Studiul ntocmit de Dimitrie Leonida prevedea - n linii mari - aceleasi obiective ce se vor realiza dup 1950, dar la proportii mult mai ample, lucru pe deplin explicabil dac se are n vedere evolutia n timp a mijloacelor tehnice si a posibilittilor de mobilizare a resurselor necesare. El avea n vedere construirea unui baraj din beton armat cu o nltime de 24 m, cimentul necesar fiind asigurat de o fabric specializat ce urma a se realiza n apropiere si care ar fi devenit unul din principalii consumatori de energie electric dup intrarea n functiune a centralei. Stvilirea cursului Bistritei determina o acumulare cu un volum de aproximativ 10 milioane mc de ap, care ar fi afectat putine constructii n zona inundat. In aceste conditii plutritul pe Bistrita ar fi putut continua, plutele fiind remorcate de un vaporas pe o lungime de 7 km n amonte si trecute apoi n albia Bistritei printr-un canal nclinat de pe malul barajului.In viziunea lui Dimitrie Leonida, energia electric produs la Bicaz - Stejaru ar fi putut asigura dezvoltarea economic a ntregii Moldove, exercitnd o influent benefic att asupra industriei ct si a agriculturii din zon. Deasemenea, n finalul studiului su, arunc o privire si n viitor, preconiznd posibilitatea dezvoltrii acestui obiectiv, atunci cnd va exista posibilitatea unor investitii de mare anvergur. Sperm - afirma Dimitrie Leonida - c ntr-un viitor nu tocmai ndeprtat, s se ntrebuinteze toat apa disponibil a Bistritei si s se produc n uzina hidroelectric de la Stejaru peste 150 000 CP. Credem c are s vie timpul, cnd prin sacrificarea unor sate, mrindu-se barajul, se va ntrece si acest efect, care azi ar putea s ni se par prea mare, ntrecnd necesittile actuale pentru ntreaga industrie a trii noastre.Toate acestea au rmas - timp de peste 4 decenii - doar un vis, materializarea proiectului ncepnd abea la 13.11.1950, cnd a fost dat publicittii Hotrrea Consiliului de Ministri cu privire la construirea hidrocentralei de la Bicaz. Practic, de la aceast dat a nceput epopeea primei constructii hidroenergetice romnesti de mari proportii care - timp de un deceniu - a mobilizat resursele financiare, umane si materiale ale trii, situndu-se mereu n centrul atentiei opiniei publice interne.Trebuie spus din capul locului c marele obiectiv hidroenergetic de la Bicaz s-a construit pe baza studiului elaborat de Dimitrie Leonida, dar la proportii mult mai ample, avndu-se n vedere valorificarea energetic si regularizarea cursului uneia dintre cele mai capricioase si devastatoare ape curgtoare a trii. Bistrita devenea la scurte intervale de timp un adevrat pericol pentru asezrile de pe traseul cursului su, provocnd viituri si inundatii catastrofale soldate cu mari pierderi materiale si vieti omenesti.Dup 1950, ntr-o prim perioad s-au executat o serie de lucrri si obiective ce aveau s asigure buna functionare a viitoarelor santiere: s-au ncheiat studiile pentru stabilirea conditiilor geotehnice si a resurselor naturale locale, s-a construit calea ferat Piatra Neamt - Bicaz, drumul national Bacu - Bicaz si fabrica de ciment de la Bicaz - Piatra Corbului si s-au realizat lucrrile de organizare a principalelor santiere, trecndu-se efectiv la ndeplinirea primelor etape de lucru.In paralel, s-a constituit si a activat Grupa de Cercetri Complexe a Academiei Romne, sub conducerea unor cunoscute cadre stiintifice ca Mircea Petrescu-Dmbovita, Romulus Vuia si C S Nicolaiescu-Plopsor. Acest colectiv interdisciplinar a asigurat cercetarea arheologic, etnografic, demografic, antropologic, sociologic, folcloric si zoo-botanic a tuturor asezrilor din zona viitorului lac de acumulare, asezri ce trebuiau dezafectate ulterior.Apele Bistritei au fost stvilite printr-un baraj de greutate din beton la Izvorul Muntelui, ntr-o zon de defileu, unde roca de baz este alctuit din gresii de Tarcu (72 % din suprafata de fundatie), sisturi argiloase (19 %) si conglomerate (9 %). Barajul are o nltime constructiv de 127m, o lungime la coronament de 435m, ltimea maxim la baz este de 119m, iar la coronament de 12m.Data de 1 iulie 1960 rmne un moment de referint n epopeea hidroenergetic a Bicazului. Atunci a nceput acumularea n lac, ntr-o zona din care anterior au fost dezafectate mai multe localitti de pe valea Bistritei, situate n amonte de Baraj: Crnu, Secu, Izvorul Alb, Potoci, Ruginesti, Buhalnita, Grozvesti, Chiriteni, Hangu, Ceahlu, etc. Practic ntregul raion Ceahlu (care a si fost desfiintat la sfrsitul anului 1958) a fost afectat prin realizarea acestei actiuni de strmutare, de proportii fr precedent. Au fost demolate toate constructiile, unele dintre ele fiind reconstituite pe amplasamente situate nafara zonei de ntindere a lacului, asa cum a fost cazul bisericii fostei mnstiri Buhalnita (ctitorie din 1627 a voievodului Miron Barnovski) si casei de cultur din Ceahlu. Vetrele multiseculare ale vechilor asezri au fost acoperite de ape si ntreaga geografie a zonei s-a modificat radical: fostele sate s-au nltat pe culmile din jur, oglindindu-se n intinderea celui mai mare lac artificial intramontan din Europa.Lacul de acumulare de la Bicaz se ntinde pe o lungime de 35 - 40 km, are o ltime maxim de 2 km (la Hangu) si ocup o suprafat de peste 3 300ha.Ulterior s-a realizat acumularea Tasca, ce asigura captarea apelor rului Bicaz si trecerea acestora n lacul Izvorul Muntelui printr-o galerie. Complexul de la Tasca, intrat n functiune l n 1980, poate aduce in acumularea Izvorul Muntelui pn la 19 mc/sec genernd un spor de putere n centrala de la Stejaru.Centrala a fost echipat cu 6 turboagregate ce asigur o putere instalata de 210 MW. Acestea au intrat n functiune ntre anii 1960-1962.Inc din perioada n care se executau lucrrile de montaj la turboagregate, la 1 iulie 1960, s-a nfiintat Intreprinderea de Centrale Hidroelectice Bistrita. Noua inteprindere va avea sediul la Stejaru si apoi in Piatra Neamt.Intre 1962 1966 se finalizeaza amenajarea raului Bistrita in aval de Stejaru (12 hidrocentrale) si incep constructiile hidroelectrice pe raul Siret (7 hidrocentrale) dar si pe Prut si Uz (un afluent al Trotusului).