subiecte tmefs rezolvate 1-20

Upload: dan-alexandru-jecu

Post on 10-Oct-2015

106 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

SUBIECTE TMEFS REZOLVATE

1. OBIECTIVELE EFS : Definiti obiectivele si prezentati obiective cognitive, obiective in plan motivational si afectiv-volitiv.

Nota definitorie a obiectivelor este data de faptul ca ele anticipeaza rezultatul educatiei in termenii comportamentuli,prescriind cum va trebui sa raspunda subiectii dupa parcurgerea unei anumite secvente sau etape de invatare.

Obiective cognitive conduc la cunoaterea i nelegerea tuturor aspectelor asociate exerciiului fizic, efortului, ecoului acestora n planul subiectiv al individului. Acestea sunt: dezvoltarea capacitii de a cunoate propria persoan, mediul ambiant, natural i social dezvoltarea capacitii de a analiza i interpreta elementele de coninut, relaiile care se stabilesc n procesul educaiei fizice dezvoltarea calitilor ateniei, memoriei, aspectelor intuitive ale gndirii, creativitii (motrice), adic generare de informaii variate, pornind de la aceleai date, originalitate producie divergent. Obiective n plan motivaional i afectiv-volitiv rspund necesitii de modelare a intereselor, atitudinilor i valorilor, n vederea creterii capacitii de adaptare. Acestea sunt:

formarea unor convingeri referitoare la rolul exerciiilor fizice n creterea calitii vieii; echilibrarea i reglarea emoional educarea atitudinilor, a convingerilor, a sentimentelor morale (fair-play, respect, colaborare, ntrajutorare, prietenie etc.); educarea emoiilor estetice (date de aprecierea frumuseii micrilor i a esteticii corporale); dezvoltarea capacitii de autoreglare la nivelul comportamentului global (spirit de organizare, curaj, disciplin, perseveren, drzenie etc.). 2. Obiectivele EFS:. Def obiectivele si prezentati ob. subsistemului ed fiz a tinerei generatii si ob. sp adaptat.

Nota definitorie a obiectivelor este dat de faptul c ele anticipeaz rezultatul educaiei n termenii comportamentului, prescriind cum va trebui s rspund subiectul dup parcurgerea unei anumite secvene sau etape de nvare.

Ob educaia fizic a tinerei generaii

Favorizarea proceselor de cretere armonioas i de dezvoltare fizic Prevenirea instalrii i corectarea deficienelor de postur cu caracter global sau segmentar Formarea reflexului de postur corect a corpului, n aciuni statice i dinamice Dezvoltarea calitilor motrice, formarea i perfecionarea deprinderilor i a priceperilor motrice Stimularea interesului a aptitudinilor pentru practicarea diferitelor sporturi Formarea obinuinei de a practica exerciii fizice n mod independent Favorizarea integrrii sociale

Ob sp adaptat Maximizare potentialului biomotric existent Facilitarea exprimarii subiectilor deficienti conf propriilor abilitati si capacitati Realiz unor efecte terapeutice. Adaptarea activit sportive in scop recreativ Realizarea unei noi imagini despre grup sau propria persoana, a unei valorizari superioare a competentelor existente.

3. Obiectivele EFS : definiti obiectivele si prezentati obiectivele ed .fiz. militare ,cele de dezvoltare structural functionala si pe cele ale sp pt toti

Nota definitorie a obiectivelor este dat de faptul c ele anticipeaz rezultatul educaiei n termenii comportamentului, prescriind cum va trebui s rspund subiectul dup parcurgerea unei anumite secvene sau etape de nvare.

Ob educaia fizic militar Creterea potenialului fizic i psihic, n concordan cu cerinele diverselor arme Educarea unor trsturi morale - spirit de lupt, tenacitate, curaj, rezisten la frustrare etc.

Obiective de dezvoltare structural-funcional a organismului - se refer la: armonia ntre indicii somatici i funcionali; armonia i proporionalitatea n interiorul fiecrei categorii de indici; meninerea unui tonus muscular optim dezvoltarea lateralitii i a armoniei laterale; formarea i meninerea unei atitudini corporale corecte; prevenirea i corectarea deficienelor posturale i fizice; combaterea excesului ponderal i a obezitii.

Ob sp pt toti Activitatea propusa initial poate cade pe un plan secundar, ob principal al sp fiind acela de a-l motiva pe indivit si de a-i crea nevoia de miscare, de competitie care eventual sa il orienteze spre alte activit mai utile sau mai complementare. Particip trb sa fie continua pt a obtine efectele asteptate Trb respectate anumite priorit, legate de caracteristicile de varsta, sex, capacitati: la copii sp regleaza cresterea corporala si asigura dezvolt marilor fctii biologice, la elevi si studenti asigura dezvolt optima a org, o buna conditie fizica, combate stresul si favoriz socializarea, la adulti si chiar varstnici, incetineste alterarea psihica si fizica. 4. OBIECTIVELE EFS : Definiti obiectivele si prezentati obiectivele generale si obiectivele sp de performanta

Nota definitorie a obiectivelor este data de faptul ca ele anticipeaza rezultatul educatiei in termenii comportamentuli,prescriind cum va trebui sa raspunda subiectii dupa parcurgerea unei anumite secvente sau etape de invatare.

Obiective generale evideniaz esena educaiei fizice, dimensiunile comune ale subsistemelor ei. meninerea unei stri optime de sntate; favorizarea dezvoltrii fizice armonioase; dezvoltarea capacitii motrice generale, adic educarea calitilor motrice de baz i formarea unui sistem de deprinderi i priceperi motrice de baz, utilitar-aplicative i specifice unor ramuri de sport; formarea capacitii de practicare sistematic i independent a exerciiilor fizice; dezvoltarea armonioas a personalitii. Obiectivele sp de perform competitie severa si permanenta pt desemnarea campionului antrenament riguros care necesita mai multe ore pe zi si care de cele mai multe ori presup o munca de mare intensit eliminarea celor mai putini puternici, competitiile fiind rezervate din ce in ce mai mult unei elite sportive obiectivul major este de victorie asupra altora, ceea ce determina uneori folosirea unor mijloace neregulamentare5.Obiectivele EFS: Definiti obiectivele si prezentati obiectivele ed fiz profesionale si obiectivele sp adaptat.

Nota definitorie a obiectivelor este dat de faptul c ele anticipeaz rezultatul educaiei n termenii comportamentului, prescriind cum va trebui s rspund subiectul dup parcurgerea unei anumite secvene sau etape de nvare.

Ob educaia fizic profesional Optimizarea capacitii motrice n scopul creterii randamentului n activitile profesionale Prevenirea influenelor negative ale diferitelor sectoare de munc asupra atitudinilor corporale i corectarea deficienelor fizice Compensarea eforturilor fizice i psihice intense sau unilaterale

Ob sp adaptat Maximizare potentialului biomotric existent Facilitarea exprimarii subiectilor deficienti conf propriilor abilitati si capacitati Realiz unor efecte terapeutice. Adaptarea activit sportive in scop recreativ Realizarea unei noi imagini despre grup sau propria persoana, a unei valorizari superioare a competentelor existente.

6.Obiectivele EFS : Definiti obiectivele si prezentati obiectivele de dezvoltare structural-functionala a organismului, obiectivele in plan motric si obiectivele psihomotorii.

Nota definitorie a obiectivelor este dat de faptul c ele anticipeaz rezultatul educaiei n termenii comportamentului, prescriind cum va trebui s rspund subiectul dup parcurgerea unei anumite secvene sau etape de nvare.

Obiective de dezvoltare structural-funcional a organismului - se refer la: armonia ntre indicii somatici i funcionali; armonia i proporionalitatea n interiorul fiecrei categorii de indici; meninerea unui tonus muscular optim dezvoltarea lateralitii i a armoniei laterale; formarea i meninerea unei atitudini corporale corecte; prevenirea i corectarea deficienelor posturale i fizice; combaterea excesului ponderal i a obezitii.

Obiective n plan motric: dezvoltarea componentelor fitness-ului (rezisten cardiovascular, rezisten muscular, for, mobilitate suplee, compoziie corporal); dezvoltarea componentelor fitness-ului motor (echilibru, coordonare segmentar, agilitate, putere, timp de reacie, vitez); formarea unui sistem de deprinderi i priceperi motrice de baz, utilitar-aplicative i specific unor ramuri i probe sportive; mbuntirea capacitii de efort, prin stimularea marilor funcii.

Obiective psihomotorii - dup V. Horghidan, acestea sunt: dezvoltarea schemei corporale n dou direcii: ca reper n reglarea micrilor i ca nucleu al imaginii de sine; dezvoltarea coordonrilor senzori-motorii normale; dezvoltarea echilibrului static i dinamic; realizarea unor reechilibrri n perioada pubertar; formarea coordonatelor de timp ale micrii (ritm, tempou, durat, elemente ce confer eficiena micrii); dezvoltarea lateralitii i a armoniei laterale; formarea reprezentrilor ideomotorii i a capacitii de a opera cu ele; educarea capacitii de relaxare general i selectiv; dezvoltarea capacitii de difereniere kinestezic.

7 .Educatia fizica. Conceptia despre ed fiz si definitii ale conceptului de ed fiz.Concepia despre educaia fizic reprezint valorificarea conceptului de educaie fizic, prin aplicarea lui la condiiile concrete ale anumitor societi. n Romnia, expresia acestei concepii se materializeaz n Legea educaiei fizice i sportului. Educatia fizica este o component a educaiei generale, realizat n cadrul unui proces instructiv-educativ sau n mod independent, n vederea dezvoltrii armonioase a personalitii i a creterii calitii vieii. Educaia fizic cuprinde un complex de stimuli care influeneaz procesele de dezvoltare somato-funcional i psihic. Educaia fizic este practic i teoretic, reunind un ansamblu de idei, norme i reguli structurate ntr-o concepie unitar de organizare i aplicare la diferite categorii de subieci. Educatia fizica este un proces deliberat construit si dirijat in vederea perfectionarii dezvoltarii fizice,a capacitatii motrice,in concordanta cu particularitatile de varsta ,sex,cu cerintele de integrare sociala a tinerilor si cu mentinerea conditiei fizice. Educatia fizica este un tip de activitate motrica,constituita din actiuni motrice sistematizate conform unor criterii specifice subiectilor pentru care este proiectata si programata. Educatia fizica se constituie ca un ansamblu de forme de organizare ce valorifica sistematic exercitiile fizice,in scopul realizarii obiectivelor specifice.

8.Functiile efs. Def functiile si prezentati functia de optimizare a potentialului biologic si fc. culturala Conceptul de funcie a fost definit drept o coresponden ntre dou clase de fenomene, un ansamblu coordonat de operaii efectuate n vederea atingerii unor obiective.[footnoteRef:2] Funcia este esena unei activiti, este o realitate ce caracterizeaz msura orientrii acesteia n vederea atingerii scopului. [2: ]

. Funcia de optimizare a potenialului biologicAceast funcie reprezint punctul de plecare al influenelor exercitate prin exerciii fizice asupra organismului uman. Omul este o fiin biologic, ale crei componente structural-funcionale (sfer somatic, marile funcii, rezerve energetice, resurse psihice) sunt, n mod general i specific, influenate prin educaie fizic i sport. Un bun potenial biologic condiioneaz i o stare optim de sntate, ntreinut permanent prin practicarea exerciiilor fizice.Funcia culturalDomeniul educaiei fizice i sportului definete un univers al creaiilor umane de natur moral, estetic, intelectual, care i gsesc locul cuvenit n ansamblul general al valorilor. Ca acte de creaie valoric, deci ca acte de cultur, educaia fizic i sportul reprezint factori educaionali ce marcheaz existena individului la un moment dat sau n mod continuu, pe parcursul ontogenezei. Funcia cultural se exprim i prin momentele de sublim pe care le relev marile spectacole sportive, de exemplu festivitile de deschidere i de nchidere a Jocurilor Olimpice, care exprim o intensitate emoional greu de egalat. Se poate aprecia c dezvoltarea culturii universale s-a realizat i prin mbogirea culturii fizice (specific activitilor de educaie fizic i sport), care presupune un ansamblu de idei, convingeri, obiceiuri, instituii, discipline tiinifice, tehnologii, opere artistice etc. Toate aceste elemente creeaz legtura intrinsec ntre sport i cultur, realiznd un limbaj comun care unete diferitele arii geografice, sociale, religioase etc.

9. FUNCTIILE EFS : Definiti functiile si analizati functia de perfectionare a capacitatii motrice si functia psihosociala.

Conceptul de funcie a fost definit drept o coresponden ntre dou clase de fenomene, un ansamblu coordonat de operaii efectuate n vederea atingerii unor obiective.[footnoteRef:3] Funcia este esena unei activiti, este o realitate ce caracterizeaz msura orientrii acesteia n vederea atingerii scopului. [3: ]

Funcia de perfecionare a capacitii motrice Motricitatea este elementul central pentru temele viznd coninutul instructiv al unei programe de educaie fizic. Aceast activitate contribuie esenial la dezvoltarea motric, influennd conduita subiectului, n procesul de integrare a acestuia n mediu. Deprinderile motrice sunt consolidate i rafinate pn la punctul n care subiectul opereaz cu ele cu uurin, n mod eficient, n orice condiii ambientale. Nivelul fitness-ului condiioneaz ansamblul abilitilor i motivaia subiectului de a se desfura liber, n orice tip de activitate, posibilitatea lui de a realiza zilnic sarcini motrice variate, fr a resimi oboseala, posesia unor ample rezerve energetice n scopuri recreative sau pentru nevoi neprevzute. Toate acestea constituie note definitorii pentru starea de bine fizic, motric i psihic pe care o implic fitness-ul.

Funcia psiho-social Prin intermediul micrii, inclus ntr-o activitate planificat i organizat, se obin modificri progresive n capacitatea subiecilor de a analiza situaii, de a rezolva probleme, de a lua decizii i de a aciona. Se stimuleaz, astfel, activitatea intelectual (gndirea, atenia, memoria, imaginaia, creativitatea), cea care este responsabil de dobndirea de ctre subieci a cunotinelor despre deprinderi (cum ar trebui s se mite corpul), despre activiti (n ce context poate s se mite corpul, care sunt regulile de desfurare a acestor activiti), despre micare (cum poate s se mite corpul), despre fitness (cum funcioneaz corpul uman). Dorina de afiliere la grup este unul dintre motivele pentru care oamenii, n general, i copiii, n special, particip la activiti motrice cu caracter recreativ sau competiional. n acelai timp, nevoia de apartenen la un grup l oblig pe individ s respecte normele de comportament, valorile pe care acesta le promoveaz, i s aib atitudine de acceptare a celuilalt. n acest fel se realizeaz procesul de socializare, deosebit de important pentru c are ca rezultat dobndirea de ctre individ a competenei sociale.

10.FUNCTIILE EFS :def functiile si prezentati functia economica.Conceptul de funcie a fost definit drept o coresponden ntre dou clase de fenomene, un ansamblu coordonat de operaii efectuate n vederea atingerii unor obiective. Funcia este esena unei activiti, este o realitate ce caracterizeaz msura orientrii acesteia n vederea atingerii scopului.

Funcia economicn orice activitate social, deci i n educaie fizic i sport, apare problema eficienei activitii derulate n contextul specific fiecreia. Eficiena poate fi apreciat prin prisma efectelor pe care le au aceste activiti la nivel biologic, psiho-social, cultural, deci prin raportul dintre investiia realizat i efectul obinut. Cele dou forme de activitate fizic analizate pot fi considerate ca aparinnd ariei produciei de servicii, n ipostaza lor de furnizor al serviciului numit educaie (fizic, prin micare). n aceste condiii, se consider c, n domeniul educaiei fizice i sportului, se poate vorbi despre trei tipuri de clieni: primari care beneficiaz direct de efectele practicrii exerciiilor fizice; secundari prini, sponsori, administraii locale; teriari societatea. Activitile educative i cheltuielile pe care le presupun justific aplicarea principiilor majore ale raionalitii economice. i n faa specialitilor din domeniu se pune problema evitrii risipei de timp, de bani, de competen. Educaia fizic i sportul au, din punct de vedere economic, un impact comun asupra societii, dar i numeroase influene specifice.Practicarea exerciiilor fizice, prin funcia lor biologic, contribuie la meninerea i ntrirea strii de sntate, fapt care se repercuteaz favorabil asupra bugetului fiecrei familii, dar i asupra societii, n general.

11. SPORTUL : Def conceptul de sport si prezentati caracteristicile acestuia.

Conceptul de sport Sportul, acest fenomen al lumii moderne, este considerat: experien individual i instituie, loisir i specializare de nalt nivel competiional, expresie spontan i tehnic elaborat, practic educativ i spectacol, joc i munc, exerciiu corporal i conduit psihic. Sportul este o activitate de intrecere constituita dintr-un ansamblu de actiuni motrice,diferentiate pe ramuri de sport prin care se cauta perfectionarea posibilitatilor morfo-functionale si psihice,concretizate in performante ca :recordul,depasirea proprie si depasirea individului. Sportul reuneste toate formele de activitate fizica menite,printr-o participare organizata sau nu,sa exprime sau sa amelioreze conditia fizica si confortul spiritual, sa stabileasca relatii sociale sau sa conduca la obtinerea de rezultate in competitii de orice nivel. Caracteristicile sportului: activitatea motric trebuie s stea la baza practicrii oricrei ramuri sportive; trebuie s asigure un coninut cu semnificaii proprii, avnd n vedere c, n principiu, aciunea sportiv este neproductiv, nefiind subordonat nemijlocit necesitilor existeniale; performana se obine printr-un efort sistematic, fiind recunoscut pe baza unor criterii de calitate, care trebuie respectate sau care pot fi depite; are anumite valori morale, n virtutea respectrii unor principii etice, ca: fair-play-ul, egalitatea anselor etc; ofer experiene de via deosebite, care includ riscul, tensiunea, autocontrolul, organizarea i elegana micrii.

12. Sportul : Def. conceptul de sport si prezentati clasificarea sporturilor dupa cel putin 5 criteriiConceptul de sport Sportul, acest fenomen al lumii moderne, este considerat: experien individual i instituie, loisir i specializare de nalt nivel competiional, expresie spontan i tehnic elaborat, practic educativ i spectacol, joc i munc, exerciiu corporal i conduit psihic. Sportul este o activitate de intrecere constituita dintr-un ansamblu de actiuni motrice,diferentiate pe ramuri de sport prin care se cauta perfectionarea posibilitatilor morfo-functionale si psihice,concretizate in performante ca :recordul,depasirea proprie si depasirea individului. Sportul reuneste toate formele de activitate fizica menite,printr-o participare organizata sau nu,sa exprime sau sa amelioreze conditia fizica si confortul spiritual, sa stabileasca relatii sociale sau sa conduca la obtinerea de rezultate in competitii de orice nivel.

Clasificarea sporturilor: Dpdv pedagogic si psihologic: jocurile copiilor, sporturi colective, sp individuale, sp de lupta Dupa nr de competitori: sp individuale si in cuplu Dupa obiective: sp de perf, pt toti si adaptat Dupa calitatile motrice implicate: sp care solicita viteza, rezist, capacit coord, forta, etc Dupa structura: sp ciclice, aciclice si combinate Dupa actiunea tactica din competitii: individuale, in doi, si pe echipe Dupa contactul intre competitori: sp cu contact direct, fara contact direct In fct de caracteristicile efortului: sp anaerobe, aerobe si mixte

13.Analizati subsistemele sportului Sportul pt toti poate fi definit ca forma a sportului care, in general, nu are caracter competitional, fiind practicat atat in cadrul cluburilor cat si in forme neorganizate. Sp pt toti este accesibil tuturor membrilor societatii, indiferent de varsta, sex si aptitudini motrice. Include activitati numeroase si variate, unele sporturi recomandate doar indivizilor bine dotati fizic si bine antrenati dar si unele care pot fi practicate toata viata si in plus deschid noi campuri de activitate cum ar fi alergarea, calaria, inotul, ciclismul, schiul si altele. In efectuarea sportului pt toti trebuie respectate anumite prioritati legate de caracteristicile de varsta, sex, capacitati: a) la copii sportul regleaza cresterea corporala si dezvoltarea marilor functii biologice. b) la elevi si studenti asigura dezvoltarea optima a organismului, o buna conditie fizica si combate stresul. c) la adulti si varstnici incetineste imbatranirea psihica si fizica. Sp pt toti isi are originea in sportul scolar si universitar, organizat de asa maniera incat permite participarea tuturor indivizilor, eliberati de tentinta de a castiga cu orice pret. Sportul adaptat costituie o ramura a sportului care utilizeaza structuri motrice, reguli specifice, conditii materiale si organizatorice modificate si adecvate cerintelor proprii diferitelor tipuri de deficiente. Obiectivele acestuia sunt facilitarea exprimarii subiectilor deficienti conform propriilor abilitati si capacitati si realizarea unor efecte terapeutice. Formele de organizare a sp adaptat sunt 1. Activitati sportive care nu se deosebesc de ramurile si probele sportive cunoscute, de ex un atlet cu retard mintal participa la probele de 100m. 2. Activitati sportive care pastreaza structura si regulile obisnuite dar care beneficiaza de conditii speciale, de ex un nevazator in o competitie de bowling beneficiaza de delimitarea culoarului de lansare. 3. Activit sportive la care participa si competitori normali si competiori cu deficiente care au unele facilitati, de ex la o competitie de tenis au voie sa loveasca mingea dupa ce atinge de 2 ori solul. 4. Activit la care participa ambele tipuri de competitori dar toti se adapteaza unei versiuni modificate, de ex la un meci de baschet toti competitorii sunt in carucioare cu rotile. In sp adaptat sunt utilizate urmatoarele tipuri de programe: programe de recuperare, programe adaptate si programe de dezvoltare. Sportul de performanta cuprinde toate formele de activitati cu caracter competitional care reclama din parte individului o capacitate motrica deosebita si aptitudini pt obtinerea de rezultate care depasesc cu mult media. Sp de perf este caracterizat prin competitie severa si permanenta pt dsemnarea campionului, antrenament riguros care necesita multe ore pe zi, eliminarea celor mai putini puternici iar obiectivul principal ar fi de a dobandi o victorie asupra altora. Aceste caracteristici ale sp de perf au determinat impartirea acestuia in 2 categorii : sp de perf si inalta perf practicare de amatori si sp profesionist practicat de persoane care imbratiseaza aceasta profesie.

14.Relatia ideal-scop-obiective-finalitate-competenta.:Def. termenii , prezentati finalitatile si relatia dintre termeni

Idealul educaiei fizice i sportului este proiecia solicitat de societate, pentru aceste activiti, n viitorul apropiat i n cel ndeprtat, privind contribuia lor la determinarea modului de via prefigurat, sistemul de prioriti propus i ce anume este cu adevrat important pentru individ. Idealul educaiei fizice, ca imagine model, ca expresie a perfeciunii umane, desemneaz cum trebuie s arate, dar mai ales ce trebuie s tie s fac subiectul educat fizic i motric, capabil s se integreze cu succes n societate.

Scopul educaiei fizice definete linia general care orienteaz aciunile de formare i dezvoltare a personalitii subiecilor, proiectate de ideal. El servete ca ghid n selectarea obiectivelor generale i specifice, viznd finalitatea aciunii educaionale.

Nota definitorie a obiectivelor este data de faptul ca ele anticipeaza rezultatul educatiei in termenii comportamentuli,prescriind cum va trebui sa raspunda subiectii dupa parcurgerea unei anumite secvente sau etape de invatare.

Prin competen ntr-un domeniu se nelege capacitatea de a produce cutare sau cutare conduit.Exist o competen potenial, care se realizeaz n urma procesului de nvare i care constituie o treapt sau o etap a acestui proces. Exist i o competen perceput ca o construcie cognitiv a elevului, ca o opinie despre propria valoare la nivel cognitiv, motric sau social. Finalitile educaiei fizice reprezint materializarea obiectivelor sub toate aspectele, cu alte cuvinte, progresul pe care l nregistreaz subiectul (individul) n plan somatic, funcional, motric, cognitiv, afectiv i social.Finalitile generale ale educaiei fizice sunt reunite sub denumirea de ideal, care cuprinde orientarea strategic a sistemului de educaie fizic, ntr-o anumit etap a dezvoltrii sociale, economice, culturale i tiinifice a unei ri modelul de personalitate care polarizeaz aspiraiile unei societi.

Finalitile educaiei fizice sunt reprezentate de: Indicii superiori ai dezvoltrii fizice. Indicii superiori ai calitilor motrice (vitez, rezisten, for, mobilitate, coordonare). Funcionarea perfect a principalelor aparate i sisteme ale organismului. Un sistem larg de deprinderi i priceperi motrice de baz, utilitar-aplicative i specifice ramurilor de sport. Capacitatea de efort crescut. Capacitatea psihic (intelectual, afectiv, moral, volitiv) crescut. Integrarea superioar n mediul natural i social.

Relatia dintre termeni este descrisa plastic de Vannier,Foster si Gallahue ca fiind un tren de marfa: scopul reprezinta locomotiva care indreapta trenul catre destinatie ,obiectivele sunt reprezentate de vagoanele de diferite tipuri iar finalitatile sunt asemanate cu incarcatura fiecarui vagon; idealul este reprezentat de ajungerea trenului la destinatie.

15.Relatia ideal-scop-obiective-finalitate-competenta: Definiti termenii , analizati competentele EF si prezentati schematic relatia Idealul educaiei fizice i sportului este proiecia solicitat de societate, pentru aceste activiti, n viitorul apropiat i n cel ndeprtat, privind contribuia lor la determinarea modului de via prefigurat, sistemul de prioriti propus i ce anume este cu adevrat important pentru individ. Idealul educaiei fizice, ca imagine model, ca expresie a perfeciunii umane, desemneaz cum trebuie s arate, dar mai ales ce trebuie s tie s fac subiectul educat fizic i motric, capabil s se integreze cu succes n societate.Scopul educaiei fizice definete linia general care orienteaz aciunile de formare i dezvoltare a personalitii subiecilor, proiectate de ideal. El servete ca ghid n selectarea obiectivelor generale i specifice, viznd finalitatea aciunii educaionale. Nota definitorie a obiectivelor este data de faptul ca ele anticipeaza rezultatul educatiei in termenii comportamentuli,prescriind cum va trebui sa raspunda subiectii dupa parcurgerea unei anumite secvente sau etape de invatare.

Finalitile educaiei fizice reprezint materializarea obiectivelor sub toate aspectele, cu alte cuvinte, progresul pe care l nregistreaz subiectul (individul) n plan somatic, funcional, motric, cognitiv, afectiv i social.Prin competen ntr-un domeniu se nelege capacitatea de a produce cutare sau cutare conduit.Exist o competen potenial, care se realizeaz n urma procesului de nvare i care constituie o treapt sau o etap a acestui proces. Exist i o competen perceput ca o construcie cognitiv a elevului, ca o opinie despre propria valoare la nivel cognitiv, motric sau social.

16.Rolul ereditatii in practicarea exercitiilor fizice. Ereditatea reprezint ansamblul de procese caracteristice (din punct de vedere biologic), privind transmiterea patrimoniului genetic (genom). Aceste procese care fac obiectul de studiu al geneticii, iar rolul lor n comportamentele umane constituie obiectul geneticii comportamentale sau psihogeneticii. Ereditatea este un proces de transmitere a informaiei genetice, care se desfoar conform unor legitai ce conduc la edificarea anumitor nsuiri genetice determinate, aflate ntr-un strns raport cu condiiile de mediu.nsuirile aflate sub puternica influen a factorilor ereditari sunt: nsuirile morfologice nlimea corpului, lungimea extremitilor inferioare, lungimea trunchiului, circumferina extremitilor superioare, inferioare i a cutiei toracice, i lungimea extremitilor superioare; mobilitatea articulaiilor; timpul de reacie; rezistena special (anaerob) i rezistena general (aerob); nsuirile de motricitate i for; fora muchiilor; viteza micrii elementare ndemnarea. Din cercetrile ntreprinse asupra sportivilor gemeni i din observaiile (genealogice) asupra familiei sportivilor de elit, rezult c aptitudinile sportive sunt ereditare. Pot fi prezentate multe exemple n care copiii fotilor sportivi au obinut aceleai rezultate remarcabile n sport ca i printele lor. Sunt cunoscute i rezultatele superioare ale frailor i surorilor Gradul de condiionare genetic a predispoziiilor pentru o anumit disciplin sportiv variaz de la o persoan la alta.

17.Rolul mediului in practicarea exercitiilor fizice

n orice domeniu, succesul depinde de talentul, de priceperea i de deprinderile aflate sub influena mediului nconjurtor. Condiionarea predominant a factorilor de mediu apare n cazul forei absolute a muchilor, a frecvenei micrilor i a indicilor de agilitate.Factorii de mediu, ndeosebi condiiile de educaie a copiilor, joac un rol important n disciplinele sportive n care este esenial rezistena, efortul, deprinderea de a nvinge dificultile. n nelegerea colaborrii dintre factorii genetici i cei de mediu, o mare importan o au aa-numitele perioade critice de dezvoltare. Vorbind despre acestea, se are n vedere o etap precis definit n dezvoltarea individual (vrsta copilului, a tnrului etc.), precum i perioada caracterizat prin cea mai mare apeten pentru aciunea factorilor din mediul nconjurtor, factori prielnici sau neprielnici aciunii. Scara influenei fiecrui factor de mediu este definit nu numai de parametrii caracteristici de cantitate i calitate, dar i de specificul respectivei perioade de dezvoltare, n cadrul creia se desfoar acest fenomen.Rolul mediului natural i social n dezvoltarea persoanei este extrem de important. Acesta creeaz ambiana n care se dezvolt individul, cu trsturile lui genetice. Un mediu exterior neprielnic poate ine ascunse posibiliti ereditare nebnuite i poate conduce la apariia unei forme sensibile i nedezvoltate. n schimb, mediul prielnic deschide cile posibilitilor poteniale ale unei constituii ereditare, care se pot dezvolta pn la cel mai nalt nivel. Mediul natural, prin cerinele sale fa de organism, valorific tocmai acele trsturi necesare supravieuirii i performanei ntr-o anume direcie. Mediul creat de educaie fizic i sport este cel care scoate la iveal aptitudinile subiecilor pentru o ramur de sport sau alta. ns dac subiecii nu au ansa de a ajunge ntr-un mediu favorabil, atunci aptitudinile lor rmn nevalorificate.

18. Aptitudinile. Def, struct, aptit motrice si psihom.

Aptitudinea este o nsuire sau sistem de nsuiri ale subiectului, mijlocind reuita ntr-o activitate, posibilitatea de a aciona i de a obine performane. Aptitudinile sunt sisteme operaionale stabilizate, superior dezvoltate i de mare eficien Structura aptitudinilor se modeleaz dup sarcin dar, odat modelat, ea se poate fixa, mai mult sau mai puin. La vrste mai mari, apar aptitudini specializate, modelate dup anumite preocupri dar, n acelai timp, se limiteaz posibilitatea de a constitui alte structuri cu totul diferite. Altfel spus, cu ct omul exerseaz timp mai ndelungat o singur activitate, cu att mai greu i va fi, ulterior, s modeleze aptitudini necesare pentru o alt preocupare. Aptitudinile psihomotrice se deosebesc de cele motrice prin faptul c sunt mai rafinate i c includ un grad superior de manifestare a funciei perceptive i intelectuale.

19.Talentul. Def, insusiri si carat pers talentate. Talentul este ansamblul dispoziiilor funcionale i al sistemelor operaionale dobndite, care mijlocesc performane i realizri originale n activitate. Talentul motric se manifest prin faptul c micrile sunt nvate mai uor, mai repede i mai sigur; el presupune un repertoriu foarte vast de aciuni motrice. La baza talentului st aptitudinea care, prin perfecionare continu, devine talent. Dar nu toate aptitudinile devin talente, ci doar acelea cultivate pn la un nivel care le fac capabile de creaii originale ntr-un domeniu n care este vizat obinerea unor performane nalte.Talentul are urmtoarele nsuiri: creativitate, originalitate, ingeniozitate i flexibilitate (a gndirii).Caracteristicile unui individ talentat sunt: o inteligen deosebit, care i permite s desprind esenialul din obiecte, evenimente i ntmplri, precum i o capacitate combinatorie remarcabil; o impresionabilitate puternic, ntreaga lui fiin vibrnd intens la toate evenimentele legate de activitatea desfurat; exigen fa de sine, el dispunnd de un spirit autocritic acut, care l face s fie nemulumit de obicei sau n permanen de ceea ce face, dearece nzuina lui este spre perfeciune; o putere de munc uneori incredibil, rezultnd din pasiunea pentru activitatea practicat; pentru el, timpul este de obicei insuficient, el netiind adeseori ce nseamn odihna;dezvoltarea multilateral a personalitii, manifestat prin bogia i varietatea cunotinelor sale;20. o am pe foaie.