supliment al revistei vestitorul seminarium anul xiii ... · în continuare familia. dacă este...

8
SEMINARIUM VARADIENSIS Supliment al Revistei Vestitorul Realizat de Seminarul Teologic Greco-Catolic „Sfinţii Vasile, Grigore şi Ioan”, Oradea Anul XIII Numărul 7(93) APRILIE 2017 1 Ființa umană a fost întotdeauna preocupată de problema vieții și a morții, indiferent dacă aceasta a fost abordată de omul simplu, strâns legat de natură și influențat de numeroase superstiții, sau de omul de știință, filozof sau scriitor. Printre izvoarele filozofiei se numără și aceste întrebări existențiale pe care orice om și le pune, mai devreme sau mai târziu: „Care este sensul vieții?”, „De ce trebuie să murim?”, „Ce se în- tâmplă după moarte?” sau „De unde vine moartea?”. Concepția despre moarte este foarte importantă în viața fiecăruia dintre noi, deoarece determină modul în care vom trăi această viață și cum ne vom îndrepta spre inevitabilul sfârșit. Din perspectivă africană, moartea este o tranziție naturală dinspre lumea vizibilă spre lumea invizibilă; spiritul, esența persoanei, nu este distrus o dată cu moartea fizică, ci se mută pentru a trăi într-o lume paralelă. Astfel, între lumea vizibilă și cea invizibilă, există o legătură spi- rituală foarte puternică. Pentru noi, euro-americanii, viața este văzută ca o înșiruire de etape: începe la concepere și se termină cu moartea. Așadar, moartea este cea care marchează sfârșitul vieții. Literal, în mo- mentul când moare, persoana încetează să mai existe. În mod contrar, concepția africană vede moartea ca o etapă integrată, care continuă existența persoanei. Oa- menii nu încetează să existe o dată cu moartea fizică ci trec în lumea spirituală pentru a trăi în comunitatea „morților vii”. Totuși, în concepția lor, moartea nu sosește niciodată din senin. Este trimisă de Dumnezeu sau de către un vraci (șaman). Boala nu este văzută ca un fapt natural ci ca o pedeapsă care provine ca urmare a acțiunii altcuiva. Pentru africani, moartea este se- pararea dintre suflet și trup. Viața de apoi este privită ca o prelungire a vieții prezente. Un prunc care moa- re, n-a realizat nimic important în lumea acesta și va avea o viață de apoi neînsemnată, pe lumea cealaltă. Un sclav va fi sclav și pe lumea cealaltă. În schimb, oamenii liberi, mai cu seamă liderii, vor avea o mare putere și pe lumea cealaltă. După caracterul moral pe care l-au avut pe acest tărâm, vor fi binefăcători sau răufăcători, iar în cazul din urmă, cei vii vor avea mo- tive să se teamă. Copiii și sclavii sunt îngropați fără mare ceremo- nie și uneori chiar în ziua în care au murit. Dimpotrivă, cei respectați din pricina vârstei lor sau șefii, primesc mari onoruri în caz de deces. Aș putea spune că, pen- tru popoarele din Africa, moartea este evenimentul cel mai important din viață; este foarte important cum treci dincolo. Când cineva moare, toată lumea din sat se adună la înmormântare și participă cu daruri sau chiar bani, pentru a ajuta familia celui care a murit. Dacă nu poți participa la înmormântare, fiind departe, va trebui să-ți aduci da- rul în momentul când te întorci în sat. Dacă nu vei face asta, există riscul, ca în momentul când moartea sosește și pe tărâmul tău, să nu poți fi îngropat în satul de origine, ceea ce, pentru ei, este o adevărată trage- die. Un fapt interesant, în Coasta de Fildeș, este că autoritățile au decretat o singură zi în care se pot face înmormântări: sâmbăta. Fr. Florin BODE Vicerector AFRICA – O ALTĂ LUME (VII) Moartea – bucurie sau tristețe? „Venim în brațele oamenilor; ne ducem în brațele oamenilor.” (Proverb african) (continuare în pag. 2)

Upload: others

Post on 08-Feb-2020

8 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Supliment al Revistei Vestitorul SEMINARIUM Anul XIII ... · în continuare familia. Dacă este tratat cu respectul cuvenit și dacă i se aduc frecvent ofrande, strămoșul, care

SEMINARIUMVARADIENSIS

Supliment al Revistei Vestitorul

Realizat de Seminarul Teologic Greco-Catolic „Sfinţii Vasile, Grigore şi Ioan”, Oradea

A n u l X I I IN u m ă r u l

7(93)A P R I L I E

2 0 1 7

1

Ființaumanăafostîntotdeaunapreocupatădeproblemavieții șiamorții, indiferentdacăaceastaafost abordatădeomul simplu, strâns legatdenaturășiinfluențatdenumeroasesuperstiții,saudeomuldeștiință,filozofsauscriitor.Printreizvoarelefilozofieisenumărășiacesteîntrebăriexistențialepecareoriceomșilepune,maidevremesaumaitârziu:„Careestesensulvieții?”,„Decetrebuiesămurim?”,„Ceseîn-tâmplădupămoarte?”sau„Deundevinemoartea?”.Concepția despre moarte este foarte importantă înviațafiecăruiadintrenoi,deoarecedeterminămodulîncarevomtrăiaceastăviațășicumnevomîndreptaspreinevitabilulsfârșit. Din perspectivăafricană, moartea este otranziție naturală dinsprelumea vizibilă spre lumeainvizibilă; spiritul, esențapersoanei, nu este distrusodatăcumoarteafizică,cisemutăpentrua trăi într-olume paralelă. Astfel, întrelumeavizibilășiceainvizibilă,existăolegăturăspi-rituală foarteputernică.Pentrunoi, euro-americanii,viața este văzută ca o înșiruire de etape: începe laconcepereșiseterminăcumoartea.Așadar,moarteaesteceacaremarcheazăsfârșitulvieții.Literal,înmo-mentulcândmoare,persoanaînceteazăsămaiexiste.Înmodcontrar,concepțiaafricanăvedemoarteacaoetapăintegrată,carecontinuăexistențapersoanei.Oa-meniinuînceteazăsăexisteodatăcumoarteafizicăcitrecînlumeaspiritualăpentruatrăiîncomunitatea„morțilorvii”. Totuși, în concepția lor, moartea nu soseșteniciodată din senin. Este trimisă de Dumnezeu saudecătreunvraci(șaman).Boalanuestevăzutăcaun

faptnaturalcicaopedeapsăcareprovinecaurmareaacțiuniialtcuiva.Pentruafricani,moarteaestese-parareadintresufletșitrup.Viațadeapoiesteprivităcaoprelungireaviețiiprezente.Unprunccaremoa-re,n-arealizatnimicimportantînlumeaacestașivaaveaoviațădeapoineînsemnată,pelumeacealaltă.Unsclavvafisclavșipelumeacealaltă.Înschimb,oameniiliberi,maicuseamăliderii,voraveaomareputereșipelumeacealaltă.Dupăcaracterulmoralpecarel-auavutpeacesttărâm,vorfibinefăcătorisaurăufăcători,iarîncazuldinurmă,ceiviivoraveamo-

tivesăseteamă.Copiiișisclaviisuntîngropați fărămareceremo-nieșiuneorichiarînziuaîncare au murit. Dimpotrivă,cei respectați din pricinavârstei lor saușefii,primescmarionoruriîncazdedeces.Așputeaspunecă,pen-tru popoarele din Africa,moartea este evenimentulcelmai important din viață;

estefoarteimportantcumtrecidincolo.Cândcinevamoare,toatălumeadinsatseadunălaînmormântareși participă cu daruri sau chiar bani, pentru a ajutafamiliaceluicareamurit.Dacănupoțiparticipa laînmormântare,fiinddeparte,vatrebuisă-țiaducida-rul înmomentul când te întorci în sat.Dacă nu veifaceasta,existăriscul,caînmomentulcândmoarteasoseșteșipetărâmultău,sănupoțifiîngropatînsatuldeorigine,ceeace,pentruei,esteoadevăratătrage-die.Un fapt interesant, înCoasta deFildeș, este căautoritățileaudecretatosingurăziîncaresepotfaceînmormântări:sâmbăta.

Fr. Florin BODE Vicerector

AFRICA – O ALTĂ LUME (VII)Moartea – bucurie sau tristețe?

„Venim în brațele oamenilor; ne ducem în brațele oamenilor.”

(Proverb african)

(continuareînpag.2)

Page 2: Supliment al Revistei Vestitorul SEMINARIUM Anul XIII ... · în continuare familia. Dacă este tratat cu respectul cuvenit și dacă i se aduc frecvent ofrande, strămoșul, care

2 Seminarium Varadiensis

Aceastădecizieafostluatădeoarececeimaimulțilăsauoricefeldeactivitate,chiarșiserviciul,pentru a-și putea conduce, pe ultimul drum, ruda,prietenul sau consăteanul. Pierderile erau notabile,șiastfels-aintrodussâmbătacaunicaziîncaresepotfaceînmormântări.Astfel,dacădefunctuleraopersoană importantă a satului, corpul său ar puteafi păstrat lamorga, special construită pentru acestlucru,chiarșidouă lunipânăafi înhumat, tocmaipentrucalaînmormântareasasăpoatăparticipatoțiceicarel-aucunoscut. Unuldintreprimelelucruricarem-aufrapatdupăceamajunspeacelemeleaguriafostcontrastuldintrefelulîncareeiîșiduceauaceastăexistențăefe-merășicelîncareplecaudinea:întimpceîncasemulțiaveaupământpejos,sauîncelmaibuncaz,unpicdeciment,sicrieleloreraufoartefrumoslucrate.Casele lor erau sărăcăcioase, în schimbmorminte-leerauaproapetoateîmbrăcateîngresieșifaianță.Mareatrecere,cumonumeaLucianBlaga,eraatâtde importantă pentru ei, încât erau foarte atenți lamodulîncareființalorpleacăsprecelălaltmoddeexistență.Așputeaspunecăpentrueimoarteaeraunadevărattovarășdedrum,un„prieten”pecare,mairepedesaumai târziu, trebuiesă-l întâlnească.Noi,europenii,oprivimcumultăreticență,capeundușmancarevinepeneașteptatecasăne răpeascăființeledragisauchiarpenoiînșine;neluptămcueapânăînultimaclipă,fiinduneoricapabilisă trans-formămchiarșifiresculînnefiresc,doarpentrua-imaifuraoclipă.ÎnAfricamoarteaesteprivităaltfel.Cultulstrămoșilorocupăunloccentralînactivitateareligioasăapopoarelorafricane.Înciudafaptuluicăfiecaretrib,clansauchiarfamiliearepropriulritualșipropriilepracticiparticulare,existăoseriedeca-racteristicicomunealeacestuicult. Moartea nu transformă în mod normal orudă în strămoș. Sunt necesare o serie de condițiiși de ritualuri. În general, o persoană fără urmașinupoateajungesăfiestrămoș,deaceeaestefoarteimportantpentruoamenisăaibămulțicopii,pentrucaaceștiasăîipomenească, iarrăposațiisădevinăastfel strămoși. Adeseori, un nou-născut primeștenumeleunuistrămoș,pentrucaacestasăocroteascăîncontinuare familia.Dacăeste tratatcurespectulcuvenitșidacăiseaducfrecventofrande,strămoșul,care „trăiește” de obicei alături de familia sa pen-truaoproteja,poateaducemultebeneficiiprecumsănătate,viațălungă,recoltebogate,darpoatefișiextremdenocivdacăesteuitatsaudacănumaiestevenerat. Nu există cimitire, ca la noi, mormintele

fiind amplasate undeva lamarginea satului, lângădrum,tocmaicaaceastăcomunicaresăfiefacilitată. I-amgăsit,așadar,peceidinCoastadeFildeșcu o concepție „primitivă” (după părerea noastră)înceeacepriveștemoartea.Aceamoarte,însă,nuesteunconceptînfațacăruiaseînchidsaucareîiblochează;nufactotposibilulsăoalungesausăotrimităcâtmaideparte;oîntâlnescfrecventașacăadevenitparteintegrantădinviațalor.Nufugdeeaașacumfugimnoi,încercândprinoricemijloacesăneprelungimviațașisăceremsoarteiîncăunanînplus.Acumulândtotmaimultelucruri,nouăneestegreusănedezlipimdeeleșiastfelvedemmoarteacaundușman,caunhoțcarevinecândteaștepțimaipuținsă-țiiatotceeaceaiacumulatpânăatunci.Eisedespartmaiușordeviață;«fricaestemaimaredecâtpericolulcareaprovocat-o»spuneunproverbde-allor. În cartea sa „Când se încheie jocul, totulse întoarceîncutie”,JohnOrtbergspunecăexistăîn noi o tânjire care nudispare.Egiptenii au con-struit piramidele, grecii puneau o monedă de aursub limba celui decedat, ca acesta să-i poată plătiluntrașului pentru traversarea râului Styx, iarmairecent, când JohnnyCarson, unmare comic ame-rican,afostîntrebatcecuvintedoreștesăisescriepepiatrafunerară,aspus:„Nerevedemîncurând!”.Philip Yancey scrie că până și atitudinea noastrăfațăderealitateamorțiisugereazăfaptulcăamfostcreați pentru cevamaimult.Unul dintre lucrurilecare indicăexistențauneialte lumiesteatitudineanoastrăfațădemortalitate:«Naturatrateazămoar-teacapeunfenomennormal,temelialanțuluitrofic,careestedeoimportanțăcrucială.Numainoi,oa-menii,reacționămlamoarteprinșocșioamplifica-reasituației,cașicumnune-amputeaobișnuicuaceastărealitate.Îmbrăcămcadavreleînhainenoi,leîmbălsămămșileîngropămînsicrieermeticeșiîncavouridebeton,pentruaîncetinidescompunereanaturală.Manifestămunrefuzîndărătnicdeacedaînfațaacesteiexperiențe,careesteceamaiputerni-cădinviață...Într-unmodcareestespecificspecieinoastre,noi,aici,nusuntempedeplinacasă.Caunsimptomalacestuifapt,tânjimdupăcevamaimărețșimaidurabil».AcelașiOrtbergcontinuă:„Într-ozitotulsevaîntoarceîncutie.PoatecăînviațaaceastaaicrezutcăeștiStăpânulTableideJoc.Saupoatecăaijucatrolulunuipion.Darcevomspunecândvasosivremeasăplecăm?Celevomtransmitecelorpecareîilăsămaici:«Nerevedemîncurând!»sau«Astaetot,prieteni!»?”.

(urmaredinpag.1)

„Pentru un creștin, moartea nu înseamnă decât o schimbare a adresei...” (AnneLamott)

Page 3: Supliment al Revistei Vestitorul SEMINARIUM Anul XIII ... · în continuare familia. Dacă este tratat cu respectul cuvenit și dacă i se aduc frecvent ofrande, strămoșul, care

3Seminarium Varadiensis

BucuriaÎnvieriiDomnuluiNostruIsusCris-tos,celebratăînDuminicaSfintelorPaşti,trebuiepre-cedatădemeditareaasuprasuferinţeiSalepeCalvar,depătimireaşimoarteaSapeCruce. IarîntimpceÎlînsoţimînmeditaţiaşirugă-ciuneanoastrăde-alungulvieţiiLuidureroase,sănuuitămcăşinoisuntemprotagoniştiiacelororori,pen-tru că Isus a purtat păcatele noastre ale fiecăruia înparte.AmfostrăscumpăraţidelamoarteaceveşnicăcupreţulSângeluiluiCristos. PătimireaDomnuluitrebuiesăfieotemăfrec-ventăarugăciuniinoastre,maialesînacesteziledinapropiereaMisteruluiCentralalMântuirii.Căcicon-templându-Lbatjocoritşiapoisupuslachinuriledinurmă,chiardacăamaveaoinimătarecapiatra,totvatrebuisăneumilimşisăscoatemtoatătrufiadinnoi.Înmeditaţie,PătimirealuiCristosiesedincadrulrecealistorieisauacelaalconsideraţieipioase,pentruaneapărea în faţa ochilor întoatăcruzimeaei. Astfel putemcontempla pătimirile luiCristosînmeditaţianoas-trăpersonală,cândcitimSfântaEvaghelie,înmis-terelededurerealeSfân-tului Rozariu, în „CaleaCrucii” pe care o facemînaceastăperioadă.Tre-buiesăÎlcontemplămpeIsusînsuferinţăcuochiisufletului, astfel încât săputem simţi infinita Luidurere şi răbdare. Să-Lcontemplămpe Isus înGrădinaMăslinilor, unde Seîncarcăcutoatepăcatele lumii,oferindu-SepentruaplăticuViaţaLuitoatedatoriilenoastre,pentrupăca-telecomiseşipentruaceleacareaveausăfiesăvârşitepânălasfârşitullumii.Domnulnunumaicăadatso-cotealăpentruvinaaltora,ciS-aşifăcutunacunoi,aşacumsefacetrupulcucapul:avrutcavinilenoas-tresăfiealeLui;pentruaceasta,nunumaicăaplătitcuSângeleSău,cişicuruşineadealefisăvârşit. Isus suferă singur înGrădinaMăslinilor; peceitreidiscipolipecareîiluasesă-Lînsoţeascăîigă-seştedormind.Astfel,Elîivedeîntotdeauna,întoa-tesecoleleistoriei,peaceiprieteniaisăidormindînpost,fărăsăiaseamalaapropiereaduşmanului. Trebuie să ne rugămmereu, dar există mo-mente în care este nevoie ca rugăciunea să fie maiintensă.Abandonareaeiar însemnaabandonarea luiCristos.„Decedormiţi?”le-azisdiscipoliloratuncişinouăastăzideasemenea:„Sculaţi-văşirugaţi-vă,casănuintraţiînispită”.Deaceeatrebuiesă-Ispunem

Domnului în rugăciunile şi în meditaţiile noastre:„Dacă vezi cămă apasă somnul, dacă descoperi cădurereamăsperie,numălăsa.Spune-mi,caşiuceni-cilorTăi,căainevoiedemine,deiubireamea.Spu-ne-necăpentruaTeurmaşianutepărăsidinnouînfațaduşmanilorcare-ţidorescmoartea,trebuiesăneînvingemsomnul,pasiunile,comoditateaşiuneoridurerea.” MeditareaasuprapătimiriiluiCristosneadu-cenumeroasefoloase,maialesneajutăsăavemomaimareaversiunepentrupăcat,căci„Elafoststrăpunspentru nelegiuirile noastre, zdrobit pentru fărădele-gilenoastre.”Suferinţele luiCristosneîndeamnăsăocolimpăcatul,săfugimdetotceeacepoateînsem-na lipsit de chef şi lene.Dacă vreodatăDomnul vaîngădui în viaţa noastră boli, dureri sau împotrivirideosebitdegrave,nevorfidemareajutor,precumşialinarecontemplareadurerilorPătimirilorluiCristos.

Elaîndurattoatesuferin-ţelefiziceşimorale,căcia avut de suferit pentruîntreagaomenire. Încontemplaţianoas-tră,săneexaminămcon-ştiinţa şi fidelitatea faţăde exigenţele vocaţieinoastre. Dumnezeu neaşteaptă,înciudapăcate-lor şi greşelilor noastre,într-o rugăciune încre-zătoare şi în confesiune.Acela care înainte depăcat ne-a interzis săpăcătuim, odată ce l-am

comisnuînceteazăsăneaşteptecasănedeaiertareaLui. SănepropunemsăneapropiemmaimultdeSfântaFecioarăînacestezileşisăorugămsăneîn-veţecumsă-Lcontemplămînacesteclipe,cândasu-feritatâtdemultpentrunoi.SfântulTomadeAquinoscria:„PătimirealuiCristosestedeajunsspreaslujidreptîndrumareşimodelîntregiinoastrevieţi.”Într-ozi,învizitălaSfântulBonaventura,SfântulTomaîlîntreabăîncelucrăriagăsitoatâtdebunădoctrinăcarei-a inspiratoperelesale.SezicecăSfântulBo-naventurai-arfiarătatuncrucifix,înnegritdecîtdemulteoriafostsărutat,spunându-i:„Iatăcarteacareîmidicteazaceeacescriu;puţinulpecare-lscriudeaicil-amînvăţat!” Cuochiiaţintiţilacrucifix,sfinţiiauînvăţatsăiubeascăşisăpătimeascăcuadevărat.Lafeltrebu-iesăînvăţămşinoi.Amin!

Pr. Anton RUSAsistent spiritual

CONTEMPLAREA PĂTIMIRII LUI ISUS

Page 4: Supliment al Revistei Vestitorul SEMINARIUM Anul XIII ... · în continuare familia. Dacă este tratat cu respectul cuvenit și dacă i se aduc frecvent ofrande, strămoșul, care

4 Seminarium Varadiensis

„Ziua învierii să ne luminăm popoare ! PaștileDomnului,Paștile!Cădelamoartelaviațășidepepă-mânt la cer,Hristos -Dumnezeu ne-a trecut pe noi, ceice cântămcântaredebiruință”- spuneprimacatavasie aÎnvierii.Într-adevăr,„ZiuaÎnvieriisăneluminămpopoa-re”,căcifărăÎnvierealuiHristos„zadarnicăestecredințanoastră”(1Cor.15,14).ÎnviereaDomnuluișiDumneze-uluișiMântuitoruluinostru,IsusHristosnuestedoarunevenimentistoricpetrecutînurmăcu2000deani;elesteșimisterulcentralalcredințeinoastre.Dintretoatereligii-lepământului,creștinismulestesuperiorprinfaptulcătoțifondatoriireligiilorsuntmorți,doarIsusHristosaînviat.Momentul Învierii și începerea creștinismului a marcatatâtdeprofundistoriaomenirii, încâtchiarșicalendarulcivilesteraportatlamomentulHristos.Carealtăreligiealumiiareunastfeldeaport? OdatăcumoartealuiHristospecruceianașterecaentitateșibiserica.SângeleșiapacursedincoastaMân-tuitorului reprezintăEuharistia,careesteelementulcen-tralșivitalalviețiicreștine:„CelcemănâncătrupulMeuşibeasângeleMeuareviaţăveşnică,şiEuîlvoiînviaînziuaceadeapoi.”(In.6,54).AceastăBisericăsevama-nifestapublicînziuadeRusalii,momentdincareputemvorbicainstituțiedespreBiserică. Momentul Învierii face trecereade lamoarte laviață,delanoaptelazi,delaomulcelvechilaomulcelnou,delaVechiulTestamentlaNoulTestament,motivpen-trucare,înliturghianoastrăbizantină,înSăptămânaMaretimpulcronologicseinverseazășicapătăoaltăconotație,rânduiala Utreniei se face seara iar rânduiala Vecernieidimineața.Aceastătreceredelaomulcelvechi,subjugatde rana păcatului strămoșesc trece la omul cel nou prinevenimentul Învierii, dar se actualizează personal pen-trufiecareprinsacramentulBotezului.NuîntâmplătorînnoapteadeÎnviere,înprimelesecolealecreștinismuluisebotezaucatehumenii,practicăîncăfolosităînBisericala-tină,iarînBisericanoastrăaurămasreminiscențeprecumcântareacareînlocuieștetrisaghionul(Sfânt,Sfânt,Sfânt)și anume, „Câți înHristos v-ați botezat înHristos v-ațiși-mbrăcat, Aliluia.” Botezul este necesar pentru oricecreștindeoareceesteretrăireaÎnvierii.Prinîntreitacufun-dareînapabotezuluimurimîmpreunăcuHristosiarprinîntreitaridicare,înviemîmpreunăcuHristos.Chiardacăprinacestsacramentniseiartăpăcatulstrămoșescșice-lelaltepăcateîncazuladulților,ranapăcatuluistrămoșescrămâne, astfel omul rămâne înclinat spre păcat, singu-racreaturăcarenuaavutaceastă înclinarea fostMaicaDomnului,pentrucăeas-anăscutfărăaceastărană. Paștele creștin este prefigurat în Vechiul Testa-ment. Însuși termenul Paște vine din ebraicul „pesah”.Aceasta eramarea sărbătoare a evreilor care le aminteade ieșireadin robiaEgiptului.DePaște, eimâncaumielfriptcuierburiamarepentrualereaminitideviațaama-rădinEgipt.Paștelesesărbătoreaînfiecareanîncepândcusearazileiajunuluilui14Nisan(ultimaziculunăpli-nă, careurmeazăechinocțiuluideprimăvară).Atunci semâncamielulcuazimă.Elsemâncacumijloculîncins,cuîncălțăminteînpicioareșicutoiagulînmâini.Dinseara

de 15Nisan începea și săptămâna azimilor care dura 7zile.Paștelearămaszidesărbătoareșilacreștini,darcusemnificațiadeziaÎnvieriiDomnului,abiruințeiviețiiasupra morții, a eliberării noastre din robia păcatului.HristosestemielulcareS-ajertfitpentrunoi.Deatuncișipânălaadouavenire,creștiniisevorîmpărtășicuHristoseuharistic. Încreștinism,dataserbăriiPaștilors-ahotărâtlaConciliul IEcumenicdinNiceeadin325.Părinții sino-dalihotărăsccaPaștelesăfiesărbătoritînprimaduminicădupăprimalunăplinădupăechinocțiuldeprimăvară,iarîn cazul în care cade odată cu cel iudaic, data semutăurmătoareasăptămână.Postulmareadurat la începutulcreștinismuluidoar7zile,abiaînanul330hotărându-sesăseextindăla40dezile. În ritulnostrubizantin,perioadapremergătoarePaștilor se numește Triod, perioadă care durează exact10săptămâni.Avem3săptămânipremergătoarePostuluiMarecu4duminici,începândcuDuminicaVameșuluișiaFariseului,urmândDuminicaFiuluiRisipitorșiDumi-nicaLăsatuluisecdecarnesauaÎnfricoșătoareiJudecățișiDuminicaAlungăriiluiAdamdinRai.PostulMarecu-prinde6săptămâni,avândcaduminici:Duminicadreptei-credințe (a ortodoxiei),Duminica luiGrigorie Palamas,Duminica Sfintei Cruci (înjumătățirea Postului), Dumi-nicaSfântului IoanScărarul,DuminicaCuvioaseiMai-ci,MariaEgipteancașiDuminicaFloriilor.UltimaSăp-tămânăaPostuluiestenumităSăptămânaPatimilor sauSăptămânaMare care culminează cu Învierea,momentîncaretimpulliturgicseschimbă.ÎnviereaMântuitoruluiHristosreprezintăpunctulcentralnudoaralcredințeicișialanului liturgic,astfelcădelaacestmomentîncepeși perioada numită a Penticostarului. Această perioadăcuprinde: Duminica Învierii, Duminica Sfântului Toma(Antipasha), Duminica femeilor mironosițe, Duminicaslăbănogului,Duminicafemeiisamaritence,Duminicaor-buluidinnaștere,ÎnălțareaDomnului,DuminicaSfințilorPărințiaiConciliuluiNiceeaI(325),RusaliileșiDumini-catuturorSfinților.FoarteimportantderemarcatestecăînaceastăperioadănuseîngenuncheazăînBiserică(lafelcaînfiecareduminicădepestean), iarușileiconostasu-luirămândeschisesimbolizândprezențaMântuitoruluiînmijloculnostru.SepoateîngenucheadoardupăVecerniaplecăriigenunchilordinziuaPogorâriiSfântuluiSpirit. Sfintele Paști ne fac să percepem rolul nostruîn această lume, demonstrându-ne cât de importanțisuntemînochiiDomnului,careamuritșiaînviatpen-trunoi.Aceastăsărbătoaretrebuiesănefacăsăvedemimportanțanoastră,darșiaaproapeluinostruînochiiluiDumnezeu.Dacăsuntemcapabilisăprivimacestaspect,atuncinunevommaiputeajudecaaproapelepentrucăamînțelegerostulfiecăruia.Domnulsănedeatăriapen-truatrecepesteaceastăSăptămânăaPatimilorcareesteviața pământească și să ne ducă la învierea pe careElne-adăruit-ochiarprinÎnviereaSa.

Claudiu BAIDOC Anul II

ÎNVIEREA - MISTERUL CENTRAL AL CREDINȚEI CRESITNE

Page 5: Supliment al Revistei Vestitorul SEMINARIUM Anul XIII ... · în continuare familia. Dacă este tratat cu respectul cuvenit și dacă i se aduc frecvent ofrande, strămoșul, care

5Seminarium Varadiensis

Exercițiilespiritualealeseminariștilororădenis-audesfășurat,înacestan,înperioada5-8aprilie,înparohiaromano-catolică„ChirilșiMetodiu”dinloca-litatea Șinteu, unde părintele paroh Augustin Albertșimăicuțelene-auprimitșine-augăzduitcubucurie.UrmândomaivechetradițieaBisericiiCatolice,aces-teexercițiispiritualeprepascaleauscopuluneipregă-tirimaiprofundepentrupatimile,moarteașiînviereaMântuitoruluinostruIsusCristos. Celcarene-acălăuzitînmeditațiiafostPărin-teleCristianBarta,decanulFacultățiideTeologieGre-co-Catolică, UniversitateaBabeş-Bolyai -Cluj-Napoca.Acesta,bucurossăseafle înmijloculnostru,și-amanifes-tattottimpuldisponibilitateași deschiderea pentru coloc-vii și discuții.Meditațiile aufost axate pe chemarea luiNatanael, scenă întâlnită înEvanghelia după Ioan. De-alungulmeditațiilor,părinteleCristiana subliniat faptulcăînaintedetoatetrebuiesăfimumanișinecesitateadea eliminavalorile falsedinviațanoastră.PorninddelacuvintelePapeiFrancisc„maibineunateudecâtuncreștinipocrit”,părintelene-ainvitatsăconjugămfru-mos,înviațanoastră,credințacuumanitateadeoarecenu poți fi un preot bun dacă nu ești un om autentic.Săfimoamenidarnu lumești.Preoția trebuieprivităcaofloarealeasă;aleasădeDumnezeupentruanefioferităgratuit.Înfațaacestuidardeosebit,atitudineaceluialestrebuiesăfiedecăințăiarînsufletulluitre-

ÎnSfântaşiMareaJoi,noi,credincioșii,ne-amunitînrugăciunecuarhiereulnostru,PSVirgil,înCa-tedralaGreco-Catolică„SfântulNicolae”dinOradea,pentru a rememora două eveni-mentemântuitoare:Sfântaspălarea picioarelor ucenicilor de cătreDomnulșiÎnvățătorullorșiCinaceadeTaină(Euharistia).

Vecernia,întoatăSăptămâ-naMare,sesăvârşeştedimineața,astăzi fiind celebrată, împreunăcu Liturghia Sfântului Vasile celMare,dePreasfinţitulVirgilBer-cea,împreunăcuunsobordepre-oţişianimatădecorulSeminaru-luiTeologicGreco-Catolic„SfinţiiTreiIerarhi:Vasile,GrigoreşiIoan”dinOradea.

Cașiînaltebiserici,slujba„spălăriipicioarelor”sepracticăînfiecareanșiîncatedrala„SfântulNico-

buiesăexistesimțământulnevrednicieiînfațaacesteichemăriextraordinare. Peparcursulexercițiilorspirituale,seminariștiiauîncercat,fiecaredupăputerilesale,sărespecteSi-lentium-ul Sacrum, pentru a trăimeditațiile câtmaiprofundși,înliniște,fiecaresă-șifrecventezepropriulsuflet.Lafinalulfiecăreizidemeditație,seminariștiiîmpreunăcuformatorii,auurmăritcâteunfilmcute-matică religioasă, acestea amplificând trăirile interi-oarenecesareunuidrumdecăințășideîndreptare. Spovada,rugăciunileșiLiturghiaaufostnelip-

siteînacestezilele,iarcuvântulevangheliei, cât și învățăturileextrase din aceasta, ne-au fostprezentate de Părintele Cristi-anBartacuoprofunzimecarene-aadâncitșimaimultînmis-terulluiDumnezeu.Lasfârșitulexercițiilorspirituale,părintelerectori-aoferitCruceaJubilia-ră, ca semn de recunoștință șiprețuirepentrudisponibilitateapermanentăarătatăînformarea

intelectualășispiritualăaseminariștilororădeni. În încheiere, se cuvine a mulțumi Bunu-luiDumnezeu pentru că ne-a învrednicit să trăim oexperiențăatâtdeprofundăînaintedeînviereaFiuluiSău.MulțumirilenoastreseîndreaptășisprePărinte-leCristianBarta,câtșisprePărinteleparohAugustinAlbert, împreunăcusurorileșicredincioșiicare l-auajutat.

Gabriel PINTEAAnul II

lae” din Oradea și are ca fundament textul biblicdin Evanghelia dupa Ioan, capitolul 13. Transpu-

nând în fapt exemplul lui Isus,careși-aplecatgenunchiiînfaţaapostolilor la Cina cea de Tai-nă, Preasfințitul Virgil Berceaa spălat şi a sărutat picioarele adoisprezece credincioşi și se-minarişti, transmițând astfel unmesajdepaceşiumilinţă.

Semnificaţia acestui gestnuestedoarospălareatrupului,cimai ales o curăţire a sufletu-lui de praful păcatelor. Trăindcu credință profundă Sfintele şi

MântuitoarelePatimialeDomnuluiIsusCristos,săajungemastfel împreunăcuEl lastrălucireaÎnvie-rii!

Redacția

SEMINARIȘTII ORĂDENI ÎN EXERCIȚII

SFÂNTA ŞI MAREA JOI

SPIRITUALE - POSTUL MARE 2017

Page 6: Supliment al Revistei Vestitorul SEMINARIUM Anul XIII ... · în continuare familia. Dacă este tratat cu respectul cuvenit și dacă i se aduc frecvent ofrande, strămoșul, care

6 Seminarium Varadiensis

CRÂMPEIE DE ÎNVIEREÎN ANIVERSĂRILE ANULUI 2017

Foarteadesea,cândseapropiecâteomaresăr-bătoareprecumPaştileoriCrăciunul,miseîntâmplăsăvădpereţeleledesocializaremesajedetipul:„Seapro-piezileîncarevomfiinvadaţicuurăridegenul«Magiasărbătorilorsăfiecutine!»sau„Spirituldesărbătoaresăţiseaştearnăîncasăşiînsuflet!»...”.Acestepostărisuntformedeprotestîmpotrivavorbelorgoale,aurărilorce,de fapt,nuspunnimic,apseudo-poeziei folositădreptcanaldetransmitereauneiurări,cândchiarnuştiiceşicumsăspui.Şiecamadevărat...existăopuzderiedeba-nalitatecarenevineînîntâmpinareînmesajeledesărbă-tori,momentîncare–pentruamaisalvaceva-trebuiepracticatăofocalizareasupraintenţieişinuamodului! Înainte de a cugeta cum sămă exprim atuncicândformulezourare,măîntreb,înacesteziledepraz-nicpascal,înceconstăbinelepecarepotsăîldorescal-tora,atuncicând,dePaşti,leadresezurărilemele?Fărădiscuţie, asocierea la Învierea lui Isus, experimentareaeiînpropriaviaţăşiîntâlnireacuDomnulînviatestecelmaimarebinepecarepotsăîldorescuneipersoane! Cutoateacestea,nucredcătrebuiesăneimagi-nămînvierilepersonalepecareunomlepoateatingeînaceastăviaţă,capeevenimentemistice, supranaturale,aspectuoase şi grandioase.Amfi la unpas de a gândiimposibilul,celpuţinpentruoameniobişnuiţi,aşacumcredcăsunteu.Printr-oprismăfoarteconcretă,reflectezcă,pentrufiecaredintrenoi,omaimicăsaumaimareînviereesteatuncicândînvăţămcevabun,cândneauto-depăşimîntr-oprivinţă,cândnedezvoltămînceva,cândadăugămooarecaretrudităstrălucirecreşteriispontane,biologice,înaintăriiînvârstă,carealtminteriseîntâmplădelasine.Îmiamintescdeuncitatîntâlnitîntr-ocarte:„Nuestenimicnobilînafisuperioruneialtepersoane.Adevăratanobleţeconstăînafisuperiorceluicareaifostînainte”.Aceastaesteînviereapecareodoresctuturorşipecareodorescpentrumine:autodepăşirea,trecereaîntr-o stare către cea desăvârşită, conlucrarea activă şiinteligentăcucapacitateanoastrădeafiperfectibili! Paştile anului 2017 întregesc sensul celor treianiversăripecareleavemanulacesta.Întâi,evorbadeJubileul Seminarului orădean, care prăznuieşte 225 deanidelafondare.Maiapoi,nebucurămdeîmplinireaa240deanidelaînfiinţareaEpiscopieideOradea.Nuînultimul rând, ne lăsămcontaminaţi de jubileul întregiiBiserici,care sărbătoreşte100deanidecândFecioaraMarias-aarătatlaFatima. IstoriaSeminaruluidămărturie tocmaidespreunastfeldeşirdeînvieripersonale- lenteşigraduale.Măgândesccăafostunlucruextraordinarfaptulcăs-adeschis copiilor şi tinerilor români, consideraţi a fi, înTransilvaniasecoluluiXVIII,etniafărădrepturişifărăprivilegii,fărăaccesulspreinstrucţie,spreştiinţascri-sului şi a cititului.Desigur,majoritatea dintre alumniicareaufostajutaţişi formaţi în„SeminarulLeopoldinalTinerimeiRomâne”nuaurezultatniştesavanţi;însă

aceastăinstituţiei-apropulsatînviaţă,i-aajutatsăfiemaimultşimaibunidecâterauiniţial!Sespunecăoriceînceputestemodestşi,deci,nutrebuiesăneimpresio-nezedacăSeminarulacrescutîncet,dezvoltărileşi„în-vierile”alumniloravândcorespondenţă încizelarea şiperfecţionareaInstituţiei.Maiapoi,perioadacomunistăîn careSeminarulLeopoldin a fost transformat în in-ternatpentrutractorişti,areprezentatunsoidemoarteparţială,dupăcare,începânddinanii’90,aveasăurme-zeoaltăreînvierelentă... CevasimilargândescdespresensulEpiscopieideOradea.CealtrostpoateaveaoBiserică,decâtaceladea-iconducepeoamenispreDumnezeu,dea-icreş-teînstaturalorspiritualăşilăuntric-umană?PentrucaSfântulScaunsăînfinţezeoDiecezăsauoEparhie,estenevoiecaunnumărconsistentdepersoanesăseregă-seascăîntr-uncrez,făcândnecesarăexistenţauneiastfeldestructuri.Câtdemulte„învieri”şicreşteripersonalevafi favorizat şicălăuzitEparhiadeOradea!Măgân-desc,spreexemplu,lacontextulprimiloreipaşi,laim-portanţa acestei Episcopii în contracararea pericoluluicalvinizăriişialştergeriiidentităţiinaţionalearomâni-lor!Putemincludeaici toatestructurilede învăţământşideformareculturalăpecareEparhiale-acreatşile-asusţinut.Nuestesimpludecuantificatcâtepersoaneauculesbeneficiispiritualeşiculturaleprinexistenţaaces-teiDieceze. La rândul lor, apariţiile de la Fatima ne vor-bescdespre chemareaoamenilor la înviere, atâtprinevenimentulînsinealarătărilor,câtşiînbeneficiilepecareacesteale-auavutasupralor.Inevitabil,FecioaracareaapărutlaFatimaneducecugândullaÎnvierealuiIsus.Înainteaoricăreiîncercărideaoreprezenta,copiii atrăgeau atenţia că totul laEa era alcătuit dinlumină: trupul Ei, rochia, mantaua şi chiar rozarulce-l purta întremâini.Asemenea lui IsusCel Înviat,faţădecareapostolii se tot întrebau„OareesteEl?”,MaicaDomnuluinuşi-adezvăluitimediatidentitatea,lăsând vizionarii şi localnicii într-o oarecare incerti-tudine, ce îi făceadoar săbănuiascăcineanumeera„Doamna mai strălucitoare decât soarele”. Fecioaras-aarătatlaFatimacutrupulEiglorificat,precumeraşi corpulMântuitorului începând din a treia zi dupărăstignire,tocmaipentruanearătamodulîncare,larândulnostru,putemdeveni.Întregscopulapariţiilorşi,îndeosebi,mesajuldatlaFatima,estepentruaarătaoamenilorcaleadeurmatînvedereaînvierii. Cu adevărat au trăit diferite învieri cei treipăstoraşicareauavutpartedevedereaFecioarei!Mi-cuţaIacinta,care,înaintedeapariţii,erasupărăcioasăşiaveaatitudinipuţinaltruiste,adevenitîndurătoareşigeneroasă.

Pr. Cristian SABĂUAsistent spritual

(continuareînpag.7)

Page 7: Supliment al Revistei Vestitorul SEMINARIUM Anul XIII ... · în continuare familia. Dacă este tratat cu respectul cuvenit și dacă i se aduc frecvent ofrande, strămoșul, care

7Seminarium Varadiensis

LainvitaţiapărinteluiŞtefanMadarasi,parohulde laBiserica „NaştereaMaiciiDomnului” dinHaieu- Băile 1Mai, seminariştii orădeni au făcut o vizită,animândSfântaLiturghieaSfântuluiVasileCelMare,duminică2aprilie2017,înparohiapecare,cuonoare,opăstoreşte. În omilia pe care a ținut-o în cadrul SfinteiLiturghii, părintele rector a transmis bucuria de a ce-lebraSfântaTaină înduminicaaV-adinPostulMarealături de comunitate:De-a lungul istoriei Dumnezeuapromismântuirea;IsusCristosestefidelpromisiuni-lor pe care Dumnezeu Tatălle-a făcut în repetate rândurioamenilor şi anume acelea dea ne salva. Este foarte impor-tantsăgăsimrăspunsullaceledouă întrebări:„cevreaDum-nezeu de la noi?” și „ce vremnoide laDumnezeu?”Elvreaca noi să avem viață și să otrăimdin plin.Uneori, noi, înrugăciunilenoastreceremdelaDumnezeu gloria deșartă, iarIsusnerăspundeprecumcelordoiucenici:„Nuştiţicecereți!”.GloriaisecuvinedoarluiDumnezeu.Penoi,înschimb,Isusneînvațăunaltmoddeviață. Isusne învațăumilința.Elestemodelulsupremdeumilințăiarpentrunoi,aceastadevineizvo-rultuturorfaptelorbuneșialiubiriinecondiționatefațădeDumnezeuși fațădeaproapele. Isusnedăceamaifrumoasădefinițiedespresine:„FiulOmuluinuavenitsă i se slujească, ci a venit caEl să slujească şi să îşideaviaţapreţderăscumpărarepentrupăcatelenoastre.Umilințaeste,așadar,virtuteaprincareputemînvingeslavadeșartă. LaSfântaLiturghie aparticipat șiungrupdetineridinmaimulteparohiialeEparhieideOradea.

Aceștiaerauadunațiîmpreunăpentruuncursdeani-matoriorganizatdeASTRUOradea.Lafinalulomilieipărintelei-aîndemnatsădeaviaţăînparohiiledincareprovin. I-a îndemnat,dealtfel,pe toțiceiprezenți, sădăruiascășicelorlalțidinviațapecareauprimit-odelaDumnezeu. Alăturidepărintelerectorşidepărinteleparoh,aufostprezenţişipărințiispiritualiaiSeminarului,Pr.AntonRusșiPr.CristianSabău,darșifostulparohalcomunității, Pr. Vasile Pâncotan. Din partea BirouluiPastoralpentrulaiciaparticipatPr.MariusObreja,cași

însoțitoralgrupuluidetineri.AfostprezentșiPr.ClaudiuArde-leandelaRadioMaria. La finalul Sfintei Liturghii,vorbindu-le despre Jubileul ani-versar al celor 225 de ani de lafondarea Seminarului orădean,în numele întregii comunităţi,părintele rector i-a oferit părin-teluiparohomedalieaniversară,casemnalacesteivizite.Dease-menea, ca semn de mulţumirepentruactivitateasapastoralăși

maialespentrusprijinuloferitseminariștilorcândafostasistentspiritual,părinteluiVasilePâncotani-aoferitîndarocrucepectoralăjubiliară. Asigurându-ipetoţicredincioşiiderugăciunilenoastre,aceştiaau fost rugaţi, la rândul lor, sănepo-meneascăînrugăciunişi,maiales,săseroagepentruvocaţiilaviaţaconsacrată:preoţieşicălugărie. DorimsămulţumimpentruinvitaţiepărinteluiŞtefanMadarasi,familieidânsuluişituturorcelorcareau contribuit la acest eveniment. Le dorim pastoraţieplinădepaceşibinecuvântaredelaDomnul!

Mihai MICLĂUŞAnul II

VIZITĂ PASTORALĂ ÎN PAROHIA HAIEU – BĂILE 1 MAI

Dinştrengărel,Franciscs-atransformatîntr-unbăiatprofund,cuminte,empaticşirugător.De-alungullunilor pline de amărăciuni şi suferinţe,Lucia a învă-ţatsă-şistăpâneascăşisăîşimodelezecaracterulaprig,să îşi dezvolte capacităţile de a purta de grijă celormaimici şi să fie înţeleaptă şi puternică înmărturisi-reaadevărului.Întoţiceitreis-adezvoltatoaptitudinede vedere spirituală neobişnuit de fină şi de profundăpentruvârstalor.Labeatificareacelordoimaimici,s-asubliniatcăeiauajunslagloriaaltarelornupentrucăauvăzut-opeMaicaCerească,cipentrumodulîncareauştiutsătrăiascăşisătranspunăînpropriilelorvieţicuvinteleMariei.Altfelspus,aufostproclamaţifericiţipentrufelulîncareaureuşitsă“învieze”! La învieri similare suntem chemaţi şi noi, ceicare nu avem privilegiul vederii Sfintei Fecioare... În

lume, Fatima a dezvoltat o amplămişcare spirituală,care, prin rugăciune, prin trăirea spirituală a vieţii,prin reamintirea valorilor Evangheliei, a adusmultoroamenifermenţidetrezire. Într-oepocăacomodităţii,aapatieişiavaloriidateformeiexterioare,apariţiileşimesajuldelaFati-ma,precumşiamintireafondăriiuneiEparhiişiauneiinstituţiideeducaţieşideşlefuireumană,suntimbol-duri de a crede cu adevărat în salturile de bine şi înîmbunătăţirilepecare lepoateaveaoricefiinţăuma-nă.Aducându-ne aminte în fiecare an de Învierea luiIsus,sărbătoareaPaştilornecheamălaînvierilenoastrepersonale,maimicisaumaimari,maivizibileorimaiascunse. Iată aşadar învierile pe care vi le doresc înacestPraznicşiînfiecarezi!

(urmaredinpag.6)

Page 8: Supliment al Revistei Vestitorul SEMINARIUM Anul XIII ... · în continuare familia. Dacă este tratat cu respectul cuvenit și dacă i se aduc frecvent ofrande, strămoșul, care

8 Seminarium Varadiensis

COLECTIVUL DE REDACŢIECoordonator: Pr. Anton CIOBARedactor: Viorel BĂDICEANU

Tehnoredactor: Paul MĂRINCEANDin redacție: Fr. Florin BODE, Pr. Anton RUS, Pr. Cristian SABĂU, Cristi NEAGOE

ADRESA REDACŢIEISeminarul Teologic Greco-Catolic,

Parcul Traian, 20, Oradea, Bihor, România.E-mail: [email protected]

www.seminaroradea.ro

Poporulcreştinalcelordouămaritradi-ţii, latinășibizantină,pe totparcursulPostuluiMare,s-astrăduitsăaibăînfaţaochilorimagi-nea luiCristos.Toţicreştiniiortodocşi,catolicişi protestanţi care au la bază credinţa într-unsingur Dumnezeu, Tată iubitor,milostiv şi ier-tător,carecredînnouaalianţăşiînCristosrea-lizatorulreconcilieriidintreomulpăcătosşidi-vinitateaofensată,autrăittimpulPostuluiMareînmodconştient,pregătindu-sepentrumareaşisfântasărbătoareaÎnvieriiDomnului.Rugăciu-nea,postul,milostenia, faptelebune,meditareasuferinţelorluiCristos,străduinţadeaevitapă-catul au constituit preocupareaprincipală a ce-lorcareaudoritşidorescsăaibepartedebucuriapascalămeritată, adusă şi împărtă-şită de Cristos tuturor celorcare is-aualăturatşivoiescsădevinăpărtaşiairoadelormântuirii. Săptămâna Sfântă apătimirii Domnului a inten-sificat străduinţaBisericiideacentraliza şi fo-caliza atenţia noastră asupra ultimelor zile pă-mânteşti ale lui Cristos suferind, care de bunăvoieşiconştientamersînîntâmpinareamorţii,ştiindcăacestaestepreţulmântuiriinoastreşicănumaiaşanoiputemdevenidinnoufiiaiTatăluişimoştenitori ai cerului. Instituirea tainei sfin-teiPreoţiişiasacramentuluiEuharistieicasemnperpetuualiubiriiluiCristoscarevreasărămâ-nămereucunoi,auprecedatmomenteletragiceale groaznicei pătimiri însângerate pe drumulCalvaruluişiamorţiiîmbrăcateîncruzimeadenedescrisdepecruce. Însă nuCalvarul şi numoartea trebuiausă pecetluiască drumul lui Cristos. „Nu-l vei

lăsapesfântul tăusăvadăputrezirea”,nespu-nepsalmistul.DacăamparticipatcucredinţăşidurereîntimpulPostuluiMarelaCaleaCrucii,meditândpătimireaDomnului,aceastane-aim-presionat şi, desigur, ne-a conştientizat că noiam fost cauza tuturor suferinţelor lui Cristos;darceimaimulţidintrenoiamluatparteşilali-turghiaplinădesemnificaţieanopţiiInvieriişivomcontinuasăparticipămînzileleurmătoarelatoatecelebrărilecarevoravealocînbisericilenoastre. Preasfinţitul Virgil Bercea, episcopulgreco-catolicdeOradea,netransmitetuturorînmesajulpărintescdeSfintelePaștievenimentul

central al acestor zile și anu-mecă:„Cristosaînviat!”.Iaraceastăîncredereoferăsensulfiecărei persoane: ”Cuvinteleacestea, anunţând cu bucurieşicutremurareorevelaţie,nevin ca un ecou din veac, nesuntcunoscuteşifamiliare,nedausensulîntâlniriişialspe-

ranţei,nedefinescînafirmareacredinţeinoastreşidaurostadâncvieţiinoastre,afiecăruiaindi-vidualşiatuturorîmpreună,caumanitate.” Dacă ar fi să parcurgem întregul şir altextelor liturgice propuse în noaptea de Paşticaşiînzileleurmătoare,amputeadescoperiînmultelocuriacestbinomminunatalîntrepătrun-deriiluminiişibucurieidecareaupartetoţiceicare,mântuiţifiinddeCristos,luminaadevăra-tăce lumineazăpe totomulcarevine în lume,selasăpentrutotdeaunaşifărăregretecuprinşi,pătrunşi şi transformaţi de razele strălucitoareceizvorăscdinfiinţasa.Cristosaînviat!

Cristi NEAGOEAnul III

TRĂIND ÎNTRU ÎNVIERE