2.Avantajele folosirii articulatorului

-depistarea contactelor premature si a interferentelor ocluzale in mod exact

-examinarea se poate face in absenta pacientului

-pozitiile inregistrate se repeta si se observa in timp mai indelungat

-arcadele dentare montate in articulator sunt accsesibile controlului din toate partile permitand urmarirea contactelor ocluzale si dinspre oral

-modelele de studiu montate in articulator pot servi si la demonstrarea planului terapeutic ce va fi instituit pacientului si la echilibrarea ocluzala prin slefuirea selectiv progresiva

3.Cauzele implicate in DCM

-malocluzia: ocluzia inversa frontala si ocluzia deschisa frontala

-bruxismul

4.Conditiile pentru evaluarea DVR

-plasarea intr-o strae relaxabta

-privirea orientata spre orizont

-capul situat in prelungirea corpului mentinut vertical

5.DV=

-inaltimea etajului inferior al fetei masurata intre 2 repere mediene: maxilar reprezentat de subnazion si mandibular reprezentat de gnathion

6.DVO-pozitia in care dintii antagonisti sunt in in IM

7.DVO functional

-la copii este stabilita de molarii de lapte la 2 ani si jumatate

-la 6-7 ani primii molari permanenti antagnisti asigura angrenarea ocluzala posterioara si stabilizeaza DVO a adultului

8.DVR-pozitia in care dintii sunt in inocluzie, mandibula fiind in repaus fiziologic

-pozitia fiziologica de repaus este pozitia care o ocupa mandibula atunci cand toate componentele SSG sunt in situatiile de echilibru

-dinti antagonisti sunt separati de spatiul de interocluzal de buzele aflate in contact usor

9.DCM definitie-termen colectiv pentru numeroasele probleme clinice care afecteaza mm masticatori si/ sau ATM si structurile asociate (dinti, parodntiu). Reprezinta cauza principala a durerii neodontogene

Descrieti DVO in repaus

-pozitia fiziologica de repaus este pozitia pe care o ocupa mandibula atunci cand tote componentele SSG sunt in situatie de echilibru. Dintii antagonisti sunt separati de spatiul interocluzal de buzele aflate in contact usor.

Descrieti DVO disfunctional

DVO, ca reprezentare a N, se poate prezenta sub forma a doua stari disfunctionale diferite:

infraocluzia= dimensiune verticala de ocluzie miscosrata

-supraocluzia=dimensiune verticala de ocluzie marita

Descrieti metoda de echilibrare selectiva LONG-HUFFMAN-FEINMAN

-se corecteaza mai intai in relatie centrica si numai cuspizii de sprijin (activi)

-se monteaza modelele intr-un articulator semi-adaptabil

-se foloseste separatorul ocluzal cu un nr. De folii in functie de neuro-musculatura proprie a pacientului pentru a pozitiona condilii in poz. De RC tripodizata

-se corecteaza mai intai cuspizii centrici si nu non-centrici

-adancirea santurilor anatomice

-sferoidizarea

-ascutirea cuspizilor centrici

10.Definita slefuirii selective progresive

-metoda terapeutica de reamenajare a rapoartelor dento- dentare perturbate prin indepartarea smaltului dentar fara atingerea dentinei

11.Descrieti spatiul liber

-variabil si depinde de dimensiunea verticala de ocluzie (dvo), de prezenta sau nu a coroanelor dentare

-dimensiunea spatiului liber la nivelul premolar este in medie de 1,5-3 mm

-aceasta dimensiune se poate reduce pana la 0,2-0,3 mm si se poate mari pana la 8-10 mm.

-suprimarea spatiului liber este iatrogen

-evaluarea cea mai faciala a spatiului se realizeaza prin observarea spatiului fonetic

-spatiul de inocluzie ce apare la pronuntarea fonemei M

-spatiul ce corespunde spatiului interocluzal de repaus

-pronuntarea repetata a cuvantului mississipi permite obiectivarea clinica a acestui spatiu

12.Descrieti caracteristicile clinice obiective in dislocarea reductibila a discului

-pacientul prezinta initial o limitarea a miscarii de deschidere

-reducerea dislocarii discului articular se insoteste de devierea traiectului de deschidere spre partea afectata

-in cazul dislocarilor mai vechi apare senzatia de blocaj a miscarilor de deschidere dureroasa sau nu

-in timpul miscarilor mandibulare apare un cracment reciproc asociat sau nu cu durerea articulara

-cracmentul poate fi definit astfel:avem un cracment intermediar in timpul deschiderii si unul in faza finala a inchiderii ce se produce in apropierea P.I.M

13..Descrieti caracteristicile clinice obiective in dislocarea ireductibila a discului

-amplitudinea niscarilor de deschidere e limitata la 20-25 mm, in cazut dislocarii ireductibile recente; durerea apare cand se forteaza deschiderea gurii dupa limita impusa de discul dislocat

-deflectarea mandibulei spre ATM afectata-la miscari de deschidere a gurii mandibula deflecteaza spre ATM afectata

-miscari excentrice ale mandibulei-relativ normale spre partea ipsilaterala si limitata spre partea controlaterala

-testul de compresiune pozitiv-condilul solicita testare retrodiscale si provoaca durere articulara.

14.Descrieti caracteristicile clinice obiective in subluxatie

-la deschiderea cat mai larga a gurii in faza finala a miscarii, condilul sare anterior si lasa in urma o mica depresiune

-traiectul de deschidere e mult deviat de la linia mediana si revine la aceasta dupa ce condilul a trecut peste creasta tuberculului articular

-nu apare durere articulara in timpul saltului

-repetarea abuziva duce la artralgie

-fenomen clinic repetabil, neinfluentat de viteza si forta miscarii de deschidere

15.Descrieti caracteristicle clinice obiective in dislocarea spontana a discului articular

-discul sare anterior de capul condilian aflat in translatie maxima si ramane blocat in aceasta pozitie atunci cand condilul este fortat sa faca o miscare de translatie anterioara exagerata sau la contractia anormala a mm. Pterigoidian lateral superior

-pacientul nu poate sa inchida gura-percepe durere in ATM

-inocluzie la nivelul frontalilor si o parte din dintii laterali vin in contact

-pacientul sufera si nu poate vb pentru a comunica cu medicul

16.Descrieti caracteristicile clinice obiective in inflamatia tesuturilor retrodiscale

-limitarea de deschidere a gurii este antalgica se insoteste de o senzatie finala moale

-cand inflamatia e o complicatie a unei dislocari anterioare ireductibile a discului-senzatia finala devine dura

-strangerea dintilor in I.M accentueaza durerea-neamplificarea durerii cand pacientul strange dintii pe separatorul apical ipsilateral

-edemul inflamator impinge condilul in directia antero-inferior pe panta tuberculului articular cu aparitia brusca a malocluziei acute, cu inocluzia dintilor posteriori ipsilaterali si itensificarea contactelor pe frontalii controlaterali

17.Descrieti caracteristicile clinice obiective in osteoartrita si osteoartroza.

-miscarea de deschidere a gurii e limitata de durerea articulara si insotita de ,, senzatia finala moale,,; exceptie fiind asocierea osteoartritei cu disc dislocat anterior

-la palparea ATM se deceleaza crepitatie-zgomot articular patognomic pentru osteoartrita/ osteoartroza

-diagnosticul confirmat de RX, ATM, care evidentiaza modificari osoase condiliene sau temporale: aplatizari, osteofite, eroziune

18.Descrieti caracteristicile clinice obiective in contractura musculara miostatica si miofibroasa

Miostatica:-se manifesta prin limitarea nedureroasa a deschiderii gurii

-miofibroasa:-caracterizata prin limitarea nedureroasa a miscarilor de deschidere a gurii; -miscari laterale a condilului normale; -in cazuri dificile diagnosticul se pune pe Rx

-miscarile condilului limitata de deschiderea gurii dar normal in lateralitate; -nu se constata malocluzie acuta

19.Descrieti caracteristicile clinice obiective in anomaliile excursiilor apofizei coronoide

-limitarea mobilitatii mandibulei este evidenta in timpul tuturor miscarilor , mai ales in protruzie

-daca disfunctia este unilaterala-se observa devierea mandibulei spre partea afectata la deschiderea gurii

20.Descrieti formele de manifestare a durerii in cadrul disfunctiilor cranio-mandibulare

-algiile craniene/cefalee

-algii faciale

-algii dentare

-algii de cauza sinusala, orbitara

-algii cervicale

-algii de origine psihiatrica

21.Descrieti limitarea descgiderii gurii in cadrul disfunctiei cranio-mandibulare

-pasagera-,,trismus,,-cauze locale: infectioase, traumatice, tumorale

-cauze generale: tetanos, stare toxica si medicamentoasa, encefalita carentiale prin absenta vit. B1, hiperglicemia cu criza de tetanie

-poate fi permanenta-,,constrictie de maxilar,,-limitarea deschiderii gurii care se instaleaza progresiv; poate evolua pana la o amplitudine foarte mica, aproape nula

22.Descrieti zgomotele de origine din afara SSG in cadrul disfunctiei cranio-mandibulare

-zgomote orto-neurologice, date de: -urechea medie prin disfunctie tubara; -urechea interna prin deficit senzorial

-zgomote de origine vasculara apar sub forma:-pulsatila, de atingere arteriala

-continue, date de fistula atrio-venoasa

23.Descrieti patologia (afectiunii inflamatorii si degenerative) in cadrul disfunctiei cranio-mandibulare

-afectiuni inflamatorii-artritele septice acute, afectiuni reumatismale, artrita reumatoida, artrita cronica juvenila

-degenerative- artroza temporo-mandibulara

-rx. Leziunile sunt identice cu cele din disfunctia cranio-mandibulara; osteofite, geode

-anchiloza temporo-mandibulara, care e posttraumatica, foarte rar de origine infectioasa

24.Descrieti diagnosticul etiopatogenic in cadrul disfunctiei cranio-mandibulare

Factorii etiologici declansatori de boala sunt: -traumatismul ocluzal; -functia musculara perturbata; -stress psihic; -afectiuni generale ale organelor ce pot determina DCM

25.Descrieti schema de stadializare a bolii in cadrul disfunctiei cranio-mandibulare

Dishomeostazia de susceptibilitate implica existenta unor tulburari morfologice / functionale usoare, fara aparitia simptomatologiei

Dishomeostazia preclinica -absenta acuzelor subiective ale pacientului, modificari morfo-functionale evidentiate prin examene paraclinice

Dishomeostazia de debut-etapa in care apar primele semne ale bolii

Dishomeostazia manifesta-stadiul in care maladia se manifesta clinic cu semne si simptome care afecteaza toate componentele sistemului

Dishomeoctazia de decompensare-stadiul final in care intervin complicatiile, afectarea sistemului e profunda, dificil de tratat

26.Descrieti grila de diagnostic in cazul disfunctiei cranio-mandibulare

-diag. Anatomo-clinic -DCM a SSG / dishomeoctazie a sistemului

-diag topografic

-diag. De forma clinica -stadializarea bolii, eventual preponderenta ce o prezinta cazul

-diag etiologic -stabileste cauza

-diag. Functional -tulburari functionale caracteristice pe care le produce afectiunea

-diag evolutiv -modalitate de evolutie a bolii: rapid, mediu, lent

-diag de complicatii -se refera la complicatiile produse de DCM

-diag prognostic -in functie de gravitatea afectarii prin boala; bun/ rezervat

-diag tratament -se refera la situatia in care boala a fost tratata/ nu si la calitatea tratamentului

27.Definiti relatia mandibulo-maxilara optim functionala

Pozitia mandibulo-craniana fiziologica, de referinta, independenta de ocluzia dentara, pozitia cea mai inalta, cea mai anterioara de contact articular condilo-menisco-temporal stabila tridimensionala care favorizeaza rotatia pura si permite diferite deplasari mandibulare.

28.Descrieti manipularea mandibulara prin utilizarea separatorului ocluzal pentru slefuirea selectiva progresiva a dintilor naturali

-medical apreciaza inocluzia sagitala intre incisivii inferiori si fetele palatinale ale incisivilor sup in IM

-se face prin adaugarea unui nr X de folii pana pacientul nu mai simte contact intre dintii posteriori

-setul X de folii se introduce intre incisivi centrali

-pacientul strange dintii cu itensitate medie 15-20 sec

-daca dupa acest interval simte contact intre dintii posteriori se mai adauga folie si pacientul strange dintii un timp mai indelungat

-cand dupa o strangere de 3-5 min, nu mai apare nici un contact posterior se poate afirma ca mandibula e pozitionata tripodic-contacte la nielul celor 2 condili si in zona incisiva

-un pacient obisnuit ajunge in pozitie tripotizata dupa adaugarea a 7 folii

-dupa orice tehnica de manipulare mandibulara, se recomanda in final sa se testeze rezultatul echilibrarii cu ajutorul separatorului ocluzal

29.Descrieti utilizarea separatorului ocluzal pentru slefuirea selectiva progresiva

-se introduce un nr. X de folii intre IC a celor 2 arcade

-nr. Final de folii se determina cand pacientul nu simte nici un contact intre dd posteriori iar IC sunt in ocluzie prin intermediul foliilor timp de 3 minute

-apoi se scoate 1 folie

-se sterge cu o compresa uscata prima zona de prematuritate simtita de pacient

-se aplica peste arcada dentara hartie de articulare mentinuta intr-o presa Miller.

-se pozitioneaza separatorul ocluzal

-se instruieste pacientul sa inchida pe dintii posteriori si imediat cum simte un contact intre acesti dinti trebuie sa loveaca in sus si in jos dintii, pana la marcarea primului contact premature medical analizeaza miscarea de la nivelul tablei ocluzale dupa criteriul cuspid-fosa indeparteaza prematuritatea dupa indepartarea prematuritatii , pacientul inchide din nou dintii se foloseste acelasi numar de folii ca inainte de slefuirea selectiva pentru a confirma daca s-a indepartat suficient din structura dintelui.

30.Descrieti etapa de adancire a santurilor anatomice pentru slefuirea selectiva progresiva a dintilor naturali:

-adancirea sau marirea si accentuarea santurilor anatomice atat pe partea meziala cat si pe ceea distala a fiecarui cuspid centric pe masura corectarii sale

-adancirea ne permite sa deplasam marcarea prematuritatii lasata de hartia de articulare M/D , de pe panta unui cuspid catre varful anatomic al cuspidului

-realizarea relatiilor de tip cuspid/ foseta este valabila numai daca facem corectarea tuturor cuspizilor centrici

31.Descrieti etapa de sferoidizare a pantelor externe pentru slefuirea selectiva progresiva a dintilor naturali

-consta in reconturarea pantelor extreme a cuspizilor centrici ce duce la ingustarea tridimensionala a tablei ocluzale in sens vestibulo-oral

-sferoidizarea se realizeaza doar in cadarnul 1 sau numai in cazul unei prematuritatii centrice de parte lucratoare, in aceasta situatie marcarile se gasesc pe pantele exterioare ale cuspizilor centrici

-corectarea pantelor interne trebuie realizata numai pentru a deplasa marcarile spre varful cuspidului.

32.Descrieti etapa de ascutire a cuspizilor centrici pentru slefuirea selectiva progresiva a dintilor naturali.

-este un procedeu prin care se permite trecerea cuspizilor centrici prin fosele antagoniste fara ca morfologia dintilor anatgonisti sa die distrusa prin crearea unor fose excesiv de largi ce nu sunt corecte din p.d.v anatomic si functional

-ascutirea cuspizilor centrici rezulta din combinarea adancirii cu sferoidizarea sau corectarea pantelor interne

33.Descrieti separatorul ocluzal

-dispozitiv asemanator unui set de lere cu toate ffoliile de aceeasi grosime 0,1 mm numerotate de la 1 la 50

-foliile au 0,5 inch latime si 2 inch lungime

-confectionarea din mylar, poliester, policarbonat, acetat sau alte tipuri de material plastic

34.Enumerati principalele semne clinice din infraocluzie:

-modificari la nivelul fetei, dintilor, limbii si mucoasei jugale

-aspectul buzelor poate sa dispara

-santurile nazo-geniene se adancesc

-dintii anteriori superiori acopera exagerat in sens vertical dintii anteriori inferiori

-fetele palatinale sunt abrazate

-senzatie de arsura permanenta a marginii limbii (glosodinie)

-durere prin contractura muschilor limbii

35.Enumerati simptomatologia din infraocluzie

-contracturi musculare; -deschinezie mandibulara; -tulburari articulare,otologice; -ulceratii ale mucoasei palatine; -tulburari de vorbire; -parafunctii

36.Enumerati principalele cauze care se intalnesc in supraocluzie

-gutiera ocluzala; -proteza mobila; -puntea dentara; -tratamentul ortodontic; -mijloace terapeutice prin care medicul dentist poate desfiinta spatiul liber

37.Enumerati principalele semne clinice in supraocluzie

-modificari la nivelul fetei dintilor si limbii

-etajul inferior al fetei este marit

-dintii anteriori superiori sunt descoperiti exagerat de catre buze

-pe dintii naturali antagonistii restaurarilor protetice metalice se observa fatete de abraziune

-pe marginea limbii sporadic senzatie de arsura (glosodinie)

-halena pronuntata

-mobilitate dentara

38.Enumerati si simptomatologia din supraocluzie

-tulburari de vorbire; -tulburari neuro musculare; -tulburari auriculare cu senzatie de vertij; -tulburari psihice

39.Enumerati lista diagnosticelor pentru sinteza datelor in reabilitarea orala

-diag. Anatomo-clinic

-diah. Topografic; -diag de forma clinica; -diag etiologic;-diag functional;-daig evolutiv; -diag. De complicatii; -diag prognostic; -diag. Tratament

40.Enuntarea etapelor de tratament dupa Yuodelis

1. identificarea patologiei

2. terapie ocluzala

-montarea modelelor de studiu

-prepararea dintilor de model din gips, echilibrare

-simulare ortodontica, simulare protetica

3. stabilizarea temporara

4. chirurgie parodontala

5. stabilizare provizorie

6. stabilizare pe termen lung

41.Enumerati fazele Conceptului de Asistare a Planului de Tratament

-tratament de urgenta

informare-documentare

decizie terapeutica

conditionare tisulara

modificare tisulara

stabilizare

mentenanta

42.Enumerati etapele fazei a 2-a a Conceptului CAPT : Informare-documentare

-anamneza, amprenta; -examen clinic; -sondare parodontala ;- imagistica ; -examenul modelelor; -analiza ocluzala pa articulator; -simulare terapeutica

43.Enumerati etapele fazei a-4a a Conceptului CAPT : conditionarea tisulara

-recomandari psiho-comportamentale; -rezolvarea problemelor musculo-articulare; -extractie, chirurgie orala;- stomatologie restaurativa simpla; -parodontologie initiala;-restaurare protetica imediata

44.Enumerati etapele fazei a 5-a a Conceptului CAPT; modificarea tisulara

-ortodontie; -endodontie; -restaurarea provizorie de prima generatie; -parodontologie; -chirurgie orala preprotetica de ameliorare; -implantologie stadiul 1; -chirurgie ortognatica, chirugie articulara, reconstruirea coronara, implantologie stadiul 2; -restaurare provizorie de a doua generatie

45.Enumerati etapele fazei a 7-a a Conceptului CAPT: mentenanta (intretinerea)

-igiena buco-dentara

-controlul parafunctiilor

-controlul semnelor musculo-articulare

-controlul radiografic

-cimentare definitiva

-programarea vizitelor de control

46.Enumerati criteriile ocluzale ale reconstructiei in RO

a. planul de referinta

b.pozitia de referinta, pozitia terapeutica

c.dimensiunea verticala de ocluzie

d.amplasarea incisivului mandibular, grupul incisivo-canin mandibular

e.amplasarea incisivului maxilar, grupul incisivo-canin maxilar

f.planul de ocluzie si curba lui von Spee

g.panta de ghidaj incisiv

h.inaltimea cuspidiana si curba lui Wilson

47.Enumerati regulile slefuirii selective

-adancirea santurilor anatomice

-sferoidizarea pantelor externe

-ascutirea cuspizilor centrici

48.Enumerati principiile care trebuie respectate de orice forma de terapie ocluzala:

-dintii posteriori trebuie sa dirijeze inchiderea mandibulei, fara devieri, raportul cuspid/ foseta asigura inchiderea corecta -ideala

-dintii anteriori sa asigure dezangrenarea imediata a dintilor posteriori in orice miscare excentrica a mandibulei

-dezangrenarea sa fie in armonie cu articulatiile temporo-mandibulare si nimeni nu trebuie sa modifice forma incisivilor/ caninilor indiferent de functia articulatiei

49.Enumerati premedicatia necesara pentru slefuirea selectiva progresiva a dintilor naturali

-relaxante-diazepam comp. A 5 mg. Parentenal

-antisialogoge-banthine comp. 50 mg

-paropantheline- bromide comp. 15 mg

-probantine sol 6%, 0,5-1 cc inj. S

50.Enumerati materialele pentru slefuirea selectiva a dintilor naturali

-rulouri vata tip Richmond 4 medium

-separator ocluzal cu nr, de folii cunoscute

-benzi pentru testarea ocluzala tip Shim Stock

-hartie de articulare ultrafina cu 2 fete

-ceara calibrata verde de 0,3 mm

51.Enumerati instrumentele necesare pentru slefuirea selectiva progresiva a dintilor naturali

-articulator semi adaptabil -Quick Master

-pensa pen hartia de articulare

-pensa hemostatica dreapta

-freza tungsten carbid ptr. Turbine

52.Enumerati avantajele slefuirii selective progresive a dintilor naturali

Modalitatea de tratament eficienta in terapia semnelor si simptomelor ocluziei patologice copatibila cu relativitatea gestului practicianului. Forma economica si simpla a terapiei ocluzale, se poate realiza pe modele de studiu, inainte de a incerca producerile intraorale, atunci cand pacientul nu are o imagine mental completa a rezultatului final al echilibrarii

Permite pacientului sa aprecieze medical stomatolog

53.Enumerati ce se ferifica la prezentarea pacientului in faza de control periodic ocluzal

-traiectoria de inchidere in centric; -traiectoria de inchidere in I.M; -ling centricul; -contacte centrice: localizare-nr. Repozitie-calitate; -stabilitatea in R.C

-contactele in I.M :localizare-nr-repozitie-calitate; -stabilitatea ocluzala in I.M

-propulsia cu traseu in pozitia test final, cu prezenta fenomenului CHRISTENSEN sagital

-lateralitatea stanga-dreapta cu verificarea in pozitia test activa a contactelor pe partea activa si a fenomenului CHRISTENSEN transversal

54.Etilogia DCM -principala cauza care determina modificari sistemice este efortul

-simptomele DCM pot aparea atunci cand functionarea normala este cuplata cu un eveniment care depaseste toleranta fiziologica

55.Faza de control ocluzal periodic urmareste:

-ajustarea spontana fiziologica a ocluzieie

-aparitia sau nu a interferentelor

-calitatea contactelor dento-dentare obtinute ce se pot modifica

-stabilitatea ocluzala

-sedinte de control se programeaza la 1 sapt. Ptr 1 luna si apo la intervale de 2-3 luni

56.Faza 1 de slefuire selectiva

-refacerea armoniei in sens sagital, transversal, vertical a ariilor ocluzale daca sunt perturbate

-slefuirea prematuritatilor mari se realizeaza prin: cronoplastie; devitalizari si gingivo-alveolo-plastie; terapie protetica

57.Faza a 2-a de slefuire selectiva

se verifica: traiectoria de inchidere in centric; -traiectoria de inchidere in IM; -traseul de toleranta dintre RC si IM

-Avem 2 situatii posibile:

a) nu apar puncte de contact prematur si miscarea este continua

b)apar prematuritati pe traseele mentionate care impiedica realizarea corecta a relatiilor sau deflectarea mandibulei

Se aplica regulile de slefuire selectiva:

-daca punctele deflective produc mezializarea mandibulei se suprima contactele plasate pe pantele meziale maxilare si distale mandibulare (formula MUDL)

-daca mandibula este distalizata prin contact prematur acesta trebuie cautat pe pantele distale la maxilar si mezial lingual

-daca mandibula este deplasata lateral, slefuirea se realizeaza diferit:

-deplasarea spre dreapta-pe partea dreapta se slefuiesc DULL

-deplasarea spre stanga-pe partea stanga se slefuieste PUBL

58.Infraocluzia definitie:situatia clinica in care spatiul liber este supradimensionat

59.Marcarile hartiei de articulatie

-zonele unde sunt localizate marcarile pe cuspizii antagonisti in situatia unui anumit tip de prematuritate intr-o anumita pozitie diagnostica.

-zonele unde sunt evidente fatetele de uzura in situatia acestei prematuritati

-indicatii ale zonei care trebuie analizata in vederea echilibrarii prin slefuire selectiva

60.Plan de tratament la pacienti cu arcade integre si patologie prin carie simpla sau complicata

-OPG; -tratamentul urgentei; -tratament parodontal; -reconstituiri coronare si corono-radiculare; -modelare diagnostica in ceara; -tratament protetic provizoriu; -tratament protetic definitiv

61.Plan de tratament la pacientii cu patologie prin carie simpla sau complicata la nivelul arcadelor partial edentate:

-OPG; -tratamentul urgentei;- tratament parodontal; -montare in articulator; -analiza ocluzala; -propunere plan tratament; -confectionarea protezelor temporare fixe sau mobile; -reevaluarea; -tratament protetic definitiv

62.Plan de tratament la pacient cu probleme ortodontice

-set complet de rx; -propunere plan de tratament ;-eventuale extractii ; -tratament ortodontic; -chirurgie ortodontica; -ortodontie post-chirurgicala; -contentie ortodontica; -reevaluare ocluzala

63.Plan de tratament la pacient cu patologie parodontala severa :

-OPG; -ablatia lucrurulor incorecte; -tratament Cs sau Cc cu caracter de urgenta; - indicatii privind igiena buco-dentara corecta; -extractii ;-reconstituiri coronare sau corono-radiculare; -tratament parodontal propriu-zis; -montare in articulator ; -analiza ocluzala ;-modelare dg in ceara; -propunere plan de tratament; -implante daca este cazul ;- lucrari fixe daca este cazul ;- refacerea lucrarilor provizorii; -tratament protetic definitiv

64.Plan de tratament la pacienti cu indicatie Implante multiple

-set complet rx; -montare articulator; -analiza ocluzala inainte de implante; -modelare dg. In ceara; -realizarea repere pe Rx; anailiza imagistica; -propunere plan de tratament; -tratament implantar65.Plan de tratament la pacientii cu patologie ocluzala

-dupa tratamentul ortodontic pacientul se prezinta cu gutiera ocluzala

-se va construi o noua IM maxima terapeutica

66.Regulile slefurii selective

-alegerea celei mai conservative solutii de slefuire

-se realizeaza atat pe modele montate in articulator , se evaluaza rezultatele apoi se realizeaza in cavitatea bucala

-se indica corectia malpozitiilor dentare cu scopul unui mai bun aliniament dentar

-se accentueaza releful ocluzal mai degraba decat reducerea lui

-obtinerea punctelor de contact multiple si limitate in suprafata

se face corectia din foseta, iar prin largirea acesteia se obtine libertate in centric

-se urmareste respectarea stopurilor centrice si a cuspizilor de sprijin

-nu se scurteaza cuspizii, se slefuiesc versantii cuspizilor

-dupa Ramfjord-DAWSON se face slefuirea in RC si IM

67.Situatii clinice infraocluziei:

-interpozitia lateral a limbii

-disparitia angrenarii ocluzale posterioare

-micsorarea DVO prin manopere iatrogene

-abraziune generalizata a arcadelor dentare

68.Supraocluzia deff: spatiul liber este inexistent