1)Definiti notiunea de patogenitate. Clasificati agentii infectiosi in functie de gradul de patogenitate.

Patogenitate = capacitatea microbilor de a produce boala;

Dupa gradul de patogenitate, agentii infectiosi pot fi: a)Contaminanti: se afla pe suprafata gazdei fara a se multiplica b) Comensali: se dezvolta fara a induce manifestari patologice la gazda c) Patogeni: au capacitatea de a depasi barierele naturale si de a produce boala d)Oportunisti: devin patogeni in caz de imunodepresie

2)Enumerati factorii favorizanti pentru cresterea incidentei bolilor infectioase actuale.

a)Cresterea duratei medii de viata b) Extinderea tehnicilor invazive de diagnostic si tratament (TI, transplant, protezare)c) Abuzul de antibiotice (rezistenta microbiana)d) Abuzul tratamentelor parenterale (HIV, VHB, VHC)e) Evolutia demografica, urbanizarea, fluxurile populationalef) Modificari comportamentale (toxicomanie, fumat, obiceiuri alimentare, cresterea asteptarilor in privinta serviciilor medicale)g) Modificari ecologice

3)Explicati tendintele evolutive ale bolilor infectioase actuale la nivel global.

a)Au disparut unele boli carantinabile: ciuma, variola (aceste boli nu au disparut ci sunt doar “tinute sub control” si pot reveni sub forma de epidemii – BOLI REEMERGENTE);

b) A scazut mortalitatea unor boli: meningite, pneumonii, septicemii, endocardite;

c) S-au obtinut progrese imense in controlul unor epidemii: rujeola, poliomielita, difteria, etc ;

d) Au aparut boli noi ca etiologie sau ca forma de manifestare – BOLI EMERGENTE;

e) Microorganismele sunt supuse procesului de adaptare si selectie (antibioterapie incorecta);

1

4)Precizati care sunt componentele apararii antiinfectioase nespecifice.

a)Barierele anatomice naturale : -fizice -chimice

b)Factori umorali :

-Lizozimul: - polipeptid cu activitate enzimatica; -amplifica actiunea sistemului complement;

-prezent in lacrimi, saliva, secretii nazale, plasma, lapte matern si granulatiile PMN ;

-Sistemul complement: -format din 34 proteine plasmatice activate “in cascada”; -are rol in opsonizare si fagocitoza; -rol in activarea mastocitelor si bazofilelor;

-Citokine : -polipeptide secretate in cea mai mare parte de limfocite;

-Interferoni: - glicopeptide cu rol antiviral si antiproliferativ;

-Fibronectina : - glicoproteina cu rol in fagozitoza;

c)Factori celulari :

- Polimorfonucleare neutrofile activate de complement;

-Macrofage circulante sau fixe;

-Celule “Natural Killer” (NK)

5)Precizati care sunt componentele apararii antiinfectioase specifice.

a) Imunitatea umorala: -Limfocite B (dupa activare prolifereaza si stimuleaza secretia de anticorpi circulanti sau fixati pe suprafata); -IgM-rol in raspunsul imun primar-IgG- rol in rasp;unsul imun secundar-IgA – asigura apararea locala a mucoaselor;-IgD – receptor antigenic pe limfocitele B;-IgE –intervin in alergii si apararea antiparazitara;

2

b) Imunitatea celulara :– Limfocite T: -limfocite Th (helper); -limfocite Ts (suppressor); -limfocite Tc (citotoxice); -limfocite Tm (cu memorie);

6)Enumerati vaccinurile cuprinse in calendarul national de imunizare actuala in Romania, din 2015-2016.

Hepatita B BCG DTP VPO RRO DT Rujeola Rubeola ATPA Vaccin antigripal

7)Exemplificati metodele de imunoprofilaxie pasiva si indicatiile acestora.

Principii:

-protectie imediata, de scurta durata (1-3 luni) ; -se aplica dupa contactul infectios ;

Indicatii: Ig umane polivalente: - i.m. (standard) 16.5%: prevenirea rujeolei dupa contact - i.v. 0.05g/ml: deficite imune, infectii bacteriene severe, sd. Kawasaki

Ig umane specifice : -Anti-tetanos: plagi la nevaccinati - Anti-HB: nou-nascut expus perinatal, postexpunere la adult neimunizat - Anti-CMV: protectia grefelor -Anti-rabie: muscaturi grave

Seruri imune (specifice, de origine animala): -Antidifteric - Anti-botulinic

3

8)Clasificati antibioticele dupa mecanismele de actiune antibacteriana. Antibiotice cu urmatoarele actiuni:a) Blocarea unor enzime esentiale pentru replicarea microbilorb). Blocarea sintezei acizilor nucleici sau a proteinelor c)Permeabilizarea membranei celulare a germenilor d) Interferenta cu metabolismul microbian e) Blocarea unor receptori

9)Clasificati reactiile adverse la antibiotice.

• Intoleranta locala: digestiva, locul injectiei • Toxicitate:hepatica, renala, otica, neurologica, hematologica • Sensibilizare: alergii, soc anafilactic • Bacterioliza: efect Herzheimer • Dismicrobisme • Interferenta imunitatii postinfectioase• Perturbarea graviditatii si embriopatii

10)Definiti rezistenta la antibiotice si clasificati mecanismele de rezistenta.

Rezistenta la antibiotice = capacitatea unor germeni patogeni de a supravietui/ multiplica in prezenta antibioticelor.

• Clasificare: – Genetica: -Naturala (fixa genetic) -Dobandita: -Cromozomiala (mutatii) -Extracromozomiala (plasmide , transpozomi)

– Mecanisme biochimice: -Alterarea proteinelor de suprafata (PBP) sau porinelor -Producerea enzimelor inactivatoare: lactamase -Eflux: glicopeptide -Alterarea tintei ribozomale

11)Enumerati cele mai frecvente erori in practica antibioticoterapiei.

1. Lipsa diagnosticului clinic (Atb. La intamplare, fara criterii rationale);2. Nefolosirea sau interpretarea gresita a datelor de laborator 3. Indicatii nejustificate;4. Alegere gresita a atb (spectru, biodisponibilitate, toxicitate, doze, mod de administrare, asocieri) 5. Profilaxie abuziva;

4

12)Descrieti exantemul si enantemul din scarlatina.

• Enantemul scarlatinos -Angina eritematoasa “in flacara”, eritemato-pultacee sau pseudomembranoasa -Ciclul lingual (7 zile): saburala descuamare progresiva de la varf, margini spre baza (“V”) zmeurie” “lacuita”

• Exantem: -micro-papulo-eritematos, aspru, initial pe trunchi si radacinile membrelor, respectand palmele si regiunea periorala

-Semnul Pastia- Grozovici (plici de flexie) - Facies: masca “Filatov” -Descuamatie furfuracee sau in lambouri (ziua 8-30)

13)Precizati care sunt criteriile clinice pentru diagnosticul rujeolei.

Tablou clinic • Manifestari generale: febra (bifazica), adenopatii, tulburari nervoase (convulsii) • Catar: nazal, conjunctival, bronsic • Exantem ( a 15-a zi de la contagiune) - concordant cu al II-lea puseu febril

-Maculo-congestiv catifelat, cu contur neregulat, tendinta de confluare, nepruriginos - Extindere cranio-caudala - Facies “bouffi”, cu edeme palpebrale

• Enantem: -S. Koplick patognomonic -Precoce (36 ore de la debut)

- Dispare rapid (12-18 ore) -Puncte albe-cenusii cu halou eritematos, in dreptul molarilor superiori

5

14)Descrieti eruptia din varicela.

-exantemul are caracter centripet (predomina pe trunchi) si pruriginos; evolueaza in mai multe valuri

eruptive eruptia luand aspec polimorf.

-Coclul evolutiv al leziunilor cutanate cuprinde urmatoarele etape : macula eritematoasa (6-12 ore), papula

(12-24 ore), vezicula (24 ore), crusta (4 zile).

-vezicula are continut clar ca “picatura de roua” apoi continutul se tulbura si se deprima central (vezicula

ombilicata).

15)Descrieti eruptia din herpesul zoster.-Eruptie maculo-papulo-eritematoasa-veziculo-crustoasa-Vezicule grupate in buchete, apoi in bule policiclice confluente. -Leziuni dispuse unilateral de-a lungul unei radacini nervoase sensitive, insotite de durere.

16)Precizati care sunt criteriile clinice pentru diagnosticul rubeolei.

Tablou clinic • Manifestari generale (prodromale): febra moderata, catar respirator usor, anorexie, cefalee • Exantem maculo-congestiv: -pete roz, neconfluente, dimensiuni mici - Apare initial pe fata, se generalizeaza in 24 ore, “vine si pleaca” repede (2-3 zile); -Poate lipsi • Enantem (Forscheimer): pete roz pe palatul moale, uneori extinse in fosele amigdaliene • Adenopatii retroauriculare, cervicale posterioare, occipitale; “primul si ultimul semn al bolii”

17)Enumerati criteriile clinice ale sindromului mononucleozic.

• Debut necaracteristic; frecvent insidios, rar brusc, cu manifestari inflamatorii generale: febra, mialgii, cefalee, astenie, inapetenta -Angina (85-95%): eritematoasa, pultacee sau psudomembranoasa; persita 2 saptamani (fara tratament) - Febra: platou, remitenta, intermitenta, septica,fara frisoane, dureaza perioada de invazie si de stare; regreseaza treptat in 3 saptamani - Adenopatie (80%) +/-Splenomegalie Enantem palatal Edeme palpebrale Exantem maculo-papulos nepruriginos (5-10% spontan).

6

18)Enumerati criteriile de laborator pentru diagnosticul mononucleozei infectioase.

•Morfologia sangelui: leucocitoza cu limfomonocitoza, celule Downey •Serologic •T. Paul-Bunnell (Ac heterofili) •Ac capsida, Ac nuclear, Ac anti-Ag precoce •Izolarea VEB din exudatul faringian

19)Caracterizati parotidita urliana.

– Caracteristici: tumefiere parotidiana dureroasa, initial uni, apoi bilaterala, ce acopera unghiul mandibular; – Asociaza variabil inflamatia glandelor submaxilare si linguale • Localizari glandulare extrasalivare – Pancreatita – Orhita (dupa pubertate) – Ovarite, mastite, tiroidite (rar) • Localizari neuro-meningee: meningita, encefalita;

20, 21, 22, 23, 24, 25, 26 se repeta intrebarile!!!!

27) Enumerati afectiunile care pot fi considerate in diagnosticul diferential al parotiditei urliene.

• Alte parotidite virale (Coxackie A, ECHO, v. para-influenzae, v. coriomeningitei limfocitare) • Parotidite bacteriene (septice): stafilococ, streptococ, BGN; de obicei unilaterala • Medicamentoase: fenilbutazona, tiouracil • Toxice: iod, plumb, mercur • Litiaza salivara• Tumori parotidiene • Adenite, adenoflegmoane • Tumefierea parotidei la suflatori

7

28)Precizati manifestarile clinice care caracterizeaza debutul si perioada de invazie in tetanos.

Debutul este insidios, mai rar brusc, cu sensibilitate la frig, parestezii la nivelul plagii, anxietate, crampe musculare ;

Perioada de invazie dureaza 24-48 ore si se manifesta cu febra, trismus prin contractura maseterilor (care blocheaza deschiderea gurii si masticatia), disfagie (prin extinderea contracturii la faringe);

29)Descrieti tabloul clinic al tetanosului in perioada de stare.

-in perioada de stare contracturile tonice permanente se generalizeaza si apar contracturi paroxistice

dureroase cu atitudini particulare: opistotonus, emprostotonus, ortotonus, facies cu aspect de “risus

sardonicus”.

-anoxia poate fi consecinta spasmelor muschilor respiratori si ai laringelui.

30)Definiti sepsisul dupa criteriile actualizate (2014).Sepsis = Raspunsul inflamator sistemic al organismului la o agresiune infectioasa asociata cu o disfunctie de organ la distanta de sediul infectiei.

31)Enumerati factorii favorizanti ai sepsisului, in functie de etiologie.

Bacili gram negativi: -Diabetul zaharat -Bolile limfoproliferative -Ciroza hepatica -Arsurile -Procedurile/dispozitivele invazive -Neutropeniile medicamentoase

Coci gram pozitivi: -Cateterisme vasculare -Dispozitivele mecanice -Arsurile -Injectarea substantelor medicamentoase

Fungi: -Neutropenici -Terapie cu antimicrobiene cu spectru larg

8

32)Precizati care sunt factorii favorizanti si etiologia cea mai probabila in cazul sepsisului cu poarta de intrare cutanata/parti moi.Germeni frecventi: stafilococi, streptococi;Factori favorizanti: plagi, arsuri, ischemie, catetere, toxicomanie;

33)Precizati care sunt factorii favorizanti si etiologia cea mai probabila in cazul sepsisului cu poarta de intrare

tubul digestiv.Germeni frecventi: Enterobacterii, Streptococi D, anaerobi; Factori favorizanti: tumori, diverticuloza, colita, HT portala, chirurgie, TIA;

34)Precizati care sunt factorii favorizanti si etiologia cea mai probabila in cazul sepsisului cu poarta de intrare

urinara.Germeni frecventi: Enterobacterii, Enterococi, Pseudomonas sp, Factori favorizanti: obstacole urinare, interventii instrumentale, sonda vezicala permanenta, sarcina, chirurgie;

35)Precizati care sunt factorii favorizanti si etiologia cea mai probabila in cazul sepsisului cu poarta de intrare

un focar vascular.Germeni frecventi: Stafilococi, streptococi, BGN, Factori favorizanti: alimentatie parenterala, cateter venos sau arterial, infectie la distanta, toxicomanie;

36)Explicati semnificatia principiului “4D” in terapia antimicrobiana a sepsisului.

• Principiul 4D: right Drug, right Dose, right Duration + De-escaladation dezescaladarea terapiei cu spectru larg la terapie tintita dupa identificarea agentului etiologic si sensibilitatii la antibiotic.

9

37)Enumerati factorii care stau la baza alegerii tratamentului antibiotic sau antifungic pentru pacientul cu

sepsis.• Asocierea antifungicelor este necesara la pacienti cu:– evidenta de infectie fungica,– neutropenie prelungita≥5 zile, – cateter venos central, – internare prelungita in TI sau – evolutie nefavorabila cu antibiotice cu spectru larg

38)Exemplificati terapia patogenica si indicatiile acesteia in sepsis.

• Anti-inflamator: CS, antipiretice • Asigurarea suportului hemodinamic, respirator, metabolic • Combaterea tulburarilor de coagulare: plasma proaspata congelata, anticoagulare profilactica in status protrobotic • Suplinirea functiei renale: dializa • Combaterea socului

39)Enumerati complicatiile care pot aparea in evolutia sepsisului.

CID

Necroza tisulara periferica → MSOF

ARDS

Scaderea fractiei de ejectie cardiaca → cardiodilatare compensatory

Insuficienta suprarenala

Nefropatie: proteinurie, retentie azotata, necroza tubulara

Dezechilibre metabolice: hiperglicemie, acidoza

Complicatii neurologice

ICS asociata statusului critic (CIRCI)

Rectivari ale infectiilor latente: HSV, CMV, VVZ

10

40)Enumerati investigatiile necesare pentru evaluarea disfunctiilor de organ asociate sepsisului.

Investigatii functionale pulmonare, cardio-vasculare, renale, hepatice, hematologice

Neutrofile: granulatii toxice, corpi Dohle, vacuole citoplasmatice

Ac. Lactic (↑ prin ↑ glicolizei, ↓clearance hepatic, renal, acidoza metabolica)

Glicemia (↑ la diabetici; ↓neoglucogeneza)

Proteinemie (↓ sinteza hepatica, ↑catabolismul)

PCR, VSH, fibrinogenul (↑)

Ionograma

Hemoliza (malarie, CID, medicamente)

41)Exemplificati diagnosticul diferential al meningitelor cu lichid clar.

• Meningismul: sd. clinic meningian cu LCR normal (poate insoti unele boli infectioase: gripa, pneumonia,

dizenteria, etc)

• Reactia meningiana: sd. clinic meningian cu modificari discrete ale LCR din febra tifoida, tifosul

exantematic, etc

• Alte infectii ale SN: encefalite, abces cerebral, empiem subdural

• Alte afectiuni ale SN care pot evolua cu febra: AVC, vasculite, colagenoze, tumori, sd. Reye, etc.

• Afectiuni ORL: sinuzite, angine, otite

• Alte afectiuni: spondiloza cervicala, torticolis, nevralgia N. Arnold, insolatia, contractura musculaturii

paravertebrale din tetanos, intoxicatia cu stricnina.

42)Precizati caracteristicile de laborator ale unei meningite virale.

-aspect LCR = limpede, opalescent; -celule = zeci-sute (L); -proteine (mg/dl) = ↑ -glucoza (mg/dl) = normala; -cloruri = normale -Acid lactic = normal -PCR = -

11

43)Precizati caracteristicile de laborator ale unei meningite purulente. -aspect LCR = purulent -celule = mii (PMN) -proteine (mg/dl) = ↑↑/ ↑↑↑ -glucoza (mg/dl) = ↓ / ↓↓ -cloruri = Normale -Acid lactic = ↑ -PCR = +

44)Enumerati criteriile de evaluare ale scorului Centor si precizati semnificatia acestuia.

Calcularea scorului Centor: se aduna punctajul pentru prezenţa fiecaruia dintre următoarele criterii: – Febră……………………………………….1p – Absenţa tusei………………………………..1p – Adenopatii cervicale sensibile……………....1p -Exudat amigdalian…………...……………….1p

• Corecţia scorului în funcţie de vârstă se face astfel: + 1 punct: vârsta ≤15 ani 0 puncte: vârsta între 15 şi 45 ani -1 punct: vârsta peste 45 de ani

45)Definiti gripa.

Gripa = boala virala acuta foarte contagioasa, manifestata prin febra, simptome generale si facultativ

respiratorii, cu evolutie autolimitanta, risc de complicatii si imunitate durabila dupa boala.

12

46)Descrieti tabloul clinic al gripei in perioada de stare.

• Perioada de stare: discordanta intre intensitatea acuzelor subiective si saracia semnelor obiective - Sd. infectios: febra (40 grade C), frison, tahicardie, astenie, anorexie, -Sd. respirator: catar respirator superior (rinoree, disfagie, disfonie), arsuri retrosternale, tuse seaca -Sd. algic: artralgii, mialgii, cefalee, dureri oculare, lombalgii

∙Obiectiv: hiperemie conjunctivala si faringiana, limba saburala, raluri subcrepitante

47)Precizati care sunt indicatiile si contraindicatiile vaccinului gripal.

• Indicatii – Varstnici > 65 ani – B. cronice: pulmonare, cardiace, renale, anemii, DZ, HIV – Copii 6l- 8a care necesitatratament cu ac. Acetilsalicilic (artrita cr. Juvenila, B. Kawasaki) – Persoane institutionalizate-Personal medical, paramedical

• Contraindicatii – Temporare: boli infectioase acute, Ig administrate recent – Definitive: alergie la ou

48)Enumerati factorii de risc ai pneumoniilor comunitare.

1. Tabagismul 2. Varsta> 65 ani 3. Insuficienta cardiaca congestiva 4. Bolile cerebro-vasculare (AVC) 5. Bolile renale (IRC) 6. Bolile hepatice (ciroza, hepatitele cronice) 7. Diabetul zaharat 8. Bronhopneumopatiile cronice obstructive 9. Imunodepresiile (corticoterapie, splenectomie, chimioterapie in ultimele 6 luni, SIDA, etc)10. Drepanocitoza 11. Antecedentele de pneumonie bacteriana 12. Spitalizarile din ultimul an 13. Institutionalizarea

13

49)Enumerati criteriile de evaluare ale scorului CURB65 si precizati semnificatia acestuia.

Criteriu Scor Scor de risc Risc de decesConstienta 1p 1 2.7%Uree > 19mg/dl 1p 2 6.8%FR≥30/min 1p 3 14%Tas<90mmHgSau TAd ≤60mmHg

1p 4 27.8%

Varsta ≥65 ani 1p 5

50)Exemplificati afectiunile considerate pentru diagnosticul diferential al pneumoniilor bacteriene. - Embolie pulmonara; -insuficienta cardiaca- PC poate decompensa IC -Neoplazie pulmonara – PC poate fi primul semn – End. Br -TBC, alergii, vasculita necrozanta, granulomatoza limfoida…

51)Descrieti tabloul clinic caracteristic pentru pneumonia tipica.

Forma comuna (tipica, franca) :1. Semne functionale respiratorii: • Tuse • Expectoratie (mucoasa, purulenta, hemoptoica) • Dureri toracice • Dispnee

2. Semne fizice: sd. de condensare - limitarea unilaterala a amplitudinii miscarilor respiratorii,- matitate, - intensificarea transmiterii vibratiilor vocale, - suflu tubar, - raluri bronsice ! Sd. lichidian poate masca sd. de condensare

14

52)Enumerati elementele orientative pentru incadrarea unei pneumonii in forma atipica.Forma atipica • Debut progresiv • Prodrom de IACRS • Asociaza simptome nespecifice: cefalee, simptome digestive, mialgii, artralgii • Semne clinice respiratorii necaracteristice • Lipsesc durerea de tip pleuritic si sd. de condensare

53)Exemplificati afectiunile considerate pentru diagnosticul diferential al diareilor infectioase.– Cauze functionale: colon spastic – Cauze medicamentoase: AINS, laxative – Cauze toxice: ciuperci necomestibile, As, Pb, Hg, Cu – Enterocolopatii inflamatorii: RUH, B. Crohn – Cauze tumorale: cancer de colon, polipoza intestinala – Cauze endocrine: diabet, tumori carcinoide, sd. ZollingerEllison, malnutritie

54)Enumerati semnele de deshidratare intracelulara.– Semne de deshidratare intracelulara: sete, uscaciunea mucoaselor, tulburari de constienta

55)Enumarati semnele de deshidratare extracelulara.– Semne de deshidratare extracelulara: pliu cutanat lenes/ persistent, facies incercanat, deprimarea fontanelei la sugari, extremitati reci, marmorate, oligurie, colaps;

56)Enumerati complicatiile diareei care constituie urgente medico-chirurgicale.1. Deshidratarea acuta

2.Sindromul pseudoocluziv Cauzat de colita grava (Samonella, Shigella, Clostridium), hipopotasemie, sau dupa administrarea medicamentelor antiperistaltice (!contraindicate in diareile invazive) 3.Sepsis cu manifestari diareice ;

15

57)Precizati particularitatile clinice si epidemiologice ale TIA cu Stafilococcus spp.-Sursa: lapte, branzeturi sarate, preparate cu smantana, carne incorect refrigerata, contaminare in timpul manipularii;

-Clinic = brusc: greturi, varsaturi, de obicei in afebrilitate;

-Evolutie: autolimitanta (24-36 ore).

58)Precizati particularitatile clinice si epidemiologice ale TIA cu Salmonella spp.-Sursa: carne de pui, oua, derivate sau produse din oua;

-Clinic = brusc: greturi, colici abdominale, varsaturi, scaune apoase, febra;

-Evolutie: autolimitanta (2-5 zile) la imunocompetent; Severa la imunodeprimat;

59)Descrieti tabloul clinic al botulismului in perioada de stare. Perioada de stare: evolueaza in afebrilitate

• 4D: disfagie, disartrie, disfonie, diplopie

• Semne oculare: ptoza palpebrala, midriaza bilaterala areactiva, tulburari de acomodare, diplopie

• Semne neurologice: paralizii bilaterale simetrice ale nervilor cranieni, membrelor, musculaturii respiratorii -

insuficienta respiratorie ;

• Uscaciunea mucoaselor digestive (disfagie, constipatie), urovezicale (disurie, retentie de urina), oftalmice

• Semne cardio-vasculare: hipoTA, tulburari de ritm cardiac

60)Descrieti tabloul clinic al febrei tifoide in periada de stare.• Febra neregulata, remitenta, intermitenta • Stare tifica: apatie, obnubilare, delir, miscari carfologice • Sd. cutanat : macule roz, rare, pe abdomen, flancuri, baza toracelui (embolii in limfaticele cutanate) • Sd. digestiv; anorexie, greturi, varsaturi - Modificari de tranzit (constipatie sau diaree) - Meteorism abdominal -Angina Duguet (ulceratii)

- Splenomegalie (+50% hepatomegalie) • Sd. cardiovascular: hipotensiune, zgomote cardiace asurzite, puls bradicardic, discordant cu febra

16

61)Enumerati criteriile de evaluare ale scorului ATLAS si precizati semnificatia acestuia.

0 pct 1 pct 2 pctVarsta (ani) < 60 60-79 ≥80

Temperatura ≤37.5 C 37,6-38,5 C ≥38,6 CLeucocite (/mm3) <16000 16000-25000 >25000Albumina (g/dl) >3,5 2,6-3,5 ≤2,5

Antibiotic Sistemic simultan terapiei nu - da

62)Precizati care sunt indicatiile pentru testarea pacientilor cu diaree pentru Clostridium Difficile.

-pacienti cu diaree apoasa > 48 ore de la internare-diaree / tablou clinic sugestiv la pacienti cu spitalizari rcente sau tratament la domiciliu cu antibiotice, antisecretorii gastrice, imunosupresoare;

63)Precizati care sunt criteriile epidemiologice pentru clasificarea diareei cu Clostridium

Difficile (nozocomiala, comunitara).

Numai tulpinile toxigene determina diaree! • Epidemiologie– Nosocomială: debutul simptomelor > 48 ore de la internare, pe parcursul internării și 28 de zile după externare – Comunitară: debutul simptomelor > 8 săptămâni de la externare – Nedeterminabilă: debutul simptomelor intre 4-8săptămâni de la externare.

64)Definiti dizenteria.

Dizenteria = boala diareica infectioasa acuta, contagioasa, cu potential de cronicizare, produsa de Shigella sp., caracterizata prin febra, tenesme si scaune afecaloide muco-pio-sanguinolente.

65)Definiti hepatitele acute virale. Inflamatii acute ale ficatului, cauzate de virusuri cu tropism hepatic primar (in principal virusurile hepatitice A, B, C, delta, E) care se manifesta clinic si anatomo-patologic asemanator, dar care au mecanisme patogenice si evolutie specifice agentului etiologic. (hepatite =grup heterogen de infectii).

17

66)Descrieti tabloul clinic al hepatitelor virale acute in perioada de debut.Forme de manifestare: – Sd. infectios general: febra discreta, astenie, cefalee

– Sd. digestiv nespecific: inapetenta, greturi, varsaturi, dureri abdominale, pierderea gustului pentru fumat

– Sd. pseudo-gripal: catar nazo-faringian+ febra

– Sd. pseudo-reumatismal: artralgii, mialgii

– Sd. pseudoalergic: eruptii nespecifice

– Sd. neuropsihic: astenie, iritabilitate, somnolenta/insomnie

-Sd. pseudo-chirurgical (mimeaza apendicita acuta, colecistita)

67)Descrieti tabloul clinic al hepatitelor virale acute in perioada de stare.

Perioada de stare (icterica): 1- 3 saptamani 1. Sd. icteric apare insidios, pe masura ce simptomele de debut se atenueaza: icter sclero-tegumentar, urini hipercrome, scaune decolorate +/- prurit 2. Sd. hepato-splenomegalic –sensibilitate la palpare 3. Sd. dispeptic se atenueaza

68)Comparati modalitatile de transmitere si potentialul de cronicizare al tipurilor de virusuri hepatitice

cunoscute.►HVA tip A: Transmitere digestiva prin consum de alimente sau apa contaminate sau prin intermediul mainilor murdare • Rar transmiterea parenterala (in perioada viremiei) sau prin contact homosexual -Evolutie: vindecare in 2-4 luni (>90%)

►HVA tip E: -transmitere fecal-orala prin apa contaminata cu bila si fecalele bolnavilor -Evolutie favorabila cu vindecare, exceptand gravidele si varstnicii care pot evolua sever

►HVA tip B: Transmitere interumana pe cale :• Parenterala- favorizata de viremia prelungita: administrare de sange si derivate, hemodializa, droguri iv, piercing, tatuaje, expunere profesionala a personalului medical • Sexuala (sperma si secretii vaginale) • Verticala- de la mama cu infectie acuta sau cronica; risc crescut de cronicizare la nou-nascut

-potential de cronicizare;

18

►HVA tip D: Epidemiologie: comuna cu a VHBPotential de cronicizare;

►HVA tip C : Transmitere:•Parenteral : -risc 50-90% la consumatori drog i.v. -risc 3-10% dupa intepatura accidentala de la pacient viremic pentru VHC •Sexual (mai rar decat pentru VHB)

•Verticala: rara

•20-30% nu poate fi precizata

Cronicizare crescuta –influentata genetic (IL28)

69)Explicati evolutia infectiei cu VHB in raport cu particularitatile structurale virale.

– Fulminanta in forma acuta sau flare in HC

– 85-90% seroconversie: AgHBs dispare, apar AcHBs

– > 6 luni: posibila seroconversie spontana 3-5%/an

– 10-15% infectie persistenta

70, 71, 72, 73, 74, 75, 76 profil serologic

77)Precizati sindroamele biologice care definesc diagnosticul de laborator nespecific al hepatitelor virale.

-sindrom citolitic;-sindromul de retentie biliara;-sindrom hepatopriv;-sindrom inflamator si de raspuns imun;-sindrom hematologic;

78) Enumerati complicatiile co-infectiei VHB-VHD.-leziunile hepatice si fibroza au tendinta de progresie mai rapida, ciroza instalandu-se mai rapid;-risc de aparitie a carcinomului hepatocelular, indifferent de gradul de fibroza;-forme fulminante de boala mai frecvente;

19

79)Precizati obiectivele profilaxiei infectiei cu VHB si mijloacele de realizare.

a)Limitarea riscurilor de transmitere a VHB -Respectarea precautiunilor universale -Educatie (sanitara, sexuala, etc) -Securizarea transfuziilor

b)Profilaxia transmiterii perinatale • Identificarea gravidelor cu VHB si monitorizarea flare • Imunoprofilaxia pasiva cu Ig specifice 0,05-0,07ml/kg i.m. la nou-nascuti + vaccinare

c) Profilaxia transmiterii profesionale • Vaccinarea personalului medical • Raportarea si monitorizarea accidentelor cu risc • Ig HB si vaccinare la persoanele nevaccinate • Monitorizarea nivelului de AcHBs

d) Imunoprofilaxie activa a nau-nascutilor si adultilor cu risc

80)Identificati particularitatile clinico-evolutive ale hepatitei acute cu VHC

•Incubatie 15-90 zile -90% asiptomatica sau oligosimptomatica anicterica

•Evolutie–Fulminanta-exceptional–10-15% vindecare–20% purtatori VHC–60-70% infectie cronica : ciroza (20%) , hepatocarcinom (3-5%)

81)Explicati evolutia infectiei cu HIV in raport cu particularitatile structurale virale.Din momentul contactului infectant pot fi descries o serie de etape evolutive: a) Perioada care urmeaza infectiei: “fereastra imunologica” • Starea de sanatate nu este afectata de cele mai multe ori • Uneori apare sd. retroviral acut, manifestat cu: sd pseudogripal, sd. mononucleozic, sd. neurologice (15%), disfagie sau tumefierea ganglionilor;

• se remite spontan dupa cateva zile sau saptamani

• dureaza ~3-6 luni; testul ELISA HIV este negativ

20

b) Stadiul asimptomatic (seropozitivitate HIV)

• poate dura intre 2-3 ani pana la 10-15 ani sau mai mult, in functie de rezistenta naturala a organismului, tipul/subtipul de virus si cantitatea de virus inoculat

• Incarcatura virala se mentine relativ stabila: set point viral

• Virusul distruge lent progresiv limfocitele

• Testul ELISA-HIV este pozitiv

c) Stadiul simptomatic -progresia infectiei continua si apare simptomatologia patologiilor associate infectiei HIV;

d) Stadiul simptomatic cu imunodepresie severa (SIDA) Organismul nu se mai poate apara si apar boli oportuniste (infectii sau cancere) caracterizate de: -Implicarea unor germeni mai atipici (uneori)

-Evolutia severa: - Febra, diareea si scaderea ponderala se intalnesc deseori in stadiile finale de evolutie

-limfocitele CD4 scazute sub nivelul critic (<200/mm3)

-netratat, bolnavul cu SIDA decedeaza in urmatorii 1-2 ani.

82)Caracterizati sindromul retroviral acut din cadrul infectiei cu HIV.• sd. retroviral acut, manifestat cu: sd pseudogripal, sd. mononucleozic, sd. neurologice (15%), disfagie sau tumefierea ganglionilor;

83)Exemplificati bolile indicatoare de SIDA, conform criteriilor clinice de clasificare CDC.

A: -asimptomatic;

-infectie retrovirala acuta;

-limfadenopatie generalizata persistenta;

B: - Febra/ diaree>1luna- Candidoza oro-faringiana;- Angiomatoza bacilara;- Displazie cervicala- Candidoza vulvovaginala;- Listerioza- Purpura trombocitopenica idiopatica- Neuropatie periferica

21

C: - toxoplasma cerebrala -encefalopatie HIV -limfom primar cerebral -sarcom Kaposi -pneumocistoza pulmonara -tuberculoza; -pneumonie bacteriana recidivanta;

84)Precizati care sunt modalitatile de transmitere HIV.a)Princontact sexual de orice fel (homosexual, heterosexual,oral) neprotejat (fara prezervativ) cu o persoana infectata

b)Prin sange infectat cu HIV:

•Manevre medicale: transfuzii, interventii chirurgicale, injectii cu ace/seringi contaminate, tratamente stomatologice cu instrumente contaminate, transplant de organe, fertilizari de la donator infectat

•Droguri intravenoase prin utilizarea in comun a seringilor cu o persoana infectata

•Manevre cosmetice: tatuaje, piercing, manichiura, utilizarea in comun cu o persoana infectata.a lamelor de ras, periutei de dinti.

c) Vertical: De la femeia gravida infectata la copilul nou nascut ( in timpul sarcinii, in timpul nasterii sau dupa nastere, prin alaptare).

85)Enumerati care sunt tipurile de celule susceptibile pentru HIV.

Hematopoietice: LT CD4, limfociteB, monocite/macrofage, promielocite•Tegumentare: cel. Langerhans (rol de transportor HIV la tesututrile limfoide) , fibroblaste•Celule ale SN: astrocite, oligodendrocite, endoteliu capilar•Alte celule: epiteliu renal, intestinal, colon, col uterin, cellule retiniene, linii celulare tumorale din creier, colon, ficat

22

86)Precizati care sunt rezervoarele de latenta pentru HIV si semnificatia acestora.

Rezervoare de latenta: HIV ramane pe termen indelungat, inaccesibil ARV; Explica imposibilitatea vindecarii HIV cu ARV disponibile;Ex: SNC, tesutul limfoid, mucoasa tractului gastrointestinal si genital (inclusiv lichidul seminal), plamanul, etc.Infectarea si diseminarea rapida a LT CD4 precede raspunsul imun specific HIV.

87) Enumerati criteriile de laborator necesare pentru diagnosticul infectiei HIV.

►Teste indirecte disponibile:ELISA-evidentiaza prezenta anticorpilor HIV, nu virusul

-anticorpii apar dupa 3-6 luni de la momentul infectiei, perioada numita „fereastra imunologica”;un test negativ in aceasta perioada nu este relevant;

-erori pozitive sau negative ale testului~ 2%; rezultatul pozitiv, necesita confirmare prin testulWesternBlot(mai precis dar mult mai costisitor);

►Teste directe (utilizare limitata pentru diagnostic): DetectareaAgP24

Polymerase chain reaction (PCR)

Culturi virale

88)Precizati care sunt principiile terapiei antiretrovirale la pacientii cu HIV.

►Obiectivprimar:-supresia virala sustinuta (ARN-HIV nedetectabil) -status imun bun (crestereaCD4);

►Obiectivsecundar:-Scaderea mortalitatii-Scaderea infectiilor oportuniste si co-morbiditatilor-Cresterea calitatii vietii

23

89)Enumerati clasele de medicamente antiretrovirale in functie de tintele terapeutice.

a)Inhibitori nucleozidici de RT: Zidovudina(ZDV), Dideoxicitidina, Lamivudina(LAM), Stavudina,

Didanozina, Abacavir(ABC), Tenofovir(TDF), Emtricitabina(EMC)

b)Inhibitori non-nucleozidici de RT: Nevirapina, Efavirenz, Etravirina

c) Inhibitori de proteaza: Indinavir, Saquinavir, Ritonavir, Nelfinavir, Lopinavir, Atazanavir, Tipranavir,

Darunavir

d)Inhibitori de fuziune: Enfuvirtide

e) Inhibitori de integraza: Raltegravir

f) Inhibitori de coreceptori: Maraviroc

90)Precizati care sunt masurile necesare pentru profilaxia transmiterii perinatale HIV.- toate gravidele beneficiaza de testare gratuita HIV-la gravide, tratamentul antiretroviral trebuie inceput cat mai repede in sarcina, pentru a diminua riscul de transmitere a infectiei;-nasterea se va efectua prin cezariana, nou-nascutul nu va fi alaptat la san si va primi profilaxie antiretrovirala;

91)Enumerati co-morbiditatile non-infectioase asociate cu agingul precoce al infectiei HIV.-comorbiditati de tip: -cardiovascular, renal, cerebral, neurologic, endocrin, metabolic, psihiatric, gastrointestinal, etc;

92)Enumerati co-morbiditatile oncologice asociate mai frecvent infectiei HIV.-sarcom Kaposi;-limfom non-Hodgkin;-limfom cerebral primitive;-displazie anala;-cancer cervical (la femei);

93).Precizati care este atitudinea in cazul unei expuneri profesionale cu risc de transmitere pentru HIV.

In cazul expunerii la produse potential contaminate se va determina riscul de transmitere a infectiei , iar in

cazurile cu potential crescut crescut de infectare se recomanda inceperea unei profilaxiii pe baza de

antiretrovirale, cu durata de 4 saptamani;

24

94)Descrieti tabloul clinic al rabiei.

-Incubatie: 20-90z;

a)Forma furioasa: - Perioada de invazie: astenie, fatigabilitate, febra -Perioada de stare: -hiperactivitate (bizarerii, agresivitate) - dezorientare, halucinatii; -redoare a cefei; -hidrofobia, aerofobia; - febra, fasciculatii musculare; -hiperventilatie, hipersalivatie, hipersudoratie; - midriaza, hiperreflexie, convulsii; -deces in max 1-2 saptamani

b) Forma paralitica (20%) - Debut cu rahialgii, pareze si paralizii flasce ascendente - Status mental degradat progresiv - coma (2-7zile) - Particular: durata mai lunga, lipsesc hidro-, aerofobia, hiperactivitatea si convulsiile

95)Precizati care sunt masurile de profilaxie a rabiei in cazul unei plagi muscate cu risc rabigen crescut.

a)Toaleta minutioasa a plagii cu apa si sapun, bromocet 1%; cauterizare in cazul suspiciunii crescute de rabie

b) Rapel AT

c) supravegherea animalului muscator 14 zile; daca animalul moare (spontan sau omorat) se analizeaza

veterinar pentru rabie

d) Vaccin antirabic: plagi superficiale la trunchi si membre produse de animale domestice necunoscute,

disparute sau omorate

e) Ser/IgAT + vaccin antirabic: muscaturi la fata, gat, organe genitale, plagi profunde in alte zone sau multiple

produse de animal domestic sau orice plagi produse de animal salbatic

f) Antibioticoprofilaxie – dupa caz (Penicilina V, Tetraciclina)

25

96)Definiti borelioza Lyme. Enumerati manifestarile clinice din faza precoce a bolii.

-Boala Lyme = este o boala determinata de Borrelia Burgdorferi, transmisa prin intepatura de capusa, cu caracter systemic si manifestari dermatologice, musculo-scheletale, neurologice si cardiace.

Faza precoce:

☺ Infecţie localizată: -EM (eritem migrans) fără semne sau simptome de infecţie diseminată (+/- adenopatia regională, semne minore generale);

☺Infecţie precoce diseminată cu manifestări:

-Cutanate: limfocitomul boreliozic, multiple leziuni EM-like

-Musculo-scheletice: dureri migratorii articulaţii, muşchi, oase scurte

-Neurologice: meningita, nevrite de nervi cranieni, paralizia Bell, radiculonevrite senzitive sau motorii, sd. pseudotumoral, encefalite sau mielite asemănătoare sclerozei în plăci

-Cardiace: BAV, miopericardite, pancardite oculare: conjunctivite

97).Definiti listerioza. Enumerati formele clinice ale listeriozei.

Definitie: infectie severa transmisa mai ales prin alimente contaminate cu Listeria Monocytogenes, care afecteaza semnificativ persoanele varstnice, gravidele, nou-nascutii si persoanele imunodeprimate.

☺Forme clinice: -Septicemii, meningite si meningoencefalite – mai ales la nounascuti si varstnici; - Colonizare vaginala asimptomatica (o cauza de infertilite), avort, nastere prematura

26

98)Enumerati formele clinice acute de manifestare a febrei Q.

-forma acuta are o incubatie medie de 3 saptamani si debuteaza cu febra de tip pseudogripal;

-manifestarile obisnuite sunt: - hepatita febrila, frecvent anicterica;

-pneumonie febrila cu aspect radiologic de tip interstitial,

-febra prelungita nediferentiata;

-alte manifestari ale formei acute sunt: pericardita, miocardita, meningita, encefalita;

27