studiul privind analiza pieței muncii din perspectiva ... · studiul privind analiza pieței...

Studiul privind analiza pieței muncii din perspectiva

nevoilor de competente si deprinderi necesare angajatorilor

pentru tinerii angajați

Proiect finanţat cu sprijinul financiar al Programului RO10 - CORAI, program finanţat de

Granturile SEE 2009-2014 şi administrat de Fondul Român de Dezvoltare Socială

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a FRDS şi a

Granturilor SEE 2009 – 2014

INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN VASLUI

Studiul privind analiza pieței muncii din perspectiva

nevoilor de competente si deprinderi necesare

angajatorilor pentru tinerii angajați

Proiect: Programe educaționale și de consiliere pentru prevenirea

abandonului școlar în Județul Vaslui

Elaborat de: SC Metodo Studii Consultanță România SRL

București, Decembrie 2015

Cuprins

Listă tabele .............................................................................................................................. 4

Listă figuri ............................................................................................................................... 6

Introducere ............................................................................................................................. 7

1. Metodologie .................................................................................................................... 8

2. Dimensiunea educațională .......................................................................................... 10

2.1. Interpretarea datelor culese cu ajutorul chestionarului ............................................... 10

2.1.1. Profilul socio-demografic al respondenților .................................................... 10

2.1.2. Percepții și așteptări privind piața muncii și competențele necesare pentru

găsirea unui loc de muncă ............................................................................................. 16

2.1.3. Contribuția școlii la integrarea absolvenților pe piața muncii ......................... 32

2.2. Interpretarea datelor culese cu ajutorul grilei de interviu (grup țintă: personal al

liceelor, elevi, părinți) ....................................................................................................... 38

2.2.1. Accesul tinerilor pe piața muncii ..................................................................... 38

2.2.2. Contribuția școlii la accesul pe piața muncii ................................................... 42

2.2.3. Propuneri de îmbunătăţire a accesului şi integrării tinerilor absolvenţi pe piaţa

muncii………………………………………………………………………………….47

3. Dimensiunea pieţei muncii în judeţul Vaslui ............................................................ 53

3.1. Piaţa muncii în judeţul Vaslui şi abilitățile și competențele necesare pe piața forței

de muncă ............................................................................................................................ 54

3.2. Dificultăţile întâmpinate de tinerii absolvenţi pe piaţa forţei de muncă şi cele mai

importante abilităţi şi competenţe în raport cu piaţa muncii ............................................. 57

3.3. Măsura în care școala răspunde nevoilor pieței muncii și contribuția școlii la

deprinderea de către elevi a abilităților și competențelor, în opinia angajatorilor ............ 60

3.4. Posibile acțiuni de îmbunătățire a integrării tinerilor absolvenți pe piața muncii din

partea centrelor școlare, a mediului privat și guvernului .................................................. 62

Concluzii și recomandări .................................................................................................... 67

Listă tabele

Tabelul 1: Profilul socio-demografic al respondenților ........................................................ 10

Tabelul 2 : Liceele implicate în proiect ................................................................................. 11

Tabelul 3: Participarea/implicarea elevilor într-un program de practică (număr absolut și

procentual) ..................................................................................................................... 11

Tabelul 4: Participarea/implicarea elevilor în programe/stagii de practică pe licee ............. 12

Tabelul 5: Situația elevilor care au fost angajați în trecut ..................................................... 13

Tabelul 6: Situația elevilor care au fost angajați în trecut, pe licee ....................................... 13

Tabelul 7: Situația elevilor care au aplicat pentru un loc de muncă ...................................... 14

Tabelul 8: Situația elevilor care au aplicat pentru un loc de muncă, pe licee ....................... 14

Tabelul 9: Situația elevilor care au participat în trecut la un interviu ................................... 15

Tabelul 10: Situația elevilor care au participat în trecut la un interviu, pe licee ................... 15

Tabelul 11: Nivelul importanței principalelor aspecte în contextul căutării unui loc de

muncă, total respondenți ................................................................................................ 16


muncă, Liceul Tehnologic “Ion Mincu”Vaslui ............................................................. 17


muncă, Liceul Tehnologic “Nicolae Iorga”Negrești ..................................................... 18


muncă, Liceul Tehnologic “Petru Rareș” Bârlad .......................................................... 19

Tabelul 15: Nivelul importanței principalelor abilități pentru o dezvoltare armonioasă la

locul de muncă, total respondenți .................................................................................. 19

Tabelul 16: Autoevaluarea nivelului de dezvoltare al fiecărui respondent, total respondenți

....................................................................................................................................... 20

Tabelul 17: Măsura în care școala ajută la dezvoltarea abilităților, total respondenți .......... 21


locul de muncă, Liceul Tehnologic “Ion Mincu” Vaslui .............................................. 23

Tabelul 19: Autoevaluarea nivelului de dezvoltare al fiecărui respondent, Liceul Tehnologic

“Ion Mincu” Vaslui ....................................................................................................... 24

Tabelul 20: Măsura în care școala ajută la dezvoltarea abilităților, Liceul Tehnologic “Ion

Mincu” Vaslui ............................................................................................................... 24

Tabelul 21: Nivelul importanței principalelor abilități pentru o dezvoltare armonioasa la

locul de muncă, Liceul Tehnologic “Nicolae Iorga” Negrești ...................................... 26


“Nicolae Iorga” Negrești ............................................................................................... 27

Tabelul 23: Măsura în care școala ajută la dezvoltarea abilităților, Liceul Tehnologic

“Nicolae Iorga” Negrești ............................................................................................... 28


locul de muncă, Liceul Tehnologic "Petru Rareș" Bârlad ............................................. 29

Tabelul 25: Autoevaluarea nivelului de dezvoltare al fiecărui respondent, Liceul

Tehnologic"Petru Rareș" Bârlad ................................................................................... 30

Tabelul 26: Măsura în care școala ajută la dezvoltarea abilităților, Liceul Tehnologic “Petru

Rareș” Bârlad ................................................................................................................ 31

Tabelul 27: Măsura în care școala ajută la dezvoltarea abilităților în accepțiunea

respondenților, pe licee .................................................................................................. 33

Tabelul 28: Informarea elevilor de către personalul școlii cu privire la opțiunile de după

finalizarea studiilor, total respondenți ........................................................................... 34

Tabelul 29: Informarea elevilor de către personalul școlii cu privire la opțiunile de după

finalizarea studiilor, pe licee ......................................................................................... 35

Tabelul 30: Preferința ca profesorii și personalul școlii să fie mai implicat în consilierea

elevilor privind viitorul pe piața muncii, total respondenți ........................................... 35

Tabelul 31: Preferința ca profesorii și personalul școlii să fie mai implicat în consilierea

elevilor privind viitorul pe piața muncii, pe licee ......................................................... 36

Tabelul 32: Nevoia de informare, orientare și consiliere pentru ca elevii să fie pregătiți

pentru piața muncii, total respondenți ........................................................................... 36

Tabelul 33: Nevoia de informare, orientare și consiliere pentru ca elevii să fie pregătiți

pentru piața muncii, pe licee .......................................................................................... 37

Tabelul 34: Discuții cu psihologul/consilierul școlii despre opțiunile existente după

finalizarea școlii, total respondenți ................................................................................ 37

Tabelul 35: Discuții cu psihologul/consilierul școlii despre optiunile existente după

finalizarea școlii, pe licee .............................................................................................. 38

Listă figuri

Figura 1: Media celor 16 abilități, din 3 perspective diferite (locul de muncă, autoevaluare și

școală), total respondenți ............................................................................................... 22


școală), Liceul Tehnologic “Ion Mincu” Vaslui ........................................................... 26


școală), Liceul Tehnologic "Nicolae Iorga" Negrești .................................................... 29


școală), Liceul Tehnologic "Petru Rareș" Bârlad .......................................................... 32

Page | 7

Introducere

Îmbunătățirea politicilor publice în domeniul educației preuniversitare și nu numai

necesită în egală măsură identificarea unor probleme și provocări reale și o analiză detaliată

a acestora în vederea obținerii unei diagnoze complexe, care să ajute la fundamentarea

deciziilor publice. Pentru a oferi recomandările potrivite, acestor probleme sau provocări le

pot fi asociate statistici reale, prin culegerea de date din teren, putând fi astfel identificate

mai ușor tendințele locale. Toate aceste etape conduc în mod concret la schițarea unui cadru

orientativ de reflecţie asupra situației sistemului liceal românesc și pieței muncii locale,

cadru ce poate facilita exerciţiul de conturare a unor strategii şi politici de reformă a ofertei

educaționale și a furnizorilor de formare din România.

Studiul de față, intitulat “Studiul privind analiza pieței muncii din perspectiva

nevoilor de competențe și deprinderi necesare angajatorilor pentru tinerii angajați” este

elaborat în cadrul proiectului “Programe educaționale și de consiliere pentru prevenirea

abandonului școlar în Județul Vaslui”, proiect câștigat și implementat în cadrul apelului

“Sinergii pentru viitor - tineri în situaţii de risc”. Necesitatea implementării proiectului a

pornit de la problemele și obstacolele identificate la nivelul județului Vaslui în ceea ce

privește rata de promovabilitate a tinerilor absolvenți și integrarea lor pe piața muncii și are

ca scop dezvoltarea cadrului de reducere a abandonului școlar în clasele a X-a, a XI-a și a

XII-a pentru 180 tineri aflați în situații de risc și de excluziune din 3 licee cu profil teoretic

și tehnologic din județul Vaslui. Proiectul vizează, de asemenea, creșterea promovabilității

acestor tineri la examenul de bacalaureat, precum și îmbunătățirea accesului pe piața muncii,

iar rezultatul final este reprezentat de proiectarea unei oferte educaționale de consiliere și

orientare profesională pentru tinerii aflați în situații de risc de excluziune socială, axată pe

fructificarea punctelor tari ale fiecărui individ și pe construirea sau dezvoltarea

competențelor aferente unei economii digitale și profund bazate pe cunoaștere.

Cercetarea de fața reprezintă totodata un rezultat al proiectului și un document-suport pentru

procesul de îmbunătățire a ofertei educaționale a liceelor menționate, precum și a tuturor

furnizorilor de formare din județ. Aceasta urmărește să asigure sprijinul calitativ al

acțiunilor de consiliere, atât pentru tineri, cât și pentru părinții implicați, prin furnizarea

celor mai noi informații despre locurile de muncă existente și despre competențele necesare

Page | 8

pe piața muncii.

Pentru culegerea datelor utilizate în prezentul studiu au fost aplicate 180 de

chestionare, din care mai mult de jumătate au fost aplicate în mediul rural și au fost utilizate

două grile de interviu: una pentru personalul liceelor, elevi și părinți și una pentru

angajatori. Eșantionul total de respondenți a fost alcătuit din elevi ai celor trei licee

implicate în proiect: Liceul Tehnologic “Ion Mincu” din Vaslui, Liceul Tehnologic “Nicolae

Iorga” din Negrești și Liceul Tehnologic “Petru Rareș” din Bârlad, personal al acestor licee

(consilier, mediator social, personal implicat în orientarea profesională a elevilor), părinți și

nu în ultimul rând din 15 angajatori locali. Astfel că din fiecare locație menționată au fost

culese câte 60 de chestionare și 10 înregistrări: 5 cu personal al liceelor, elevi și părinți și 5

cu angajatorii locali. Exploatarea acestor date a permis obținerea informațiilor cu privire la

profilul intervievaților și nivelul lor de apreciere vis-a-vis de temele majore din chestionar și

grilele de interviu și la factorii care influențează promovabilitatea elevilor și integrarea lor

pe piața muncii.

Studiul este structurat în 4 capitole principale după cum urmează: primul capitol

prezintă metodologia colectării datelor, al doilea capitol exploatează dimensiunea

educațională a datelor, oferind statistici importante despre respondenți și informații despre

așteptările pe care le au elevii și părinții cu privire la oferta educațională, al treilea capitol

exploatează dimensiunea pieței muncii în județul Vaslui și așteptările angajatorilor, iar

ultima parte a studiului prezintă principalele concluzii și recomandări cu privire la

provocările identificate.

1. Metodologie

Datele pe care le exploatăm în acest raport au fost culese în urma aplicării unui set de

chestionare și a unor grile de interviu în perioada 30.10.2015 -31.12.2015. Chestionarele au

fost structurate în trei categorii de întrebări, care au urmărit temele majore ale cercetării și

anume: caracteristicile socio-demografice ale elevilor, percepțiile și așteptările privind piața

muncii, competențele necesare pentru găsirea unui loc de muncă si contribuția școlii la

integrarea absolvenților pe piața muncii. În ceea ce privește grilele de interviu, cea aplicată

personalului liceelor, părinților și elevilor, aceasta a urmărit aspecte cheie precum: accesul

tinerilor pe piața muncii, contribuția școlii la integrarea pe piața muncii și propuneri de

Page | 9

îmbunătățire a acestei situații, iar în ceea ce o privește pe cea aplicată angajatorilor, aceasta

a vizat perceptia acestora vis-à-vis de piața forței de muncă, percepția asupra tinerilor

absolvenți în contextul disponibilului de forța de muncă, percepția asupra legăturii școală-

piața forței de muncă și propuneri de îmbunătățire. Eșantionul căruia i-au fost aplicate

chestionarele este alcătuit din 180 de elevi, iar eșantionul căruia i-au fost aplicate grilele de

interviu este alcătuit din personal al liceelor, elevi, părinți și angajatori locali.

Eşantioanele nu constituie eşantioane probabilistice, ci eşantioane de disponibilitate.

Selectarea respondenților nu a fost realizată aleatoriu, ci în funcţie de grupul țintă al

proiectului. Astfel că, atât pentru eșantionul de elevi căruia i-a fost aplicat chestionarul, cât

și pentru eșantionul format din personalul liceului, părinții și elevii cărora le-a fost aplicat

interviul s-a ținut cont de liceul la care aceștia sunt înmatriculați și de anul de studiu,

respectiv liceul în care aceștia își desfășoară activitatea sau au copii înscriși. În ceea ce

privește grupul de firme private contactate, și ulterior selectate pentru a participa la

interviuri, a existat o recomandare din partea fiecărui director de liceu, în funcție de relațiile

de colaborare pe care aceste licee le au cu fimele private din zonă in ceea ce privește stagiile

de practică pe care elevii le desfășoară la aceste companii.

Nu în ultimul rând, așa cum este cazul oricărui sondaj de opinie, a contat în mare măsură

bunăvoinţa manifestată de respondenţi pentru a participa la studiu.

Pentru culegerea datelor au fost elaborate un chestionar pentru elevi și două grile de

interviu: una pentru personalul liceului implicat în aspecte legate de ocupare (consilier,

mediator social, personal implicat în orientarea profesională a elevilor), părinți și elevi și

una pentru angajatori. Interviurile au avut funcţia de a puncta şi dirija flexibil discuţiile, de

cele mai multe ori participanţii fiind încurajaţi să îşi exprime opiniile privind temele majore

ale studiului, și anume accesul tinerilor pe piața muncii, contribuția școlii la accesul pe piața

muncii și propuneri de îmbunătățire, iar în ceea ce-i privește pe angajatori, aceștia au fost

încurajați să vorbească despre legătura școală-piața forței de muncă în județul Vaslui și

competențele/abilitățile necesare integrării pe piața muncii. Completarea chestionarelor a

durat în medie 5-10 minute, iar interviurile propriu-zise 5-15 minute. Discuţiile au fost

înregistrate, iar analiza conţinutului lor s-a făcut pe baza transcrierii înregistrărilor. Grila de

analiză intermediară a urmărit temele majore ale ghidurilor.

Participanţii au fost informaţi despre scopul şi obiectivele proiectului şi despre modalitatea

în care se va desfăşura studiul.

Page | 10

2. Dimensiunea educațională 2.1. Interpretarea datelor culese cu ajutorul chestionarului

2.1.1. Profilul socio-demografic al respondenților

Prima secțiune a chestionarului a urmărit conturarea profilului elevilor intervievați.

Tabelul 1: Profilul socio-demografic al respondenților

Profilul socio-demografic al respondenților (Tabelul 1) este conturat de variabile precum:

gen, anul de studii și mediu. Distribuția în funcție de gen a persoanelor intervievate arată că

39,4% sunt bărbați, iar restul procentului, 60,6%, sunt femei. În ceea ce privește anul de

studii, majoritatea respondenților sunt elevi în clasa a XI-a în proporție de 68,3 %, urmată de

elevii înmatriculați în clasa a XII-a și clasa a X-a. Din totalul eșantionului de 180 de elevi

23,9% provin din mediul urban, spre deosebire de 76,1 % care provin din mediul rural.

Concluzia care se desprinde din aceste statistici este că mai mult de jumatate din elevii

intervievați fac naveta din zonele rurale spre cele urbane. Culegerea datelor s-a realizat în

cele trei licee din județul Vaslui: Ion Mincu din Vaslui, Nicolae Iorga din Negrești și Petru

GEN

Număr %

Masculin 71 39,4

Feminin 109 60,6

Total 180 100,0

AN DE

STUDIU

Număr %

Clasa aX-a 1 6

Clasa aXI-a 123 68,3

Clasa a XII-

a

56 31,1

Total 180 100,0

MEDIU

Număr %

Urban 43 23,9

Rural 137 76,1

Total 180 100,0

Page | 11

Rareș din Bârlad în măsură egală, câte 60 de chestionare aplícate elevilor din fiecare liceu

(Tabelul nr. 2).

Tabelul 2 : Liceele implicate în proiect

Număr %

Liceul Ion Mincu din Vaslui 60 33,3

Liceul Nicolae Iorga din Negrești 60 33,3

Liceul Petru Rareș din Bârlad 60 33,3

Total 180 100,0

Respondenții care au participat la această cercetare au fost chestionați cu privire la

experiența lor profesională din punct de vedere al stagiilor/ programelor de practică (Tabelul

nr. 3). Această variabilă oferă informații importante despre activitatea extracuriculara a

elevilor, despre interesul lor privind piața muncii, dar și despre experiența acumulată încă

din timpul anilor de studiu. Numărul mare al elevilor care nu au fost implicați într-un

program de practică reflectă faptul că aceștia fie nu au avut la dispoziție timpul necesar

implicării într-un astfel de program, fie nu au fost informați cu privire la

posibilitățile/oportunitățile de practică, sau pur și simplu nu au dorit acest lucru. De

asemenea, procentul tinerilor care nu au urmat un program de practică, 60%, poate reflecta

și slaba implicare a firmelor în formarea lor. Companiile locale fie nu sunt dispuse să ofere

stagii de practică acestor tineri, fie nu informează conducerea liceelor despre existența

acestor oportunităti, fie nu promovează corect și pe canalele corespunzătoare aceste

oportunități.

Tabelul 3: Participarea/implicarea elevilor într-un program de practică (număr absolut și

procentual)

Număr %

Da 67 37,2

Nu 109 60,6

Nş/Nr 4 2,2

Total 180 100,0

În ceea ce privește statistica implicării elevilor în stagii de practică pe licee, putem observa

Page | 12

în Tabelul nr. 4 că dintre cele trei licee în care au fost aplicate chestionarele, Liceul “Petru

Rareș” din Bârlad este cel care a înregistrat cel mai mare număr al elevilor care au urmat

stagii de practică, într-un procent de aprox. 90%. Comparativ cu Liceul “Petru Rareș”,

celelalte două licee din proiect au inregistrat un număr scăzut de elevi care au urmat

programe de practică, 1 elev la Liceul “Nicolae Iorga” din Negrești și 14 elevi la liceul “Ion

Mincu” din Vaslui. Această situație poate fi cauzată de implicarea redusă a conducerii

liceelor în intermedierea relației dintre elevi și companii. Conducerea liceelor ar putea

realiza o cercetare pe piața muncii locală în vederea identificării companiilor dispuse să

primească elevi în stagii de practică și poate de asemenea, să consilieze și să orienteze

profesional elevii spre domeniile vizate de aceștia.

Tabelul 4: Participarea/implicarea elevilor în programe/stagii de practică pe licee

Liceu Program de practică Total

Da Nu Ns/Nr

Liceul Ion

Mincu din

Vaslui

Număr

14 45 1 60

% 23,3% 75,0% 1,7% 100,0%

Liceul Nicolae

Iorga din

Negrești

Număr

1 56 3 60

% 1,7% 93,3% 5,0% 100,0%

Liceul Petru

Rareș din

Bârlad

Număr

52 8 0 60

% 86,7% 13,3% 0% 100,0%

Total

Număr 67 109 4 180

% 37,2% 60,6% 2,2% 100,0%

Elevii chestionați au fost rugați să răspundă, de asemenea, dacă au fost vreodată angajați

(Tabelul nr. 5). Un procent de 18.9% dintre aceștia au răspuns afirmativ la această întrebare,

dintr-un total de 180. Dacă 67 din cei 180 au răspuns că au urmat în trecut un stagiu de

practică, cu doar 4 elevi care au evitat să răspundă la această întrebare, în ceea ce privește

numărul celor care au răspuns afirmativ la întrebarea “Ai fost angajat până în acest

moment?” s-a redus aprox. la jumătate, mai exact la 34, cu doar 2 elevi care au evitat

răspunsul la această întrebare. Cele două valori care oferă informații atât despre stagiile de

practică ale elevilor, cât și despre experiența lor profesională sugerează faptul că elevii sunt

conectați cu piața muncii încă din timpul liceului. Desigur că, conducerea liceelor se poate

implica activ în consilierea și informarea acestora, realizând astfel o mai bună coordonare a

Page | 13

acțiunilor celor două grupuri: elevii pe de-o parte și companiile pe de altă parte. Cu toate

acestea, rămâne totuși un procent ridicat al celor care nu au fost niciodată angajați sau nu au

urmat niciodată un stagiu de practică.

Tabelul 5: Situația elevilor care au fost angajați în trecut

Număr %

Da 34 18,9

Nu 144 80,0

Nş/Nr 2 1,1

Total 180 100,0

În tabelul nr. 6 este prezentată distribuția elevilor pe licee, pe baza răspunsului la întrebarea

“Ai fost angajat până în acest moment?”. La fel ca în situația precedentă, Liceul “Petru

Rareș” din Bârlad este cel care are cei mai mulți elevi cu experiență profesională, 34 dintre

aceștia afirmând că au fost angajați în trecut. Celelalte două licee înregistrează valoarea 0,

ceea ce înseamnă că niciunul din elevii chestionați nu a lucrat în trecut. Concluziile care se

pot desprinde din aceste statistici sunt că Liceul “Petru Rareș” din Bârlad este cel mai bine

conectat cu piața muncii, acesta înregistrând cel mai mare număr al elevilor care fie au

urmat un stagiu de practică, fie au fost angajați în trecut.

Tabelul 6: Situația elevilor care au fost angajați în trecut, pe licee

Liceu Elevi care au fost

angajați

Total

Da Nu Ns/Nr

Liceul Ion

Mincu din

Vaslui

Număr 0 60 0 60

% 0% 100,0% 0% 100,0%

Liceul Nicolae

Iorga din

Negrești

Număr 0 58 2 60

% 0% 96,7% 3,3% 100,0%

Liceul Petru

Rareș din

Bârlad

Număr 34 26 0 60

% 56,7% 43,3% 0% 100,0%

Total

Număr 34 144 2 180

% 18,9% 80,0% 1,1% 100,0%

În ceea ce privește numărul celor care au aplicat pentru un loc de muncă (tabelul 7) în trecut,

Page | 14

acesta este relativ scăzut, doar 28 dintre elevi fiind interesați de găsirea unui loc de muncă.

Numărul celor care au aplicat pentru un loc de muncă însa nu este surprinzător, întrucât la

întrebarea anterioară, 34 dintre elevi au răspuns că au fost angajați în trecut, lucru care

sugerează probabilitatea ca toți aceștia să fi aplicat în prima faza pentru acel loc de muncă.

Faptul că numărul celor care au aplicat este mai mic decât numărul celor care au lucrat

efectiv în trecut sugerează faptul că unii dintre elevi au fost recrutați direct de către

companii fie direct de pe băncile școlii, fie au fost angajați în urma efectuării unor stagii de

practică. Astfel, se explică diferența de 6 elevi care deși au fost angajați, nu au declarat însă

că au aplicat pentru locul de muncă.

Tabelul 7: Situația elevilor care au aplicat pentru un loc de muncă

Număr %

Da 28 15,6

Nu 151 83,9

Nş/Nr 1 0,6

Total 180 100,0

Din distribuția pe licee a elevilor (tabelul 8) care au aplicat pentru un loc de muncă se

evidențiază din nou liceul “Petru Rareș” din Bârlad, care a înregistrat și de această dată

numărul cel mai mare al elevilor care au aplicat pentru un loc de muncă, demonstrând o

bună interconectare cu piața muncii și de ce nu, o bună corelare a programei școlare cu

cerințele pieței muncii.

Tabelul 8: Situația elevilor care au aplicat pentru un loc de muncă, pe licee

Liceu Elevi care au aplicat

pentru un loc de muncă

Total

Da Nu Ns/Nr

Liceul Ion

Mincu din

Vaslui

Număr 5 55 0 60

% 8,3% 91,7% ,0% 100,0%

Liceul Nicolae

Iorga din

Negrești

Număr 1 58 1 60

% 1,7% 96,7% 1,7% 100,0%

Liceul Petru

Rareș din

Bârlad

Număr 22 38 0 60

% 36,7% 63,3% ,0% 100,0%

Page | 15

Total

Număr 28 151 1 180

% 15,6% 83,9% ,6% 100,0%

În tabelul 9 este prezentată situația elevilor care au participat în trecut la un interviu.

Procentul redus al acestora, 3,3%, sugerează faptul că foarte puțini elevi interacționează cu

angajatorii încă din timpul studiilor, lucru ce poate fi în dezavantajul lor. Organizarea de

către conducerea liceelor a unor întâlniri care sa îi pună față în față pe elevi și pe potențialii

angajatori, încurajarea interacțiunii dintre aceștia, exprimarea dorințelor de către ambele

categorii și derularea unor interviuri colective pot fi benefice pentru ambele categorii.

Tabelul 9: Situația elevilor care au participat în trecut la un interviu

Număr %

Da 6 3,3

Nu 172 95,6

Nş/Nr 2 1,1

Total 180 100,0

În ceea ce privește distribuția pe licee a celor care au fost în trecut la un interviu, aceasta

este prezentată în tabelul 10. Fiecare liceu a avut cel puțin un elev din cei 60 chestionați care

a participat în trecut la un interviu. Numărul cel mai mare al elevilor care au participat în

trecut la un interviu comparativ cu celelalte două licee a fost înregistrat de Liceul

Tehnologic “Ion Mincu” din Vaslui. Deși toate liceele au înregistrat valori diferite de 0 la

această întrebare, numărul înregistrat este însă foarte scăzut, mai ales dacă luăm în

considerare profilul tehnologic al acestor licee.

Tabelul 10: Situația elevilor care au participat în trecut la un interviu, pe licee

Liceu Elevi care au fost la

interviu

Total

Da Nu Ns/Nr

Liceul Ion

Mincu din

Vaslui

Număr 4 55 1 60

% 6,7% 91,7% 1,7% 100,0%

Liceul Nicolae

Iorga din

Negrești

Număr 1 58 1 60

% 1,7% 96,7% 1,7% 100,0%

Page | 16

Liceul Petru

Rareș din

Bârlad

Număr 1 59 0 60

% 1,7% 98,3% ,0% 100,0%

Total

Număr 6 172 2 180

% 3,3% 95,6% 1,1% 100,0%

2.1.2. Percepții și așteptări privind piața muncii și competențele necesare pentru găsirea unui loc de muncă

A doua secțiune a chestionarului vizează exploatarea percepțiilor și așteptărilor privind

piața muncii și competențele necesare pentru găsirea unui loc de muncă. Următorul tabel

(tabelul 11) oferă o imagine de ansamblu asupra principalelor aspecte evaluate de cei 180 de

respondenți ca fiind esențiale în contextul căutării unui loc de muncă. Respondenții au fost

chestionați cu privire la diverse aspecte întâlnite în căutarea unui loc de muncă. Aceștia au

acordat note de la 1 la 10 unui set de variante propuse pentru a scoate în evidență

principalele aspecte în contextul căutării unui loc de muncă. Astfel, procentul cel mai mare

corespunde acelor aspecte considerate de respondenți foarte importante.

Tabelul 11: Nivelul importanței principalelor aspecte în contextul căutării unui loc de muncă, total

respondenți

Importanța Foarte

important

%

Important

%

Puțin

important

%

Deloc

importa

nt

%

NȘ/NR

%

Abilitățile personale și

profesionale

76,1 22,2 0,6 0,0 1,1

Participarea la cursuri

suplimentare

60,0 35,6 3,9 0,6 0,0

Un dosar de studii excelent 63,9 31,1 4,4 0,0 0,6

Experiență practică în companii 60,0 31,7 6,1 1,1 1,1

Experiență profesională anterioară 43,9 45,0 8,9 1,1 1,1

Susținerea cu brio a unui interviu 65,6 27,8 5,0 1,1 0,6

Un CV bine conceput 73,3 25,0 0,6 0,0 1,1

Recomandări de la familie/prieteni 37,2 42,8 17,8 2,2 0,0

Recomandări din partea

profesorilor

42,8 41,7 14,4 1,1 0,0

Page | 17

Așa cum reiese din tabelul de mai sus, aspectele considerate esențiale de respondenți pot fi

clasificate după cum urmează: “Abilitățile personale și profesionale”, cu un procent de

76,1%, “Un CV bine conceput”, în proporție de 73,3% și “un dosar de studii excelent” cu un

procent de 63,9%, acesta din urmă referindu-se la profilul liceului, materiile studiate și

rezultatele școlare obținute. Procentul mare înregistrat de “abilitățile personale și

profesionale” incorporeaza dimensiunea educațională prin faptul că acestea se dobândesc,

sunt modelate sau învățate în școală sau prin intermediul acesteia. De asemenea, foarte

important este și parcursul educațional al unui tânăr, mai exact profilul liceului pe care

acesta îl urmează, materiile pe care le studiază, cât și rezultatele pe care le dobândește. O

activitate extracuriculară a elevului este, de asemenea, importantă, aceasta pregătindu-l să

facă față competitivității de pe piața muncii. Nu în ultimul rând, un CV structurat clar și

concis, în corelația cu postul pentru care se aplică este în viziunea tinerilor absolvenți un atu

important.

În continuare, sunt analizate aceste aspecte în funcție de liceul în care învață respondenții.

Astfel, în Vaslui, la Liceul Tehnologic “Ion Mincu”, acest clasament se modifică, pe primul

loc aflându-se “un CV bine conceput”, pe locul doi “abilitățile personale și profesionale”, și

pe locul al treilea “susținerea cu brio a unui interviu”, la diferențe de 3,3 puncte procentuale.

Tabelul 12: Nivelul importanței principalelor aspecte în contextul căutării unui loc de muncă, Liceul

Tehnologic “Ion Mincu”Vaslui

Importanța Foarte

important

%

Important

%

Puțin

important

%

Deloc

importa

nt

%

NȘ/NR

%


profesionale 78,3 18,3 1,7 0,0 1,7


suplimentare 48,3 41,7 8,3 1,7 0,0






Page | 18



profesorilor 38,3 43,3 15,0 3,3 0,0

Clasamentul se modifică sensibil, răspunsurile centrându-se asupra acelorași aspecte. În

ceea ce privește respondenții din Liceul Tehnologic “Nicolae Iorga” din Negrești, aceștia au

considerat că cel mai important “un CV bine conceput”, urmat de “abilitățile personale și

profesionale” și de “susținerea cu brio a unui interviu.” Clasamentul rezultat a fost același

ca și la liceul “Ion Mincu”, diferența constând doar în procentajele înregistrate de aceste

aspecte.


Tehnologic “Nicolae Iorga”Negrești

Importanța Foarte

important

%

Important

%

Puțin

important

%

Deloc

importa

nt

%

NȘ/NR

%


profesionale 63,3 35,0 0,0 0,0 1,7


suplimentare 55,0 43,3 1,7 0,0 0,0








profesorilor 40,0 46,7 13,3 0,0 0,0

În ceea ce privește Liceul Tehnologic “Petru Rareș” din Bârlad (tabelul nr. 14), rezultatele

diferă de cele anterioare prin faptul că respondenții au acordat o pondere semnificativă și

altui aspect sugerat de această întrebare. Pe lângă “abilitățile personale și profesionale” pe

care și aceștia le consideră esențiale în căutarea unui loc de muncă, cu o pondere de 86,7%,

pe locul doi apare un nou aspect, și anume: “participarea la cursuri suplimentare”, cu o

Page | 19

pondere de 76,7%, urmat de “un CV bine conceput”, cu o pondere de 71,7%.


Tehnologic “Petru Rareș” Bârlad

Importanța Foarte

important

%

Important

%

Puțin

important

%

Deloc

importa

nt

%

NȘ/NR

%


profesionale 86,7 13,3 0,0 0,0 0,0


suplimentare 76,7 21,7 1,7 0,0 0,0








profesorilor 50,0 35,0 15,0 0,0 0,0

Cei 180 de respondenți au fost, de asemenea, chestionați cu privire la abilitățile pe

care consideră că trebuie să le posede pentru o dezvoltare armonioasă la un loc de muncă.

Aceștia au acordat note de la 1 la 10 unui set de abilități propuse pentru a scoate în evidență

cele mai importante abilități.

Tabelul 15: Nivelul importanței principalelor abilități pentru o dezvoltare armonioasă la locul de

muncă, total respondenți

Abilități Media Deviația

standard

Comunicare scrisă și orală 9,22 1,43

Informatică și calculatoare 8,64 1,61

Limbi străine 9,02 1,44

Organizare și planificare 8,58 1,68

Căutare și gestionare de informații 8,59 1,53

Analiză și sinteză 8,38 1,63

Motivație, entuziasm 8,72 1,67

Page | 20

Capacitate de gestionare a resurselor 8,75 1,52

Adaptabilitate 8,92 1,42

Lidership 8,54 1,67

Inițiativă și dorință de cunoaștere/învățare 9,1 1,29

Capacitate de negociere 9,05 1,83

Creativitate și inovare 9,06 1,25

Autonomie și spirit decizional 8,79 1,36

Lucru în echipă 9,33 1,21

Lucru în condiții de stres 7,74 2,56

Cei 180 de respondenți au evaluat ca cele mai importante abilități pentru o dezvoltare

armonioasă la un loc de muncă: “lucrul în echipă”, “comunicarea scrisă și orală” și

“inițiativă și dorință de cunoaștere/învățare” (tabelul nr. 15). De asemenea, aceștia au

acordat o pondere importanta și altor abilități ce vizează creativitatea și inovarea, capacitatea

de negociere și cunoașterea unor limbi străine, în ordinea importanței. Pornind de la aceste

abilități evaluate de elevi este necesară, și în același timp utilă, o analiză a căilor și canalelor

prin care școala formează sau modelează aceste abilități. Este, de asemenea, important de

verificat dacă școala pune accent pe aceste abilități prin însăși programa școlară și cum vine

aceasta în întâmpinarea cerințelor elevilor în ceea ce privește dezvoltarea abilităților

generale și specifice urmărite de ei.

Tabelul 16: Autoevaluarea nivelului de dezvoltare al fiecărui respondent, total respondenți

Abilități Media Deviatia

standard










Lidership 7,78 1,73



Page | 21





În tabelul nr. 16 sunt prezentate rezultatele cercetării în ceea ce privește autoevaluarea

nivelului de dezvoltare a unui set de abilități de către elevii chestionați. Astfel, aceștia au

considerat că cea mai dezvoltată abilitate pe care o au este capacitatea de a lucra în echipă,

cu o medie de 8, 65. Aceștia consideră că posedă o inițiativă și dorință de

cunoaștere/invățare și că sunt motivați și entuziaști, abilități/calități pe care orice angajator și

le dorește de la viitorii angajați. Toate aceste calități înregistrează o medie asemănătoare,

fiind urmate de alte abilități precum adaptabilitate, capacítate de negociere și comunicare

scrisă și orală.

Tabelul 17: Măsura în care școala ajută la dezvoltarea abilităților, total respondenți


standard










Lidership 8,37 1,74







În tabelul 17 este evaluat aportul pe care îl are școala la dezvoltarea fiecărei abilități în parte

pe baza punctajului acordat de respondenți. Astfel, cea mai mare medie o înregistrează

Page | 22

comunicarea scrisă și orală, urmată de cunoștințele și abilitățile în informatică și

calculatoare și cunoașterea unor limbi străine. Rezultatele reflectă faptul că școala răspunde

într-o anumită măsură nevoii de competențe/abilități pe care tinerii absolvenți și le doresc,

însă nu pe deplin. Rămâne loc de îmbunătățit ceea ce tinerii numesc “lucru în echipă”,

“inițiativă și dorință de cunoaștere/învățare” și „motivație, entuziasm”. Școala își poate

îndrepta atenția asupra acestor abilități, le poate forma și modela pentru ca tinerii să se poată

integra mai ușor pe piața muncii la finalizarea studiilor.


școală), total respondenți

În figura 1 sunt prezentate mediile celor 16 abilități din trei perspective diferite: importanța

principalelor abilități pentru locul de muncă, autoevaluarea abilităților proprii de către elevi

și măsura în care respondenții cred că școala îi ajută la dezvoltarea acestor abilități. Astfel,

din figura 1 observăm că aceste abilități au fost cel mai apreciate atunci când au fost puse în

contextul importanței lor pentru locul de muncă, înregistrând și mediile cele mai mari. Pe

locul doi din punct de vedere al mediilor înregistrate se numără percepția conform căreia

școala îi ajută la dezvoltarea acestor abilități, iar pe ultimul loc se numără evaluarea de către

respondenți a propriilor abilități. Informațiile reflectate de figura 1 pot fi interpretate după

cum urmează: elevii pot aprecia care sunt abilitățile necesare integrării lor pe piața muncii,

sunt conștienți de importanța acestor abilități pentru angajator, sunt de părere că școala îi

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Importanta principalelorabilitati pentru locul de munca

Autoevaluarea abilitatilor

Scoala ajuta la dezvoltareaabilitatilor

Page | 23

ajută la dezvoltarea acestor abilități, însă când vine vorba de autoevaluare, respondenții au o

părere relativ modestă despre propriile abilități, ceea ce denotă faptul că este loc de a

îmbunătăți aceste abilităti, iar școala se poate implica mai mult în îmbunătățirea acestor

aspecte.

În continuare, aceste rezultate sunt descompuse pe cele trei licee participante la

cercetare. Astfel, în tabelul 18 sunt prezentate rezultatele Liceului Tehnologic “Ion Mincu”

din Vaslui.


muncă, Liceul Tehnologic “Ion Mincu” Vaslui


standard Comunicare scrisă și orală 9,02 1,59









Lidership 8,47 1,63







Astfel, acestia au apreciat ca fiind foarte importantă pentru locul de muncă „capacitatea de a

lucra în echipă”, urmată de „comunicarea scrisă și orală” și de „capacitatea de negociere”,

toate trei înregistrând o medie peste 9. Aceștia au mai enumerat și alte abilități precum

cunoașterea unor limbi străine, „inițiativa și dorința de cunoaștere/învățare”, precum și

„creativitatea și inovarea”.

Page | 24

Tabelul 19: Autoevaluarea nivelului de dezvoltare al fiecărui respondent, Liceul Tehnologic “Ion

Mincu” Vaslui


standard










Lidership 8,15 1,49







În tabelul nr. 19 sunt prezentate rezultatele cercetării în ceea ce privește autoevaluarea

nivelului de dezvoltare a unui set de abilități de către elevii liceului tehnologic “Ion Mincu”

din Vaslui. Astfel, aceștia au considerat că cea mai dezvoltata abilitate pe care o au este

capacitatea de a lucra în echipă, cu o medie de 8,92, urmată de “motivație și entuziasm”, cu

o medie de 8,73 și de alte două abilități care înregistrează medii egale, și anume:

adaptabilitatea și inițiativa și dorința de cunoaștere/învățare. Ei s-au evaluat bine și în ceea

ce privește capacitatea de negociere, capacitatea de gestionare a resurselor, creativitatea și

inovarea, abilități apreciate și căutate și pe piața muncii de către angajatori.

Tabelul 20: Măsura în care școala ajută la dezvoltarea abilităților, Liceul Tehnologic “Ion Mincu”

Vaslui


standard



Page | 25








Lidership 8,35 1,47







În tabelul 20 sunt prezentate abilitățile pe care respondenții liceului “Ion Mincu” sunt de

părere că le dezvolta școala sau că le poate îmbunătăți. Astfel, în ordinea importanței ei au

ales ca cea mai importantă abilitatea “comunicarea scrisă și orală”, “capacitatea de a lucra în

echipă” și “inițiativa și dorința de cunoaștere/învățare”. Ei consideră însa ca fiind importante

și alte abilități precum: “informatica și calculatoarele”, “motivația și entuziasmul” și

“cunoașterea unor limbi străine”.

În figura 2 sunt prezentate mediile celor 16 abilități din trei perspective diferite: importanța

principalelor abilități pentru locul de muncă, autoevaluarea abilităților proprii de către elevi

și măsura în care respondenții cred că școala îi ajută la dezvoltarea acestor abilități.

Page | 26


școală), Liceul Tehnologic “Ion Mincu” Vaslui

Din figura 2 putem observa că elevii liceului “Ion Mincu” care au răspuns chestionarului au

apreciat aceste abilități ca fiind aproape la fel de importante atât din perspectiva locului de

muncă, cât și din punct de vedere al aportului pe care il are școala în ceea ce privește

dezvoltarea acestor abilități. Când vine vorba însă de autoevaluare, media înregistrată de

aceste abilități se află sub cea a celorlalte două dimensiuni. Informațiile pe care le reflectă

figura 2 sugerează că școala se poate implica mai mult în dezvoltarea și modelarea acestor

abilități.

Tabelul 21 prezintă rezultatele centralizate ale cercetării efectuate în Liceul Tehnologic

“Nicolae Iorga” Negrești.

Tabelul 21: Nivelul importanței principalelor abilități pentru o dezvoltare armonioasa la locul de

muncă, Liceul Tehnologic “Nicolae Iorga” Negrești


standard






0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Importanta principalelor abilitatipentru locul de munca


Scoala ajuta la dezvoltarea abilitatilor

Page | 27





Lidership 8,42 1,78







Astfel, elevii au considerat și de această dată că pe primul loc ca și importanță se clasează

„inițiativa și dorința de cunoaștere/învățare”, pe locul doi se clasează capacitatea de a lucra

în echipă, iar pe ultimul loc se numără „comunicarea scrisă și orală”. Aceștia au considerat

inportante și alte abilități precum: „creativitatea și inovarea”, „capacitatea de negociere” și

„adaptabilitatea”.


“Nicolae Iorga” Negrești


standard










Lidership 7,50 1,78






Page | 28


În ceea ce privește autoevaluarea abilităților, aceștia au acordat cele mai mari punctaje

“capacității de a lucra în echipă”, această abilitate înregistrând și cea mai mare medie,

urmată pe locul doi de „inițiativa și dorința de cunoaștere/învățare” și pe locul trei de

„capacitatea de negociere”. La o diferență mică aceștia au apreciat și „adaptabilitatea” ca

fiind una din calităților lor forte.

Tabelul 23: Măsura în care școala ajută la dezvoltarea abilităților, Liceul Tehnologic “Nicolae

Iorga” Negrești


standard










Lidership 7,82 1,92







Elevii liceului “Nicolae Iorga” din Negrești au apreciat că școala ar putea contribui la

dezvoltarea următoarelor abilități: “comunicarea scrisă și orală”, “informatica și

calculatoarele” și “cunoașterea/aprofundarea limbilor străine”. Aceștia au apreciat, de

asemenea, și “inițiativa și dorința de cunoaștere/învățare”, „căutarea și gestionarea

informațiilor” și nu în ultimul rând „organizarea și planificarea”. Școala poate ajuta la

îmbunătățirea acestor abilități și poate propune soluții/programe care să formeze și să

modeleze aceste abilități.

Page | 29

De asemenea, rezultatele evidențiate în figura 3 reflectă faptul că deși elevii

conștientizează care sunt principalele abilități căutate pe piața forței de muncă, lucru

reflectat de punctajul mare pe care acești elevi l-au acordat acestor abilități, ei sunt totuși

modești atunci când se autoevaluează din punctul de vedere al acestor abilități. De

asemenea, ei sunt de părere că școala ajută la dezvoltarea acestor abilităti, însă din figura 3

reiese faptul că școala poate îmbunătăți sau poate ajuta mai mult la formarea sau modelarea

acestor abilități.


școală), Liceul Tehnologic "Nicolae Iorga" Negrești

Rezultatele elevilor chestionați de la Liceul Tehnologic “Petru Rareș” din Bârlad

sunt evidențiate în secțiunea următoare.


muncă, Liceul Tehnologic "Petru Rareș" Bârlad


standard


0

2

4

6

8

10

12




Page | 30









Lidership 8,75 1,61







În tabelul 24 sunt prezentate principalele abilități pentru un loc de muncă în aprecierea

elevilor liceului tehnologic „Petru Rareș” din Bârlad. Astfel, aceștia au considerat că cele

mai importante abilități atunci când vine vorba de căutarea unui loc de muncă sunt

următoarele: „comunicarea scrisă și orală”, „capacitatea de a lucra în echipă” și

„creativitatea și inovarea”. Aceștia au acordat o importanță semnificativă și „cunoașterii

unor limbi străine”, „capacității de negociere” și „inițiativei și dorinței de

cunoaștere/învățare”.

Tabelul 25: Autoevaluarea nivelului de dezvoltare al fiecărui respondent, Liceul Tehnologic"Petru

Rareș" Bârlad


standard










Lidership 7,68 1,85

Page | 31







În ceea ce privește autoevaluarea, respondenții consideră că principalele atuuri sunt

“capacitatea de a lucra în echipă”, “inițiativa și dorința de cunoaștere/învățare” și

“motivația, entuziasmul”. Ei se autoapreciază ca având destul de dezvoltate și abilitatea de

a se adapta, capacitatea de a căuta și gestiona informații și creativitatea și inovarea.

Tabelul 26: Măsura în care școala ajută la dezvoltarea abilităților, Liceul Tehnologic “Petru

Rareș” Bârlad


standard










Lidership 8,95 1,63







Respondenții consideră că abilitățile pe care școala îi ajută să le dezvolte sunt: “comunicarea

scrisă și orală”, “cunoașterea unor limbi străine” și “capacitatea de a lucra în echipă”. Alte

abilități ce au înregistrat o medie semnificativă din acest punct de vedere sunt: “informatica

și calculatoarele”, “inițiativa și dorință de cunoaștere/învățare”, precum și “capacitatea de a

căuta și gestiona informații”.

Page | 32

În figura 4 sunt prezentate mediile celor 16 abilități din perspectiva celor trei dimensiuni:

locul de muncă, autoevaluarea și școala. Astfel, putem observa diferența mică la care se află

mediile înregistrate de abilitățile enumerate din perspectiva locului de munca față de cele

care implică aportul școlii. Gap-ul foarte mare, însă între aceste două perspective pe de-o

parte și autoevaluarea acestor abilități de către elevi pe de altă parte, trage un semnal de

alarmă către școală, în special către personalul liceului “Petru Rareș” din Bârlad care poate

lucra la îmbunătățirea abilităților pe care elevii săi le consideră esențiale pentru a reuși pe

piața muncii după absolvire.


școală), Liceul Tehnologic "Petru Rareș" Bârlad

2.1.3. Contribuția școlii la integrarea absolvenților pe piața muncii

Secțiunea 3 a chestionarului a urmărit extragerea unor informații importante cu privire la

contribuția școlii la integrarea absolvenților pe piața muncii.

0

2

4

6

8

10

12




Page | 33

Tabelul 27: Măsura în care școala ajută la dezvoltarea abilităților în accepțiunea respondenților, pe

licee

Liceul

Tehnologic

“Ion Mincu”

Vaslui

Liceul

Tehnologic

“Nicolae

Iorga”

Negrești

Liceul

Tehnologic

“Petru

Rareș”

Bârlad

Abilități Media

Comunicare scrisă și orală 9,13 9,03 9,70

Informatică și calculatoare 8,88 8,75 9,65

Limbi străine 8,75 8,72 9,67

Organizare și planificare 8,53 8,25 9,18

Căutare și gestionare de

informații

8,65 8,35 9,20

Analiză și sinteză 8,38 8,08 8,95

Motivație, entuziasm 8,77 7,93 9,02

Capacitate de gestionare a

resurselor

8,62 8,13 9,15

Adaptabilitate 8,67 8,10 9,05

Lidership 8,35 7,82 8,95

Inițiativă și dorință de

cunoaștere/învățare

8,97 8,48 9,45

Capacitate de negociere 8,45 7,98 8,97

Creativitate și inovare 8,58 8,10 9,18

Autonomie și spirit

decizional

8,60 7,75 8,92

Lucru în echipă 9,05 8,18 9,67

Lucru în condiții de stres 7,72 7,40 8,82

Page | 34

Abilitățile pe care respondenții liceului “Ion Mincu” sunt de părere că le dezvoltă școala sau

că le poate îmbunătăți sunt în ordinea importanței următoarele: “comunicarea scrisă și

orală”, “capacitatea de a lucra în echipă” și “inițiativa și dorința de cunoaștere/învățare”.

Elevii liceului “Nicolae Iorga” din Negrești au apreciat că școala ar putea contribui la

dezvoltarea următoarelor abilități: “comunicarea scrisă și orală”, “informatica și

calculatoarele” și “cunoașterea/aprofundarea limbilor străine”. Aceștia au apreciat, de

asemenea, și “inițiativa și dorința de cunoaștere/învățare”, „căutarea și gestionarea

informațiilor” și nu în ultimul rând „organizarea și planificarea”. Școala poate ajuta la

îmbunătățirea acestor abilități și poate propune soluții și/sau programe care să formeze și să

modeleze aceste abilități. Respondenții liceului „Petru Rareș” din Bârlad consideră că

abilitățile pe care școala îi ajută să le dezvolte sunt: “comunicarea scrisă și orală”,

“cunoașterea unor limbi străine” și “capacitatea de a lucra în echipă”. Alte abilități ce au

înregistrat o medie semnificativă din acest punct de vedere sunt: “informatica și

calculatoarele”, “inițiativă și dorință de cunoaștere/învățare”, precum și “capacitatea de a

căuta și gestiona informații”.

Elevii au fost, de asemenea, chestionați cu privire la un set de întrebări relevante pentru

acest aspect, printre care și informarea lor de către personalul școlii în legătură cu opțiunile

existente după finalizarea studiilor. În tabelul 27 sunt prezentate rezultatele acestei întrebări,

pe total respondenți.

Tabelul 28: Informarea elevilor de către personalul școlii cu privire la opțiunile de după finalizarea

studiilor, total respondenți

Număr Procent

Da 125 69,4

Nu 25 13,9

Nş/Nr 30 16,7

Total 180 100,0

Un procent ridicat, 69,4% dintre respondenți au declarat că au fost informați de personalul

școlii cu privire la oportunitățile pe care aceștia le au după terminarea studiilor. Deși este un

procent semnificativ, rămâne totuși un procent de aprox. 30% care au, fie un răspuns

negativ, fie au preferat să nu răspundă. Statisticile scot în evidență faptul că personalul

liceelor, cadrele didactice, etc sunt în contact cu piața muncii și sunt informate despre oferta

existentă și acest lucru poate fi benefic pentru viitorii absolvenți. Mai mult, școala poate

Page | 35

depune mai mult efort pentru a afla care sunt oportunitățile existente în vederea îndrumării

elevilor către acestea.

Tabelul 29: Informarea elevilor de către personalul școlii cu privire la opțiunile de după finalizarea

studiilor, pe licee

Liceu Informare cu privire la

oportunități

Total

Da Nu Ns/Nr

Liceul Ion

Mincu din

Vaslui

Număr 38 16 6 60

% 63,3% 26,7% 10,0% 100,0%

Liceul Nicolae

Iorga din

Negrești

Număr 39 3 18 60

% 65,0% 5,0% 30,0% 100,0%

Liceul Petru

Rareș din

Bârlad

Număr 48 6 6 60

% 80,0% 10,0% 10,0% 100,0%

Total

Număr 125 25 30 180

% 69,4% 13,9% 16,7% 100,0%

Cele trei licee înregistrează aproape în proportie egală un număr de absolvenți care au

declarat că au fost informați cu privire la viitoarele oportunități de carieră (tabelul 28). Cu

toate acestea, numărul cel mai ridicat de elevi care au declarat că au fost informați cu privire

la oportunitățile de carieră este înregistrat tot de liceul “Petru Rareș” din Bârlad, liceu care a

fost în fruntea clasamentului și în ceea ce privește numărul de elevi care au urmat un stagiu

de practică, care au fost angajați în trecut sau care au aplicat pentru un loc de muncă.

Cercetarea a urmărit, de asemenea, să afle dacă profesorii și personalul școlii este implicat

în consilierea lor și dacă elevii ar dori ca acest lucru să se realizeze mai intens.

Tabelul 30: Preferința ca profesorii și personalul școlii să fie mai implicat în consilierea elevilor

privind viitorul pe piața muncii, total respondenți

Număr Procent

Da 147 81,7

Nu 17 9,4

Nş/Nr 16 8,9

Total 180 100,0

În tabelul 29 sunt prezentate informațiile cu privire la preferința/dorința respondenților ca

personalul școlii să fie mai implicat în consilierea elevilor privind viitorul lor pe piața

muncii pe total respondenți. Așa cum era de așteptat, aceștia au răspuns afirmativ într-un

Page | 36

număr foarte mare, mai exact 147. Doar 17 dintre ei consideră că eforturile făcute de școală

în prezent sunt suficiente. Așadar, profesorii, și nu numai, se pot implica activ în consilierea

și ghidarea acestor elevi către piața muncii prin culegerea de informații despre ofertele

existente, despre abilitățile și profilurile căutate de angajatori, despre industriile ce activează

în zona respectivă, pentru ca elevii să aibă la dispozitie toate datele necesare luării unei

decizii. În consecință, integrarea lor pe piața muncii se va face mai controlat și facil.

Tabelul 31: Preferința ca profesorii și personalul școlii să fie mai implicat în consilierea elevilor

privind viitorul pe piața muncii, pe licee

Liceu Dorința de informare Total

Da Nu Ns/Nr

Liceul Ion

Mincu din

Vaslui

Număr 50 5 5 60

% 83,3% 8,3% 8,3% 100,0%

Liceul Nicolae

Iorga din

Negrești

Număr 49 4 7 60

% 81,7% 6,7% 11,7% 100,0%

Liceul Petru

Rareș din

Bârlad

Număr 48 8 4 60

% 80,0% 13,3% 6,7% 100,0%

Total

Număr 147 17 16 180

% 81,7% 9,4% 8,9% 100,0%

Și la acest aspect valorile se mențin aproximativ egale, toate cele trei licee înregistrând un

număr de aprox. 50 de elevi din cei 60 chestionați care doresc/preferă ca profesorii și

personalul școlii să fie mai implicat în consilierea elevilor privind viitorul lor pe piața

muncii.

Nu în ultimul rând, este foarte important de evaluat nevoia elevilor de a fi informați,

orientați și consiliați în vederea pregătirii pentru piața muncii. Un număr ridicat dintre

aceștia și-au exprimat nevoia pentru acest set de acțiuni, urmând ca școala să decidă

modalitățile sau căile de a răspunde acestor nevoi (tabelul 31).

Tabelul 32: Nevoia de informare, orientare și consiliere pentru ca elevii să fie pregătiți pentru piața

muncii, total respondenți

Număr Procent

Da 148 82,2

Nu 22 12,2

Nş/Nr 10 5,6

Total 180 100,0

Page | 37

Și la această întrebare, situația pe licee se prezintă asemănător, fiecare liceu înregistrând un

număr cuprins între 46 și 55 de elevi care au răspuns că au nevoie de informare, orientare și

consiliere pentru a fi mai pregătiți pentru piața muncii (tabelul 32).

Tabelul 33: Nevoia de informare, orientare și consiliere pentru ca elevii să fie pregătiți pentru piața

muncii, pe licee

Liceu Nevoia de informare,

orientare și consiliere

Total

Da Nu Ns/Nr

Liceul Ion

Mincu din

Vaslui

Număr 47 7 6 60

% 78,3% 11,7% 10,0% 100,0%

Liceul Nicolae

Iorga din

Negrești

Număr 55 3 2 60

% 91,7% 5,0% 3,3% 100,0%

Liceul Petru

Rareș din

Bârlad

Număr 46 12 2 60

% 76,7% 20,0% 3,3% 100,0%

Total

Număr 148 22 10 180

% 82,2% 12,2% 5,6% 100,0%

Respondenții au fost, de asemenea, întrebați dacă au mers vreodată să discute cu

psihologul/consilierul școlii despre opțiunile existente după finalizarea studiilor.

Răspunsurile centralizate ale elevilor sunt prezentate în tabelul 33.

Tabelul 34: Discuții cu psihologul/consilierul școlii despre opțiunile existente după finalizarea

școlii, total respondenți

Număr Procent

Da 26 14,4

Nu 144 80,0

Nş/Nr 10 5,6

Total 180 100,0

Ținând cont de răspunsurile precedente care reflectau faptul că elevii ar dori ca profesorii și

personalul școlii să fie mai implicați în consilierea lor cu privire la viitorul pe piața muncii și

că aceștia au nevoie de informare, orientare și consiliere în ceea ce privește viitorul lor pe

piața muncii, la această din urmă întrebare, doar 26 dintre ei, mai exact un procent de 14%

au afirmat că au mers să discute cu psihologul/consilierul școlii despre opțiunile pe care le

au după finalizarea studiilor. Așadar, numărul mic de elevi care au răspuns pozitiv la această

întrebare contravine nevoii lor declarate și dorinței lor de a fi consiliați și informați. În acest

Page | 38

sens, școala este cea în măsură să identifice de ce aceștia nu merg să discute cu

psihologul/consilierul școlii și trebuie să depună eforturi pentru a veni în întâmpinarea

acestor elevi. Ar trebui întreprinse acțiuni prin care personalul școlii, profesorii să fie cei

care merg spre elevi pentru a discuta aceste aspecte și nu să aștepte inițiativele acestora. De

asemenea, consilierii/psihologii școlii ar trebui promovați mai bine în școli și evidențiat

acțiunile/activitățile pe care aceștia le pot întreprinde pentru a veni în ajutorul elevilor în

căutare de infornare sau consiliere.

Tabelul 35: Discuții cu psihologul/consilierul școlii despre optiunile existente după finalizarea

școlii, pe licee

Liceu Discuții cu

psihologul/consilierul

Total

Da Nu Ns/Nr

Liceul Ion

Mincu din

Vaslui

Număr 14 43 3 60

% 23,3% 71,7% 5,0% 100,0%

Liceul Nicolae

Iorga din

Negrești

Număr 7 49 4 60

% 11,7% 81,7% 6,7% 100,0%

Liceul Petru

Rareș din

Bârlad

Număr 5 52 3 60

% 8,3% 86,7% 5,0% 100,0%

Total

Număr 26 144 10 180

% 14,4% 80,0% 5,6% 100,0%

În tabelul 34 este prezentată distribuția acestor elevi pe licee și deși toate înregistrează un

număr foarte mic de elevi care au afirmat că au fost să discute cu psihologul/consilierul

școlii, numărul cel mai mare dintre acestea îl înregistrează Liceul Tehnologic “Ion Mincu”

din Vaslui cu 14 elevi, spre deosebire de Liceul Tehnologic “Nicolae Iorga” din Negrești cu

7 elevi și Liceul Tehnologic “Petru Rareș” din Bârlad, cu 5 elevi.

2.2. Interpretarea datelor culese cu ajutorul grilei de interviu (grup țintă: personal al liceelor, elevi, părinți)

2.2.1. Accesul tinerilor pe piața muncii

Pe baza grilei de interviu aplicată personalului liceului, părinților și elevilor implicați

în proiect, dintre care două grile aplicate personalului liceului implicat în aspecte legate de

Page | 39

ocupare: consilier, mediator social sau personal implicat în orientarea profesională s-a

urmărit evaluarea mai multor teme majore cu privire la accesul tinerilor pe piața muncii,

contribuția școlii la accesul pe piața muncii și propuneri de îmbunătățire a acestor aspecte.

Transcrierile inteviurilor aplicate acestei categorii de grup țintă din cadrul proiectului a scos

în evidență următoarele concluzii cu privire la accesul tinerilor pe piața muncii:

A. Dificultăți în ceea ce privește piața forței de muncă

Principala dificultate întâmpinată de tinerii absolvenți este lipsa locurilor de muncă

în domeniile studiate, chiar dacă la cerințele agenților economici conducerea liceelor

elaborează planul de școlarizare. Firmele nu pot angaja decât minimum 1-2 elevi pe

domeniu sau câteodată niciunul la sfârșitul liceului sau școlii profesionale;

Piața forței de muncă în orașul Bârlad este foarte redusă, singurele firme de profil

fiind șantierele, domeniul construcțiilor. Firmele sunt foarte puține, cu angajați

puțini și sunt căutați numai angajații cu experiență.

O altă dificultate poate fi reprezentată de lipsa de experiență a tinerilor absolvenți.

De asemenea, lipsa agenților economici, a firmelor de comerț, etc.. Salariile nu sunt

motivante, angajatorii au diferite probleme legislative, tinerilor absolvenți le lipsesc

abilitățile de negociere, programul de lucru uneori încărcat sau inflexibil.

În județul Vaslui, principalele dificultăți întâmpinate de tinerii absolvenți sunt

locurile puține de muncă și salariile mici.

Opțiuni limitate, incertitudine pe piața muncii, salariile reduse.

Inexistența locurilor de muncă și a întreprinderilor în care tinerii absolvenți ar putea

să caute loc de muncă

Dacă dificultățile ar trebui ierarhizate, respondenții afirmă că pe primul loc s-ar afla

starea economică a județului, dat fiind că în momentul de fața nu sunt suficiente

locuri de muncă pentru absolvenții școlilor de învățământ profesional și tehnic în

județ. Pe locul doi s-ar afla orientarea necorespunzătoare a tinerilor deoarece s-a

constatat o reticență ce vine din partea famiilor în a înțelege ce este mai bine pentru

pregătirea profesională a copiilor lor.

Lipsa unor oferte reale de încadrare a tinerilor absolvenți.

O primă dificultate poate fi reprezentată chiar experiența lor. Pentru anumite locuri

Page | 40

de muncă se cere o vechime între 3-5 ani. Chiar dacă se face practică, aceasta nu este

întotdeauna considerată experiență de muncă.

Lipsa pregătirii necesare. Agenții economici propun/caută anumite profiluri, iar

proaspeții absolvenți nu se potrivesc profilelor căutate de aceștia. O altă dificultate

poate fi lipsa de experiență, comunicarea defectuoasa;

Lipsa de încredere a agenților economici în puterile elevului de a face față

exigențelor unui loc de muncă în care ei încep să lucreze.

Lipsa de experiență și lipsa practicii.

B. Posibilități de îmbunătățire a integrării pe piața muncii

Posibilitățile tinerilor absolvenți de a fi integrați mai ușor pe piața forței de muncă se

pot îmbunătăţi încă din timpul şcolii (şcoli tehnologice, şcoli profesionale, etc) prin

înfiinţarea de ateliere, astfel încât aceştia să poată învăţa încă de pe băncile şcolii

tehnologia, meseria viitoare, să aibă la dispoziţie ateliere dotate cu aparatură

necesară pentru meseria dorită.

Tinerii absolvenţi au nevoie de cursuri suplimentare de perfecţionare după

terminarea liceului sau şcolii profesionale pentru a căpăta experienţă, pentru că în

general pe piaţa muncii se pune accent pe această experienţă. Agenţii economici nu

au întotdeauna încredere în tinerii absolvenţi, au cerinţe mari, iar aceştia nu sunt

întodeauna pregătiţi. Ei trebuie încurajaţi de profesori, de agenţii economici pentru

care lucrează, dar şi de familie pentru a-şi alege un profil adecvat abilităţilor proprii.

Îmbunătăţirea comunicării cu angajatorii şi stabilirea unor idei, puncte comune.

Consilierea şi informarea corectă a elevilor despre ceea ce înseamnă piaţa muncii şi

la ce ar trebui să se aştepte cu privire la aceasta. Realism în a privi lucrurile.

Pentru a fi integraţi mai uşor, tinerii absolvenţi trebuie să aibă/urmeze cursuri de

calificare, să dobândească competenţe mai multe.

Tinerii trebuie să vină în contact cu realitatea activităţilor economice direct la

angajator. Nu toţi agenţii economici manifestă însă deschidere pentru pregătirea

tinerilor absolvenţi. Personalul liceelor încearcă totuşi să asigure desfăşurarea orelor

de instruire practică a elevilor la agenţii economici. Unii dintre elevi, în special cei

care manifestă aptitudini şi talent, reuşesc să-şi creioneze viitorul încă din timpul

Page | 41

şcolii prin participarea la aceste stagii de practică direct la angajator.

Eliberarea de către şcoală a unor scrisori de recomandare pe care elevii să le prezinte

angajatorilor

Oferirea de facilităţi angajatorilor pentru a angaja tineri absolvenţi şi o corelare mai

eficientă a ofertei şcolare cu oferta pieţei muncii, dacă se cunosc cerinţele celei din

urmă

Activităţi de consiliere a carierei şi de orientare şcolară şi profesională,

îmbunătăţirea stimei de sine, dezvoltarea abilităţilor de relaţionare, a capacităţii de a

lua decizii, analiza scopurilor, marketing social, orientare către rezolvarea

problemelor.

Contracte încheiate cu angajatori pentru clasele profesionale. Parteneriate liceu-

angajator unde elevii să poată desfăşura stagii de practică şi unde să aibă şansa să fie

ulterior angajaţi;

Participarea la stagii de practică, contactarea agenţilor economici;

Colaborarea cu companiile şi efectiv munca în cadrul acestora în timpul orelor sau în

vacanţă, elevii putând chiar să fie remuneraţi pentru acest exerciţiu.

Mai multă practică, locuri de muncă care să nu necesite experienţă la angajare, o

importanţă sporită acordată practicii efectuate în timpul liceului.

Cursuri, specializări (cursuri de antreprenoriat). Reorientare către profiluri care se

caută pe piaţa muncii, modificarea procedurii de distribuire aleatorie, prin

intermediul calculatorului, a elevilor către diverse profiluri, ci distribuirea lor în

funcţie de aptitudini/competenţe

C. Abilităţi/competenţe pentru a accesa mai uşor un post de lucru

Pentru a putea accesa mai ușor un post de lucru tinerii absolvenți trebuie să aibă

pregătire profesională care putea începe încă din timpul şcolii cu nişte cursuri făcute

pe timpul vacanţelor

Tinerii absolvenţi trebuie să aibă în primul rând competenţe de comunicare, de

relaţionare. Trebuie să cunoască modul şi regulile de participare la un interviu,

modul în care se redactează un CV, o scrisoare de prezentare, regulile pe care trebuie

să le respecte la un interviu, să-şi depună la timp aplicaţia, CV-ul şi scrisoarea de

Page | 42

intenţie, să fie punctuali la interviu şi serioşi.

Trebuie să fie buni comunicatori, să aibă grijă la modul de prezentare la interviu,

prima impresie. Tinerii absolvenţi trebuie să dea dovada de seriozitate, punctualitate,

etc .

Competenţele profesionale necesare locului de muncă vizat la care se adaugă

comunicarea, disponibilitatea de a lucra în echipă, de a se integra uşor într-un

colectiv de muncă.

Tastare rapidă la calculator, bună operare pe calculator, un limbaj adecvat;

Foarte important ca tinerii să fie versatili, să se plieze pe ceea ce se oferă.

Se pune accent pe adaptabilitate şi deschidere către schimbări şi nou.

Este foarte important ca tinerii să se cunoască pe ei înşişi, să-şi cunoască adevăratele

aptitudini, abilităţi, ceea ce pot realiza și ceea ce nu pot realiza, care sunt scopurile

lor în viaţă, obiectivele de atins şi cum le pot atinge;

Învăţarea unei limbi străine, comunicarea fluentă într-o limbă străină şi utilizarea

eficientă a calculatorului.

Pregătire specifică constantă şi obţinerea de rezultate: promovarea bacalaureatului

sau admiterea la o facultate

Buni meseriaşi, buni comunicatori pentru a-şi putea exprima opiniile în faţa

angajatorului. De asemenea, aceştia trebuie să fie punctuali, muncitori, săritori şi

serioşi.

Trebuie să prezinte capacitatea de a căuta şi gestiona informaţiile, capacitatea de a-şi

întocmi aplicaţia (CV, scrisoare de motivaţie, scrisoare de intenţie)

Competenţe ce ţin de specializările individuale. Este importantă cunoaşterea

temeinică a părţilor teoretice ale domeniului lor şi practica în domeniu. Aceasta se

poate obţine fie în timpul orelor, conform programei școlare, fie în cadrul lucrului la

agenţii economici astfel încât în momentul în care termină, să aibă deja cunoştinţe

solide în domeniul respectiv.

Efectuarea unor stagii de practică;

2.2.2. Contribuția școlii la accesul pe piața muncii

Al doilea aspect urmărit de grila de interviu aplicată personalului liceelor, părinţilor şi

Page | 43

elevilor a fost contribuția școlii la accesul pe piața muncii. Întrebările au urmărit să

exploateze aspecte precum corelarea ofertei educaționale cu cerințele pieței muncii,

materiile/cursurile din oferta educațională existentă care contribuie la îmbunătățirea

posibilităților tinerilor absolvenți să își găsească un loc de muncă, precum şi soluţii de

îmbunătățire sau modificări în ceea ce priveşte programa școlară actuală pentru a pregăti cât

mai bine tinerii absolvenți pentru tranziția la un loc de muncă. Astfel, principalele concluzii

evidenţiate de aceste aspecte au fost următoarele:

A. Corelarea ofertei educaționale cu cerințele pieței muncii

Învăţământul preuniversitar ar trebui să se axeze mai mult pe şcolile profesionale de

profil. De asemenea, trebuie puse la dispoziţia elevilor ateliere unde să înveţe, iar

orele de practică ar trebui mărite. În acest moment ele sunt puţine şi sunt făcute în

cadrul unui sistem de învăţământ care din păcate lasă de dorit.

În general, oferta educaţională a şcolii se adaptează cerinţelor pieţei muncii datorită

personalului liceelor care în unele cazuri ţine în permanenţă legătura cu agenţii

economici din oraş şi întocmeşte planul de şcolarizare ţinând cont de cerinţele

angajatorilor. Cele mai mari cerinţe au fost şi sunt şi în prezent în domeniul turism şi

alimentaţie, calificarea bucătar/ospătar, în domeniul industriei alimentare, calificarea

brutar, în domeniul comerţ, calificarea comerciant/vânzător, recepţioner/distribuitor

şi în domeniul mecanicii, calificarea tehnician în transporturi, iar la profesională,

mecanic auto, în general băieţi.

Prin oferta educaţională liceele consideră că răspund cerinţelor de pe piaţa muncii.

Au fost reînfiinţate clase de învăţământ profesional care la un moment dat

dispăruseră prin structura dată de ministerul educaţiei, tocmai pentru că o perioadă

de 2-3 ani s-a simţit lipsa acestui învăţământ profesional;

Deşi piaţa muncii în domeniul industrie textilă şi pielărie are nevoie de forţă de

muncă. Personalul liceelor s-a adaptat şi a înfiinţat clase pe acest domeniu şi pe

calificările respective, însă aceştia se confruntă cu lipsa copiilor care nu optează

pentru aceste domenii şi nici părinţii lor nu doresc aceste domenii de pregătire pentru

copii lor. Copii şi părinţii ar trebui consiliaţi şi orientaţi către aceste domenii, ele ar

trebui să devină atractive pentru aceştia.

Nu întotdeauna oferta educațională corespunde cu cerințele pieței muncii, unii

Page | 44

respondenţi consideră sistemul învechit şi oferta de forţă de muncă necorelată cu

cererea;

Există dificultăţi pe piaţa muncii. Însă atâta timp cât piaţa muncii nu oferă nimic, cu

siguranţă elevii se adapteaza mai greu. Ar trebui ca relaţiei profesori, consilieri,

diriginţi, părinţi să i se acorde o importanţă mai mare, întrucât aceştia au un rol

important în ceea ce priveşte consilierea în carieră. Există părinţi care nu intervin

deloc în acest proces de formare şi atunci copiii nu pot fi direcţionaţi uşor.

În mare parte, oferta de forţă de muncă este corelată cu cerinţele pieţei muncii. Elevii

au diferite ocazii să se înscrie la activităţi extra-şcolare, extra curriculare în care să

vadă şi altceva în afară de meseria pentru care sunt pregătiţi în momentul respectiv.

Având în vedere meseria pe care o învaţă, tinerii pot gasi locuri de muncă exact pe

specificul lor. Pe piaţa forţei de muncă există anumite oportunităţi, iar şcoala

pregăteşte în domeniile respective;

Pentru elevii de la clasele de filologie, ştiinţe sociale, oferta educaţională nu este

corelată cu piaţa muncii. Unii profesori sunt de părere că aceşti elevi nu au nicio

pregătire.

Profilurile sunt diverse, din multe domenii: industrie alimentara, coafor, igiena si

estetica. Acestea fiind diverse, practica este absolut necesara pentru a reusi in aceste

domenii.

Profesorii au încercat să intervină în corelarea ofertei educaţionale cu piaţa muncii,

dar uneori rămâne totuşi o diferenţă. Deşi aceştia pregătesc, de multe ori, elevii

pentru locuri de muncă deficitare, agenţii economici sunt cei la care trebuie să fie

responsabili în ultimă instanţă pentru angajarea lor. În anumite domenii totuşi se

acoperă cerinţa de pe piaţa muncii;

B. Materiile/cursurile din oferta educațională existentă care contribuie la

îmbunătățirea posibilităților tinerilor absolvenți să își găsească un loc de muncă

Tot ce ţine de tehnologia muncii. Deşi există în curiculă materii care ţin de

tehnologia muncii şi de pregătirea profesională, ar mai trebui elaborat un plan

care să includă mai multe materii care să includă tehnolgia muncii. Este necesar

acest lucru în condiţiile progresului tehnologic şi al automatizării unor

Page | 45

industrii/fabrici.

Opţionalele propuse de profesori cu acceptul părinţilor şi al elevilor la a IX-a şi a

X-a. La clasa a XI-a sunt propuse de programa ministerului. La aceste module

sunt multe de practică. Ar trebui introdusă practică comasată în care elevii fac

practică la agenţii economici.

În afară de materiile de specialitate pentru fiecare profil, unde se întâlnesc

noţiuni şi din disciplinele de cultură generală, sunt importante şi profilurile,

disciplinele de specialitate; Materiile pot depinde de fiecare profil în parte.

Creşterea ca timp şi intensitate a contactului dintre şcoală şi angajatori. În felul

acesta elevii, viitorii absolvenţi au posibilitatea să afle informatiic despre

viitoarele locuri de muncă. De asemenea, este necesară şi implicarea părinţilor,

pentru că personalul şcolii a detectat o lipsă a implicării şi înţelegerii din partea

părinţilor în ceea ce priveşte domeniile/profilurile urmate de copii lor. Ei trebuie

să îi ajute pe copii să aleagă în deplină cunoştinţă de cauză un domeniu în care

aceştia să lucreze ulterior. În felul acesta pot fi eliminate multe din problemele

care apar după absolvirea şcolii.

Consilierea părinţilor venită şi din partea inspectoratului judeţean sau centrului

judeţean de resurse.

Modulele ajută, dacă elevii doresc spre exemplu să urmeze o meserie în

tipografie. Pentru web designer însă, acestea nu prea ajută. Astfel, se impune

modificarea lor, adaptarea lor la cerinţele de pe piaţa muncii şi implicit a

absolvenţilor.

Cursurile de educaţie antreprenorială îi mai deschid pe elevi spre business, ei

însă fac aceste cursuri abia în clasa a X-a. Ar trebui introduse aceste cursuri mai

de timpuriu.

Ar trebui să existe mai multe module de practică sau o consiliere personalizată.

Limbile străine, opţionalul de calculator sau practică, pe care il au anumite clase,

sau opţionalul de educaţie antreprenorială.

Cunoaşterea englezei ca limbă străina este foarte importantă, mai ales la nivel de

conversaţie, apoi Matematică, Română.

Practică, munca propriu-zisă pentru cei care se pregătesc să iasă pe piaţa muncii.

Page | 46

Nu este nevoie de bacalaureat pentru cei ce se pregătesc să îmbrăţişeze o

meserie.

Consilierea vocaţională, ca o subramură a consilierii în carieră. Aceasta îi ajută

pe elevi să vadă şi aspectele practice pe care le presupune angajarea pe piaţa

muncii şi comunicarea efectivă cu angajatorul. Sunt foarte preţioase acele

instrumente pe care le foloseşte elevul/studentul în cazul angajării, şi ele trebuie

exersate încă de pe băncile şcolii, astfel incât acesta să ştie să le întocmească şi

să le folosească. Este important ca elevii să ştie la ce să se aştepte de la un

interviu de angajare, dar şi pe parcurs, să aibă o aşteptare realistă în raport cu

formarea sa, cu ceea ce îi oferă profilul slujbei respective şi bineînţeles,

aşteptările de viitor.

De multe ori este vorba de disciplinele din profilurile fiecărui elev în parte. În

mod deosebit acele module, unde fac ei pregătirea practică, şi acele CDL-uri pe

care ei le primesc cu acordul inspectoratului şi le aplică maeştrii instructori sau

inginerii la profilurile respective.

Orele de modul care sunt specifice domeniului respectiv

C. Propuneri/ soluţii în ceea ce priveşte modificarea programei şcolare actuale

pentru a pregăti cât mai bine tinerii absolvenți pentru tranziția la un loc de muncă

Utilarea atelierelor cu tehnologie de ultimă generatie. Având în vedere că

tehnologia avansează foarte rapid, ar trebui ca elevii să fie puşi la curent cu

tehnologia, să fie învăţaţi, să li se pună la dispoziţie tot ce apare nou în

tehnologie, fie că este vorba de internet, calculatoare, etc.;

Modificarea disciplinelor de examen la clasele terminale. Dacă elevii urmează un

profil tehnologic să aibă discipline legate de domeniul tehnic şi profilul urmat.

Din punctul de vedere al disciplinelor tehnice, nivelul programelor şi al

manualelor este mult peste nivelul de pregătire iniţială al elevilor înainte de a

intra în învăţământul profesional şi tehnic. Aceste programe ar trebui centrate pe

competenţe. Ele vin cu un conţinut de cunoştinţe teoretice mult peste nivelul şi

puterea de a înţelege a elevilor. De aceea, la un moment dat, profesorii, pentru că

trebuie să-şi atingă competenţele din programă, nu reuşesc să formeze acele

Page | 47

competenţe de care copilul sau absolventul chiar are nevoie la angajare. La fel şi

pentru disciplinele tehnice. Există domenii de pregătire în care pregătirea

teoretică nu este corelata cu cea de specialitate. (De exemplu, pentru clasele de

turism şi alimentaţie este nevoie de noţiuni, cunoştinţe specifice cu privire la

elemente nutritive existente în alimente. Copii însă nu fac nimic din biochimie,

nu fac nimic din microbiologia produselor. Ca viitor practicant în domeniul

respectiv însă este foarte dificil să aducă argumente pentru un aliment sau altul

dacă nu are cunoştinţele de bază în privinţa asta.)

Crearea de noi specializări care să fie legate de piaţa muncii şi poate o mai mare

flexibilitate acordată şcolii pentru a putea crea/introduce aceste specializări.

Este importantă dezvoltarea abilităţilor de viaţă pentru ca elevii să poată

desfăşura activităţi independente. Mai multe ore de practică pentru a-i ajuta să fie

mai bine pregătiţi pentru tranziţia la un loc de muncă.

Sprijinul pentru orientarea profesională ar fi cel mai potrivit;

Profesorii ar trebui să fie implicaţi mai mult, practic să reuşească să-i atragă pe

copii către activităţile şcolare.

Ar trebui modificată programa de Bacalaureat, în special pentru clasele care se

pregătesc pentru munca propriu-zisă. Respondenţii au propus scoaterea

matematicii, iar la limba romana păstrate doar anumite elemente, cele care îl

ajuta pe elev să comunice. Introducerea unor module de practică propriu-zisă,

pentru că acolo se văd cu adevărat calităţile/aptitudinile copiilor.

Se doreşte mai mult accent pe TIC, ca unealtă pentru căutarea serviciilor şi

oportunităţilor, a legilor care îl pot avantaja pe tânărul absolvent şi introducerea

unei discipline opţionale, modulele de specialitate, acele instrumente de

promovare personală;

Mărirea orelor de lucru practic, micşorarea orelor din curicula generală. Ideal ar

fi ca elevii să aibă mai multă practică la agenţii economici, deşi aceştia nu au la

dispoziţie timp pentru monitorizarea lor;

2.2.3. Propuneri de îmbunătăţire a accesului şi integrării tinerilor absolvenţi pe piaţa muncii

Ultimul aspect urmărit de interviurile aplicate personalului liceelor, părinţilor şi elevilor a

Page | 48

vizat propunerile de îmbunătăţire a accesului şi integrării tinerilor absolvenţi pe piaţa

muncii, din patru perspective diferite: din perspectiva centrelor educative, a

firmelor/companiilor, familiei şi guvernului. Astfel că, concluziile următoare sintetizează

cele mai importante propuneri/sugestii în ceea ce priveşte modalităţile prin care accesul

tinerilor pe piaţa muncii poate fi îmbunătăţit.

A. Acțiuni de întreprins de către centrele educative în vederea îmbunătăţirii

posibilităţilor de acces pe piaţa muncii ale tinerilor absolvenţi

Primăriile ar trebui să se implice mai mult în acest sens. Implicarea primăriilor şi

a consiliilor locale este necesară pentru că toate proiectele, cererile şi iniţiativele

necesită fonduri. Şcolile au înfiinţat ateliere, au derulat proiecte europene, însă

eforturile lor nu sunt suficiente (directori, adjuncţi, profesori, conducere).

Trebuie reintroduse pe scara largă şcolile profesionale şi liceele tehnologice.

Este necesară o colaborare strânsă a centrelor educative cu agenţii economici şi

după terminarea şcolii în vederea angajării tinerilor; încurajarea acestora în

alegerea unor meserii în funcţie de profilul absolvit.

Organizarea unor excursii în care elevii să aibă ocazia să vadă un centru

comercial, cu scopul motivării lor. Activităţile desfăşurate în afara spaţiului

şcolar le pot arăta elevilor şi alte perspective asupra realităţii pieţei muncii.

Un prim pas ar putea fi adaptarea ofertei la cerinţele de pe piaţa muncii. Un al

doilea pas ar putea fi intensificarea contactelor cu elevii, cu părinţii şi cu agenţii,

poate întâlniri în 3, în 4, elev-părinte-agent-şcoală ar ajuta la o mai bună

direcţionare a absolvenţilor de clasa a VIII-a către un domeniu care chiar să li se

potrivească şi care să le ofere satisfacţiile aşteptate.

Introducerea unor cursuri de formare/calificare/recalificare pentru a fi în pas cu

cerinţele pieţei muncii, informări regulate către elevi cu privire la oportunităţile

de pe piaţa muncii, modificarea programei;

Un număr crescut de parteneriate cu diferite firme, cunoaşterea tuturor firmelor

din oraş, realizarea unor parteneriate privind practica pentru diverse calificări.

Organizarea unor întâlniri cu privire la orientarea profesională.

Organizarea unor întâlniri cu AJOFM-ul pentru a vedea opţiunile existente.

Acţiuni de orientare şi consiliere a elevilor pentru a-i îndrepta spre o anumită

Page | 49

meserie.

În primul rând înlesnirea experimentării pentru tinerii absolvenţi. Oferirea

condiţiilor practice pe care le vor întâlni în viitor pe piaţa muncii.

Intensificarea legăturii permanente dintre şcoală, AJOFM şi părinţi.

Introducerea efectivă a tinerilor în mediul în care se desfăşoară activităţile

lucrative propriu-zise. În acest mod, tinerii ar putea să-şi dea seama mai bine şi

să decidă în cunoştinţă de cauză dacă vor sau nu să îmbrăţişeze o anumită

meserie.

Implicarea activă a şcolii în căutarea unui loc de muncă pentru proaspătul

absolvent la finalizarea studiilor.

B. Acțiuni de întreprins de către firme și companii pentru a îmbunătăți posibilitățile

de acces pe piața muncii ale tinerilor absolvenți

Firmele ar trebui să susţină programe şi să se implice în activitatea şcolară, în

pregătirea profesională a elevului. Angajatorul ar trebui să fie primul care să

ofere un sprijin în educarea şi formarea unui copil. Îmbunătăţirea condiţiilor de

integrare ar trebui să se realizeze atât cu implicarea statului, cât şi cu implicarea

angajatorilor, pentru că doar aceştia îşi cunosc nevoile. Ei trebuie să sprijine

şcolile profesionale şi liceele tehnologice. Primăriile şi angajatorii trebuie să se

implice în formarea tinerilor.

Firmele ar trebui să încurajeze elevii în timpul practicii comasate, în sensul

angajării lor după terminarea şcolii. Elevilor ar trebui să le fie propusă o angajare

sau o bursă încă din timpul şcolii.

Firmele ar trebui să accepte elevii la stagii de practică, să-i înveţe, să discute

lucruri specifice fiecărei firme. Fiecare firmă are însă politica ei.

Firmele ar trebui să angajeze tinerii absolvenţi fără ca aceştia să aibă neapărat

vechime în muncă şi să le ofere cursuri/ore de formare;

Angajatorii ar trebui să se implice în formarea forţei de muncă pe care o solicită.

Aceştia doresc de cele mai multe ori forţa de muncă bine pregătită însă nu

întotdeauna oferă şi posibilitatea formării ei. Mai exact, este nevoie de un

Page | 50

buget/materie prima/materiale/ustensile cu care tinerii absolvenţi să intre în

contact şi pe care să le folosească/uzeze/utilizeze până ce aceştia deprind

activităţile respective. Astfel, ar trebui acordat un sprijin acestor agenţi

economici ca ei să-şi poată permite să aloce o parte din materia primă a pregătirii

viitorilor absolvenţi. Numai prin teorie, fără a efectua propriu-zis o lucrare,

aceştia nu pot ajunge buni profesionişti în domeniul respectiv.

Firmele ar putea susţine financiar şcolile, ar putea oferi burse de învăţământ;

Acestea se pot implica mai mult în actul educaţional, în dotarea materială a

şcolilor sau pur şi simplu în informare;

Firmele ar trebui să pună la dispoziţie mijloacele, materialele din dotare pentru a-

i ajuta pe elevi să-şi realizeze un portofoliu, tocmai pentru a se concretiza

posibilităţile lor ulterioare de acces pe piaţa muncii.

Ar trebui ca firmele să-şi actualizeze bazele de date, să organizeze întâlniri cu

grupurile de elevi, să organizeze evenimente de tipul „porţi deschise”.

Firmele trebuie să dea dovadă de mai multă răbdare în lucrul cu tinerii.

Firmele trebuie să dea dovadă de accesibilitate, să realizeze legătura dintre

sistemul educativ şi partea de antreprenoriat, să încurajeze schimbul de

informaţie; să transmită informaţii legate de practică comasată, iar sistemul

educativ să le ofere în schimb informaţii despre ceea ce se întâmplă în licee, în

secţiunea profilului lor.

Aşa cum se întâmplă în centrele universitare când agenţii eonomici vin din timp

şi îşi recrutează viitorii angajaţi, aşa ar trebui să se procedeze şi la liceu.

Angajatorii ar trebui să vină să identifice posibilii angajaţi. În acest mod, elevii

ar putea merge să lucreze pentru ei, să fie stimulaţi (fie prin stimulente

materiale, fie financiare). Deci, să caute activ şi constant elevii care ar putea să le

devină angajaţi.

C. Acțiuni de întreprins de către familii pentru a îmbunătăți oportunitățile tinerilor

absolvenți în căutarea unui loc de muncă

Din partea familiilor ar trebui mai multă supraveghere. Este importantă

Page | 51

comunicarea cu copii pentru a afla ce îşi doresc cu adevărat, ce drum în viaţă îşi

doresc. Copilul ar trebui să aibă o opţiune, nu trebuie să fie forţat să urmeze o

anumită meserie pentru că atunci nu ar face cu drag acea meserie. Trebuie

dialogat, conversat, comunicat mai mult cu copii. Aceştia nu trebuie ignoraţi sau

lăsaţi să petreacă prea mult timp în faţa calculatorului. Părinţii trebuie să afle

subiectele care îi macină, ce îi preocupă din punct de vedere profesional. Şi la

şcoală profesorii ar trebui să discute cu ei, să afle ceea ce îşi doresc.

Familiile ar trebui să-şi încurajeze copiii să continue studiile, adică să nu se

oprească la nivelul de 11 sau 12 clase, să-i îndrume să-şi aleagă o meserie pe

profilul studiar şi pentru care prezintă abilităţile necesare. Uneori poate a studiat

într-un profil care nu i se potriveşte. Familiile trebuie să-i încurajeze să-şi

găsească un loc de muncă şi nu să rămână neapărat în mediul rural lângă ei.

Familiile nu trebuie să se bazeze integral pe şcoală. Familia ar trebui să fie mai

implicată în traseul educaţional al copilului, să se intereseze, să se informeze

despre rezultatele lui şcolare şi despre comportamentul elevului, atât în şcoală,

cât şi în afara acesteia.

Familiile ar trebui să-i susţina moral şi material pe tineri, atât cât pot;

Trebuie lucrat mai mult cu părinţii, oferindu-le însă un sprijin personalizat.

Implicarea trebuie să vină şi din partea acelora care oferă soluţii pentru

absolvenţi şi pentru familiile lor după finalizarea şcolii.

Familiile trebuie să comunice atât cu elevii, cât şi cu şcoala. Trebuie să-i

monitorizeze atent pe copii.

Familiile îi pot ajuta pe tineri să se descopere pe ei înşişi, să-i sprijine în

activităţile pe care aceştia doresc să le întreprindă, să-i coordoneze, să-i sprijine

financiar acolo unde este nevoie.

Menţinerea unei legături cât mai bune cu şcoala, cu dirigintele, pentru a cunoaşte

mai bine elevul, oferirea de sprijin emoţional;

Familiile trebuie să fie şi ele implicate activ în căutarea unui loc de muncă.

Informaţiile sunt oferite acum pe internet, trebuie doar să fie căutate. De

asemenea, acestea trebuie să îi susţină necondiţionat pe copii;

Familiile trebuie să înţeleagă legătura cu şcoala ca pe una necesara, ca pe ceva

Page | 52

care il avantajează pe copilul lor şi îi aduce acestuia posibilitatea de a se angaja

în viitor. De asemenea, trebuie să vadă aspectele practice ale sistemului educativ

şi ale relaţiei familie-şcoală şi să valorifice cât mai mult valorile pozitive ale

acestei relaţii.

În primul rând familiile ar trebui să le asigure copiilor condiţiile necesare

participării zilnice la cursuri, să se intereseze de parcursul lor, de frecvenţa cu

care merg la şcoală. În al doilea rând acestea ar putea să investească într-o bază

pentru pregătire, în funcţie de profilul fiecăruia (truse, unelte, scule, etc.)

Familiile trebuie să se preocupe din timp de copii, să discute, să îi cunoască şi nu

în ultimul rând să comunice eficient cu aceştia.

D. Acțiuni de întreprins de către guvern pentru a îmbunătăți oportunitățile tinerilor

absolvenți în căutarea unui loc de muncă

Guvernul a iniţiat de-alungul timpului diferite acţiuni, dar acestea au rămas fără

ecou. Educaţia are un gol imens, însă în realitate lucrurile stau puţin diferit, ea nu

pare chiar gratuită din perspectiva părinţilor care trebuie să investeasca în

pregătirea particulară a elevului. Susţinerea şi implicarea guvernului este

percepută de respondenţi ca fiind doar pe hârtie.

Guvernul ar trebui să pună în aplicare legile propuse. Legea învăţământului a

propus că la liceele tehnologice examenul de bacalaureat să se dea doar la

materiile de profil şi deocamdata nu s-a pus în aplicare acest lucru. Examenele

finale în general ar trebui să fie pe profilul parcurs de copilul respectiv.

Guvernul ar trebui să ofere avantaje angajatorilor, scutiri de impozite, de taxe,

aşa cum s-a procedat în anii anteriori. Acest lucru ar trebui însă extins şi către

elevi deoarece trecerea la maturitate este bruscă pentru ei. Integrarea pe piaţa

muncii ar trebui făcută gradual, prin intermediul unor iniţiative legislative care să

ofere tinerilor absolvenţi posibilitatea unui program redus sau flexibil în primii

ani de muncă;

Se alocă foarte mulţi bani pentru nişte acţiuni care nu se finalizează. Trebuie să

existe o corelare a tuturor fondurilor alocate de minister, de primărie, etc. pentru

a putea şi a permite pregătirea elevului sub toate aspectele. Este nevoie de o

Page | 53

coordonare între acţiuni şi probleme pe de-o parte, şi fondurile alocate remedierii

acestor probleme pe de altă parte.

Guvernul trebuie să participe la schimbarea sistemului educaţional;

Guvernul trebuie să desfăşoare activităţi de comunicare şi informare eficiente.

Acesta poate dezvolta o platformă care să pună la un loc părinţii, elevii şi agenţii

economici şi să dea dovadă de o mai mare flexibilitate în ceea ce priveşte

reformele educaţionale;

Statul ar trebui în primul rând să se consulte cu acele agenţii de resurse umane,

cu diferite asociaţii profesionale pentru a avea o imagine clară asupra cerinţelor

de forţa de muncă într-o anumită regiune;

Guvernul ar putea aduce mai multe proiecte, ar putea iniţia mai multe cursuri de

formare pentru tineri şi le-ar putea acorda acestora sprijin material la sfârşitul

liceului;

Guvernul ar trebui să creeze locuri de muncă stabile. Ar trebui, de asemenea, să

îmbunătăţească legea conform căreia tinerii se pot integra la un loc de muncă,

fără să fie privaţi de drepturile lor.

Acordarea unei încrederi mai mari acţionarilor privaţi şi IMM-urilor, deoarece

acestea sunt cele care susţin tinerii abia iesiţi de pe băncile şcolii. Există într-

adevăr o reducere de impozit, dar nu reprezintă un sprijin real faţă de cei pe care

îi angajează. Accentul trebuie pus în mod special pe firmele private.

La nivel legislativ este necesară o deschidere, o comunicare coerentă şi eficientă

între guvern şi instituţiile de învăţământ în vederea facilitării legăturii dintre

întreprinzători şi educatori.

Găsirea celor mai bune soluţii pentru a-i atrage. Guvernul trebuie să vizeze

lărgirea pieţei muncii şi a ofertei de locuri de muncă.

Crearea de noi locuri de muncă şi în oraşele mai mici, participarea la dezvoltarea

şi modernizarea regiunilor prin atragerea de investiţii străine directe;

3. Dimensiunea pieţei muncii în judeţul Vaslui

Page | 54

Studiul de faţă a urmărit şi pozitia angajatorilor din judeţ în raport cu o serie de teme

majore de interes pentru proiect, şi anume: aprecierea angajatorilor vis-à-vis de piaţa muncii

din judeţul Vaslui şi abilitățile și competențele necesare pe piața forței de muncă;

principalele dificultăţi pe care le pot întâmpina tinerii absolvenți în căutarea unui loc de

muncă, măsura în care aceştia sunt de părere că școala răspunde nevoilor pieței muncii şi nu

în ultimul rând expunerea opiniei cu privire la acțiunile ce pot fi întreprinse de centrele

școlare, mediul privat şi guvern pentru a îmbunătăți posibilitățile de acces pe piața muncii

ale tinerilor absolvenți. În mare parte, răspunsurile acestora au fost corelate cu cele ale

personalului şcolii, profesori, elevi şi părinţi, dar au existat şi aspecte în raport cu care

opiniile sau recomandările formulate au fost în total dezacord. Concluzia principală care s-a

desprins din analiza şi interpretarea răspunsurilor angajatorilor vizează necesitatea

responsabilităţii comune atunci când vine vorba de ajutorul care trebuie acordat tinerilor

absolvenţi. Şcoala, familia, mediul privat şi statul prin autorităţile sale locale sau chiar prin

Ministerul Educatiei ar trebui să iniţieze acţiuni coordonate care să creeze cadrul formal şi

informal pentru a facilita accesul tinerilor absolvenţi pe piaţa muncii.

3.1. Piaţa muncii în judeţul Vaslui şi abilitățile și competențele necesare pe piața forței de muncă

Primul aspect urmărit de grila de interviu aplicată angajatorilor a urmărit să exploateze

aspecte precum estimarea cererii de forţă de muncă pe piaţa din judeţul Vaslui şi care sunt

abilitățile și competențele necesare pe care le caută angajatorii din Vaslui, Bârlad şi

Negreşti.

A. Deficitul de forță de muncă în judetul Vaslui din perspectiva respondenţilor

Opinia respondenţilor în ceea ce priveşte cerinţele pieţei muncii

În judeţul Vaslui lipseşte industria, iar deficitul de forţă de muncă se

înregistrează şi în servicii, comerţ, în instituţiile publice locale, confecţii şi în

industria alimentară publică.

Există multe domenii neacoperite pe piaţa muncii, dar un obstacol îl reprezintă

şi calificarea. Unii au calificare dar nu vor să muncească, iar alţii nu au

calificare şi acest lucru devine responsabilitatea angajatorului. Printre domeniile

Page | 55

deficitare se număra şi serviciile, mai exact meseria de coafor, frizer,

manechiurist, vânzător şi profesor calificat.

Unii din respondenţi se confrunta cu un deficit de forţă de muncă în meserii

precum: frizeri, coafeze şi tâmplari, etc. De asemenea, aceştia au afirmat că nu

există pe piaţa tineri buni profesionişti pe care să-i poată angaja.

Un deficit mare de forţă de muncă se înregistrează şi în domeniul prelucrărilor

mecanice. Nu există ateliere unde să poţi face o piesa. Problema nu ar fi însă

locurile de muncă, ci lipsa meseriaşilor.

În industria constructoare de maşini se simte lipsa tinerilor, media de vârstă în

acest domeniu depăşind 50 de ani.

Un deficit de forţă de muncă se înregistrează şi în sănătate şi învăţământ; un

deficit de forţă de muncă se înregistrează şi în următoarele meserii: mecanici,

electricieni, sudori. Tinerii nu sunt însă motivaţi să urmeze aceste meserii din

cauza salariilor mici. De exemplu, unui tânăr absolvent electrician i se oferă

1075 lei salariul brut, net aproximativ 900 lei.

Deficitul de forţă de muncă se înregistrează şi pentru meserii precum: sudori şi

lăcătuşi mecanici;

Având în vedere că industria şi platforma industrială a Vasluiului au dispărut, au

dispărut şi locurile de muncă odată cu acestea. Oraşul Vaslui la ora actuala este

un oraş preponderent de bugetari. Un dezavantaj este că lipseşte infrastructura.

Domenii cu lacune sunt menţionate ca fiind şi producţia industrială, producţia

comercială. Nu există producători mari care să creeze locuri de muncă pentru a

satisface nevoile cetăţenilor.

B. Abilitățile și competențele necesare pe piața forței de muncă

Abilităţile şi competenţele necesare pe piaţa forţei de muncă sunt cele pe care

elevii trebuie să le înveţe în şcolile de meserii şi în liceele tehnologice. Adică

pentru fiecare specialitate în parte aceştia trebuie să acumuleze un bagaj de

cunoştinţe care să îi facă capabili să desfăşoare o activitate lucrativă în

domeniul în care s-au pregătit la finalizarea studiilor.

Motivaţia este foarte importantă pentru tinerii absolvenţi aflaţi în căutarea unui

Page | 56

loc de muncă. Cei cu situaţii materiale precare în familie au o motivaţie mai

mare, sunt mai interesaţi în găsirea unui loc de muncă.

Experienţa apare, de asemenea, ca fiind un atu important la angajare, la fel ca

pregătirea pe care aceştia o dobândesc pe parcursul şcolii.

Sunt foarte importante abilităţile profesionale în domeniul vizat, dar la fel de

importante sunt şi abilităţile sociale sau cele ce ţin de comunicare. Au fost

semnalate de către angajatori probleme în dezvoltarea personala a tinerilor care

nu ştiu întotdeauna cum să se comporte corect în societate.

Tinerilor absolvenţi trebuie să le placă în primul rând meseria pe care au

învăţat-o. Daca nu, aceştia riscă să-şi piardă motivaţia şi să nu dobândească

satisfacţii din munca pe care o vor presta. În al doilea rând, aceştia trebuie să

fie înzestraţi şi cu talent, deşi acesta din urmă poate fi modelat şi de experienţă.

Ei trebuie să aibă însă o chemare către domeniul/meseria învăţată, deci aceştia

trebuie orientaţi încă de mici către ceea ce le place, către domeniul pentru care

prezintă înclinaţie. Implicarea familiei în acest aspect este astfel extrem de

importantă.

Tinând cont de importanţa domeniului IT şi de importanţa capacităţii de operare

pe calculator în general, un angajat trebuie să ştie să mânuiască bine

calculatorul, programele de calcul tabelar, nefiind neapărat necesar Microsoft

Office-ul. Deci sunt apreciate de angajatori cunoştinţele în domeniul

calculatoarelor, apoi abilităţile fizice. Acestea se pot dezvolta cu ajutorul orelor

de practică.

Ca viitori angajaţi, tinerii absolvenţi trebuie să fie eficienţi, activi, responsabili

şi cu abilităţi specifice domeniului studiat sau în care lucrează.

Având în vedere că mare parte a grupului de elevi de liceu merg în practică la

angajator, aceştia prezinta adaptabilitate în ceea ce priveşte disciplina de

producţie. În cele din urmă, doar cei cu adevărat muncitori se pare că sunt

asimilaţi locului de muncă unde au desfăşurat şi stagiul de practică.

Profesionalismul şi capacitatea de a se adapta unei game diverse de

domenii/meserii. Contează în egală măsură ca tinerii să fie competenţi şi

pregătiţi să facă faţă unor sarcini ce în unele cazuri depăşesc atribuţiile lor.

Page | 57

Educația porneşte din familie, apoi din şcoală, iar din aceste două contexte

sociale viitorul angajat trebuie să înțeleagă că disciplina şi munca sunt

importante;

Piaţa forţei de muncă apreciază competenţe precum loialitatea, seriozitatea şi

pregătirea profesională. De asemenea, tinerii absolvenţi trebuie să dea dovadă

de responsabilitate, pregătire specifică şi punctualitate.

Mulţi angajatori pun pret pe capacitatea tinerilor de a fi multilaterali, de a se

implica în mai multe activităţi.

Tinerii ar trebui să ia mai mult contact cu producţia. Este recomandată o mai

bună coordonare a activităţii industriale cu programa şcolară. Şcoala îi

pregăteşte pe tineri mult prea mult din punct de vedere teoretic în ceea ce

priveşte liceele tehnologice şi de meserii. Tinerilor trebuie să li se ofere

oportunităţi pentru a-şi consolida minimul de cunoştinţe.

3.2. Dificultăţile întâmpinate de tinerii absolvenţi pe piaţa forţei de muncă şi cele mai importante abilităţi şi competenţe în raport cu piaţa muncii

A doua secţiune a grilei de interviu a urmărit să identifice care sunt principalele dificultăţi

pe care angajatorii consideră că le pot întâmpina tinerii absolvenți în căutarea unui loc de

muncă şi care sunt în opinia lor cele mai importante abilități și competenţe pe care trebuie să

le aibă aceştia. Această secţiune exploatează practic percepția angajatorilor asupra tinerilor

absolvenți în contextul forței de muncă.

A. Principalele dificultăţi pe care le pot întâmpina tinerii absolvenți în căutarea unui

loc de muncă

În primul rând lipsa de experienţă poate fi un impediment important, iar pentru

a dobândi experienţa este necesară efectuarea unei mai bune practici în

domeniul în care se pregătesc. Este necesară o relaţie mult mai strânsă între

agenţii economici şi şcoală şi acest lucru impune dezvoltarea unor parteneriate

solide, care pot fi chiar impuse de Ministerul Educaţiei.

O cauză a lipsei locurilor de munca poate fi şi faptul că este dificil pentru o

firmă să aibă un număr mare de angajaţi, din punct de vedere al cheltuielilor.

Page | 58

Cerinţele foarte mari pe piaţa muncii pot reprezenta o barieră în integrarea

tinerilor absolvenţi pe piaţa muncii. Mulţi angajatori doresc o perioadă de probă

cu noii angajaţi, deoarece trebuie să testeze nivelul lor de pregătire. Din păcate,

nu există un cadru legal care să permită o perioadă de probă a absolventului sau

a viitorului angajat, în care angajatorul să-i poată testa calificarea, să vadă ceea

ce ştie efectiv să facă şi nivelul lui de pregătire.

Marea majoritate a agenţilor economici pun întrebarea: „Ai experienţă?”. Sunt

însă şi angajatori care sunt conştienţi de faptul că nu le pot cere experienţă

tinerilor absolvenţi, pentru că aceştia nu au avut efectiv unde să o dobândească.

Această categorie de angajatori este dispusă să-i primească, să-i ajute să-şi

consolideze meseria şi după aceea să-i angajeze.

Mirajul unui câştig salarial cât mai mare încă de la început, lipsa capacităţii de a

se prezenta, supraevaluarea propriilor cunoştinţe pot reprezenta piedici în

integrarea pe piaţa muncii.

Dorinţa firmelor de a angaja tineri specializaţi, cu multiple calificări sau calităţi.

Acesta este un non-sens atâta timp cât aceşti tineri nu au experienţă.

Birocraţia reprezintă, de asemenea, un obstacol dificil de trecut.

O mare dificultate este reprezentată de lipsa sprijinului acordat de stat IMM-

urilor. Ar fi de preferat promovarea oportunităţilor de finanţare cu fonduri

europene, de exemplu schema de minimis.

Pregătirea profesională insuficientă, lipsa practicii. În Vaslui, de exemplu, mai

este vorba şi despre situaţia economică a angajatorilor, care de cele mai multe

ori nu este cea mai bună.

Lipsa locurilor de muncă a dus la identificarea unui fenomen apărut în rândul

tinerilor absolvenţi, şi anume încadrarea lor pe o orbita rudimentară. Aceştia se

orientează către meserii precum barman sau ospătar, neavând posibilitatea unei

pregătiri temeinice sau a unei formări adecvate în domenii căutate pe piaţa

muncii precum IT sau software şi care impun o concurenţă şi o competitivitate

crescută.

Există însă şi o nişă neexploatată, şi anume agricultura, dar nu mulţi sunt cei

care se pliază pe partea aceasta. Foarte puţini se integrează în mediul rural, fie

Page | 59

din cauza lipsei posibilităţilor, fie din cauza statului şi/sau familiilor care ar

trebui să le ofere sprijin financiar (stimulente, ajutoare). Acest domeniu are

nevoie de specialişti, fiindcă nu mulţi sunt capabili să facă lucrul acesta.

În unele cazuri, lipsa locurilor de muncă sau suprasaturaţia unor domenii îi

determină pe tinerii absolvenţi să părăsească oraşul.

B. Cele mai importante abilități și competențe în scopul ocupării, ale tinerilor

absolvenți aflaţi în căutarea unui loc de muncă

Aceste abilităţi depind de domeniul său la locul de muncă al fiecărui absolvent.

În domeniul serviciilor de exemplu, mai exact într-un restaurant, elevul ce

desfăşoară un stagiu de practică trebuie să dovedeasca că ştie cum să servească

clientul, cum să-şi desfăşoare activitatea propriu-zisă, trebuie să dea dovada că

are cunoştinţele esenţiale în ceea ce priveşte activitatea în domeniu. Extrapolând

şi către alte sectoare de activitate, un magazin de exemplu, în orele de practică

absolvenţii trebuie să fie foarte atenţi cum se lucrează cu clienţii, cum se ajută

clienţii la raft, cum se face un bon de casă, cum se foloseşte efectiv o casă de

marcat şi cum se eliberează un bon fiscal.

Seriozitate, motivaţia de a face meseria respectivă, prezenţa şi amabilitatea sunt

importante pentru angajatori.

Un atu al tinerilor este şi şcoala pe care aceştia au absolvit-o. Angajatorii susţin

că sunt atraşi în mod deosebit de tinerii care provin de la şcoli care acordă o

atenţie sporită pregătirii elevilor ei. Pentru angajatori contează să ştie că tinerii

şi-au însuşit o meserie, iar instituţia la care aceştia au absolvit prezintă o

garanţie pentru ei în ceea ce priveşte cunoştinţele lor, iar diploma primită de ei

are cu adevărat valoare.

Operarea pe calculator este foarte importantă, la fel şi elaborarea unui CV și

abilitățile manuale. Este imposibil de ocolit partea de lucru cu mâna, indiferent

de societate sau locul de muncă.

Alte abilități enumerate de angajatori sunt eficiența, maturitatea necesară,

responsabilitatea, seriozitatea.

Dorința de a obține un anumit loc de muncă și motivația;

Page | 60

Angajatorii pun accent și pe sinceritate. De asemenea, este importantă și dorința

de dezvoltare personală și profesională, dorința de a se afirma. Munca continuă

și perseverența sunt și ele aliați ai elevilor în integrarea lor pe piața muncii.

Elaborarea CV-ului, susținerea interviului și apoi perioada de probă în care este

angajat tânărul absolvent reprezintă etape definitorii pentru pregătirea lui

profesională și nu numai.

Direcția pe piața abilităților/competențelor ar trebui dată de mediul de afaceri,

însă dacă acesta nu poate face angajări, tinerii absolvenți nu se pot orienta ca

atare spre calificarea/meseria cerută de aceasta.

Prezentarea recomandărilor din partea unor persoane de referință din sistemul

de învățământ sau profesioniști în domeniu și prezentarea corectă a

stagiului/stagiilor de practică.

Cunoștințele teoretice actuale sunt, de asemenea, importante pentru angajatori;

Unii angajatori sunt de părere că tinerii nu ies pregătiți pe partea practică din

școală și că acestora nu li se oferă posibilitatea să urmeze anumite profiluri care

chiar le pot fi de ajutor. Odată ajuns în câmpul muncii, un absolvent ar trebui

să știe deja cum să folosească toate instrumentele. Abilitățile profesionale sunt

în mod deosebit importante.

3.3. Măsura în care școala răspunde nevoilor pieței muncii și contribuția școlii la deprinderea de către elevi a abilităților și

competențelor, în opinia angajatorilor

A treia secțiune vizează percepția angajatorilor asupra legăturii școală-piața forței de muncă.

Temele de interes în această secțiune au vizat măsura în care școala răspunde nevoilor pieței

muncii și contribuția școlii la deprinderea de către elevi a abilităților și competențelor

necesare pe piața forței de muncă, în opinia angajatorilor.

A. Măsura în care școala răspunde nevoilor pieței muncii

Angajatorii sunt de părere că în general școala răspunde nevoilor pieței muncii

creând profilurile solicitate pe piața muncii, însă aceasta întâmpina relativ

probleme în relația ei cu agenții economici. Parteneriatele școala – mediul privat

Page | 61

ar trebui sprijinite și monitorizate și la nivelul Ministerului Educatiei.

Școala acoperă necesarul de elevi în ceea ce privește cererea de forță de muncă,

dar în ceea ce privește pregătirea elevilor, aceasta ar trebui să mai lucreze.

Școala oferă multe calificări, numai că elevii trebuie să fie corect informați și

consiliați. Nu există limită de vârstă în ceea ce privește liceul. Sunt încurajate

chiar și persoanele care au 50 de ani.

La școală se dă o importanță mare însușirii meseriilor și li se oferă condiții

bune;

Unii angajatori sunt însă de părere că școala răspunde foarte puțin nevoilor

pieței muncii.

În cazul concret al unui liceu tehnologic, acesta are cele mai multe specializări

pe filiera tehnologică, fiind într-adevăr nevoie de ele pe piață (de ex. mecanic

auto, contabil, care într-un timp dispăruseră, dar au revenit în programa

liceelor); nu la fel stau lucrurile pentru liceele cu profil teoretic.

Școala îi pregătește pe tineri destul de bine, însă aceștia nu par interesați de ceea

ce li se oferă, de meseriile propuse, ei fiind orientați către alte job-uri, mai ușor

de obținut sau chiar către plecarea în străinătate.

Școala are legătură cu personalitatea, cu educația. Tot ce ține de integrarea unui

om este școala.

Liceul oferă materiile de bază, de ex. informatică, matematică, fizică,

biochimie, dar programa școlara nu se adaptează totuși cerințelor pieței muncii.

Școala pregătește elevi în exces pe anumite domenii, și prea puțini pe altele.

Programa nu se pliază pe cerințele angajatorilor. Este necesară o mai bună

colaborare a școlii cu mediul privat în căutare de forță de muncă.

Fondurile alocate școlii de către minister sau consiliul local sunt foarte mici.

Atâta timp cât nu se fac investiții, variantele și oportunitățile dispar.

B. Contribuția școlii la deprinderea de către elevi a abilităților și competențelor

necesare pe piața forței de muncă

Școala pune la dispoziție ateliere, iar orele de practică se desfășoară la unele

profiluri în aceste ateliere. Cu toate acestea, se impune efectuarea acelei

Page | 62

practici atât curente, cât și semestriale în cadrul agenților economici. Unele

școli au parteneriate cu restaurantele, magazinele, chiar cu ANAF-ul.

Contează foarte mult practica la locul de muncă. Practica din laboratoare este

diferită semnificativ de cea efectiv de la locul de muncă.

Depinde foarte mult și de elevi cum percep ei aportul pe care îl are școala.

În unele cazuri, școala le oferă ateliere, le oferă ucenicia în cadrul unor unități,

profesorii se interesează de activitatea pe care o au elevii, îi verifică, etc. Deci,

școala se preocupă de aceste deprinderi și abilități ale tinerilor.

Unii angajatori consideră că elevii au la dispoziție ateliere dotate, că elevii sunt

monitorizați atent pentru ca ei să-și poată însuși meseria.

Sunt necesare mai multe ore de practică. Elevii ar trebui să învețe și un pic de

parte hardware și software în practică. Se constată o lipsă de corelare între

cunoștințele teoretice și cele practice. Elevii trebuie orientați către muncă

efectivă încă din timpul școlii.

Pe lângă rolul profesorului, este foarte important și rolul familiei și al elevului,

dacă dorește să fie învățat.

Şcoala ar trebui să discute cu mediul privat și să transmită prin intermediul

mass-mediei cerințele pieței muncii în România.

3.4. Posibile acțiuni de îmbunătățire a integrării tinerilor absolvenți pe piața muncii din partea centrelor școlare, a mediului privat și guvernului

Ultima secțiune a grilei de interviu dedicată angajatorilor a urmărit să centralizeze

răspunsurile acestora cu privire la posibilele acțiuni ce pot fi întreprinse de centrele

educative, mediul privat și guvern în ceea ce privește șansele tinerilor absolvenți de a fi

integrați pe piața muncii.

A. Acțiuni ce pot fi întreprinse de centrele școlare pentru a îmbunătăți posibilitățile

de acces pe piața muncii ale tinerilor absolvenți

Școala ar trebui să se implice creând motivații agenților economici de a instrui

mai bine elevii, dar aceste motivații trebuie cumva coordonate la nivel de

inspectorat, comunitate locală, autoritate locală și chiar Minister. Agenții

Page | 63

economici nu răspund întotdeauna solicitărilor așa cum ar trebui pentru că nu

se simt motivați. Aceștia nu-și aleg viitori angajați de pe băncile școlilor. O

propunere poate fi ca cei mai buni dintre elevi, la sfârșitul unui ciclu să fie

selectați de către agentul economic, adică să li se dea posibilitatea să-și asigure

personalul de pe băncile școlii.

Este necesară o colaborare mai strânsă cu întreprinzătorii, derularea unor

campanii de informare în perioada terminală a anilor de studiu prin care

mediul privat să-și facă publică oferta de locuri de muncă.

Școlile ar putea să se implice în dezvoltarea de parteneriate cu mediul privat

pentru ca elevii să poată face mai multă practică la agenții economici, să vină

față-în-față cu realitatea.

Ar putea fi organizate târguri de job-uri, dar cel mai bine ar fi ca firmele să se

organizeze ele însele sau inițiativa să fie preluată de primărie. Școala, de

asemenea, poate solicita și ea întâlniri în acest sens. La Negrești de exemplu,

piața muncii este foarte redusă. Se creează foarte greu locuri de muncă, din

cauza lipsei de fonduri, de investiții.

Este necesară, de asemenea, obținerea unui număr cât mai mare de parteneriate

cu firmele din oraș, o pregătire temeinică;

Școlile ar putea face mai multă propagandă în domeniul acesta și ar putea

îmbunătăți colaborările cu unitățile care au personal și realizează producție.

Școala poate delega personal care să se ocupe efectiv de realizarea acestor

legături. Aceste contacte îi pot determina pe viitorii absolvenți să își facă o

părere despre un loc de muncă și să lucreze efectiv după aceea.

Școlile ar putea înființa mai multe secții pentru ca elevii să aibă deja o meserie

la ieșirea din școală. Alegerea finală trebuie să rămână însă la latitudinea

elevilor, pentru ca aceștia să nu se simtă forțați.

Școala ar putea să facă mai multă practică cu elevii. De exemplu, într-un

service, angajatorul pierde mult timp cu un elev arătându-i fiecare instrument,

cheie, diagnoză, aparat în parte și ce se poate face cu fiecare dintre ele.Tot

acest timp înseamna pentru angajator bani, deoarece în alte condiții acesta și l-

ar fi dedicat producției.

Page | 64

Școala nu este subvenționată suficient. Ar trebui să existe departamente care să

se ocupe strict de integrarea tinerilor absolvenți pe piața muncii. Având în

vedere că în Vaslui există 2 licee cu profil industrial, se pune problema dotării

corespunzătoare a acestor licee pentru ca ele să poată pregăti tânara generație

pentru o afacere, pentru un loc de muncă.

B. Acțiuni care pot fi întreprinse de firme și companii pentru a îmbunătăți

posibilitățile de acces pe piața muncii ale tinerilor absolvenți

Este nevoie de o implicare mai mare a firmelor în cadrul activității școlare,

participarea intensă la acțiunile școlii și organizarea de vizite în cadrul școlii

cu scopul de a recruta personal începând chiar de pe băncile școlii,

monitorizarea elevilor pe parcursul studiilor, oferirea de oportunități acestui

personal în formare pentru a-l păstra pe piața forței de muncă din România.

Pentru că tocmai în acest lucru constă importanța colaborării dintre agentul

economic și școală. Această colaborare trebuie să fie permanenta.

Angajatorii trebuie să-i păstreze pe cei care desfășoară stagii de practică în

cadrul propriilor firme și care se dovedesc buni profesioniști.

Se impune o colaborare a reprezentanților firmelor direct cu maiștrii de la

anumite școli atunci când apar locuri vacante, pentru a putea beneficia de

recomandări din partea acestora.

În general, daca tinerilor li se oferă ocazia de diverse firme să facă practică, să

se formeze și să se instruiască, acești tineri vor avea și cele mai mari șanse sa

rămână în cadrul acelei firme.

Firmele le pot oferi tinerilor stagii de practică pentru că astfel au posibilitatea

să-și selecteze niște oameni cu care pot comunica. Aceștia trebuie doar să fie

deschiși comunicării.

Angajatorii, în funcție de profilul fiecărei firme, le pot oferi ocazia să practice,

să le dea acces la ustensile, să le ofere posibilitatea să învețe, să pună întrebări

acolo unde nu înteleg. Sunt firme, cum ar fi cele din domeniul serviciilor, mai

exact saloane de coafură, unde angajatorul oferă posibilitatea tânărului

angajat/practicant de a-și aduce eventual o cunoștință pe care să exerseze.

Page | 65

În cazul localității Negrești, este nevoie de o încurajare a consumului de

bunuri și servicii locale. Ar fi oportună derularea unei campanii de informare

cu privire la importanța dezvoltării regionale prin consumul unor astfel de

bunuri și servicii locale și conștientizarea asupra acestui comportament de

consum.

Firmele ar trebui să ofere tinerilor absolvenți un loc de muncă stabil, o

remunerație în raport cu capacitatea/competențele/abilitățile fiecăruia și ar

trebui să respecte pe deplin drepturile angajaților.

Firmele trebuie să pună accent pe dezvoltarea personală a angajaților în

general și a tinerilor absolvenți în special. Acestea nu trebuie să urmărească

numai obținerea de profit, ci și ce își doresc cu adevărat angajații din punct de

vedere profesional sau personal.

Companiile trebuie să fie în primul rând ajutate prin proiecte, ca la rândul lor

să poată face angajări.

Statul ar trebui să sprijine firmele în momentul în care angajează tineri

absolvenți și să le ofere suport tinerilor care doresc să își deschidă o afacere.

Ar trebui să existe ONG-uri care să îi pregătească, să le ofere cursuri pentru a-

i ajuta să-și inițieze cu succes o afacere și să intre în contact cu informația

concretă care îi interesează.

C. Acțiuni care pot fi întreprinse de guvern pentru a îmbunătăți oportunitățile

tinerilor absolvenți în căutarea unui loc de muncă

Guvernul trebuie să creeze programe în sprijinul școlilor și în sprijinul

agenților economici, astfel încât parteneriatele dintre agenți economici și școli

să fie mult mai bune și tinerii să capete încredere în cunoștințele pe care le au

și să aibă siguranța găsirii unui loc de muncă.

Scutirea de taxe sau reducerea lor pentru fírmele care angajează tineri.

Respondenții au menționat perioadele în care existau programe prin care

guvernul oferea facilități firmelor pentru angajarea tinerilor absolvenți chiar în

anul terminării studiilor. În momentul de față angajatorii plătesc pentru un

tânăr absolvent aceleași taxe ca și pentru un angajat cu vechime.

Page | 66

Programe sociale pentru integrarea viitorilor lucrători în domeniu; Oferirea de

stimulente firmelor care angajează tineri. Există un program pentru fírmele

care angajează tineri până în 18 ani, și anume reducerea CASS-ului, dar acest

lucru nu este suficient. Din punct de vedere contabil este greu de înregistrat

deoarece este o perioadă foarte scurtă până ce aceștia împlinesc 18 ani.

Guvernul ar putea să prelungească acest termen, pentru că o reducere de 5,5%

este importantă. Acest lucru ar putea reprezenta un avantaj în plus pentru cei

tineri.

Angajatorilor trebuie să li se ofere posibilitatea și cadrul legal să testeze tinerii

absolvenți pe care îi angajează. Să existe legal o perioadă de probă în care

aceștia să își dea seama cât de calificată este forța de muncă angajată.

Guvernul, prin intermediul Ministerului Educației ar trebui să facă un efort de

a simplifica materia care pare prea stufoasă, cu teorie multă și care nu îi ajută

neapărat pe elevi. Elevii au nevoie de lucruri simple, care să le rămână în

minte, care să-i ajute să-și însușească meseria. Este nevoie de o curățenie

generală în ceea ce privește materia și de multă practică.

Ar trebui reintroduse școlile profesionale de tâmplărie, geamgerie, electronică,

etc. Ar trebui să existe un liceu de construcții, cu o curiculă care să îi invețe

efectiv meserie pe elevi. De asemenea, guvernul trebuie să contribuie la

dotarea cu laboratoare și să se implice astfel încât competențele să fie obținute

la finalul liceului, școlii.

Unii angajatori sunt de părere că guvernul se implică prin intermediul

agențiilor de șomaj și sprijină societățile, încheie un fel de convenție între

angajator și tânărul absolvent, dar cu toate acestea este loc de îmbunătățiri.

Guvernul ar trebui să creeze mai multe locuri de muncă, fiindcă în țară este

nevoie de locuri de muncă și de oameni care să lucreze pe teritoriul ei, nu în

afară. În acest domeniu, guvernul a făcut foarte puține pentru tineret în

ultimii 10 ani.

Guvernul ar trebui să aibă inițiativă și să se ocupe de promovarea tinerilor

absolvenți. Sunt fundații care se ocupă de copii supradotați sau care au

rezultate bune la învățătură și nu au posibilități materiale, dar acestea nu sunt

Page | 67

suficient promovate. O astfel de inițiativă este telefonul pensionarului.

Bătrânii sunt singuri, se simt abandonați, neputincioși, iar cineva vine în

ajutorul lor. Guvernul ar trebui să aibă mai multe inițiative de genul acesta.

Organele de control ale guvernului ar trebui să ofere consultanță firmelor

care au nevoie de aceasta.

Introducerea pe scara larga a școlilor profesionale, a probelor practice în

licee, ateliere mecanice, etc. Practica ar trebui să se faca cu toți elevii în

fabrici, pentru toate specializările existente.

Guvernul ar trebui să introduca o infuzie de capital în vederea creării de

locuri de muncă și de proiecte generatoare de profit. Tinerii să poată fi astfel

remunerați pe măsură, să aibă un loc de muncă stabil și să nu mai fie nevoiți

să plece în afara țării să își caute de lucru.

Există o situație identificată de angajatori, și anume: un tânăr căruia i se oferă

posibilitatea să lucreze și este la început, care învață ABC-ul meseriei și în a

cărui formare se investesc timp și bani, pleacă în alt loc, unde este mai bine

plătit, de obicei în afara țării, dupa ce capătă experiență. Acest fenomen are

loc cam o dată la două luni. Angajatorii afirmă că un astfel de fenomen nu

este rentabil pentru ei, iar statul ar putea să intervină financiar, pentru ca

acești tineri să nu mai plece.

Concluzii și recomandări

Analiza și interpretarea datelor culese cu ajutorul instrumentelor dezvoltate în cadrul

proiectului „Programe educaționale și de consiliere pentru prevenirea abandonului

școlar în Județul Vaslui” au scos în evidență faptul că toate răspunsurile și

recomandările sugerate de respondenți converg către o educație de calitate. Deși

pentru mulți dintre aceștia educația de calitate îmbracă diferite forme, ele sunt în

toate cazurile asemănătoare sau complementare. Analiza realizată în cadrul acestui

studiu oferă o imagine complexă asupra invățământului liceal și asupra piței muncii

în județul Vaslui, prin însăși reprezentativitatea și diversitatea eșantionului de

respondenți. De asemenea, instrumentele dezvoltate în cadrul activității “6.1

Page | 68

Realizarea studiului cu privire la piața muncii cu accent pe integrarea tinerilor în

muncă în Județul Vaslui” din cadrul proiectului au exploatat o serie de teme de

interes pentru atât pentru actualii elevi, respectiv viitorii absolvenți, cât și pentru

cadrele didactice și pentru angajatori. Principalele concluzii scot în evidență

necesitatea investiției in educația liceală, dar mai ales a coordonării eficiente și

centralizate a acțiunilor principalilor actori economici și sociali și anume: centrele

educaționale, mediul privat și guvernul.

Rezultatele analizei au scos în evidența aspecte ce pot fi îmbunătățite în ceea ce

privește programa școlară și practica elevilor, implicarea dascălilor în formarea,

consilierea și orintarea lor, rolul pe care îl poate juca mediul privat sau chiar

guvernul în integrarea tinerilor absolvenți pe piața muncii. Din analiză au reieșit o

serie de cocluzii și recomandări, după cum urmează:

RECOMANDĂRI

Pentru elevi

Elevii ar trebui atrași către domeniile de studiu spre care au înclinație, inspirați și

convinși că pot avea satisfacții din muncă. În momentul de față se constată că elevii

sunt, în unele cazuri, resemnați. Aceștia nu își pot imagina că pot obține mulțumire,

satisfacții de pe urma domeniului ales/urmat. În consilierea acestora se poate implica

atât școala, dar mai ales familiile.

Elevii ar trebui să fie mai determinați în a urma stagii de practică încă din timpul

studiilor. Mai mult, aceștia ar putea să se angajeze la anumite firme pe job-uri

temporare, sezoniere, deoarece acest lucru ar cântări substanțial la angajarea pe piața

muncii.

Tinerii absolvenți trebuie să aibă în primul rând competențe de comunicare, de

relaționare. Trebuie să cunoască modul și regulile de participare la un interviu,

modul în care se redactează un CV, o scrisoare de prezentare, regulile pe care trebuie

să le respecte la un interviu, să-și depună la timp aplicația, CV-ul și scrisoarea de

intenție, să fie punctuali la interviu și serioși.

Elevii trebuie să dea dovadă de adaptabilitate, trebuie să stăpânească cel puțin o

Page | 69

limbă străină la nivel conversațional, să fie deschiși și orientați către nou, să aibă un

limbaj adecvat, dar mai ales să-și cunoască adevăratele aptitudini, abilități, să își

cunoască scopurile în viață, obiectivele de atins și să își construiască o strategie

pentru a-și atinge aceste scopuri.

În plus, aceștia trebuie să fie buni meseriași, buni comunicatori, pentru a-și putea

exprima opiniile coerent în fața angajatorului. De asemenea, aceștia trebuie să fie

punctuali, muncitori, săritori și serioși.

Elevii trebuie să aibă competențe care țin de specializările individuale, să cunoască

temeinic părțile teoretice ale domeniului lor și să efectueze pe cât posibil stagii de

practică specializată.

Elevilor, în special tinerilor absolvenți trebuie să li se ofere cursuri suplimentare de

perfecționare după terminarea liceului sau școlii profesionale pentru a căpăta

experiență, pentru că în general pe piața muncii se pune accent pe această experiență.

Pentru a fi integrați mai ușor, tinerii absolvenți trebuie să aibă/urmeze cursuri de

calificare, să dobândească competențe mai multe.

Personalul liceelor trebuie să desfășoare activități de consiliere a carierei și de

orientare școlara și profesională pentru a-i ajuta pe elevi să-și îmbunătățească stima

de sine, să-și dezvolte abilitățile de relaționare, capacitatea de a lua decizii, de

analiză a scopurilor, marketingul social și orientarea către rezolvarea problemelor;

Elevii ar trebui să se infomeze și să participe la diferite evenimente destinate pieței

muncii (târguri de job-uri)

Este importantă dezvoltarea abilităților de viață pentru ca elevii să poată desfășura

activități independente.

Pentru guvern

Este nevoie de oferirea unor facilități angajatorilor pentru a-i motiva să angajeze

tineri absolvenți;

În Vaslui ar trebui să se constituie o organizație, un ONG care să inițieze unul sau

mai multe proiecte, fie cu fonduri nerambursabile sau subvenționate de consiliul

local sau de minister, în cadrul cărora elevii să fie formați și implicați în diferite

schimburi de experiență la alte întreprinderi de profil din țară. Astfel, aceștia ar lua

Page | 70

contact direct cu realitatea din teren și și-ar dezvolta și partea practică, nu doar pe

cea de teorie, dar cel mai important, pe această cale aceștia ar căpăta experiența

specifică pe care o solicită toți angajatorii.

Dacă s-ar acorda facilități angajatorilor, precum reducerea taxelor la angajarea

tinerilor absolvenți, fírmele ar fi dispuse să angajeze chiar și pentru 3-4 luni de vară.

Angajatorii au menționat că astfel de programe au existat în trecut la inițiativa

guvernului și doresc reintroducerea lor.

Guvernul ar trebuie să modifice procedura de distribuire a elevilor la înscrierea la

licee. Distribuirea nu trebuie să mai fie aleatorie, prin intermediul calculatorului.

Este nevoie de introducerea unor criterii prin care conducerea liceului să-și dea

seama care sunt cele mai potrivite profiluri pentru elevii lor în funcție de

aptitudinile/competențele acestora.

Ministerul Educației ar trebui să modifice disciplinele de examen la clasele

terminale. Dacă elevii urmează un profil tehnologic să aibă discipline legate de

domeniul tehnic și profilul urmat.

Ar trebui modificată programa examenului de bacalaureat, în special pentru clasele

care se pregătesc să iasă pe piața forței de muncă. Respondenții au propus scoaterea

matematicii din pogramă, iar la limba română păstrate doar anumite elemente, cele

care îi ajută pe elevi să comunice. Introducerea modulelor de practică propriu-zisă,

pentru că acolo se văd cu adevărat calitățile/aptitudinile copiilor.

Primăriile ar trebui să se implice mai mult în dezvoltarea educațională a elevilor.

Implicarea primăriilor și a consiliilor locale este necesară pentru ca toate proiectele,

cererile și inițiativele necesită fonduri. Școlile au înființat ateliere, au derulat proiecte

europene, însă eforturile lor nu sunt suficiente (directori, adjuncți, profesori,

conducere).

Guvernul ar trebui să ofere avantaje angajatorilor, scutiri de impozite, de taxe, așa

cum s-a procedat în anii anteriori. Acest lucru ar trebui însă extins și către elevi

deoarece trecerea la maturitate este bruscă pentru absolvenții de școli profesionale și

licee tehnologice.

Statul ar trebui în primul rând să se consulte cu agențiile de resurse umane, cu

diferite asociații profesionale pentru a avea o imagine clară asupra cerințelor de forță

de muncă într-o anumită regiune

Page | 71

Guvernul ar trebui să creeze locuri de muncă stabile. Ar trebui, de asemenea, să

îmbunătățească legea conform căreia tinerii se pot integra la un loc de muncă, fără să

fie privați de drepturile lor.

La nivel legislativ este necesară o deschidere, o comunicare coerentă și eficientă

între guvern și instituțiile de învățământ în vederea facilitării legăturii dintre

întreprinzători și educatori.

Pentru angajatori

Angajatorii trebuie să se implice în primul rând în dezvoltarea educațională a

elevului, să îi ofere posibilitatea de a face practică și să îi plătească o parte din taxa

de școlarizare. În acest fel angajatorii vor avea parte de personal pregătit și vor avea

numeroase beneficii de pe urma elevului în care investesc. După 3 ani de școală

profesională spre exemplu, acest elev va deveni un om pregătit să înceapă o muncă,

fără să fie nevoie de investiții suplimentare. În acest fel angajatorii nu vor mai fi

nevoiți să îi dedice tânărului absolvent la angajare 2-3 maiștri sau 2 -3 ingineri

pentru a se ocupa de educația lor sau să îi învețe cum să mânuiasca un utilaj.

Tinerii angajați nu trebuie să fie neglijați din cauza lipsei lor de experiență. Aceștia

trebuie ajutați și integrați pentru a obține maximum de rezultate, atât pentru

beneficiul propriu, cât și pentru companie.

Trebuie modificată mentalitatea angajatorilor în ceea ce privește integrarea tinerilor

fără experiență în producție și oferirea unor condiții de muncă și de viață

corespunzătoare, cel puțin normale.

Firmele pot cere ajutorul asociațiilor de voluntari pentru a motiva anumiți angajați

care au ajuns la o așa-zisă plafonare în muncă sau pur și simplu doresc o reorientare

profesională. Astfel, prin intermediul acestor asociații de voluntari, acești angajați

pot intra în contact cu diferiți oameni care la rândul lor au trecut prin astfel de etape

în viață, le pot asculta poveștile și pot învăța din experiența lor. Astfel, aceștia își vor

putea modela comportamentele și atitudinile în sensul pe care îl doresc. Tot în acest

scop, asociațiile de voluntari pot organiza și târguri educaționale pe piața muncii, în

cazul în care anumiți angajați doresc să-și schimbe serviciul, iar în felul acesta au

ocazia să cunoscă mai multe meserii.

Page | 72

Ar trebui ca firmele să-și actualizeze bazele de date, să organizeze întâlniri cu

grupurile de elevi, să organizeze evenimente de tipul „porți deschise”.

Firmele trebuie să dea dovadă de accesibilitate, să realizeze legătura dintre sistemul

educativ și partea de antreprenoriat, să încurajeze schimbul de informație; să

transmită informații legate de practică comasată, iar sistemul educativ să le ofere în

schimb informații despre ceea ce se întâmplă în licee în secțiunea profilului lor.

Firmele ar putea susține financiar școlile, ar putea oferi burse de învățământ; Acestea

se pot implica mai mult în actul educațional, în dotarea materială a școlilor sau pur și

simplu ar putea derula campanii de informare;

Firmele ar trebui să pună la dispoziție mijloacele, materialele din dotare pentru a-i

ajuta pe elevi să-și realizeze un portofoliu, tocmai pentru a se concretiza posibilitățile

lor ulterioare de acces pe piața muncii.

Firmele trebuie să dea dovadă de mai multă răbdare în lucrul cu tinerii.

Pentru personalul/conducerea școlilor

Școala răspunde într-o anumită măsură nevoii de competențe/abilități pe care tinerii

absolvenți le doresc, însă nu pe deplin. Rămâne loc de îmbunătățit ceea ce tinerii

numesc “lucru în echipă”, “inițiativă și dorință de cunoaștere/învățare” și „motivație,

entuziasm”.

Școala, prin intermediul conducerii, prin cadrele sale didactice sau personalul

auxiliar trebuie să se implice mai mult în a afla care sunt oportunitățile existente pe

piața muncii în vederea îndrumării elevilor către acestea și în stabilirea unor contacte

cu angajatorii pentru a înlesni accesul tinerilor pe piața muncii la finalizarea

studiilor.

Profesorii trebuie să se pregătească foarte bine în domeniul pe care îl predau și să fie

la curent cu noutățile științifice din domeniu;

În școli trebuie să se pună accent pe predarea tehnologiei, deoarece totul în ziua de

astăzi se raportează la tehnologie. Există pe piață numeroase firme producătoare de

tehnologie, robotică, informatică, iar foarte multe industrii sunt automatizate.

Este necesară o mai mare implicare a profesorilor în actul educațional. Școlile au

Page | 73

nevoie de dotare materială și este nevoie să deruleze constant campanii de informare

și consiliere a elevilor, pentru că de multe ori apare problema răzgândirii sau

reorientării acestora către alte calificări, altele decât cele pentru care au fost pregătiți

inițial.

Ar trebui promovat învățământul dual. Astfel, colaborarea dintre centrele școlare și

angajatori ar duce la îmbunătățirea posibilităților de acces ale tinerilor pe piața

muncii.

În licee ar trebui înființate departamente care să se ocupe strict de integrarea tinerilor

absolvenți pe piața muncii.

Școlile trebuie să înființeze mai multe ateliere, astfel încât elevii să poată învăța încă

de pe băncile școlii tehnologia, meseria viitoare, să aibă la dispoziție ateliere dotate

cu aparatură necesară pentru meseria dorită;

Ca urmare a nevoii elevilor de a fi informați, orientați și consiliați în vederea

pregătirii pentru piața muncii, personalul liceelor trebuie să depună mai mult efort în

această direcție. Un număr ridicat de elevi și-au exprimat nevoia pentru acest set de

acțiuni, iar școala urmează să decidă modalitățile sau căile de a răspunde acestor

nevoi.

Școlile trebuie să realizeze parteneriate liceu-angajator pentru ca elevii să poată

desfășura stagii de practică, astfel încât să aibă șansa să fie ulterior angajați;

Școlile trebuie să acorde consiliere vocațională, ca o subramură a consilierii în

carieră. Aceasta îi ajută pe elevi să vadă și aspectele practice pe care le presupune

angajarea pe piața muncii și comunicarea efectivă cu angajatorul.

Programele școlare ar trebui centrate pe competențe;

Crearea de noi specializări care să fie legate de piața muncii și poate o mai mare

flexibilitate acordată școlii pentru a putea crea/introduce aceste specializări.

Pentru părinți

Este necesară o mai mare implicare a părinților, pentru că personalul școlii a detectat

o lipsă a implicării și înțelegerii din partea părinților în ceea ce privește

domeniile/profilurile urmate de copii lor. Ei trebuie să îi ajute pe copii să aleagă în

Page | 74

deplină cunoștință de cauză un domeniu în care aceștia să lucreze ulterior. În felul

acesta pot fi eliminate multe din problemele care apar după absolvirea școlii.

Consilierea părinților trebuie să vină și din partea inspectoratului județean sau

centrului județean de resurse.

Familiile ar trebui să-i susțină moral și material pe tineri, atât cât pot;

Părinților trebuie să li se acorde sprijin personalizat de către autorități.

Familiile îi pot ajuta pe tineri să se descopere pe ei înșiși, să-i sprijine în activitățile

pe care aceștia doresc să le întreprindă, să-i coordoneze, să-i sprijine financiar acolo

unde este nevoie.

Părinții trebuie să mențină o legătură cât mai bună cu școala, cu dirigintele, pentru a

cunoaște mai bine elevul, oferindu-i totodata și sprijin emoțional.

Familiile trebuie să înțeleagă legătura cu școala ca pe una necesară, ca pe ceva care îl

avantajează pe copilul lor și îi aduce acestuia posibilitatea de a se angaja în viitor. De

asemenea, trebuie să vadă aspectele practice ale sistemului educativ și ale relației

familie-școala și să valorifice cât mai mult valorile pozitive ale acestei relații.

www.eeagrants.org www.granturi-corai.ro

http://www.eeagrants.org/

http://www.granturi-corai.ro/

studiul privind analiza pieței muncii din perspectiva ... · studiul privind analiza pieței...

Documents