidepepământeraumereuîncontactșifațădecareaveauunrespectde-osebit.Animiştiisuntconvinşideexistenţaadouăfeluride spirite:celecareau trăit cândva în trupuri (spiritelestrămoşilor)șicelecarenuauavutniciodatăvreuntrup(zeiişispiritele).Acestespirite,deseori,suntsocotitemij-locitoriîntreDumnezeuşioameni,capabilesămijloceas-căpentrunoi.Darcaelesăfieobinecuvântarepentrunoitrebuie să leacordămatenţiapotrivită.Dupăcumspu-neamșiîntr-unuldinarticoleleprecedente,termenulde„animism”provinedelacuvântul„anima”careînlatinăînseamnă„spirit”sau„suflet”.Defapt,acesttermensereferă lacevacareoferăputeri sauviaţăunuioarecarelucru.Animismulesteoreligiepentrucarelumeafizicăesteo intercalareaforţelorspiritualeatâtpersonalecâtșiimpersonale,pânăînpunctulîncareobiecteleposedăsemnificaţiespiritualășievenimenteleaucauzesuprana-turale. Dinacestmotiv,spiritelemaleficeafricanesuntuneledintrecelemaiputernice.DonGabrieleAmorth,unuldintreceimaideseamăexorcișticontemporani,po-vesteacăunuldintrecelemaidificileexorcismepecarea trebuit să le facă și-aavutcauzele tocmai înAfrica.După lungi și repetate rugăciuni de eliberare, în final,cândspiritulcelrăua ieșitdefinitiv,persoanaposedatăa vomitat o substanță verde-albăstruie. La întrebărilepreotului, de după terminarea ritualului de exorcizare,persoanarespectivăși-aadusamintecăînurmăcuapro-ximativdouăzecideani,pecândseaflaîntr-unaeroportdintr-oțarăafricană,opersoanănecunoscutăavenitlaelși,fiindfoartecald,i-aîntinsunpahardesucverde.Neștiindce este, a luat și abăut.Ajungând înEuropa,aînceputsăsimtăprezențaanumitordereglăriinterioa-re.Dupăcenuagăsitcauzeleproblemelorfiziceșiapoispiritualeaajunsșilapreotulexorcist.S-adoveditmaiapoicăceeacebăuseelînAfricaeraosubstanțăasupracăreiaaufostinvocatespiritelemalefice,prinanumiteri-

tualurișivrăji.Persoanarespectivăaavutoposesiegra-vă,cauzatădeofăcăturăasupraaceluilichid.Evidentcăsubstanțarespectivănuarămasînmodfizicîncorpulpersoanei atâția ani, ci s-a rematerializat înmomentulîncareaceastaafosteliberatășidiavolulafostalungatdefinitiv.Iată,așadar,încăunexempluconcretcuprivirelaacțiuneadiavoluluiefectivășivizibilăînviațaomului. Uniidintrenoiarputeaspunecăazivedemdince în cemaipuținepersoane care suferădeoposesiediabolicăevidentă.Dupăpărereamea,acestlucrunuartrebuiesănebucureașamultdeoareceesteevidentcăastăzimetodadiavoluluis-aschimbat:astăzidiavolulneiacufrumosul,denatureazădoaromicăpartedinade-văr,neoferănenumărateposibilitățideane„ocupa”tim-pul,neprezintărăulcaunbine,caotreaptădeevoluțiearaseiumane,neajutăsănepierdemîndetaliinesemnifi-cativesautemporare–toatecuunsingurscop:aceladeaneîndepărtașia-LuitapeDumnezeu.Posesiadiabolicăestefoarteasemănătoarecuoboalăpsihicădarniciodatănusevaputeatratacumedicamente.Științatrebuiesă-șirecunoască limiteleși, în fațaunorproblemespiritualegrave, să conlucreze cu Biserica, pentru binele oame-nilor.Existădouămodalități de acțiunealediavolului:unaînforțășiagresivă,manifestându-șipublicprezențaprintr-un spectacolodios, și aceastadeobiceiproducemartirișiconvertirialeaceloracareseintersecteazăcuaceastăpersecuțiediabolică;șialta,subformaseducă-torului care cheamă, pretinzând căpoateoferi omuluitotceacestaşi-adoritvreodată,cuomaimarelibertateșimultmaiieftindecâtîioferăDumnezeu.ÎncarteasaTrei conversații cu privire la război, progres și sfârșitul istoriei,apărutăînanul1899,autorulrusVladimirSo-loviovscriecă,înultimaperioadăaacțiuniisalepepă-mânt,Anticristulnuvaîntrebuinţaniciometodăsilnică(tiranică),cisevastrăduisăcâştigeîncredereaşiiubireaoamenilorprinamăgireşiprintr-o făţarnicăşi teatralăînfăţişareavirtuţii.El–spuneVladimirSoloviov–„va arunca vălul strălucitor al binelui şi adevărului peste taina fărădelegii”. Așvrea să închei, acest scurt articol, prin cu-vintele mărturiei unui contemporan înţelept: „Satana există, eu l-am întâlnit. În lagărele de exterminare. În-dărătul mustăţii lui Stalin. În Vietnam. În Algeria. În Liban. Peste tot unde curge sânge, unde foamea ucide, unde umilirea distruge omul în fiinţa sa. La bursa din Paris, la Wallstreet, la Tokyo, la cursul yenului şi al do-larului. Pe masca lui Ceauşescu […], l-am întâlnit în cei care manipulează banii murdari şi drogurile care aduc un profit de o mie cinci sute de miliarde de dolari pe an”. (I. Carrière)

„Cel care așteaptă ca pe lumea aceasta diavoliisă umble cu coarne, iar nebunii cu clopoței,

va fi întotdeauna prada sau jucăria lor.”(Arthur Schopenhauer)

Fr. Florin BODE Vicerector

4 Seminarium Varadiensis

PentrustudenţiișimasteranziiabsolvențiaiDe-partamentuluiOradeaalFacultăţiideTeologieGreco-CatolicădincadrulUniversitățiiBabeș-BolyaiClujNa-poca,ziuadejoi,18mai2017,afostunaspecială.Afostziuaîncarearăsunatultimulsunetdeclopoţel,oocaziefericitădeaaduceprinosdelaudăbunuluiDumnezeupentrutotdarulprimitşideaexprimadeplinagratitu-dineşirespectulfaţădetoţiceicareaucontribuitlafor-mareaintelectualăşispiritualăastudențilorseminariștişiamasteranzilor.

Festivitatea a debutat la ora 10.00 în CapelaSeminarului Teologic Major Greco-Catolic „Sf. TreiIerarhi:Vasile,Grigore şi Ioan” cu Sfânta LiturghiearhiereascăoficiatădePSVirgilBercea–EpiscopdeOradeaMare, împreunăcuunsobordepreoți forma-torișiprofesori.Încuvântuldeînvăţătură,PSVirgilasubliniatimportanţaurmăriimodeluluiHristosînviaţafiecăruia:„săavemmereuprezentînminteaşi înini-manoastrămodelulluiHristos–luminalumiicarediniubirelumineazăpetotomulce vine în lume”. PredicaPreasfinției sale s-a încheiatcuunîndemnpentrutoţiceicare azi încheie parcursulformativîncadrulFacultăţiide Teologie Greco-CatolicăşiaSeminarului„SfințiiTreiIerarhi”, de a trăi aceastădragostepentruHristoscarea determinat urmarea luiDumnezeuşicunoaştereasaprinteologie.

Evenimentul a continuat în AulaMagna „Epi-scop IoanSuciu”, unde, în prezența rudelor, a priete-nilor, a cunoscuţilor, a invitaţilor, a profesorilor şi aformatorilor,absolvenţiiauintonatimnul„GaudeamusIgitur”. Programul festivităţii de absolvire a fostmo-derat de dl. lect. univ. dr. Ionuţ Popescu – directoruldeDepartament,care,pentruultimadată înacestan,a făcut strigarea catalogului pentru absolvenţii celordouăsecţiuni.

Domnulprof.univ.dr.VasileMuscăaţinutcur-sulfestivpentrustudenţiişimasteranziiabsolvenţiprinprezentarea unei părți a opereiFaust a cunoscutuluipoetgerman,ilustrugânditorşiomdeştiinţăuniversalJohannWolfgangvonGoethe.Amreţinut învăţămin-tele adresate absolvenţilor de către dânsul, în spiritulcontinuăriişinualabandonăriistudiuluipersonal,pre-cumşialuneiaplecărimaimaricătrecarte,camijlocmaterialde îmbogăţireculturalăşispirituală îndetri-mentulexplozieideinformaţiivirtuale,extremdeinva-zivăaziînviaţanoastră,darcarenucontribuielame-ditaţie,aprofundareşiformareabazelorviitoareloridei.Domniasaasubliniatdeasemeneanecesitateaorientă-riistudențilorteologipentrustudiucontinuuînvederea

dobândirii unei condiţii intelectuale şi teologice câtmaielevate,deadevenioameniicupregătireteologicăcâtmaibună,atâtdenecesaribisericiinoastreastăzi.

Lafinalulcursului,PSVirgilBerceaaînmânatcelor 26 de absolvenţi Diplomele de absolvire dupăcare,ceidoişefidean,GiusepeGhiurcă–LicenţăşiIulianPalas–Master,însemnderecunoştinţă,adâncăpreţuireşirespectdeplin,auînmânatPreasfințieiSale,preoţilorprofesori, formatorilor, cadrelordidactice şituturorpersoanelorcare,într-unfelsaualtul,auajutatla formarea intelectuală şi spirituală a absolvenţilor,diplomedeexcelenţă,onoareşimerit.

DoamnaLauraCandreaBandinparteastuden-ţilormasteranzişistudentulGiusepeGhiurcădinpar-tea secţiunii licenţă au exprimat, în intervenţiile lor,bucuriadeatrăiacestemomentedeîncheierecubineastudiilor,auexprimatcuvintedeapreciereşimulţumi-repentrutotsprijinul,ajutorulşicompetenţacorpuluiprofesoral,alformatorilorşial tuturorfactorilorcare

au contribuit la bunul mersal activităţilor universitareşiformativeînfacultateşiînseminar.

A urmat înmânarea„cheii deschiderii drumuri-lor”. Reprezentantul anuluiIII, Cristian George Berciua preluat de la reprezentan-tul absolvenţilor acest sim-bol pentru care, în scurtasa intervenţie,aarătatcă în

numele colegilor se simte onorat şi a subliniat că înacelaşitimpaceastaobligădeaducemaideparte,cuonoare, tradiţiaacestei instituţiide învăţământ supe-riorconfesionalaflată laanjubiliar:225deanidelapunereabazelorînvăţământuluigreco-catoliclaSemi-naruldinOradea.

Sfârşitul de an universitar este unmoment definaldarşiunnouînceput.Estemomentulcând,celeacumulatepebăncile facultăţii,urmeazăafipuse înpractică şi vor legitima valoarea câştigată în timpulstudiilorde licenţăşimaster.Deacumîncolonuvormaifinotelecaresăne judecemaimultsaumaipu-ţinobiectivvaloareacivorfiproiecteleînlumeareală,proiecteîncare,ceicareauabsolvit,voroferivaloarelucrurilorşioamenilor,îndrumullorderealizareper-sonală,prinmuncăasiduaşiangajamentdeplin.

BunulDumnezeusă-i însoţeascăpe toţi absol-venţii în parcursul lor viitor iar pe Sfânta Fecioară,ceaacăreiapariţielaFatimaamcelebrat-oînaceastălunapentrua100-aoară,saorugămsăveghezeasupratuturor:submantiataocrotitoarefiind,nunetemem,SfântăNăscătoaredeDumnezeu!

Iulian PALASAnul III

FESTIVITATEA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2017FACULTATEA DE TEOLOGIE GRECO-CATOLICĂ ORADEA

5Seminarium Varadiensis

În cadrul Sfintei Liturghii Arhiereşti, cele-bratăînsearazileide28aprilie,încapelaseminaruluiSfinții Trei Ierarhi: Vasile, Grigore şi IoandinOra-dea,decătrePSVirgilBerceaîmpreunăcupărințiiformatori ai seminarului nostru și cu alți preoțiinvitați, a fost hirotesit, în semn de recunoștință șiprețuire, întru icomon stravofor,PărinteleRenzoLavatori,oferin-du-i-sedemnitateadeSincelono-rificalEparhieideOradea. Pr. Renzo Lavatori estemembru alAcademiei Pontifica-ledeTeologie,profesoremeritdeTeologieDogmatică laUniversi-tateaPontificalăUrbanianășialteuniversitățipontificaledinRoma.Este de asemenea cunoscut pen-trumaimultepublicațiicuprivirelaaspecteledebazăalecredințeidar și datorită emisiunilor salelunare la Radio Maria. Printrelucrările sale, amintim: Gli an-geli. Storia e pensiero (Îngerii.Istorie șigândire),Genova1991;Satana un caso serio. Studio di demonologia cristiana (Satana.Un caz serios. Stu-diudedemonologiecreștină)EDB,Bologna1996;Il diavolo tra fede e ragione(Diavoluldintrecredințășirațiune),EDB,Bologna2001;Antologia diabolica. Raccolta di testi sul diavolo nel primo millennio cris-tiano (Antologiediabolică.Texteadunatedespredia-voldinprimulmileniucreștin),UTET,Torino,2008. Între Pr. Renzo și Eparhia deOradea exis-tăolegăturăstrânsădemaibinede10ani.Aceasta

se datorează nu numai faptului că i-a fost coordo-natorștiințificpentrulucrăriledelicențășidoctoratPreasfințitului Virgil Bercea, episcopul nostru deOradea,cișifaptuluicădecâțivaanibuniPr.RenzopredăcursurideMasteratlaDepartamentulOradeaalFacultățiideTeologieGreco-Catolicădincadrul

UBBClujNapoca. În toată aceas-tăperioadă,cândvenea laOradea,Pr. Renzo ținea diferite conferințeștiințifice îndomeniile teologiceîncareestespecialist. OdatăcuhirotesireaPărinte-lui, i-au fost acordate şi însemnelespecificerangului:bederniţaşicru-ceapectorală.DeasemeneaPărinte-leRenzoLavatoriaprimitşisimbo-lulJubileului225:MedaliaJubiliarăînsoţitădeDiplomaomagială„Sfin-ţiiVasile,GrigoreşiIoan”. În cadrul cuvântului deînvățătură,PSVirgilasubliniatim-portanţaprieteniilorprecumşirolulpecareacesteaîlauînviațanoas-tră. Mulțumim pe această cale

PărinteluiRenzopentrufelulîncares-adedicatde-alungulanilorBisericiiGreco-CatolicedinRomâniași,nuînultimulrând,pentrufaptulcăesteoprezențăseninăcareneîmbucurădefiecaredatăcândneono-reazăcuprezențasalaOradea.

Mihai MICLAUȘAnul II

PR. RENZO LAVATORI SINCEL ONORIFIC AL EPARHIEI DE ORADEA

ȘTIAȚI CĂ ???•PapaFrancisc,născutJorgeMarioBergoglio,(n.17decembrie1936,BuenosAires)esteal266-leaepi-scopalRomeișipapăalBisericiiCatolice?• DacădaţiocăutarepeGoogle,cuvântul„semina-rişti”aparedeaproximativ97.900deori?• Sfânta Tereza dinAvila, Sfântul Ioan al Crucii,SfântaTereza aPruncului Isus, SfântaTerezaBene-dictaaCrucii(EdithStein)șiSfântaElizabetaaSfinteiTreimiaufostsfințicarmelitanidesculți?•JohannesGutenbergainventattiparulînanul1439,iarprimacartepecaretipărit-oafostBiblia?•înVechiulTestamentsuntpeste300deprofețiides-preMesia,pecareIsusle-aîmplinitmaiapoi?• Cei care vor să intre în garda papală trebuie săîndeplineascăurmătoarelecondiții:săfiecatolici,desexmasculin,cetățenielvețienișiabsolvențialantre-namentuluidebazăînForțeleArmateElvețiene?

•CatedralaSfântaSofiadinConstantinopoladevenitmoscheeînanul1453?Cunoscută şi sub denumirea de Aghia Sofia, aceasta a fost iniţial o biserică creştină, construită de către Împăratul Constantin cel Mare în anul 325. De-a lun-gul timpului a fost arsă în repetate rânduri și a fost avariată de cutremurul din 986. Ultima ceremonie creştină a fost ţinută la data de 29 mai 1453. Sultanul Mahomed, cuceritorul Constantinopolului, a dat ordin ca Sfânta Sofia să fie transformată în moschee.• În 7mai 1990 autoritățile române au recunoscutfuncțiaepiscopalăaepiscopiloraleși înclandestinita-te:IoanPloscaru,VasileHossu,GeorgeGuțiu,LucianMureșanșiAlexandruTodea.DecretelederecunoaștereaufostpublicateînMonitorulOficialnr.63din9mai1990.AstfelafostrestabilităierarhiaBisericiiRomâneUnitecuRoma.

6 Seminarium Varadiensis

Pedatade13mai2017,întreagaBisericăCatoli-căafostînsărbătoarepentruaniversareaaexact100deanidelaprimaapariţieaSfinteiFecioarelaFatima.Maimult,însuşicapulsupremalBisericii,SfântulPărintePapaFranciscs-adusînpelerinajlaSanctuarulportu-ghez,înloculîncare,acumunveac,MaicaDomnuluiavizitatpământul.„NuputeamsănuvinaicipentruaocinstipeFecioaraMamășipentrua-iîncredințapefiiișifiicelesale”,aspusSfântulPărinteînpredicadelaLiturghiade sâmbătădimineaţă, 13mai. „Avemomamă!,acontinuatPontiful.O«Doamnăatâtdefru-moasă», comentau între ei vizionarii de laFatimapedrumulsprecasă, înaceabinecuvântatăzide13maideacumosutădeani.(...)EiovăzuserăpeMamadincer.Șisprerazadeluminăpecareourmăreauochiilor,s-auîndreptatochiimultora,dar…aceștianuauvă-zut-o.FecioaraMamănuavenitaicipentrucanoisăovedem:pentruacestlucruvomaveaîntreagaveșnicie,desigur,dacăvomajungeînCer”.

Dejadintimpulrugăciuniidincapelaapariţiilorînsearaprecedentă,vineri,12mai2017,PapaFrancisci-aadresatFecioareicuvinteinspirateadâncdinreve-laţiilede laFatima:„Bucură-te,Mamăamilostivirii,Doamnăcuhainaalbă!Înacest loc,dincareacumosută de ani le-ai manifestat planurile milostivirii luiDumnezeu,priveschaina tade lumină și, caepiscopîmbrăcatînalb,amintesctuturorcelorcare,îmbrăcaţiîncandoareabaptismală,vorsătrăiascăînDumnezeuși recitămisterele luiCristos pentru a obține pacea”.Pe lângă la referirea la îmbrăcămintea„cu totulalbă,maistrălucitoaredecâtsoarele”pecareopurtaMariaşidesprecarevorbeaucopiiivizionari,impresioneazăfaptulcăPontifulseidentificăpesinecuacel„episcopîmbrăcat în alb” despre caremenţiona SoraLucia îndescriereaceleide-aTreiaPărţiaSecretului.Aceeaşiculoareestecontemplatăîncalitateadecreştiniauten-ticiacelorcareîmbracă„hainaalbă”aBotezuluipen-trua-şitrăiviaţaînDomnulşipentruasusţinepaceaomenirii prin rugăciune, îndeosebi cea a Rozarului,invocaţiecemediteazămisterelevieţiiluiCristos,atâtderecomandatădecătrePreacurataînarătărileEidelaFatima.

Pelângăaniversareaînsineaapariţiilor,marelemotivdebucuriealpeleriniloradunaţilaFatimaafostcanonizareaIacinteişialuiFrancisc,ceidoimaimicice auvăzut-opeMaicaDomnului şi care – aşa cumprevăzuseEa-aurăposatînDomnullascurttimpdupăîncheiereaapariţiilor.„Îiavemînfațaochilorcaexem-ple,aspusPapaînpredicaLiturghieidecanonizare,peSfântulFranciscMarto șiSfânta Iacinta, pe careFe-cioaraMariai-aintrodusînimensamaredeLuminăaluiDumnezeu,făcându-isă-Ladore.Deaiciprimeautăriapentruadepășiaversiunileșisuferințele.Prezențadivinăadevenitoconstantăînviațalor,așacumseara-tăînmodclarîninsistentarugăciunepentrupăcătoșiși

îndorințapermanentădearămânelângă„IsusAscunsînTabernacol”.

Oare mai este actuală figura celor doi sfinţi?Oaremaiaudespuscevatinerilordinvremurilenoas-treexempleleadoicopii,fiideţăraniportughezi,careau trăit o experienţămistică, în al doilea deceniu alsec.XX?Pe12mai 2017,CardinalulPietroParolin,Secretarul deStat de laVatican (al doilea om înSf.Scaun,dupăPapă),afirmaîntr-uninterviu:„FranciscşiIacintaaparţinunuianumittimp,uneianumiteepo-ci,cumodulsăudeaseexprima, limbajulsăuşi in-strumentele care se foloseau atunci. Importantă estetocmaicapacitateaacestordoicopii,însimplitatealor,deamergelainimaEvangheliei.Şiacestaestemesajulpecareceidoicopiini-laduc:capacitateadeamergela inimaEvanghelieiprinInimaNeprihănităaMari-ei.Oinimă,neprihănităprinhar, însăcareaştiutsărăspundăprimindpedepliniubireaşimilostivirealuiDumnezeu;careaştiutsătrăiascăinspirându-sedinli-bertateaRăstignitului.Ceidoicopiişi-auînsuşitacestmesajşiacumni-lpropuncuautoritateasfinţenieilorpecareBisericaorecunoaşteînfaţalumii”.

Aceastăcanonizareesteunevenimentunic,doicopiivorfiveneraţideacumîntoatăBisericaşiîntoatetimpurile!Prinmărturialorputemînţelegecăpentruadevenisfinţinutrebuietrăităoviaţălungă,cisuntsuficienţi puţini ani, trăiţi cu intensitate, că sfinţenianuesteneaparatdirectproporţionalăcuvârsta.ModulîncareFranciscşiIacintaauprimitmesajulPreacura-tei,felulcuml-autrăitşitransmisnearatătuturorcăsfinţeniaestecevalacareputemaspiracutoţii.

ÎntimpcePapaîicanonizapepăstoraşilaFati-ma,amfostînpelerinajlaSighet,lamorminteleepi-scopilorşiatuturormartirilorcareaufostsacrificaţiîntemutulpenitenciarcomunist.Sufleteşte,m-amsimţitunitcupeleriniidelaFatima.NuamconsideratcăSi-ghetul ar fi un loc de pelerinaj inferiorSanctuaruluiportughez,sprecareeraîndreptatăprivireaşimaialesinimaîntregiiBiserici,întrucâtîmiparecăseexplici-teazăunapecealaltă:FatimaaprevestitSighetul,iarSighetulaconcretizatFatima.

Înceade-aTreiaParteaSecretuluirevelatpăs-toraşilor portughezi, Doamna îmbrăcată în alb le-aarătattreitablouridiferite.Înprimascenă,eiauvăzutunÎngercestasăloveascălumeacuospadădefoc,ceeraţinutăloculuideluminaceizvoradinmâinileSfinteiFecioare.Înceade-adoua,liseprezentaînfaţaochilormartiriulBisericii,prin imagineaanumeroşiepiscopi, preoţi, persoane consacrate şi laici – băr-baţi şi femeidediferitecategorii sociale -,precedaţideEpiscopulîmbrăcatînalb,care,dupăceausuitunmunteabrupt,aufostucişilapicioarelecruciidinvârf.În vieţile lor sacrificate se întrevede înmod evidentsacrificiulcelorîntemniţaţişiucişilaSighetşiîntoatecelelaltegulag-uriîncare,sistemeletotalitareanunţate

13 MAI 2017: 100 DE ANI DE LA APARIŢIILE DE LA FATIMA ŞI DOI SFINŢI AI BISERICII CATOLICE

7Seminarium Varadiensis

PelerinajullaCimitirulsăracilordinSighetaavutlocînziuade13mai2017,prezențifiindcredin-cioşiveniţidintoatățarapentruaseuniînrugăciune,aiciundepământulestepresăratcusângelemartirilorBisericiiGreco-Catolice. EparhiadeOradeaafostreprezentatădecătrePăstorulsău,PreasfinţiaSaVirgilBerceașideungrupînsemnatdepreoți,persoaneconsacrate,seminariștișicredincioși. Momentulderugăciuneaînceputcuprocesi-uneadelamuzeul„MemorialulVictimelorComunismului și alRezistentei”, fosta închisoarecomunistăundeaufostchinuițișiomorâțiepiscopiigreco-cato-lici;credincioșiiîndreptându-sespre Cimitirul săracilor de laperiferia orașului, unde a fostsăvârşită Sfânta şi Dumneze-iasca Liturghie de către Prea-sfinţiaSaVasileBizău,episcopal Maramureşului alături dePSVirgilBercea,PSFlorentinCrihălmeanu, PS Claudiu Pop,PSPetruGherghel,PSIoanRobu,ESMiguelMauryBuendia –NunţiuApostolic înRomânia șiRepubli-caMoldova și deES Jean-LouisBruguès–ArhivistșiBibliotecaralSfinteiBisericiRomaneșidepreoțiiprezenți. În cuvântul de învăţătura adresat celor pre-zenţi,ESMiguelMauryBuendia–NunţiuApostolicînRomâniașiRepublicaMoldova,asubliniatexem-plulepiscopilormartiricareauplătitcuprețulviețiilorapartenența la IsusCristos,credințaadevărată trans-misălumiiprinurmașulapostoluluiPetru,SfântulPă-rintePapa.

Rugăciune pentru beatificarea servilor luiDumnezeu: „Doamne Isuse Cristoase, Marele şi Veşnicul Preot al sufletelor noastre, Tu i-ai trimis pe aposto-lii şi discipolii Tăi în lumea întreagă, pentru a duce tuturor oamenilor vestea cea bună a iubirii Tale. În pragul sacrificiului Tău suprem pentru mântuirea lu-mii, la cina de pe urmă, Te-ai rugat Tatălui ceresc ca Biserica Ta să fie una. Priveşte cu bunăvoinţă la poporul român, din

sânul căruia i-ai ales pe Ser-vii Tăi Valeriu Traian FREN-ŢIU, Iuliu HOSSU, Alexandru RUSU, Ioan BĂLAN, Ioan SU-CIU, Vasile AFTENIE şi Tit Liviu CHINEZU - Episcopi morţi în faimă de martiri sub regimul comunist. Ei au dat mărturie despre Tine cu zel apostolic pe acest pământ şi şi-au pecetluit credinţa ne-clintită în Tine, în Biserica Catolică şi în urmaşul sfân-tului Petru, sfântul Părinte

Papa, cu preţul martiriului lor. Fă ca exemplul lor de credinţă şi de iubire să strălucească tot mai mult printre noi. Te rugăm aşadar, să arăţi şi pe pământ vrednicia acestor slujitori ai Tăi, ridicându-i la cinstea altarelor, iar nouă, prin mijloci-rea lor, să ne dai harurile de care avem nevoie pentru ca toţi să fim o singură turmă cu un singur păstor. Că Ţie se cuvine toată mărirea, cinstea şi în-chinăciunea, împreună cu Tatăl şi cu Spiritul Sfânt. Amin”.

Cristi NEAGOEAnul III

SEMINARIȘTII ORĂDENII ÎN PELERINAJULANUAL DE LA SIGHET

laFatima,auadusşiaducmoartecreştinilordinsec.alXX-leaşidinvremurilenoastre!ÎntemniţadinSighet,aşacumreiesedinmemoriilecelorcareausupravie-ţuitşiauapucatsăscrie,setrăiauînmodintensceledouăchemăripecareFecioarale-aadresatînmesajuldelaFatima:acceptareasacrificiilorpecareDomnulletrimitede-alungulvieţiişirugăciuneaîncrezătoare,îndeosebiceaaRozarului.

Celde-altreileatabloucarele-afostarătatpăs-toraşilorînfăţişadoiîngeri,fiecareadunândîncâte-ostropitoaredecristalsângelemartirilor,pentruastropicuelsufletelecelorcareseapropiaudeDumnezeu.Îmiplacesăcredcătoatătrăireanoastrăcreştinăesteiri-gatădecătreaceştiîngericusângelemartirilornoştri,care astfel, îşi arată puterea de a da viaţă. Iubesc sătrăiescpelerinajeîncaresimtcăsufletulmiseadapă,mi-eprimenit,întăritşihrănitdeharulobţinutdesfin-

ţiicarene-auprecedat.Înaintedemoarte,SfântaIacintaMartoseruga,

pradă fiind unor suferinţe fizice crâncene care i-auadusmoartea:„O,Isuse,deacumpoţiconvertimulţipăcătoşi,pentrucăacestsacrificiuestefoartemare...!”Precum spunea papa Francisc în aceeaşi predică, îimulţumimCeruluipentru„nenumăratelebinecuvân-tăripecareCerul le-aacordatde-a lungulacestorosutădeani,careautrecutsubaceamantiedeLuminăpecareMaicaDomnului,începânddinaceastăPortu-galiebogatăînsperanță,aextins-oasupracelorpatrucolțurialePământului”.Şiîimulţumimpentruexem-plelede sfinţenie şipentru sângelemartirilornoştri,cucareÎngeriiprimenescsufletelenoastre!

Pr. Cristian SABĂU Asistent Spiritual

8 Seminarium Varadiensis

COLECTIVUL DE REDACŢIECoordonator: Pr. Anton CIOBARedactor: Viorel BĂDICEANU

Tehnoredactor: Paul MĂRINCEANDin redacție: Fr. Florin BODE, Pr. Anton RUS, Pr. Cristian SABĂU, Cristi NEAGOE

ADRESA REDACŢIEISeminarul Teologic Greco-Catolic,

Parcul Traian, 20, Oradea, Bihor, România.E-mail: seminaroradea@yahoo.com

www.seminaroradea.ro

Înnoapteadintre19 spre20mai a.c.,Pa-rohia„Schimbarealafaţă”dinŞteiafostgazdatradiţionalei„Nopţideveghe”,aceleinopţipetre-cute în totalitate în rugă-ciuneşicântdelaudăadu-seluiDumnezeu.Creştinidin diferite colțuri aleţării s-au reunit în rugă-ciune pentru aniversareacelei de-a 100-a nopți deveghe.Aceşticredincioşi,alăturidemiiledeascul-tători ai Radio Maria auoferit efortul, renunţărileşirugăciunilelorlainten-ţiaSfinteiFecioareMaria,pentruobţinereadeharuridelaFiulSău,Isus.

Programul spiritual a debutat cu Roza-riul după care a urmat Vecernia animată deseminariștiiorădeni,urmândapoiSfântaLitur-ghiecelebratădePSVir-gil Bercea, împreună cuun sobor de preoți venițidin Eparhiile șiDieceze-le noastre. Credincioşii,ascultând îndemnul dinEvanghelie: „Oile Meleascultă de glasul Meu şiEulecunoscpeele,şielevin după Mine” (Io 10,27-38),auavutbucuriadeaprimiînvăţăturaDomnuluişideafihrăniţicuSfinteleSaleTaine.Enevoiedeastfeldemomen-tecuIsus,pentruaputeatrăipedeplinprezentul.

Adorându-L pe Isus, comunitatea a privitspre Cea care îi este mereu alături: Maica Sa

Preasfântă. Ea a fost invocată şi lăudată prinAcatistul Sfintei Fecioare de la Fatima, rugă-ciune celebrată de Pr. Anton Cioba, rectorul

Seminarului Teologic dinOradea. De subliniat fap-tul că înbisericadinȘtei,în aceste momente de ru-găciune a fost prezentă șiFecioaraPeregrină:ocopiefidelă a Statuii Sfintei Fe-cioareidelaFatima.Dupăcelebrarea Acatistului aurmatoprocesiunecuSta-tuiaFecioareidelaFatimaprin oraș precum și altecelebrări liturgice,progra-

mulreligiosterminându-seîndimineațazileidesâmbătă.

ÎimulțumimbunuluiDumnezeupentrucăne-aoferitocaziadeaparticipalaacesteveniment

religioscereuneșteîntrea-ga Biserică Catolică deambele rituri din Româ-nia. Aducem mulțumiriPreasfinţiei Sale VirgilBercea pentru prezenţasaînmijloculcomunitățiidinȘteișia tuturorpele-riniloradunați cuaceastăocazie. Mulțumim gaz-delor pentru organizarea

acestuievenimentdeotrăirespiritualădeosebităși, nu în ultimul rând,mulțumim tuturor peleri-nilorprezenți.Aceștiane-autransmiscredințașiputerealordesacrificiu.

Redacția

SEMINARIȘTII ORĂDENILA CEA DE-A 100-A NOAPTE DE VEGHE

ÎN PAROHIA ŞTEI