subiecte (economie si societate, prof. antal lukacs, ian. 2016)

8/19/2019 Subiecte (Economie Si Societate, Prof. Antal Lukacs, Ian. 2016)

1/30

Istorie medie universalǎ Profesor Antal LukácsModul: Economie şi societate Lector Marian Coman

Subiecte pentru eamen

Primul subiect:• Subiect din pachetul obligatoriu [secţia Istorie]

Al doilea subiect [secţiile Istorie, RISE, Istoria Artei]1. Transformarea lumii romane sec. I!"!#$. Regatele romano"germanice. Structuri %i instituţii sec. !"!III#&. E'angheli(area Europei sec. I!")#*. Structuri socio"economice +n lumea carolingian sec. !III"I)#-. iserica +n 'remea carolingienilor %i ottonienilor sec. I)")#/. 0utaţiile anului 1.2. Relaţiile feudo"'asalice +n 3ccidentul medie'al.4. 5ormarea %i e'oluţia principatelor teritoriale sec. )")III#6. 0onasticismul medie'al sec. !")#1. 0onasticismul medie'al sec. )I")II#11. Imaginarul feudalismului7 cele trei ordine1$. Reforma gregorian %i lupta pentru +n'estitur sec. )I")II#1&. Imperiul +n 3ccidentul medie'al sec. )II")I!#1*. Structuri politice +n 3ccidentul medie'al sec. )I")I!#1-. Arhitectura romanic %i gotic1/. 0i%carea comunal %i rena%terea urban sec. )I")II#12. 8omerţul +n 3ccidentul medie'al sec. )I")I!#

14. 0i%cri de reformare %i de contestatare a isericii sec. )II")I!#16. 8ultur ecle(iastic %i cultur laic +n 3ccidentul medie'al sec. )I")I!#$. 8ri(a secolului al )I!"lea

Al treilea subiect [secţiile Istorie, RISE]1. In'a(iile barbare +n Europa 3ccidental. Sf9ntul Ieronim sec. !#$. Sidonius Apollinaris despre relaţiile dintre romani %i 'i(igoţi sec.!#&. 8on'ertirea lui 8lo'is. Relatarea lui :rigore din Tours sec. !I#*. 3rgani(area domeniilor carolingiene. 8apitularul De Villis sec. !III"I)#-. Ereditatea +n funcţia de comite7 capitularul de la ;uie(umne(eu stabilit de episcopul din eau'ais sec. )I#

2. ?ntemeierea mnstirii de la 8+teau@ sec. )I#4. Reforma gregorian %i schimbarea procedurii de alegere a papei. In nomine Domini sec. )I#

6. 8arta de pri'ilegii dat de +mpratul enric al I!"lea ora%ului Bucca sec. )I#1. 3rgani(area republican. 3tto de 5reising despre comunele italiene sec. )II#11.8re%tinarea lui arald >inte Albastru. Saga lui 3laf Tr


2/30

12. Regula Sf9ntului 5rancisc din Assisi sec. )III#14. 8onsecinţele 0arii 8iume. 3rdonanţa regelui Angliei sec. )I!#16. ernard de 0orlas, De contemptu feminae sec. )II#$. 5emeile +n societatea medie'al. 8hristine de Fisan sec. )!#

Al treilea subiect [Istoria Artei]1. >espre frumos %i despre bine"proporţionat. Sf9ntul Augustin sec. I!"!#$. Eginhard despre rena%terea carolingianD secolul al I)"lea#&. 5rumoseţea, Gr9ţenia %i confruntarea contrariilor. Ioan Scotus Eriugena

secolul al I)"lea#*. >espre culori. ugo de Saint"!ictor secolul al )II"lea#-. 8ritica artei clunisiene. ernard de 8lair'au@ secolul al )II"lea#/. Elogiul artei clunisiene. Suger de Saint >enis secolul al )II"lea#2. 5rumuseţea picturii. ona'entura da agnoregio secolul al )III"lea#4. Arta miniaturilor H despre culori. Anonim secolul al )I!"lea#6. >ipticul lui Stilicho sec. I!#

1. Sarcofagul lui =unius assus sec. I!#11. 8oiful de la Sutton oo sec. !II#1$. Flanul capelei imperiale din Aachen sec. I)#1&. 0iniatura e'angheli%tilor din E'angheliarul de la Aachen sec. )#1*. Tapiseria de la ain cau(a 'iciilor noastre armata roman a aLuns sD fie +n'ins. Mi, ca %i cum acestede(astre nu ar fi fost de aLuns, r(boaiele ci'ile omoar mai mulţi oameni dec9t fierul

du%manului. Suntem srmanul popor al lui Israel, dac ne g9ndim la abucodonosor, pe care Scriptura +l nume%te Nser'itorul lui >umne(euO. efericiţii de noi K B"am


3/30

supDrat pe >umne(eu p9nD +ntr"at9t +nc9t %i"a arDtat m9nia asupra noastr prinmiLlocirea furiei barbarilorK E(echiel a fcut penitenţ %i, +ntr"o singur noapte,14-. de asirieni au fost nimiciţi de un singur +nger. Iosua a +nlţat c9ntri de sla'>omnului %i >omnul i"a dat 'ictoria celui care"l slD'ea. 0oise a luptat +mpotri'aamaleciţilor nu cu spada, ci cu rugciunea. >ac 'rem s ne +nlţm, s ne

prosternmK 8e ru%ineK 8e nebunieK 8e lipsD de credinţDK 8um a%aP Armata roman'ictorioas, care a supus tot uni'ersul, a aLus ast(i +nspim9ntat, terori(at, la'ederea celor care de"abia %tiu s mearg, celor care, dac aLung s ating pm9ntul,se consider deLa morţiP Iar noi, noi nu +nţelegem aceste cu'inte ale profeţilor7 N3 mie'or fugi la ameninţarea unui singurO Isaia &, 12#P oi nu oprim i('orul bolii, ca scurmDm totodatD %i boala +nsD%i. >acD am face acest lucru, de +ndatD am 'edea sgeţilelor ced9nd +n faţa suliţelor noastre, cDciulile lor +n faţa coifurilor noastre, m9rţoagelelor +n faţa cailor no%tri.

1+ Sidonius Apollinaris despre rela2iile dintre romani şi vi,i3o2i (sec+0)

>e%i acest rege al goţilor [Euric], dispune de foţe teribile, eu mD tem mai puţin delo'iturile sale pentru (idurile romane, dec9t pentru legea cre%tinD7 el detestD numelede catolic din gurD %i din suflet %i dD impresia cD este mai degrabD %eful sectei sale,dec9t cel al neamului sDu. Futerea armatelor sale, obrD(nicia sa, 'eselia sa tinereascD +lfac sD creadD gre%it cD datorea(D succesul acţiunilor %i intenţiilor sale, ade'Druluireligie sale %i unui Loc al soartei. Instruiţi"'D, deci, c9t mai repede asupra rDului secretde care suferD catolicismul, pentru a putea +n mod public sD"i gDsiţi remediul.

ordeau@, Ferigueu@, Rodes, Bimoges, Auch %i +ncD multe alte ora%e au fost lipsitede preoţiQ la moartea lor, n"au urmat noi episcopi, care sD asigure numirea pe treptelede mai LosQ stricDciunile spirituale s"au +ntins [...] >ioce(ele, parohiile sunt pDrDsite,fDrD conducere. ?n biserici se 'Dd sfDr9m9ndu"se %i cD(9nd pDrţile de susQ porţile suntsmulse din ţ9ţ9ni, intrDrile bisericilor sunt astupate de mDrDcini %i de spiniQ 'itele, onenorocireK 'in sD se culce +n naosurile larg deschise %i sD pascD iarba care cre%te de"alungul altarelor. Farohiile de la ţarD nu sunt singurele pDrDsiteQ chiar +n bisericile dinora%e, adunDrile se fac rar [...]

4+ Convertirea lui Clovis+ "elatarea lui 5ri3ore din $ours (sec+ 0I)

Regina nu contenea s"l roage s"l recunoasc pe ade'ratul >umne(eu %i s selepede de idoli, dar nu l"a putut con'inge +n nici un chip p9n c9nd, la un moment dat,a i(bucnit +n cele din urm r(boiul +mpotri'a Alamanilor. Astfel, ne'oia l"a silit s

mrturiseasc, ceea ce p9n atunci 'oinţa tgduise. >e fapt, +nfruntarea dintre celedou armate s"a transformat +ntr"un cumplit mcel, iar armata lui 8lo'is era pe punctul de a fi nimicit. !(9nd aceasta, %i"a ridicat m9inile spre cer %i cu cinţ,mi%cat p9n la lacrimi, a spus7 Isuse Christoase pe care Clotilda Te declară fiul lui

Dumnezeu celui viu, care binevoieti să le dai a!utor celor care suferă i să lehărăzeti victoria celor care speră "n Tine, cer cu smerenie slava a!utorului tău# Dacă"mi dăruieti victoria asupra dumanilor mei, i eu voi fi "ncercat acea putere pe careoamenii ce predică numele Tău spun că Tu ai dovedit$o, voi crede "n Tine i mă voiboteza "n numele Tău#

Atunci regina l"a chemat +n tain pe sf9ntul Remigius, episcop al ora%ului Reims,%i l"a rugat s strecoare +n cugetul regelui cu'9ntul m9ntuirii. Episcopul l"a adus pe

acesta %i, +ntre patru ochi, a +nceput s"l con'ing s cread +n >umne(eu ade'rat,fctorul cerului %i al pm9ntului, %i s renunţe la idolii care nu pot fi de nici un folos,


4/30

nici lui, nici altora. Atunci el a (is7 %reasfinte părinte, eu te ascult cu bucurie, dar semai "mpotrivete un lucru& poporul care mă urmează nu vrea să$i părăsească zeii#Cu toate acestea, voi mer'e i le voi vorbi urm(nd cuvintele tale# Adun9ndu"i apoi, %ichiar +nainte de a 'orbi fiind precedat de puterea >omnului, +ntregul popor a strigatdeodat7 )i alun'ăm pe zeii muritori, re'e pios, i suntem 'ata să$l urmăm pe zeul

nemuritor pe care$l predică *emi'ius.

6+ %r3ani,area domeniilor carolin3iene+ Capitularul De Villis (sec+ 0III7I8)

Foruncim ca fiecare 'echil s fac o declaraţie anual a tuturor 'eniturilor noastre,art9ndu"ne toate pm9nturile noastre culti'ate cu boii m9naţi de plugarii no%trii,

precum %i acele pm9nturi ale noastre pe care trebuie s le are %erbiiQ s ne aratenumrul porcilor, al rentelor, obligaţiilor %i al amen(ilorQ '9natul luat, fr+ncu'iinţarea noastr, din pdurile noastreQ numrul morilor, pdurilor, c9mpurilor,

podurilor %i brcilor, al oamenilor liberi %i al ţinuturilor cu obligaţii la 'isteria noastrQ

t9rgurile, podgoriile %i numrul celor care ne datorea( 'inQ c9t f9n, lemne de foc,torţe, sc9nduri %i alte feluri de lemnQ pm9nturi pustiiQ legume, meiQ l9n, in, c9nepQfructe din copaciQ nuci, mari %i miciQ pomi altoiţi de toate felurileQ numrul grdinilor,napilor, hele%teelor de pe%te, pieilor %i coarnelorQ mierea %i ceara, grsimea, seul %ispunulQ 'inul de dude, 'inul fiertQ miedul, oţetul, berea %i 'inul, nou %i 'echiQ

boabele, noi sau 'echiQ ginile %i oule, g9%teleQ numrul pescarilor, al celor care batfierul, care fac sbii %i +nclţri, al l(ilor, al turntorilor %i al %elarilorQ al forLelor %i alminelor, %i anume de fier, plumb %i alte metaleQ al m9nLilor %i iepelor. Ei ne 'or facecunoscute toate acestea, pe fiecare +n parte %i pe r9nd, la 8rciun, ca s putem %ti ce %ic9t de mult a'em din fiecare lucru. [...]

?n fiecare dintre domeniiloe noastre, cmrile s fie +n(estrate cu cu'erturi,

perniţe, perne, a%ternuturi de pat, a%ternuturi pentru mese %i bnci, 'ase de alam, plumb, fier %i lemn, fiare, lanţuri, c9rlige, tesle, topoare, sape, cuţite %i tot felul deunelte, +n a%a fel +nc9t niciodat s nu fie ne'oie s cutm +n alt parte sau s+mprumutm. Iar de armele pe care le purtm 9mpotri'a du%manului s se aib maregriL, s fie ţinute +n bun stare [...]

Fri'itor la felurile de hran +ncu'iinţate +n (ilele de post, dou treime s fietrimise +n fiecare an pentru folosinţa noastr, %i anume7 legume, pe%te, br9n(, unt,miere, mu%tar, oţet, mei, ierburi uscate %i 'er(i, ridichi %i, pe deasupra, cear, spun %ialte mici produse. Mi s ni se aduc la cuno%tinţ c9t a mai rmas, a%a cum am spusmai sus.

9+ Ereditatea -n func2ia de comite: capitularul de la uie,;7sur7%ise (sec+I8)

>ac moare un comite al crui fiu e cu noi, fiul nostru +mpreun cu ceilalţicredincio%i ai no%tri s r9nduiasc dintre acei care i"au fost familiari %i apropiaţidefunctului pe cel care, +mpreun cu ministerialii acelui comitat %i cu episcopul saib griL de acel comitat, p9n c9nd ni se 'a aduce la cuno%tinţ aceasta. Iar dacar a'ea un fiu minor, acesta s aib griL, +mpreun cu ministerialii acelui comitat %icu episcopul, +n diece(a cruia s"ar gsi, de acel comitat, p9n ce %tirea 'a aLunge lacuno%tinţa noastr. Iar dac nu ar a'ea un fiu, fiul nostru +mpreun cu ceilalţicredincio%i ai no%tri s numeasc pe cel care cu ministerialii acelui comitat %i cuepiscopul s aib griL de acel comitat, p9n c9nd se 'a da porunca noastr +n aceast

pri'inţ. Mi nimeni s nu se supere pentru aceasta, dac 'om da acel comitat altuia,


5/30

care ne 'a fi mai pe plac, dec9t aceluia care l"a a'ut +n griL p9n acum. Ba fel s sefac %i +n pri'inţa 'asalilor no%tri. Mi 'oim, ba chiar poruncim anume, ca at9tepiscopii, c9t %i abaţii %i comiţii, precum %i ceilalţi credincio%i ai no%tri s sestrduiasc s fac la fel +n pri'inţa oamenilor lor. Iar episcopul 'ecin %i comitele saib griL at9t de episcopate, c9t %i dea abaţii, ca nu cum'a cine'a s rpeasc bunurile

sau drepturile biserice%ti %i nimeni s nu"i opreasc de la primirea milosteniilor. Iar dac cine'a ar +ndr(ni s"o fac s o plteasc dup legile omene%ti %i apoi duplegile biserice%ti s despgubeasc biserica pe care a pgubit"o %i s plteasc amenddup felul 'inei %i dup cum ne 'a fi pe plac.

>ac 'reunul dintre credincio%ii no%tri, dup moartea noastr +mboldit dedragostea lui >umne(eu %i a noastr, ar 'oi s renunţe la 'iaţa lumeasc %i ar a'ea'reun fiu sau 'reo rud care ar putea s sluLeasc treburilor ob%te%ti s"i poattransmite sluLbele sale, dup cum ar hotr+ c e mai bine. Mi dac ar 'oi s triasc +nlini%te pe alodiul su, nimeni s nu cute(e a"i pune 'reo piedic %i nici s"i cear ce'a,dec9t numai s mearg +n aprarea patriei.


6/30

u 'oi ataca femeile nobile, nici pe cei care le +nsoţesc, +n absenţa soţului lor,numai dac le 'oi descoperi comiţ9nd o fapt rea +mpotri'a mea, din propria lor 'oinţ. [J]

>e la +nceputul Fostului 0are p9n la Fa%ti, nu 'oi ataca nici un ca'aler carenu poart arme lume%ti %i nu"i 'oi lua pro'i(iile. >ac un ţran face o nedreptate altui

ţran sau unui ca'aler, 'oi a%tepta cincispre(ece (ileQ dup care, dac nu"%i +ndreaptgre%eala, 'oi pune m9na pe el, dar nu"i 'oi lua din a'utul lui dec9t ceea ce este stabilitlegal.

?+ @ntemeierea m.n.stirii de la C-teau (sec+ 8I)

?n anul ?ntruprii >omnului 164 Robert cel de fericit aducere"amint, primulabate al bisericii din 0olesme, stabilit +n episcopia Bangres, %i c9ţi'a fraţi dinaceast mnstire, au 'enit s"l gseasc pe 'enerabilul ugues, pe atunci legat alscaunului apostolic %i arhiepiscop al bisericii din B


7/30

Freaiubiţi %i binecu'9ntaţi episcopi %i fraţi, noi %tim c9t du%mnia a +ndurat acestscaun apostolic, +n care eu sluLesc din 'oia >omnului de la moartea +n'ţtorului %i

predecesorului nostru Mtefan, de fericit amintire, %i c9te lo'ituri %i rni numeroase i"au fost pro'ocate de ere(ia simoniac [J] A%adar fraţilor, dac 'eţi fi de acord, ne"amg9ndit, pentru starea isericii de acum +nainte, c este +nţelept s lum msuri ca s

+mpiedicm acelea%i rele s re'in. Frin urmare, +ntriţi cu autoritatea predecesorilor no%tri %i a celorlalţi sfinţi prinţi, decretm %i stabilim7 Fentru ca boala corupţiei s nuse strecoare prin orice miLloace, oamenii bisericii 'or fi cei care 'or conduce alegerea

papei, ceilalţi doar se 'or lua dup ei. Aceast r9nduial a alegerii 'a fi socotitdreapt %i legal de cei care, lu9nd seama la regulile %i decretele Frinţilor isericii,'or 'edea sentinţa binecu'9ntatului nostru predecesor Beon7 +ici un ar'ument nu

permite H spune el H să fie socotii printre episcopi aceia care nu au fost nici alei decler, nici cerui de popor, nici consacrai de episcopii provinciei lor cu aprobareaarhiepiscopului# >ar, +ntruc9t scaunul apostolic se +nalţ deasupra tuturor isericilor

pm9ntului %i nu poate e@ista nici un arhiepiscop deasupra lui, episcopii cardinali+ndeplinesc, fr nici o +ndoial, funcţia acelui arhiepiscop atunci c9nd +l ridic pe

alesul pap pe culmea sla'ei apostolice. Ei 'or alege pe cine'a din r9ndul isericiiRomane, dac un om potri'it poate fi gsit aici. >ac nu, 'a fi ales unul din alt

biseric. !or fi pstrate cinstirea %i preţuirea datorate iubitului nostru fiu enric, careeste numit +n pre(ent rege %i care 'a fi +n 'iitor, dup cum sperm, +mprat prin milalui >umne(eu. Acest drept 'a fi acordat personal de scaunul apostolic lui %isuccesorilor si. >ar dac per'ersitatea oamenilor ri %i stricaţi 'a +mpiedica s fieţinut la Roma o alegere pur, sincer %i liber episcopii cardinali, +mpreun cu clerul%i laicii catolici, chiar %i puţini la numr, au dreptul %i puterea de a alege, oriunde li se'a prea potri'it, un pontif pentru scaunul apostolic.

>ac cine'a, contrar decretului nostru promulgat prin 'ot sinodal, 'a fi ales,sau chiar consacrat %i urcat pe tron, prin tulburri sau prin orice 'icle%ug, prinautoritatea >omnului %i a Sfinţilor Apostoli Fetru %i Fa'el, 'a fi aruncat 'e%nicaanatema asupra lui ca un Antihrist %i distrugtor al +ntregii 8re%tintţi, fiind alungatdin s9nul sfintei iserici a >omnului, +mpreun cu uneltitorii, susţintorii %i discipoliisi. iciodat nu i se 'a permite o Lustificare +n aceast pri'inţ, ci 'a fi ire'ocabildepus din toate gradele ecle(iastice, indiferent ce rang ar fi a'ut +nainte. 3ricine 'aadera sau +i 'a arta preţuire sau 'a +ncerca +n orice fel s"l apere, 'a fi condamnat

printr"o sentinţ asemntoare.

+ Carta de privile3ii dat. de -mp.ratul Denric al I07lea oraşului Lucca (sec+8I)

?n numele sfintei %i nedesprţitei treimi, enric al patrulea, din milosti'ireadumne(eiasc ocrotitoare, rege .[J]

!oim s aducem la cuno%tinţa tuturor credincio%ilor lui 8hristos %i a lor no%tri,at9t 'iitori c9t %i de faţ, c noi, prin autoritatea puterii noastre rege%ti, acordm %ihotr9m pentru or%enii din Bucca, pentru credinţa lor nestrmutat faţ de noi %i

pentru sluLba lor plin de r9'n, precum %i cu sfatul %i prin miLlocirea credinciosuluinostru urchard, episcop de Bausanne %i cancelarul nostru, ca nici o autoritate %i niciun om s nu +ndr(neasc s dr9me %i s nimiceasc (idul +nconLurtor 'echi sau noual ora%ului Bucca %i nici unui om s nu"i fie +ngduit s dr9me +n orice chip sau oricemiLloc sau fr o Ludecat legiuit, casele care au fost cldite sau 'or fi cldite de

acum +nainte +nuntrul acestui (id sau +n suburbie.


8/30

?n afar de aceasta, hotr9m ca sus"(i%ii or%eni s nu fie datori s cldeasc palatul nostru regal +n cuprinsul ora%ului sau +n burgul lor sau s fie datori s dea, prinsilnicie sau constr9ngere, g(duire acolo.

otr9m de asemenea ca de acum +nainte nimeni s nu le cear pro'i(ii %i ta@de b9lci de la Fa'ia p9n la Roma %i ta@ de acostare +n ora%ul Fisa sau +n comitatul

lor. [J]!oim de asemenea ca s nu fie ridicate castele +n cuprinsul a %ase mile de la

marginile sus"(isului ora%Q iar dac cine'a ar +ndr(ni s ridice +ntrituri, luchesii, din porunca %i cu aLutorul nostru, s le dr9me.

Iar oamenii aceluia%i ora% sau din suburbie s nu fie +nchi%i fr o Ludecatlegiuit.

Iar dac 'reunul din sus"(i%ii or%eni ar deţine un domeniu sau o alt stp9nire%i posesiune %i ar fi p9r9tor sau p9r9t, s nu fie silit la lupt sau duel.

Foruncim de asemenea ca sus"(i%ii luchesi s aib +ngduinţa de a cumpra %ia 'inde +n piaţa sf9ntul >onninus %i 8omparmulus, cu aceast condiţie ca florentinii snu aib sus"(isa +ngduinţ.

?nlturm cu totul a%e(mintele nedrepte din timpul marchi(ului onifaciu,impuse acelora%i cu sila %i poruncim ca de acum +nainte s nu se mai ţin seama deele. In afar dea aceasta, hotr9m ca +nţelegerile pe care marchi(ii sau oricare altautoritate le"au +ncheiat cu ei, s rm9n trainice %i neclintite. Iar Ludectorul imperialdin Bombardia s nu ţin Ludecat +n (isul ora% sau +n burg sau +n adunare, dec9t +n

pre(enţa noastr sau a fiului nostru sau a cancelarului nostru.

*+ %r3ani,area republican.+ %tto de Freisin3 despre comunele italiene (sec+8II)

?n c9rmuirea ora%elor %i +n r9nduiala treburilor ob%te%ti ei copia( iscusinţa'echilor romani. Ei +ndrgesc libertatea at9t de mult +nc9t, pentru a se feri de o preamare putere, se las c9rmuiţi mai degrab de 'oinţa consulilor dec9t de cea a+mpratului. Se %tie c +n r9ndul lor e@ist trei ordine7 marii nobili, nobilii %i oameniide r9nd. Fentru a nu lsa loc trufiei, amintiţii consulii nu sunt ale%i din r9ndul unuisingur ordin, ci din toate trei. Mi ca s nu se sminteasc din dragostea pentru putere,consulii sunt schimbaţi aproape +n fiecare an. >rept urmare, aproape +ntregul pm9nteste +mprţit +ntre ora%e %i fiecare dintre ele +%i sile%te episcopul s locuiasc +ntre(idurile sale. ?mpreLurul lor cu greu poate fi gsit 'reun nobil sau 'reun om de seamcare s nu asculte de stp9nirea ora%ului su. >atorit acestei puteri care"i str9nge petoţi laolalt, locuitorii fiecrui ora% denumesc pm9nturile dimpreLur comitatul lor.

>e asemenea, pentru a nu le lipsi miLloacele de a"%i asupri 'ecinii, ei se+nLosesc +ncredinţ9nd cingtoarea ca'aleriei sau alte demnitţi tinerilor de r9nd %ichiar unor me%te%ugari 'rednici de dispreţ. ?n alte prţi ace%tia sunt alungaţi precumciuma de la +ndeletnicirile mai de cinste. >in aceast pricin ei dep%esc cu mult toatecelelalte ora%e din lume +n bogţie %i putere. Bombar(ii sunt aLutaţi nu doar, dup cumse spune, de hrnicia binecunoscut lor, ci %i de absenţa prinţilor lor care suntobi%nuiţi s locuiasc dincolo de Alpi. Astfel, d9nd uitrii str'echea lor nobleţe, ei

pstrea( urmele metehnelor barbare pentru c, de%i se flesc c triesc potri'itlegilor, ei nu se supun acestora.

Bombar(ii ane'oie +%i cinstesc, dac +%i cinstesc 'reodat, principele. ?n loc s"i arate de bun'oie supunerea cu'enit sau s"i +ndeplineasc poruncile potri'it

legilor, ei nu ascult de autoritatea principelui dec9t siliţi de o o%tire numeroas. >e%i potri'it legii un supus se cu'ine s asculte de bun'oie iar un du%man s fie adus la


9/30

ascultare prin arme, se +nt9mpl adesea ca ei s"l +nt9mpine cu 'rLm%ie pe principelelor, cruia trebuiau s"i Lure supunere, atunci c9nd acesta +%i cere drepturile care i secu'in.

?n fruntea tuturor ora%elor acestui neam se afl 0ilano. 3ra%ul este a%e(atasemenea unei insule, +ntr"o 'ale foarte mnoas, +ntre Fad %i Firinei, de"a lungul

r9urilor Ticino %i Adda care"%i au i('oarele +n Firinei %i se 'ars +n Fad. A%e(at +nmiLlocul acestei 'i ora%ul este numit pe drept cu'9nt 0ediolanum, de%i unii cred ccei care l"au +ntemeiat i"au dat numele de la un porc ciudat acoperit pe Lumtate deţepi %i pe Lumtate de l9n. 0ilano este mai 'estit dec9t celelalte ora%e nu doar datorit mrimii sale %i mulţimii de brbaţi curaLo%i, dar %i pentru c %i"a +ntinsstp9nirea asupra a dou ora%e +n'ecinate, a%e(ate +n aceea%i 'ale, 8omo %i Bodi. 0aimult " dup cum se +nt9mpl +n lumea noastr trectoare atunci c9nd norocul +ţi sur9de

H 0ilano a de'enit at9t de plin de +ndr(neal %i de trufie +nc9t nu numai c nu s"a dat+napoi de la a"%i 'tma 'ecinii dar, de cur9nd, a cute(at s nu acorde sla'a cu'enit

principelui lor, atrg9ndu"%i m9nia acestuia.

**+ Creştinarea lui Darald 'inte Albastru+ Sa3a lui %laf $r;3vason (sec+ 8II)

?mpratul 3tto a adunat o mare armat. El a'ea oameni din Sa@onia,5ranconia %i 5ri(ia. >in !inland, i s"a alturat regele uri(leif cu numero%i oameni,

printre care se afla %i ginerele su, 3laf Trana'ire, dar earl"ulaon a aprat +mpreun cu oamenii si (idul fortificat. >ana'ire era astfelconstruit7 +n (ona de pm9nt dintre dou fiorduri, dane(ii ridicaser un mare (id +ntritdin piatr, lemn %i pm9nt, spaser un %anţ mare %i ad9nc +n faţa lui, iar +n faţa

porţilor fortificaţiei erau a%e(ate turnuri. 3 mare lupt +ncepu. [J]Earl"ul aon %i"a a%e(at oamenii +n toate turnurile, dar pe cei mai mulţi dintre

ei i"a desf%urat de"a lungul (idului pentru a"l putea apra oriunde ar fi fost ataculmai puternic. 0ulţi dintre oamenii +mpratului au murit acolo, fr s poat cucerifortificaţia. [J]

?mpratul 3tto s"a retras cu o%tirile sale ctre fiordul Sle. Acolo, %i"a adunat'asele %i a tra'ersat fiordul +n =utlanda. Imediat ce arald regele >anemarcei a aflat, a

pornit cu armata asupra lui. S"a dat o mare lupt, %i +mpratul a obţinut, +n cele dinurm, 'ictoria. Regele dane( a fugit la Bimafiord, de unde a trecut cu barca +n insula

0arse


10/30

prea c"l 'a purta pe mare, el i"a lsat la ţrm pe acei oamenii +n'ţaţi %i a plecat.!9ntul sufla dinspre apus, a%a c earl"ul a na'igat spre rsrit, prin 3resund, Lefuindambele maluri. Apoi el a trecut +n Scania Lefuind toate locurile +n care trgea la ţrm.89nd a aLuns +n rsrit, la gura r9ului :ota Elf, a aruncat ancora %i a oferit (eilor unmare sacrificiu. 89nd doi corbi au 'enit +n (bor croncnind, earl"ul a cre(ut c 3din i"

a acceptat sacrificiul %i c timpul era potri'it pentru lupt. El a dat foc tuturor na'elesale %i a pornit pe uscat, +mpreun cu oamenii si, Lefuind tot ce +nt9lneau +n cale [J]

*1+ 5albert din >ru3es despre depunerea oma3iului vasalic (sec+ 8II)

?n %apte ale idelor lui aprilie, Loi, au fost aduse omagiile contelui de 5landra. Iar acest lucru s"a +ndeplinit dup formele stabilite pentru a Lura credinţ %i ascultare +nfelul urmDtor. ?n primul r+nd, au +nceput sD depunD omagiul +n acest fel7

8ontele l"a +ntrebat pe fiecare dac 'rea s de'in omul lui +ntru"totul %i acelaa rspuns 'reau, apoi si"a pus m9inile lui +mpreunate +n cele ale contelui, care i lestr+ngea. Apoi s"au unit printr"un srut.

?n al doilea r+nd, cel ce depusese omagiu a Lurat credinţ cu aceste cu'inte7fgduiesc pe credina mea să fiu credincios din această clipă contelui -ilhelm i să$i

păstrez pe deplin i "mpotriva tuturor oma'iul meu, cu bună credină i fără"nelăciune#

?n al treilea r+nd, a Lurat aceasta pe moa%tele sfinţilor.Apoi, cu nuiaua pe care o ţinea +n m9n, contele le"a dat in'estiturile tuturor

celor care +i prestaser omagiu, +i promiseser credinţ %i, de asemenea, +i depuseserD Lurm9nt.

*4+ Fulbert din CBartres despre obli3atiile vasalului si ale seniorului (sec+ 8I)

Bui :uillaume, cel mai glorios duce al auitanilor, episcopul 5ulbert +i trimite prinosul rugciunilor sale.

5iind rugat s scriu ce'a despre felul credinţei, am consemnat pe scurt pentrudomnia 'oastr, pe temeiul autoritţii crţilor, lucrurile care urmea(. 8el care Lurcredinţ stp9nului su trebuie s ţin mereu +n minte aceste %ase lucruri7 sntos %iteafr, sigur, cinstit, folositor, u%or, cu putinţ. Sntos %i teafr, adic el nu trebuie s

pricinuiasc nici o 'tmare trupului stp9nului suQ sigur, adic s nu pro'oace nici ostricciune stp9nului su, de('luind tainele sale, trd9ndu"i miLloacele aprrii sale,care sunt che(%iile siguranţei saleQ cinstit, adic s nu"i aduc 'reo 'tmare +n

Ludecata sa, ori +n alte lucruri care ţin de cinstea saQ folositor, adic s nu"i aduc 'reo

'tmare +n posesiunile saleQ u%or sau cu putinţ, adic binele pe care stp9nul su +l poate face cu u%urinţ, el s nu"l fac dificil, %i nici ceea ce este cu putinţ s nu"l fac pentru stp9n fr putinţ.

3ricum, se cu'ine ca 'asalul credincios s e'ite aceste 'tmri, dar nu pentruaceasta +%i merit el beneficiulQ pentru c nu este de aLuns s se abţin de la ru, dacnu face %i ceea ce este bine. Frin urmare, din acelea%i %ase lucruri spuse mai sus,rm9ne faptul c 'asalul trebuie s +%i sftuiasc cu credinţ %i s +%i aLute stp9nul,dac dore%te s fie pri'it ca demn de beneficiul lui %i s fie rspltit +n pri'inţacredinţei pe care a Lurat"o.

*6+ Gǎranii dependen2i ai mǎnǎstirilor Saint7'enis şi Lucien de >eauvais (sec+8II7lea)


11/30

:autier, prin mila lui >umne(eu abate al bisericii Saint"Bucien din eau'ais %i totcapitlul sus"(isului loc, cDtre toţi aceia la care 'or aLunge aceste scrisori, salutare +ntru>omnul. oi 'D facem cunoscut cD o ne+nţelegerea ne"a opus multD 'reme bisericii dela Saint">enis pentru anumiţi oameni, adicD >reu le !inier din audi'illers %i fraţii %i

surorile lui, :uiard, primar din audi'illers %i surorile lui, doi fraţi din Ba'ersines,care +%i spunea toţi oameni ai Sf9ntului >enis. ?n cele din urmD, cu aLutorul unor oameni buni %i cinstiţi, ne"am +nţeles +n felul urmDtor. BDsDm cu totul bisericii de laSaint >enis pe (isul >reu %i pe toţi mo%tenitorii cobor9ţi din el. 89t despre fraţii lui>reu, surorile %i toţi ceilalţi pe care i"am pomenit mai sus, +i lDsDm de asemenea

pentru 'ecie bisericii de la Saint >enis, dar 'om a'ea +n schimb pe unul sau pe unadintre mo%tenitorii descendenţi din ei, cel sau cea pe care 'om dori sD primim. Mi dacD+n rest, femeile noastre se cDsDtoresc cu bDrbaţii de la Saint >enis sau dacD in'ers,femeile de la Saint >enis cu bDrbaţii no%trii, noi dorim %i stabilim de comun acord cDtoţi mo%tenitorii pro'eniţi dintr"o asemenea uniune 'or urma neapDrat condiţia mameilor, mai puţin unul sau una, la dorinţa %i la 'oinţa bisericii de care aparţine tatDl, care

'a rDm9ne cu totul sub condiţia tatDlui, drept compensaţie pentru pierderea tatDlui.Fentru ca aceastD +nţelegere sD rDm9nD sigurD %i de ne(druncinat, am trimis la

biserica de la Saint >enis scrisorile noastre cu pecetea capitlului nostru. >ar +n anul?ntrupDrii >omnului 116/.

*9+ "aportul dintre puterea pontifical. şi cea re3al. -n vi,iunea lui Inocen2iual III7lea (sec+ 8III)

8reatorul uni'ersului a statornicit doi lumintori pe bolta cereasc, un lumintor mare, stp9n peste (i %i un lumintor mic, stp9n peste noapte. ?n acela%i fel, 8reatorula statornicit pe bolta bisericii uni'ersale dou mari demnitţi, una mai mare stp9n

peste suflete precum lumintorul mare peste (i, %i una mai mic stp9n peste trupuri precum lumintorul mic peste noapte. Acestea sunt autoritatea pontifical %i puterearegal. A%adar, precum luna +%i prime%te lumina de la soare %i este mai preLos dec9tacesta +n mrime %i +n +nsu%ire, +n rang %i +n putere, a%a %i puterea regal +%i prime%tesla'a demnitţii sale de la autoritatea pontifical. [J]

Fapa este 'icarul celui a crei +mprţie nu are marginiQ este trimisul celui cruia +iaparţine pm9ntul +mpreun cu toate lucrurile care se afl pe el %i cu toţi oamenii care"l locuiescQ este +mputernicitul celui datorit cruia regii domnesc %i prinţii c9rmuiesc%i a celui care druie%te regatele cui crede de cu'iinţ. >omnul ne"a chemat +n scaunuldreptţii ca 'icar al su %i ca urma% al prinţului apostolilor. >omnul a 'rut ca noi s

fim a%e(aţi deasupra prinţilor %i s"i Ludecm pe ace%tia. iserica mi"a adus cea mai preţioas (estre7 deplintatea puterii spirituale %i +ntinderea puterilor temporale+mpreun cu o mulţime de bogţii. ?n 'reme ce ceilalţi apostoli au fost chemaţi s+mpart puterea, doar Fetru a fost chemat pentru a a'ea deplintatea puterii. Eu am

primit de la el mitra pentru preoţia mea %i coroana pentru regalitatea mea. El m"ar9nduit 'icar al celui pe 'e%mintele cruia st scris7 ?mpratul ?mpraţilor %i >omn al>omnilor, preot +n 'eacul 'eacului, dup cum a fost r9nduit 0elchisedec.

*


12/30

Aproape toţi studenţii din Faris, strini sau din partea locului, nu fceau nimicaltce'a dec9t s +n'ţe sau s cute s afle ce'a nou. Gnii studiau doar pentru a obţinecuno%tinţe, din curio(itateQ alţii, pentru a dob9ndi faim, din 'anitateQ alţii doar dedragul c9%tigului, din lcomie. Frea puţini studiau pentru propria lor +nţelegere sau

pentru lmurirea altora. S"au certat %i au a'ut dispute nu numai pe tema diferitelor

secte sau a altor probleme Q dar deosebirile dintre ţri au iscat printre ei certuri, ur %iaprigi du%mnii, iar ei au scornit cu neru%inare, unii la adresa altora, tot felul deinsulte.

Ei spuneau c engle(ii sunt beţi'ani %i c a'eau co(i Q c fiii 5ranţei sunttrufa%i, efeminaţi %i +mpodobiţi cu griL, ca femeile. Spuneau c germanii sunt furio%i%i desfr9naţi la petrecerile lor Q norman(ii, +nfumuraţi %i ludro%i Q cei din Foitou,trdtori %i mereu a'enturieri Q burgun(ii erau coonsideraţi 'ulgari %i pro%ti. retoniierau renumiţi ca u%uratici %i nestatornici. Bombar(ii erau a'ari, depra'aţi %i la%i Qromanii, r('rtiţi, glgio%i %i calomniatori Q sicilienii, tirani %i cru(i Q locuitorii dinrabant, u%uratici, risipitori, lacomi, delstori %i moi ca untul. >up asemeneainsulte, ei aLungeau adesea de la 'orbe la lo'ituri.

u 'oi 'orbi despre acei logicieni prin faţa ochilor crora trecea mereuU pduchele din Egipt V, adic toate subtilitţile sofistice, astfel +nc9t nimeni s nu

poat pricepe discursurile lor eloc'ente +n care, dup cum spunea Isaia U nu e@ist+nţelepciune V. 89t despre doctorii +n teologie, U a%e(aţi +n Lilţul lui 0oise V, ace%tiaerau +nghiţiţi de +n'ţtur, dar caritatea lor nu era edificatoare. Fred9nd, dar fr aa'ea practic, ei au aLuns U rsuntori ca rama %i ca ni%te talgere (gomotoase V. Ei nunumai c se urau unii pe ceilalţi, dar prin lingu%iri +i momeau %i pe studenţii altora,fiecare cut9ndu"%i doar propria faim, dar neps9ndu"i c9t negru sub unghie de+ndestularea sufletelor.

*?+ "e3ula Sf/ntului Francisc din Assisi (sec+ 8III)

Aceasta este regula %i felul de 'iaţ al fraţilor minoriţi, pentru ca ei trind +nascultare %i +n castitate, fr posesiuni, s respecte Sf9nta E'anghelie a >omnuluinostru Isus ristos. 5ratele 5rancisc fgduie%te ascultare %i supunere stp9nuluinostru, papa onorius, %i urma%ilor si H care 'or ocupa funcţia +n mod canonic H %iisericii Romane. Iar ceilalţi fraţi 'or fi legaţi s asculte de fratele 5rancisc %i deurma%ii si.

>ac unii 'or dori s primeasc acest fel de 'iaţ %i 'or 'eni la fraţii no%tri,ace%tia +i 'or trimite la superiorii lor pro'incialiQ numai acestora, %i nu altora, le"a fostdat +ngduinţa de a primi fraţi. Iar superiorii +i 'or cerceta cu s9rguinţ cu pri'ire la

credinţa catolic %i la tainele biserice%ti. Si dac ei cred +n toate acestea %i sunt hotr9ţis le mrturiseasc %i s le respecte cu trie p9n la sf9r%it, %i dac nu au soţii, saudac au %i acestea au intrat deLa +ntr"o mnstire, sau dac le"au dat 'oie s fac astfel,ei +n%i%i depun9nd Lurm9ntul de abstinenţ prin puterea episcopului dioce(ei, iar soţiile lor sunt de o astfel de '9rst, +nc9t nici o bnuial s nu apar cu pri'ire la ele,superiorii 'or rosti asupra lor cu'9ntul Sfintei E'anghelii, pentru ca ei s mearg %i s'9nd tot ceea au %i s se strduiasc s +mpart totul sracilor. [J] >up aceea, li se'or +ngdui 'e%mintele de no'iciat, %i anume7 dou sutane fr glug %i br9u, ciorapilungi %i o cap p9n la br9u [J] >ar c9nd anul de no'iciat s"a +ncheiat, ei 'or fi

primiţi [+n ordin] +ntru supunere, fgduind s respecte mereu acel fel de 'iaţ %iaceast Regula. Si, potri'it poruncii stp9nului pap, nu li se 'a +ngdui niciodat s

rup aceste legturi. 8ci potri'it Sfintei E'anghelii, nimeni care pune m9na pecoarnele plugului %i pri'e%te +n urm nu este 'rednic de +mprţia lui >umne(eu. [J]


13/30

5raţii s nu"%i +nsu%easc nimic, nici o cas, nici un loc, nici nimic altce'aQ cica pelerini %i strini +n aceast lume, +n srcie %i smerenie, sluLindu"B pe >umne(eu,ei 'or merge +ncre(tori, cer%ind poman. u trebuie s fie ru%inaţi [din aceast

pricin] pentru c >omnul S"a fcut el +nsu%i srac pentru noi pe aceast lume.

*+ Consecin2ele Marii Ciume+ %rdonan2a re3elui An3liei (sec+ 8I0)

Regele ctre %eriful din Went. Fentru c o mare parte dintre oameni, mai cuseam lucrtori %i ser'itori, au murit +n 'remea epidemiei, '(9nd ne'oile seniorilor care duc lips de ser'itori, ace%tia fie sluLind doar +n schimbul unor salarii foarte mari,fie prefer9nd s cer%easc +n loc s munceasc pentru a"%i duce 'iaţaQ noi, lu9nd seamamai ales la urmrile lipsei lucrtorilor, %i mai ales a plugarilor, ne"am sftuit %i amhotr9t +mpreun cu prelaţii, nobilii, %i oamenii +n'ţaţi urmtoarele7

5iecare brbat sau femeie din regatul nostru, al Angliei, indiferent de condiţiasa, adic liber sau %erb, cu trupul +ntreg %i a'9nd mai puţin de / de ani, %i care nu"%ic9%tig traiul din comerţ, din 'reun me%te%ug %i care nu are pm9ntul su de culti'area

cruia s se +ngriLeasc %i care nu sluLe%te la cine'a, este obligat s"l sluLeasc pe celcare"i 'a cere acest lucru %i 'a fi pltit doar cu salariul care se obi%nuia s fie dat +nacele locuri, +n al dou(ecilea an al domniei noastre +n Anglia, adic cu cinci sau %aseani mai +nainte. ?ntotdeauna seniorii 'or a'ea +nt9ietate +n faţa altora pentru proprii lor %erbi, dar ei nu 'or pstra dec9t at9ţia c9ţi au ne'oie. >ac 'reun brbat sau 'reofemeie este chemat s sluLeasc dar refu( s fac acest lucru, %i este do'edit de doioameni de +ncredere dinaintea %erifului, balifului, lordului sau conetabilului ora%uluiunde s"a +nt9mplat acest lucru, atunci el sau ea 'or fi ridicaţi imediat %i +nchi%i +ntemniţ %i ţinuţi sub supra'eghere, p9n c9nd 'or accepta s sluLeasc +n formaamintit.[J]

0ai mult, nimeni nu trebuie s plteasc sau s promit c 'a plti cui'asalarii mai mari dec9t cele obi%nuite, dup cum s"a spus mai sus. [J]

Si pentru c mulţi cer%etori +n putere, at9ta 'reme c9t pot tri din cer%etorierefu( s munceasc, ded9ndu"se tr9nd'iei %i 'iciului, %i c9teodat chiar furtului %ialtor crimeQ nimeni, sub ameninţarea pedepsei cu +nchisoare, nu 'a drui nimic, subform de pomeni sau milostenii, celor care sunt +n stare s munceasc, +ndemn9ndu"iastfel s rm9n +n tr9nd'ia lor, +n loc s"i sileasc s munceasc pentru celenecesare 'ieţii.

*+ >ernard de Morlas 'e contemptu feminae (sec+ 8II)

3rice femeie se bucur la g9ndul pcatului %i la traiul +n pcat. ici una, fire%te, nu"i bun, chiar de se"nt9mpl s fie 'reuna bun5emeia bun"i tot lucru ru, %i mai c nu"i nici una bun.5emeia"i lucru ru, carne spurcat %i numai st9r',:ata s te piard, nscut s"n%ele %i"n%eltoare iscusit,:enune fr fund, 'iper afurisit, putregai strlucitor,Fotec lunecoas [J] cucu'aie fioroas, poart tuturor deschis, dulce otra'Ea se poart du%mnos cu cei care"o iubesc %i"i prieten cu du%manii ei [J]

imic nu"i scap, (misle%te cu tatl ei %i cu fiul fiului ei [J]Ea este delirul suprem, 'ipera ce"o +ncl(e%ti la s9nul tu, bici necruţtor [J]Gna singur e mai dibace prin tertipurile ei dec9t toţi brbaţii [J]

3 lupoaic nu"i mai crunt, cci n"o +ntrece +n cru(ime, ici un %arpe, nici un leu [J]


14/30

5emeia"i %arpe fioros prin inima, prin chipul sau prin faptele ei.3 flacr mistuitoare se caţr + pieptul ei cu un 'enin.5emeia rea se boie%te %i se gte%te cu pcatele ei,Ea se sulemene%te, se preface, se preschimb %i se cne%te [J]Amgitoare prin strlucirea ei, nr'it +n crim, ea +ns%i crim"ntruchipat

Fe c9t +i st +n putere +i place s dune(e [J]5emeie spurcat, nr'it"n 'iclenii, '9l'taie de delir,Fier(anie dintru +nceput, pcto%enie +ntruchipat, capcan a neprihnirii,Ea +%i smulge din p9ntec propriile"i 'lstare [J]Ea +%i sugrum plodul, +l prse%te, +l ucide, +ntr"o funest +nlnţuire.5emeie 'iper, nicidecum fptur omeneasc, ci fiar slbatic, %i sie%i necredincioas.Ea este uciga%a copiilor %i mai +nt9i a propriilor ei copii,0ai cumplit dec9t aspida %i mai turbat dec9t turbatele [J]5emeie fţarnic, femeie spurcat, femeie sc9rba'nic.Ea este tronul lui Satan, ru%inea"i pentru ea po'arQ lipse%te din calea ei, cititorule.

1+ Femeile -n societatea medieval.+ CBristine de Pisan (sec+ 80)

Mi 'oi, doamnelor ce sunteţi cstorite, s nu batLocoriţi supunerea pe care odatoraţi soţului 'ostru, pentru c, uneori, independenţa nu este cel mai bun lucru. Staumrturie cele pe +ngerul le"a spus E(rei [J] Acele femei care au soţi lini%tiţi, buni %ireţinuţi, care le sunt credincio%i, s"i mulţumeasc >omnului pentru acest dar, care nueste de lepdat, pentru c un alt dar mai mare nu le putea da pe lume. Si ele s fies9rguitoare +n a"i sluLi, a"i iubi %i a se bucura de soţii lor +n credinţa inimii lor %i s seroage >omnului pentru m9ntuirea lor. Iar acele femei ale cror soţi nu sunt nici pedea"ntregul buni, dar nici cu totul ri, s"i mulţumeasc >omnului c au soţi dintre ceimai ri %i s se sileasc s mic%ore(e 'iciile lor %i s"i lini%teasc, potri'it strii lor. Iar acele femei care au soţi dintre cei mai cru(i, ri %i slbatici s se sileasc s rabdetoate lucrurile %i s +ncerce s +i +ndeprte(e de 'iciile lor %i s"i aduc +napoi, daceste cu putinţ, spre o 'iaţa cumptat. Si dac sunt at9t de +ndrtnici +nc9t soţiile lor nu pot s fac nimic, cel puţin sufletele acestora 'or fi rspltite pentru c rbdarea pecare au artat"o. [J]

Mi 'oi, fecioarelor, fiţi curate, simple, neprihnite, pentru c oamenii ri +%i 'or +ntinde capcanele +mpotri'a 'oastr. Cineţi"' ochii cobor9ţi, 'orbiţi puţini %i purtaţi"' cu'iincios. 5iţi +narmate cu tria 'irtuţii +mpotri'a %iretlicurilor celor +n%eltori %iferiţi"' de to'r%ia lor.

Mi 'oi, 'du'elor, faceţi ca hainele, purtarea %i 'orbirea 'oastr s fie

cu'iincioaseQ fiţi e'la'ioase prin faptele %i prin 'iaţa 'oastrQ rbdtoare, puternice %itenace +n faţa nenorocirilor. A'eţi umilinţ +n inima 'oastr, calm +n 'orbire, %imilosti'ire +n fapte.

Fe scurt, toate femeile H fie c sunt nobile, burghe(e sau de r9nd H s %tieaceste lucruri %i s fie atente +n a"%i apra cinstea %i fecioria +mpotri'a du%manilorK>oamnele mele, 'edeţi cum ace%ti brbaţi ' acu( de 'icii +n toate lucrurile. Artaţi"le c sunt mincino%i, art9ndu"' 'irtutea %i do'ediţi"le c se +n%eal purt9ndu"' cumse cu'ine, pentru ca apoi s puteţi spune +mpreun cu Fsalmistul7 N'iciile rului 'or cdea asupra capetelor lor.O

S!"SELE PE#$"! IS$%"IA A"$EI (al treilea subiect)


15/30

*+ 'espre frumos şi despre bine7propor2ionat+ Sf/ntul Au3ustin (sec+ I070)

u cuno%team +nsD pe atunci [+nainte de con'ertire] toate aceste ade'Druri.?ndrDgeam lucrurile frumoase, dar inferioare %i pieritoare, +ndrept9ndu"mD astfel cDtre

infern. Spuneam adesea prietenilor mei N"3are iubim noi 'reun lucru dacD nu estefrumosP >ar atunci ce este frumosulP Mi ce este frumuseţeaP 8e anume ne atrage %i neleagD de lucrurile pe care le iubimP >acD ele nu ar a'ea o anumitD distincţie %i oanumitD formD frumoasD nu ne"ar mi%ca %i nu ne"ar atrage +n nici un fel.O 89nd

pri'eam cu atenţie lucrurile, obser'am cD e@istD o deosebire +ntre frumuseţea unuiobiect pri'it ca un +ntreg %i frumuseţea care re(ultD dintr"o potri'ire e@actD +ntre pDrţiseparate, a% cum, de e@emplu, fiecare parte a corpului se aflD +n acord cu +ntregul dincare face parte, sau cum +ncDlţDmintea se potri'e%te pe picior %i a%a mai departe.AceastD constatare a ţ9%nit +n mintea mea asemenea unui i('or din ad9ncul inimiimele %i am scris atunci o carte intitulatD >espre frumos %i despre bine proporţionat[...] u +nţelegeam +nsD pe atunci faptul cD punctul central al acestei probleme trebuie

cDutat +n me%te%ugul tDu creator, >umne(eule atotputernic, cDci tu singur faci minuniQa%a +nc9t spiritul meu se preocupa doar de formele corporale. >eosebeam decifrumosul de bine"proporţionat %i defineam frumosul drept ceea ce place prin sine+nsu%i, iar bine"proporţionatul drept ceea ce place printr"o bunD potri'ire cu un altlucru. Ilustram aceastD distincţie cu e@emple din lumea corporalD. Apoi mi"am+ndreptat atenţia asupra naturii sufletului, dar concepţia gre%itD oe care i a'eam desprecele suflete%ti nu"mi +ngDduia sD pot distinge ade'Drul +n aceastD pri'inţD. FutereastrDlucitoare a ade'Drului i(bucnea +n faţa pri'irilor mele, dar eu +mi +ntorceamg9ndirea mea frDm9ntatD de la lucrurile necorporale, +ndrept9nd"o spre linii, culori %ialte +ntruchipDri care se regDsesc +n corpuriQ %i +ntruc9t +n suflet nu puteam sD recunoscnici una din aceste calitDţi 'i(ibile, argumentam arDt9nd cD nu este cu putinţD sD +mi'Dd propriul suflet.

1+ E3inBard despre renaşterea carolin3ianǎ (secolul al I87lea)

3ric9t de mare s"ar fi arDtat el prin efortul de a"%i spori regatul %i de a supuneneamurile strDine %i oric9t de mult s"ar fi dedicat acestor ţeluri, tot a mai gDsit 'reme

pentru a +ncepe +n diferite pDrţi un foarte mare numDr de lucrDri destinate +mpodobiriiregatului sDu %i folosului public, iar pe unele le"a %i dus la bun sf9r%it. ?ntre acestea, nu

pe nedrept pot pDrea ca fiind cele mai de seamD minunata construcţie a basilicii Sfintei DscDtoare de >umne(eu de la Ai@ %i podul peste Rin de la 0aienţa, lung de cinci

sute de pa%i cDci at9t mDsoarD flu'iul +n acel loc#. Acest este podul care a ars cu un an+nainte de moartea lui %i pe care, dat fiind grabnicu"i sf9r%it, nu l"a mai putut reface,de%i plDnuia sD"l reconstruiascD folosind piatra +n locul lemnului.

A +nceput %i douD palate deosebit de frumoase, unul nu departe de ora%ul0aienţa, l9ngD domeniul numit Ingelheim, iar celDlalt la o'iomagum, pe r9ul Xaal,care scaldD sudul insulei bata'ilor. >ar mai cu seamD a poruncit episcopilor %i

prelaţilor cDror le re'enea aceastD responsabilitate restaurarea, pe +ntreg cuprinsulregatului, a tuturor loca%urilor sfinte ruinate de 'echime %i a purtat de griLD prin legaţiisDi ca ordinele sD"i fie +ndeplinite. [...]

A studiat cu mare pasiune artele liberale %i, cinstindu"i foarte pe cei ce le predau, +i cople%ea cu onoruri. B"a a'ut ca profesor de gramaticD pe Fetru Fisanul,

deLa bDtr9n pe atunciQ pentru celelalte discipline i"a fost profesor Alcuin, (is %i Albin,de asemenea diacon, de neam sa@on %i originar din ritania, bDrbat cum nu se gDsea +n


16/30

lume mai +n'DţatQ %i"a +nchinat foarte mult timp %i ostenealD sD +n'eţe de la el retorica,dialectica %i mai cu seamD astronomia. [...] A cultu'at religia cre%tinD, +n care fuseseeducat de mic, cu 'eneraţie %i ma@imD pietateQ de aceea a construit la Ai@ o prea"frumoasD basilicD +mpodobitD cu aur %i argint cu candlabre, cu u%i %i balustrade din

bron( masi'. Mi cum nu a'ea de unde sD ia coloane %i marmurD, le"a adus d ela Roma

%i de la Ra'enna.

4+ Frumuse2ea !r/2enia şi confruntarea contrariilor+ Ioan Scotus Eriu3ena(secolul al I87lea) ?n fond, ceea ce +n sine este considerat h9d, fiind +nsD doar o parte a +ntregului,

dacD e pri'it +n ansamblu, nu numai cD de'ine frumos, +ntruc9t aparţine unei ordini,dar este chiar cau(a 5rumuseţii generaleQ tot a%a %i +nţelepciunea se luminea(D prinraportare la neghiobie, %tiinţa prin confruntare cu ne%tiinţa care altce'a nu e dec9tlipsD %i cusur, 'iaţa prin contrast cu moartea, lumina prin opo(iţie cu be(na, iar lucrurile 'rednice prin lipsa 'orbelor aducDtoare de laudD. 8a sD spunem mai pe scurt,

toate 'irtuţile nu numai cD +%i atrag laudele din 'iciile ce le sunt contrare, dar fDrD oastfel de confruntare nu %i"ar merita laudele [...] >upD cum ade'Drata raţiune afirmDfDrD %o'DialD, toate acele lucruri care +ntr"un colţ al uni'ersului sunt rele, necinstite,ru%inoase, nedemne %i sunt considerate fDrDdelegi de aceia care nu au cum 'edea toatelucrurile, +ntr"o 'i(iune uni'ersalD, a%a cum se +nt9mplD +ntr"un tablou de mare5rumuseţe, toate acestea nu mai repre(intD nici fDrDdelegi, nici lucruri Losnice,necinstite sau m9r%a'e. 8Dci tot ceea ce este or9nduit dupD planurile di'ineiFro'idenţe este bun, este frumos, este drept. Mi ce poate oare fi mai frumos dec9tfaptul ca din confruntarea contrariilor sD poatD i('or+ negrDita preamDrire auni'ersului +ntreg %i a 8reatorului.

6+ 'espre culori+ Du3o de Saint70ictor (secolul al 8II7lea)

>espre culoarea lucrurilor nu"i ne'oie de prea multe 'orbe, cDci 'D(ul +nsu%ine aratD cu c9tD 5umuseţe se +ncarcD natura de +ndatD ce se +mpodobe%te cu at9teafelurite culori. 8e e mai frumos dec9t lumina care, de%i +n sine nu are culoare, facetotu%i sD se 'adD culorile tuturor lucrurilor, ilumin9ndu"leP 8e este mai plDcut ochilor dec9t cerul c9nd e senin %i strDluce%te precum safirul %i care, prin proporţia at9t de+nc9ntDtoare a splendorii sale, atrage pri'irea %i desfatD 'edereaP Soarele strDluce%te

precum aurul, luna are paloarea chihlimbarului, unele stele sc9nteia(D ca ni%te 'DpDi,altele parcD p9lp9ie +ntr"o luminD trandafirie, altele scapDrD uneori licDriri ba ro%iatice,

ba 'er(ulii, ba alb"argintii. [...] 8uloarea 'erde, ce +ntrece +n 5rumuseţe orice altD culoare, cum %tie sD farmecesufletele celor care o admirDK 0ai ales atunci c9nd primD'ara mugurii +ncolţesc +ntru onouD 'iaţD %i, +ndrept9ndu"se cDtre +nalturi cu frun(uliţele lor ascuţite, ca %i cum ar +nfrunta moartea ce se cascD dedesubtul lor, (ugrD'ind parcD +n'ierea ce 'a sD 'inD, se+ndreaptD cDtre luminD. 8e cu'inte am mai a'ea atunci despre lucrarea lui >umne(eu,dacD admirDm +ntr"at9t p9nD %i str9mbele sale imitaţii, roade ale minţii umane, ce nufac dec9t sD amDgeascD pri'ireaP

9+ Critica artei clunisiene+ >ernard de Clairvau (secolul al 8II7lea)


17/30

8e sD mai 'orbi de +nDlţimea e@ageratD a capelelor 'oastre, de lungimea lor nemDsuratD, de lDţimea e@cesi'D, de decoraţia somptuoasD %i de imaginile de aici carest9rnesc curio(itatea %i, ca atare, atrag atenţia credincio%ilor asupra lor %i +mpiedicDreculegerea, amintind pe unde'a de ritualurile e'reilor H pentru cD 'reau sD cred cDtotul a fost fDcut spre sla'a >omnului H dar mD 'oi mulţumi, pentru cD 'orbesc cu

ni%te cDlugDri ca %i mine, sD le spun ceea ce un pDg9n le"a spus odatD unor pDg9ni ca %iel. Ba ce bun, pontife, (icea el, tot aurul acesta +n sanctuarP Ba ce bun, o sD 'D spun %ieu, schimb9nd numai 'ersul, nu %i g9ndul poetului, la ce bun, la ni%te oameni sDrmanica 'oi, dacD sunteţi +ntr"ade'Dr sDrmani, tot aurul acesta care strDluce%te +n sanctuareP?nfDţi%aţi statuia unui sf9nt sau a unei sfinte %i 'D +nchipuiţi cD este cu at9t mai sf9ntDcu c9t este mai bogat coloratD. Atunci lumea o sD se +nghesuie ca sD o sDrute %i, +nacela%i timp, se 'a grDbi sD facD %i o danieQ dat tot prinosul se aduce mai degrabDfrumuseţii obiectului dec9t sfinţeniei sale. ?n biserici sunt at9rnate, de asemenea, maicur9nd un fel de roţi dec9t cununi, +ncDrcate cu mDrgele, +nconLurate de candele bDtute+n pietre scumpe, mai strDlucitoare dec9t lumina candelelor. ?n chip de candelabre 'e(iade'Draţi copaci de aramD, lucraţi cu artD desD'9r%itD, care uluiesc la fel de tare prin

strDlucirea cristalelor ca %i prin aceea a lum9nDrilor care +i potopesc. 3K >e%DrtDciuneade%ertDciunilor, sau nebunie, mai cur9nd dec9t de%DrtDciuneK iserica strDluce%te dintoate pDrţile, iar sDracii se (bat +n lipsuriQ pietrele ei scumpe sunt +mbrDcate +n aur, iar fiii sDi n"au haineQ iubitorii de frumos gDsesc +n bisericD cu ce sD"%i satisfacD gustul,dar cei sDrmani nu gDsesc nimic care sD le m9ng9ie mi(eria. [...]

Mi +n fond ce cautD prin curtea mDnDstirii, unde cDlugDrii +%i citesc rugDciunile,acea caraghioasD pocitanie, acel ciudat trup hidos %i acea hido%enie trupe%DP 8e cautDacolo acele spurcate maimuţeP Sau leii cei fioro%iP Sau monstruo%ii centauriP >ar creaturile pe LumDtate oameniP Sau tigrii cei pDtaţiP Sau soldaţii +ncDier9ndu"seP Sau'9nDtorii cu cornul de '9nDtoareP Foţi 'edea acolo multe corpuri sub un singur cap,sau in'ers, multe capete deasupra unui singur corp. ?ntr"un colţ 'e(i un anima cu patru

picioare %i coadD de %arpe, +n alt colţ 'e(i un pe%te cu cap de animal. Acolo o creaturDare +nfDţi%are de cal, dar partea din spate a corpului e de caprD, aici un animal cucoarne are fund de cal. Fe sucrt, peste tot este o a%a mare %i ciudatD di'ersitate deforme amestecate, cD gDse%te mai multD desfDtare +n a citi +n acele marmuri dec9t +n

psaltiri %i +n a"ţi petrece toate (iua admir9nd r9nd pe r9nd acele chipuri, dec9 cuget9ndla legea lui >umne(eu. 3, >oamne, dacD nu ne ru%inDm de aceste neghiobii, de cemDcar nu ne pare rDu dupD banii cheltuiţiP

ar adDugDm cD se sluLe%te %i prin podoabele 'aselor de cult, +n special cele puse +n sluLba sf9ntului sacrificiu, +mplinit cu deplinD curDţenieinterioarD %i cu fast e@terior.

?+ Frumuse2ea picturii+ >onaventura da >a3nore3io (secolul al 8III7lea)


18/30

5rumuseţea unei repre(entDri sau a picturii se raportea(D la modelul sDu, astfelcD nu doar prin sine aceasta este demnD de laudD, a%a cum se +nt9mplD c9nd i se aduc+nchinDciuni chipului Freacu'iosului icolaQ ci 5rumuseţea se raportea(D +n a%a fel lamodelul sDu, +nc9t 5rumuseţe sD e@iste totu%i %i +n modul de repre(entare, nu numa +nceea ce este +nfDţi%at +n acea repre(entare. Astfel se pot descoperi +ntr"+nsa douD feluri

de 5rumuseţe, de%i este de la sine +nţeles cD subiectul imaginii este unul singur. FentrucD este limpede cD o imagine se considerD frumoasD c9nd e bine pictatD, dar seconsiderD frumoasD %i c9nd +l repre(intD bine pe cel care apare +n acea imagine. Iar cDacesta ar fi un alt i('or de 5rumuseţe, re(ultD din faptul cD una poate e@ista %i fDrDcealaltDQ pentru acela%i moti' pentru care se spune cD repre(entarea dia'olului estefrumoasD c9nd +nfDţi%ea(D bine spurcDciunea necuratului %i deci +mprumutD %i ea lar9ndul ei acea spurcDciune. [...]

Toate lucrurile sunt a%adar frumoase %i +ntr"un anumit fel aduc +nc9ntareQ %i nue@istD 5rumuseţe %i +nc9ntare fDrD proporţie, iar proporţia se gDse%te +n primul r9nd +nnumereQ trebuie ca toate lucrurile sD aibD o proporţie numericDQ prin urmare, NnumDruleste modelul principal +n mintea 8reatoruluiO %i principalul semn din toate c9te sunt

care conduce spre +nţelepciune. Gn atare semn, prin faptul cD este 'Ddit pentru toţi %ifoarte aproape de >umne(eu, ne conduce spre >umnea(eu prin cele %apte trepte alesale %i ni"B de('Dluie +n toate lucrurile care au corporalitate %i se pot percepe prinsimţuri. Fe mDsurD ce +n'DţDm cD lucrurile au o proporţie numericD, simţim +nc9ntarefaţD de acea proporţie numericD %i 'om Ludeca fDrD gre% +n 'irtutea legilor care ogu'ernea(D [...] >at fiind cD >umn(eu nu poate face dec9t lucruri dupD propria saordineQ dat fiind cD ordinea presupune numDrul, iar numDrul presupune mDsuraQ datfiind cD nu sunt ordonate unui alt principiu dec9t lucrurile ce se pot numDra %i nu se

pot numDra dec9t lucrurile limitateQ trebuie cD >umne(eu a creat lucrurile dupD numDr,greutate %i mDsurD.

+ Arta miniaturilor J despre culori+ Anonim (secolul al 8I07lea)

>upD Fliniu, trei sunt culorile principale7 negrul, albul %i ro%ulQ toate celelaltea%adar sunt amestecuri +ntre cele trei, a%a cum se spune prin cDrţile tuturor fi(icienilor.?nsD culorile +n mod firesc necesare pentru ilustrarea prin miniaturi sunt opt7 negrul,albul, ro%ul, galbenul, albastrul deschis, 'ineţiul, trandafiriul %i 'erdele. >intreacestea, unele culori sunt naturale, altele artificiale. 8ele naturale sunt albastrul dinlapisla(uli %i albastrul de Alemania. egrul se obţine dintr"un anumit pDm9nt negrusau dintr"o piatrD naturalDQ chiar %i ro%ul e dintr"un anumit tip de pDm9nt ro%iaticnumit +n popor ţDr9nD sDracDQ 'erdele e un tip de pDm+nt sua 'erdele"albDstrui, iar

galbenul e din pDm9nt gDlbui, sau din sulfurD de arsenic, sau din foiţD de aur, sau din%ofran.Toate celelalte culori sunt artificiale. egrul se face din cDrbune de butuc de

'iţD sau din alt lemnQ se mai obţine din fumul lum9nDrilor de cearD sau aluntedelemnuluiQ sau din secreţia sepiei, adunatD +ntr"un 'Dsuleţ sau +ntr"un bol desticlD. Ro%ul cinabru se obţine din sulf %i argint 'iu, iar ro%ul de miniu, care bate spre

portocaliu, se scoate din plub. Albul se obţine %i el din albul de plumb, (is %i ceru(D,sau din oasele carboni(ate ale animalelor [...] Substanţa cu care se fi@ea(D foiţa de aur

pe pergament se obţine +n mai multe moduri. [...] Mi cum +n toate acestea e maifolositoare practica dec9t teoria, nu mD strDduiesc sD e@plic +n cele mai mici amDnunteceea ce %tiu7 Ncine are urechi de au(it, sD audD.O

+ 'ipticul lui StilicBo (sec+ I0)


19/30

http7YYcommons.Ziimedia.orgYZiiY5ile7Stilicodipt


20/30

*+ Sarcofa3ul lui =unius >assus (sec+ I0)

https7YYcommons.Ziimedia.orgYZiiY5ile7Sarcophagusof=uniusassus" 8astinRome.Lpg


21/30

**+ Coiful de la Sutton Doo (sec+ 0II)+

http7YYen.Ziipedia.orgYZiiYSuttonoo\media'ieZerY5ile7Suttonhoohelmetroom 1noflashbrightnessaLusted.=F:


22/30

*1+ Planul capelei imperiale din AacBen (sec+ I8)

https7YYcommons.Ziimedia.orgYZiiY5ile7>ehio*Aachen5loorplan.Lpg


23/30

*4+ Miniatura+ Evan3Beliarul de la AacBen (sec+ 8)

http7YYen.Ziipedia.orgYZiiY5ile7Warolingischeruchmalerum4$1.Lpg


24/30

*6+ $apiseria de la >a;eu J scena -ncoronǎrii lui Darold (sec+ 8I)

http7YYen.Ziipedia.orgYZiiY5ile7a


25/30

*9+ $impanul =udec.2ii de Apoi al aba2iei Sainte7Fo; din ConHues (sec+ 8I78II)+http7YYen.Ziipedia.orgYZiiY8onues\media'ieZerY5ile78onuesdoorZa


26/30

*


27/30

*?+ Catedrala din CBartres+ Planul (sec+ 8III)

http7YYen.Ziipedia.orgYZiiY5ile7Flan.cathedrale.8hartres.png


28/30

*+ "o,eta desenat. de 0illard de Donnecourt (sec+ 8III)https7YYZZZ.flicr.comYphotosYuadralecticsY121-&*/66-Y


29/30

*+ $apiseria Apocalipsei de la An3ers J scena fiarei care iese din mare (sec+ 8I0)

http7YYcommons.Ziimedia.orgYZiiY5ile7Ba8&AAtedela0er.Lpg


30/30

1+ Fra2ii Limbour3+ Miniatura lunii ianuarie+ Les Très riches heures du Ducde Berry (sec+ 80)

http7YYZZZ.Zga.huYhtmlmYlYlimbourgY1Lan'ie.html

subiecte (economie si societate, prof. antal lukacs, ian. 2016)

Documents