memoriu de prezentare întocmit l. 292/2018 și a omm 19

Titular de proiectCNCF

“CFR”S.A.

Reabilitarea liniei de cale

ferată Brașov-Simeria, parte componentă a coridorului IV Pan-European

pentru circulația

trenurilor cu viteză maximă

de 160 km/h, tronsonul

Brașov-Sighișoara

133/2021

Memoriu de prezentare întocmit conform L. 292/2018 și a OMM 19/2010 în scopul revizuirii Acordului de mediu nr. 1/29.01.2015

Revizie Data Elaborat de

Verificat de

Document asumat

Rev.0. 05.05

2021 M.Boamfa A.Cetean H.Cetean V.Milin L.Mihut A.Muresan A.Penteleiciuc L.Popa

L. Mihuț

L. Mihuț

© Unitatea de Suport pentru Integrare, Cluj–Napoca, 2021

Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate S.C Unitatea de Suport pentru Integrare S.R.L. Cluj–Napoca, conform legii privind dreptul de autor şi drepturile conexe. Nu este permisă reproducerea integrală

sau parţială a lucrării fără consimţământul scris al S.C Unitatea de Suport pentru Integrare S.R.L. Cluj–Napoca, în afara prevederilor legale.

www.studiidemediu.ro

R O M A N I A Cluj-Napoca

Str. Baladei nr.35 Tel./Fax: 40(0)264 410071

ISO 9001

ISO 14001

Pagina 2 din 85

Cuprins Introducere .............................................................................................................................................................. 6

Secțiunea I – Elemente introductive ........................................................................................................................ 8

Denumirea proiectului ......................................................................................................................................... 8

Secțiunea II – Titular ................................................................................................................................................ 8

II.1. Numele; date de contact .............................................................................................................................. 8

Secțiunea III - Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect ..................................................................... 8

III.1. Valoarea investiției .................................................................................................................................... 14

III.2. Perioada de implementare propusă .......................................................................................................... 14

III.3. Planșe ....................................................................................................................................................... 15

III.4. Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect, formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcții și altele) ........................................................................................................ 15

III.4.1. Profilul și capacitățile de producție ..................................................................................................... 15

III.4.2. Descrierea instalației și a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (după caz) ..................... 16

III.4.3. Descrierea proceselor de producție ale proiectului propus, în funcție de specificul investiției, produse și subproduse obținute, mărimea, capacitatea .............................................................................................. 16

III.4.4. Racordarea la rețelele utilitare existente în zonă ............................................................................... 22

III.4.5. Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuția investiției ............ 22

III.4.6. Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente ............................................................................ 23

III.4.7. Resurse naturale folosite în construcție și funcționare ....................................................................... 23

III.4.8. Metode folosite în demolare ............................................................................................................... 23

III.4.9. Planul de execuție, cuprinzând faza de construcție, punerea în funcțiune, exploatare și folosire ulterioară ....................................................................................................................................................... 23

III.4.10. Relația cu alte proiecte existente sau planificate .............................................................................. 23

III.4.11. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare ........................................................... 23

III.4.12. Alte activități care pot apărea ca urmare a proiectului ...................................................................... 23

III.4.13. Alte autorizații cerute pentru proiect ................................................................................................. 23

Secțiunea IV – Descrierea lucrărilor de demolare necesare .................................................................................. 24

Secțiunea V – Descrierea amplasării proiectului .................................................................................................... 24

V.1. Distanţa faţă de graniţe pentru proiectele care cad sub incidenţa Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001, cu completările ulterioare; .................................................................................................................. 24

V.2. Localizarea amplasamentului în raport cu patrimoniul cultural potrivit Listei monumentelor istorice, actualizată, aprobată prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, cu modificările ulterioare, şi Repertoriului arheologic naţional prevăzut de Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului

Pagina 3 din 85

arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare ....................................................................................................................................... 25

V.3. Folosinţele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament, cât şi pe zone adiacente acestuia ... 25

V.4. Politici de zonare şi de folosire a terenului ................................................................................................. 29

V.5. Arealele sensibile ....................................................................................................................................... 29

V.6. Cordonatele geografice ale amplasamentului proiectului, care vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referinţă geografică, în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970 .......................................... 30

V.7. Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare. ......................................... 30

Secțiunea VI - Descrierea tuturor efectelor semnificative posibile asupra mediului ale proiectului, în limita informaţiilor disponibile .......................................................................................................................................... 31

VI.1. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu ..................... 31

VI.1.1. Protecţia calităţii apelor ...................................................................................................................... 31

VI.1.2. Protecţia aerului; protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor ............................................................ 31

VI.1.3. Protecția împotriva radiațiilor ............................................................................................................. 32

VI.1.4. Protecția solului și a subsolului .......................................................................................................... 33

VI.1.5 Protecția ecosistemelor terestre și acvatice ........................................................................................ 33

VI.1.6. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public ........................................................ 33

VI.1.7. Prevenirea şi gestionarea deşeurilor generate pe amplasament în timpul realizării proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea ............................................................................................................ 33

Secțiunea VII – Descrierea aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în mod semnificativ de proiect ............ 37

VII.1. Impactul asupra populației și asupra sănătății populației ......................................................................... 37

VII.2. Impactul asupra biodiversității .................................................................................................................. 37

VII.3. Impactul asupra factorului de mediu sol ................................................................................................... 37

VII.4. Impactul asupra factorului de mediu apă ................................................................................................. 37

VII.5. Impactul asupra factorului de mediu aer .................................................................................................. 37

VII.6. Impactul direct .......................................................................................................................................... 37

VII.7. Impactul indirect ....................................................................................................................................... 38

VII.8. Impactul cumulat ...................................................................................................................................... 38

VII.9. Extinderea impactului ............................................................................................................................... 38

VII.10. Magnitudinea și complexitatea impactului .............................................................................................. 38

VII.11. Probabilitatea impactului ........................................................................................................................ 38

VII.12. Durata, frecvența și reversibilitatea impactului ....................................................................................... 38

VII.13. Măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului; ..................... 38

VIII. Prevederi pentru monitorizarea mediului - dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu, inclusiv pentru conformarea la cerinţele privind monitorizarea emisiilor prevăzute de concluziile celor mai

Pagina 4 din 85

bune tehnici disponibile aplicabile. Se va avea în vedere ca implementarea proiectului să nu influenţeze negativ calitatea aerului în zonă. ........................................................................................................................................ 41

IX. Legătura cu alte acte normative şi/sau planuri/programe /strategii/documente de planificare .......................... 43

X. Lucrări necesare organizării de șantier ............................................................................................................. 43

XI. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii ................................................................................................................................................................. 44

XII. Piese desemate............................................................................................................................................... 44

XIII. Aspecte legate de rețeaua Natura 2000 ......................................................................................................... 45

XIII.1. Descrierea succintă a proiectului şi distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar, precum şi coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentului proiectului. Aceste coordonate vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referinţă geografică, în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970, sau de tabel în format electronic conţinând coordonatele conturului (X, Y) în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970 .................................................................................................................................................................. 45

XIII.2. Numele şi codul ariei naturale protejate de interes comunitar; ................................................................ 45

XIII.3.Prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes comunitar în zona proiectului; .......................................................................................................................................................................... 45

Discuție asupra habitatului 9130 – Păduri de fag de tip Asperulor-Fagetum ................................................. 48

Discuție asupra prezenței habitatului 9170 - Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum ................ 51

XIII.4. Se va preciza dacă proiectul propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar .......................................................... 60

XIII.5. Impactul potenţial al proiectului asupra speciilor şi habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar .......................................................................................................................................................... 60

XIV. Aspecte legate de legătura cu apele ......................................................................................................... 63

XIV.1. Localizarea proiectului ............................................................................................................................ 63

XIV.2. Indicarea stării ecologice/potenţialului ecologic şi starea chimică a corpului de apă de suprafaţă ......... 64

XIV.3. Indicarea obiectivului/obiectivelor de mediu pentru fiecare corp de apă identificat, cu precizarea excepţiilor aplicate şi a termenelor aferente, după caz ...................................................................................... 64

Pagina 5 din 85

REGIMUL DOCUMENTULUI Proiect Reabilitarea liniei de cale ferată Brașov-Simeria, parte componentă a

coridorului IV Pan-European pentru circulația trenurilor cu viteză maximă de 160 km/h, tronsonul Brașov-Sighișoara

Titular Compania Națională de Căi Ferate ,,CFR’’ SA Beneficiar Compania Națională de Căi Ferate ,,CFR’’ SA Proiectant Asocierea: Italferr SpA – Scott Wilson Railways Ltd. – Obermeyer

Planen – Beraten GmbH - Tecnic Consulting Engineers SpA Constructor Asocierile:

RailWorks (ALSTOM, AKTOR, ARCADA si EURO CONSTRUCT TRADING 98) – Lot 1, 3 RailWorks (AKTOR, ALSTOM, ARCADA) – Lot 2

Reglementare de mediu Acord de mediu nr. 1/29.01.2015 Autoritate de reglementare Agenția Națională pentru Protecția

Mediului

Elaborator documentație inițială SC Geostud SRL RIM SC Mediu Research SRL EA Document Memoriu de prezentare întocmit conform L. 292/2018 și a Ordinului

19/2010 în scopul revizuirii Acordului de mediu nr. 1/29.01.2015

Pagina 6 din 85

Introducere Prezentul document, întocmit în conformitate cu prevederile Legii 292 din 2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului1, a ținut cont de:

- normativul de conținut propus în cadrul Anexei 5E a Legii 292/2018; - de prevederilor Ord. MMP 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a

efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, ca urmare a suprapunerii cu situri cuprinse în rețeaua Natura 2000;

- solicitările transmise în cadrul procedurii de reglementare de către ANPM prin adresa nr. 1/1586/02.04.2021;

Scopul prezentei documentaţii este de a identifica, evalua şi prezenta o evaluare inițială a impactului potenţial de asupra mediului pe care lucrări din cadrul proiectului Reabilitarea liniei de cale ferată Brașov-Simeria, parte componentă a coridorului IV Pan-European pentru circulația trenurilor cu viteză maximă de 160 km/h, tronsonul Brașov-Sighișoara îl poate avea, analizând efectele semnificative directe și indirecte2 ale acestuia, din perspectiva asumării unor lurări suplimentare, ce nu au fost previzionate sau nu au făcut obiecxtul evaluării parcurse inițial. La realizarea prezentului document s-a mai ţinut cont şi de următoarele documente:

Methodological guidance on the provisions of Article 6(3) and (4) of the Habitat Directive 92/43/EEC, propus de Comisia Europeană, DG Environment, 2002

Au fost luate în considerare şi prevederile Directivelor europene, 2000/60/CEE "Ape", 79/409 "Păsări", 92/43 "Habitate" din perspectiva propunerii includerii unor zone ce se suprapun cu parcursul liniei de transport feroviar.

Ghidul General aplicabil etapelor procedurii de evaluare a impatului asupra mediului, elaborat în cadrul programului „Elaborarea ghidurilor necesare îmbunătățirii capacitații administrative a autorităților pentru protecția mediului în scopul derulării unitare a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului (EGEIA)”, cod SIPOCA 19

Orice proiect, plan sau program, produce pe lângă efectele directe (pentru care a fost conceput) şi o serie de efecte indirecte care trebuiesc gestionate în scopul conformării cu reglementările pe linie de protecţie a factorilor de mediu. Necesitatea gestionării tuturor efectelor determinate răspunde şi unor principii ce stau la baza legislaţiei de protecţie a mediului:

iniţierea din timp a unor măsuri care să reducă sau să elimine efecte nedorite; evaluarea obiectivă a tuturor alternativelor şi posibilităţilor privind alegerea tehnologiei optime;

Prezenta documentaţie, reprezintă parte a procedurii strategice de evaluare de mediu prin care se identifică, descriu şi evaluează potenţialele efecte semnificative asupra mediului ale implementării planului sau programului, precum şi alternativele rezonabile ale acestuia, luând în considerare obiectivele şi aria geografică ale planului sau programului.

Din definiţia dată pentru acest tip de documentaţie, se desprind în acest sens doi termeni extrem de importanţi, şi anume „efecte semnificative” şi „alternative rezonabile”.

1 publicată în Monitorul Oficial al României partea I, nr. 1043 din 2018 2 vezi. art. 7(2) L292/2018

Pagina 7 din 85

Astfel, evaluarea de mediu nu reprezintă o cercetare ştiinţifică exhaustivă prin care să se realizeze o sinteză cu caracter monografic a tuturor atributelor legate de factorii de mediu din zona ţintă, ci se doreşte a fi doar un instrument menit a asista procesul decizional al autorităţilor de mediu, cu privire la efectele induse de promovarea a planului propus asupra factorilor de mediu, clădit pe baza unui proces de culegere de informaţii. Prin acest demers sunt atinse elemente legate de procedura de Evaluarea adecvată; această procedură, la rândul ei, nu este o cercetare ştiinţifică exhaustivă prin care să se realizeze o sinteză cu caracter monografic a tuturor atributelor legate de factorii de mediu din zona ţintă. Evaluarea adecvată este definită în Legea Mediului completată prin OUG 195/2005 (art.2 pct. 301) ca fiind: procesul menit să identifice, să descrie şi să stabilească, în funcţie de obiectivele de conservare şi în conformitate cu legislaţia în vigoare, efectele directe şi indirecte, sinergice, cumulative, principale şi secundare ale oricărui plan ori proiect, care nu are o legatură directă cu sau nu este necesar pentru managementul unei arii naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, în mod individual ori în combinaţie cu alte planuri sau proiecte” De asemenea, în documentele intitulate:

- Managing Natura 2000 Sites - The provisions of Article 6 of the Habitats Directive 92/43/EEC3; - Methodological guidance on the provisions of Article 6(3) and (4) of the Habitats Directive

92/43/EEC4; , se insistă asupra parcurgerii acestei etape de evaluare prin abordarea impactului potenţial (previzionat) al proiectului asupra elementelor criteriu (specii/habitate) ce au stat la baza desemnării sitului în cauză. S-a mai făcut apel şi la documentaţii relevante din domeniu, ce au fost utilizate ca elemente de raportare, informare sau documentare. În mod particular au fost incluse consideraţii privind aspectele specifice legate de dezvoltarea infrastructurii, desprinse din:

Ghidul european COST341 Habitat Fragmentation due to Transportation Infrastructure – Wildlife and Traffic – A European Handbook for Identifying Conflicts and Designing Solutions;

Ghidul Mobility for humans-effective ways forward, Conference Europeene des Directeurs des Routes, Oct. 2011;

Hilty, L., M., Meyer, R., Ruddy, T., F. A General Modelling and Simulation System for Sustainability Impact Assessment in the Field of Traffic and Logistics;

How to apply the concepts of sustainable development to transport?, PIARC Review 2007R03; Natura 2000 Impact assessment principles for land transport infrastructure Social and environmental approaches to sustainable transport infrastructure, PIARC Review

2007R01; Survey of focused funding of environmental mitigation, PIARC Review 2014R03;

Propunerile privind măsurile specifice de reducere a impactului au luat în considerare mai multe elemente relevante ce au fost desprinse din documente tehnice de referinţă, sau rezultate publicate ale unor studii, amintind aici:

Ujvari., M., L., Nilsson, L., Rösten, E. (2011): “Mobility for humans and wildlife – cost-effective ways forward”, CEDR Report;

* * * ICOWET. 1999. International Conference on Wildlife Ecology and Transportation. September 13 - 16, 1999 (ICOWET III). Missoula, Montana. http://www.dot.state.fl.us/emo/sched/icowetiii.htm

* * * ICOET. 2002. International Conference on Ecology and Transportation (ICOET). http://www.itre.ncsu.edu/cte/icoet/index.html

* * * United States Department of Agriculture Forest Service. 2002. Wildlife Crossings. http://www.fs.fed.us/rm/RRR/Technologies/Wildlife_Crossings.html

3 European Communities, 2000, Luxemburg: Office for Official Publications of the European Communitities; 4 Impact Assessment Unit: School of Planning, Oxford Brookes Univ., Luxemburg: Office for Official Publications of the European Communitities

Pagina 8 din 85

Secțiunea I – Elemente introductive Denumirea proiectului REABILITAREA LINIEI DE CALE FERATĂ BRAȘOV-SIMERIA, PARTE COMPONENTĂ A CORIDORULUI IV PAN-

EUROPEAN PENTRU CIRCULAȚIA TRENURILOR CU VITEZĂ MAXIMĂ DE 160 KM/H, TRONSONUL BRAȘOV-SIGHIȘOARA

Proiectul se încadrează în cadrul Anexei cuprinsă Legii 292 din 2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului5, în Anexa 1, secțiunea 7.a (Construirea de linii pentru traficul feroviar de lungă distanță […]).

Secțiunea II – Titular II.1. Numele; date de contact Titularul proiectului este:

Compania Națională de Căi Ferate – ,,CFR” S.A. Managementul proiectului se face prin:

SECTOR PROIECTE CU FINANȚARE EXTERNĂ Direcția Management Execuție Proiecte cu Finanțare Externă

Secțiunea III - Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect Scopul prezentei documentaţii este de a identifica, evalua şi prezenta impactul suplimentar, asociat proiectului de Reabilitarea liniei de cale ferată Brașov-Simeria, parte componentă a coridorului IV Pan-European pentru circulația trenurilor cu viteză maximă de 160 km/h, tronsonul Brașov-Sighișoara, ce a parcurs etapele de reglementare pe linie de mediu fiind emis Acordul de mediu nr. 1/29.01.2015 și care nu a putut fi evaluat la data respectivă în lipsa unor elemente de documentare detaliate. Prezentul document vine astfel să trateze și să detalieze aspecte noi identificate, fără a mai relua problematica ce a făcut obiectul procedurilor de mediu inițiale, ce au avut la bază documentațiile tehnice:

- Raport privind impactul asupra mediului – elaborator: SC Geostud SRL; - Documentație de Evaluare adecvată – elaborator: SC Mediu Research SRL

În acest sens, sunt vizate următoarele aspecte: - reglementarea lucrărilor privind defrișările ce se impun a fi realizate în scopul implementării proiectului - corectarea și actualizarea unor aspecte de natură administrativă cuprinse în Acordul de mediu nr.

1/29.01.2015. Proiectul ce vizează reabilitarea liniei de cale ferată Brașov-Simeria, parte componentă a coridorului IV Pan-European pentru circulația trenurilor cu viteză maximă de 160 km/h, tronsonul Brașov-Sighișoara, ocupă o poziție centrală la nivel național, reprezentând o cale de legătură de maximă importanță (vezi. fig. 1). Traseul se suprapune cu perimetre de la nivelul județelor Brașov, Harghita și Mureș (traseul inițial), urmând ca în varianta finală (de

5 Publcată în MoR din data de 09.01.2019

Pagina 9 din 85

realizat), traseul să se suprapună și cu perimetre cuprinse Covasna (UAT Belin, pe o lungime totală de 1100m) – vezi fig. 1 și 2.

Figura 1. Traseul Brașov-Sighișoara – localizare la nivel național;

În cadrul proiectului se urmărește o optimizare a traseului și aplicarea unor măsuri constructive astfel încât să se permită rularea pe acest tronson a trenurilor de viteză, fiind în acest sens avute în vedere noi variante de trasee (15 variante), dar și realizarea a 5 tuneluri noi (Ormenis, Homorod, Archita 1, Archita 2, Mureni), reabilitarea tunelului Beia, precum și lucrări în stațile CF (vezi fig. 3).

Pagina 10 din 85

Figura 2. Suprapunerea traseului cu perimetrele administrativ-teritoriale

Figura 3. Traseul Brașov-Sighișoara: cu roșu – traseul inițial; cu verde, variantele de traseu în forma optimizată; cu

negru – tunelurile de realizat;

Pagina 11 din 85

Amplasamentul se regăsește pe coridorul Pan-European IV, fiind asigurată legătura între localitățile Brașov și Sighișoara (vezi fig. 4). Proiectul este localizat în partea centrală a României. Traseul inițial al sectorului de cale ferată ce leagă Brașovul de Sighișoara, a urmărit zonele depresionare, luncile largi ale râurilor ce străbat Podișul Transilvan, evitându-se zonele cu pante accentuate în măsură a afecta randamentul de transport. De aceea, varianta de traseu inițială se prezintă sinuos, având un număr mare de curbe și prea puține sectoare rectilinii care să permită rularea la viteze mari (vezi fig. 4 și 5).

Figura 4. Traseul Brașov-Sighișoara: se observă mularea traseului inițial pe zonele depresionare, în scopul

asigurării unei planeități a căii de rulare, fapt ce îi conferă o sinuozitate mare (traseu de culoare gri), comparativ cu traseul propus în cadrul proiectului, cu o morfologie ce câștigă un aspect mai rectiliniu (raseu de culoare neagră)

În varianta proiectată, beneficiind de avansul tehnologic în domeniul construcției de căi ferate, s-a ales un traseu cu un număr mai redus de curbe, mai puțin sinuos, urmând a se realiza un număr crescut de sectoare rectilinii, drept pentru care s-au ales a se realiza și un număr de 5 tuneluri noi și reabilitarea unui tunel existent, respectiv s-au depus eforturi pentru a se păstra cât mai mult planeitatea traseului, drept pentru care a fost proiectat un număr mare de viaducte. Tunelurile străpung formele de relief pozitive (Munții Cetății – Perșanii de Mijloc; sau pinteni ai Subcarpaților Homoroadelor), în timp ce viaductele traversează sistemele majore de lunci (Lunca Oltului etc.) – vezi fig. 5. Traseul urmărește în continuare desfășurarea pe amplasamentele inițiale, în mare parte, fiind evitați versanții cu înclinație puternică (vezi fig. 6), unde s-ar fi impus realizarea unui număr crescut de tuneluri, urmărindu-se prin proiect un proces de optimizare a traseului și maximizare a valorii patrimoniului feroviar existent. În acest sens, soluțiile au comportat și o analiză de mediu detaliată, racordându-se constrângerilor date de suprapunerea cu siturile Natura 2000 (vezi fig. 6).

Pagina 12 din 85

Desfășurarea traseului de cale ferată cu zone depresionare, a făcut ca în ceea ce privește suprapunerea cu formațiuni naturale și seminaturale cu valoare ecologică înaltă să fie extrem de redusă. Astfel, traseul inițial urmărește zone dominate de practici agricole, legând o serie întreagă de zone de dezvoltare urbană (prin stații – gări) sau rurală (prin stații – halte), impactul asupra naturii fiind astfel unul limitat (vezi fig. 7).

Figura 5. Traseul Brașov-Sighișoara suprapus pe elementele majore de relief

Pagina 13 din 85

Figura 6. Traseul Brașov-Sighișoara suprapus pe rețeaua Natura 2000 din România

Figura 7. Traseul Brașov-Sighișoara suprapus pe cartograma CORINE6

6 EEA Grants: Copyright EEA, Copenhagen, 2007, www.eea.europa.eu; Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile: www.mmediu.ro şi Situl Canaralele Dunării Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare “Delta-Dunării”: www.indd.tim.ro

Pagina 14 din 85

III.1. Valoarea investiției Valoarea investiției a fost cuantificată în baza procesului de atribuire este de: 1) Brasov - Sighisoara Lot 1-3: 2.979.386.423,41 ron + TVA; 2) Brasov - Sighisoara Lot 2: 2.723.081.259,87 ron + TVA Total 5.702.467.683,28 ron + TVA III.2. Perioada de implementare propusă Conform graficului de execuție ce a fost propus în cadrul documentației de atribuire, perioada de implementare propusă este de 56 de luni. Derularea activităților suplimentare asociate prezentului demers de reglementare ce vine în completarea evaluării inițiale pe linie de mediu, se evaluează că nu va conduce la o modificare a perioadei de implementare. Un grafic general de execuție, pe sectoare, este prezentat în fig. 8.

Figura 8. Graficul general de execuție pe sectoarele de lucrări

Pagina 15 din 85

Figura 9. Graficul general de execuție pe sectoarele de lucrări

III.3. Planșe Seturile de planșe sunt atașate în anexe. III.4. Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect, formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcții și altele)

III.4.1. Profilul și capacitățile de producție Profilul investiției vizează reabilitarea tronsonului de cale ferată pe relația Brașov-Sighișoara, pe o lungime de 130,279 km, între km 169+120 și 299+399. Proiectul vizează abordarea unor lucrări ample de modernizare a traseului, vizând inclusiv realizarea unor noi variante de traseu, astfel încât viteza de rulare să poată fi crescută considerabil, până la 160 km. Situația actuală: Linia Braşov - Sighişoara face parte din magistrala feroviară 300. Linia c.f. Braşov - Sighişoara este linie dublă, electrificată şi înzestrată cu instalaţii de bloc de linie automat (BLA) pe toată lungimea. Pe linia Braşov - Sighişoara sunt 14 puncte de secţionare (5 staţii c.f. şi 9 halte de mişcare) care sunt toate centralizate electro - dinamic (CED) şi 10 halte comerciale (puncte de oprire în linie curentă).

Pagina 16 din 85

Principalele noduri feroviare de pe linia Braşov - Sighişoara sunt: staţia Braşov (în care converg direcţiile de mers: Bucureşti, Sf. Gheorghe, Rupea, Codlea) şi staţia Vânători (în care converg direcţiile de mers: Braşov, Odorheiu Secuiesc, Sighişoara). Traseul liniei Braşov - Sighişoara se desfasoara in prezent pe teritoriul a 3 judete, dupa cum urmeaza:

- Pe teritoriul judeţului Braşov linia de cale ferată are o lungime de 97,750 km; - Pe teritoriul judeţului Harghita linia de cale ferată are o lungime de 2,43 km; - Pe teritoriul judeţului Mureş linia de cale ferată are o lungime de 30,092 km.

Situația propusă: După reabilitarea liniei de cale ferata si realizarea variantelor de traseu linia c.f. Braşov - Sighişoara va străbate urmatoarele judete: • JUDEŢUL BRAŞOV: km.pr. 170+296 (km.ex. 169+120) - km.pr. 200+470; • JUDEŢUL COVASNA: km.pr. 200+470 - km.pr. 201+570 ( Comuna Belin); • JUDEŢUL BRAŞOV: km.pr. 201+570 - km.pr. 250+000; • JUDEŢUL MUREŞ: km.pr. 250+000 - km.pr. 269+740; • JUDEŢUL HARGHITA: km.pr. 269+740 - km.pr. 270+130 (Comuna Secuieni); • JUDEŢUL MUREŞ : km.pr. 270+130 - km.pr. 282+842. În cadrul proiectului, sunt avute în vedere lucrări de construcții-montaj specifice realizării construcțiilor de infrastructură feroviară, inclusiv de realizare a unor viaducte și tuneluri, la care se adaugă lucrări de modernizare a infrastructurii de susținere și suport (stații, gări, remize tehnologice), la care se adaugă lucrări de branșamente și instalații, vizând și punerea la punct a rețelelor informatice; pe durata de execuție, au mai fost considerate lucrări suplimentare, de pregătire a remizelor de susținere a ucrărilor, a organizărilor de șantier și a fronturilor de lucru. Situația lucrărilor nou considerate În cadrul demersului de revizuire urmează a fi asumate și lucrările de:

- defrișare

III.4.2. Descrierea instalației și a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (după caz) Lucrările de defrişare implică un impact semnificativ asupra factorilor de mediu. Litiera este la rândul său îndepărtată, iar orizonturile superficiale de sol, cu un conţinut mare de humus şi materie organică suferă o transformare semnificativă, fiind ablate. Mai mult decât atât, suprafețele țintă urmează a fi complet artificializate, prin amenajarea unor elemente constructive și de suport a infrastructurii feroviare, pierzându-și astfel în cea mai mare parte funcțiile bio-eco-cenotice. Exploatarea pădurii este un proces complex ce se desfășoară în baza unei tehnologii specifice, bine reglementate de o serie de norme şi care presupune o succesiune de operaţiuni bine stabilite.

III.4.3. Descrierea proceselor de producție ale proiectului propus, în funcție de specificul investiției, produse și subproduse obținute, mărimea, capacitatea

Procesele de exploatare cuprind o serie de operaţii specifice: recoltarea – este alcătuită din operaţiile de doborâre, curăţire de crăci şi secţionare; colectarea constituie procesul de deplasare a lemnului de la locul recoltării (de la cioată) până la o cale de

transport cu caracter permanent şi cuprinde operaţiile de adunat şi apropiat, adeseori intervenind şi o operaţie intermediară denumită scos. Adunatul constituie prima operaţiune de deplasare a lemnului de la locul de recoltare, fie pentru formarea directă a sarcinilor la un mijloc mecanizat de colectare, fie pentru o concentrare prealabilă a lemnului în tasoane, sau pachete de piese. Caracteristic pentru adunat este faptul că se desfăşoară pe distanţe scurte, în general sub 100 de metri. Apropiatul este operaţia de deplasare

Pagina 17 din 85

pe căi special amenajate a materialului lemnos de la locurile unde a fost concentrat prin adunat până la platforma primară. Distanţele de apropiat sunt în general distanţe lungi, în cadrul acestei operaţiuni înregistrându-se cele mai multe prejudicii aduse mediului. Aceste operaţiuni se realizează cu tractorul, cu funicularul sau cu atelaje; în cadrul proiectului analizat, date fiind condițiile de accesibilitate, se va proceda la extragerea materialului lemnos prin troliere și/sau transport cu ajutorul tractorului forestier, dinspre interiorul parcelei, spre marginea acesteia, acolo unde se regăsesc platformele de parcare existente, respectiv căile de acces;

lucrările de platformă primară constau în curăţirea cracilor rămase în fazele anterioare, secţionarea la lungimi reclamate de mijloacele de transport, manipulare, încărcare şi stivuire a lemnului, alte operaţii.

Metoda de exploatare folosită va fi metoda trunchiurilor şi catargelor (tree length system) sau sortimentelor definitive la cioată (short wood system) sau o variantă mixtă între cele două metode în funcţie de felul intervenţiei silvotehnice punctuale, condiţiile de teren, utilajele folosite, gradul de accesibilitate spre interiorul parcelelor țintă. Proiectarea tehnologică a exploatării lemnului din arboretele supuse studiului se va face prin elaborarea unor soluţii tehnologice individuale pentru fiecare partidă. Etapele de lucru pentru elaborarea soluţiei tehnologice de exploatare a lemnului dintr-o partidă sunt următoarele:

studiul masei lemnoase care presupune verificarea actelor de punere în valoare, stabilirea consumurilor tehnologice în funcţie de specie şi de condiţiile de lucru şi stabilirea structurii masei lemnoase pe categorii dimensionale şi calitative;

studiul terenului prin diverse procedee şi studiul soluţiilor tehnologice care presupune compartimentarea parchetului în raport cu zonele de colectare (denumite secţiuni sau postaţe) după criterii geomofologice şi tehologice ;

determinarea distanţelor medii de colectare pe postaţe şi a volumelor de colectat cu mijloacele preconizate; întocmirea fişei soluţiei tehnologice adoptate şi a documentaţiei tehnico-economice de exploatare a

parchetului. Postaţele sunt suprafeţe tehnologice elementare, necesare din punct de vedere al proiectării tehnologice pentru determinarea condiţiilor de lucru la colectarea lemnului (volume şi distanţe), iar din punct de vedere tehnico-organozatoric pentru programarea şi urmărirea lucrărilor de exploatare. Se recomandă ca dimensiunile postaţelor să nu fie prea mari pentru a nu se crea decalaje între duratele de execuţie a operaţiunilor de exploatare, lăţimea lor să fie egală cu dublul distanţei maxime economice de adunat sau cu 2-3 înălţimi de arbore. La colectare, circulaţia intensivă a tractoarelor pe suprafaţa parchetelor, precum şi târârea şi semitârârea sarcinilor provoacă rănirea solului (vezi fig. 10). Fenomenele specifice prin care se manifestă acţiunea tractoarelor asupra solului sunt: scalparea solului, producerea de făgaşe şi compactarea excesivă (vezi fig. 11).

Pagina 18 din 85

Figura 10. Ilustrarea impactului asociat unei defrișări asupra solului. Se observă ogașele profunde cauzate de târârea materialului lemnos și practicarea unor trasee pe pante înclinate ce favorizează formarea de torenți; se

observă de asemenea expunerea unor largi fronturi ce expun sistemele radiculare ale arborilor proximali, fapt ce conduce la generarea unor unde de distorsiune arborilor din proximitate

Figura 11. Ilustrarea impactului asociat unui drum forestier de exploatare; se observă ogașele profunde cauzate de

fenomenele erozive, tasările generate de târârea arborilor și zonele extinse de afectare ca urmare a insuficientei pregătire a zonelor de schimbare a direcției

Pagina 19 din 85

Figura 12. Răniri ale arborilor învecinaţi pe timpul defrişării şi transportului materialului lemnos

Chiar și în condițiile de construire ulterioară a unor elemente (complet) artificializate, impuse de reabilitarea infrastructurii CF, se impun a se asuma măsuri de protecție a solurilor, astfel încât să fie evitată afectarea perimetrelor adiacente și evitarea propagării unor unde de disturbare către arboretele învecinate (vezi fig. 12). În acest sens este necesar să se respecte următoarele prevederi tehnice:

declivitatea traseelor să se încadreze în limitele admise, preferabil să fie sub 20%, mai ales pe versanţi, chiar și pe zone restrânse;

traseele să fie conduse pe teren tare, stâncos, evitându-se porţiunile cu portanţă redusă; distanţele de scos-apropiat să fie cât mai scurte; să se evite porţiunile de coborâre cu pante mari să se evite efectuarea unor lucrări voluminoase de teresamante

Problema se pune în principal la colectarea lemnului, în special în faza de apropiat care poate produce afectarea mediului. În condiţiile de exploatare a parchetelor, colectarea cu tractoare trebuie să fie restrânsă şi să se execute numai pe trasee cu panta mai mică de 20%, pe sol stâncos, tare, uscat sau îngheţat şi pe distanţe cât mai scurte. De asemenea se impune ca deplasarea tractoarelor să se facă numai pe drumuri dispuse lateral pe trasee de talveg în afara albiei pâraielor la 1 – 1,5 metri deasupra nivelului apei şi nicidecum prin patul pârâului sau chiar și a zonelor torențiale, evitându-se astfel inițierea unor fenomene generatoare de eroziune. In general, sunt de preferat soluţiile de colectare bazate pe funiculare care produc pagube incomparabil mai reduse decât tractoarele. Cu toate acestea, dată fiind proximitatea parcelelor față de zonele de acces, suprafața restrânsă a acestora și volumele reduse de extras, dar mai cu seamă destinația finală a terenului la nivelul căruia urează a se amenaja zone de parcarea, soluția de extragere rămâne a se realiza cu ajutorul tractoarelor forestiere, de preferat prin purtarea ridicată (în sarcini) a materialului lemnos sau semi-târâre. Unde acest lucru nu este posibil se va prefera adunatul şi scosul cu atelajele care produc pagube mult mai mici decât tractoarele. Pentru protecţia arboretelor care rămân pe picior, atât cele de limită cât şi cele prin care vor trece căile de colectare se recomandă următoarele:

traseele de exploatare vor fi marcate cu vopsea pentru a fi cât mai vizile şi pentru a fi respectate pe parcursul exploatării;

traseele să aibă aliniamente cât mai lungi; raza curbelor să fie mai mare de 12 metri pentru a permite înscrierea sarcinilor colectate fară să rănească

arborii marginali traseului; ramificaţiile căilor de colectare să formeze unghiuri cât mai ascuţite, să se acorde o importanţă deosebită protecţiei seminţişului acolo unde este cazul;

Pagina 20 din 85

protecţia arborilor marginali căilor de acces se va face prin structuri specifice de tipul manşoanelor de lemn sau cauciuc;

Alegerea zonelor în care vor fi amplasate platformele primare se va face astfel încat acestea să fie suficient de mari ca suprafaţă pentru a permite stivuirea şi fasonarea volumului de lemn, să permită încărcarea acestuia în vehicule. Lucrările de amenajare a unei platforme primare constau în nivelarea terenului cu buldozerul sau cu tractorul forestier, nivelări manuale ale terenului, aşezarea de lungoane pentru stivuirea lemnului, executarea unui drum de manipulare. În zonele de la obârşia văilor cu teren accidentat platformele primare vor fi amplasate peste pâraie sau martori erozivi pâraoie torențiale), stivuindu-se lemnul peste doi buşteni aşezaţi tranversal, sau sprijindu-se lateral pe arborii rămaşi pe picior care se vor tăia la sfârşitul exploatării. La amplasarea acestor suprafeţe se va urmări ca ele să fie aşezate cu precădere la intersecţia traseelor de scos cu căile de transport permanente, să fie în zone ferite de viituri, să nu necesite mari volume de lucrări terasiere. Pentru a preveni atacurile diverşilor dăunatori sau agenţi patogeni ce pot afecta arboretele proximale, se vor adopta măsuri specifice de prevenire. Astfel se va evita menţinerea lemnului o perioadă mai îndelungată în parchete şi în platformele primare pentru a preveni apariţia ciupercilor lignicole. Resturile de exploatare se vor stivui în martoane aşezate pe linia de cea mai mare pantă astfel încât să ocupe suprafeţe cât mai reduse. La exploatarea masei lemnoase se vor respecta toate instrucţiunile tehnice în vigoare cu privire la organizarea de şantier, procesele tehnologice şi perioadele de exploatare. Soluţii specifice de exploatare vor fi stabilite în funcţie de particularităţile staţionare ale fiecărui şantier. Exploatarea lemnului se va face, pe baza unui proces tehnologic avizat de administraţia silvică. În ceea ce privește sezonul de exploatare, în cazul studiat, trebuie luate în calcul mai multe aspecte. In general, se recomandă ca exploatarea forestieră să se ralizeze în sezonul rece, în perioadele cu sol înghețat sau strat gros de zăpadă, ce facilitează astfel transportul lemnelor și evitarea generării impactului asupra factorilor de mediu sol și apă. În plus, această perioade coincide cu perioada de minimă activitate și sensibilitate a unor specii, multe dintre acestea regăsindu-se în repaos, diapauză, în cartierele de iernare etc. evitându-se astfel afectarea unor specii ce se regăsesc în etape de fragilitate maximă (ex. cuibărire) – vezi fig. 13.

Pagina 21 din 85

Figura 13. Tăierea fără discernământ a unor arbori ce adăpostesc cuiburi (în special în perioada de primăvară-vară)

conduce la un impact direct, semnificativ asupra speciilor de păsări. In imagine, trunchi ce adăpostea mai multe scorburi, dintre care cel puțin o parte dintre acestea adăposteau cuiburi active de păsări.

Din acest punct de vedere, prezentăm mai jos, schematic scenariile de asumat în cazul abordării lucrărilor de defrișare pe durata sezonului rece, comparativ cu situația dată de abordarea lucrărilor de defrișare pe durata sezonului cald. Tabel 1. Adaptarea tehnologiei de defrișare la condițiile de sezon cald/rece

Categorie de impact specifică

Adaptarea tehnologiei în sezonul cald

Adaptarea tehnologiei în sezonul rece

impact asupra solului transport lemne în sarcini; se va evita târârea

impact redus; lemnul se poate târâ pe zăpadă sau sol înghețat

impact asupra corpurilor de apă

se vor denuda suprafețe semnificative de teren ce vor fi expuse fenomenelor erozive și de spălare; încărcarea cursurilor de ape din aval cu suspensii; risc de revărsare a apelor cu plutitori (crăci și debris vegetal) și suspensii, cu afectarea cursurilor de ape din aval (creșterea turbidității)

riscul se menține, putând apărea acut în perioada de topire a zăpezilor

impact asupra biodiversității semnificativ în perioada de vară; risc de generare a impactului direct/indirect; se vor asuma măsuri de

limitat în perioada de iarnă; se vor asuma măsuri sumare vizând identificarea unor scorburi ce pot

Pagina 22 din 85

Categorie de impact specifică

Adaptarea tehnologiei în sezonul cald

Adaptarea tehnologiei în sezonul rece

reducere complexe a impactului vizând identificarea și translocarea unor specii

adăposti specii aflate în hibernare (lilieci, pârși) sau utilizate ca adăpost temporar (specii de păsări)

impact asupra serviciilor turistice

semnificativ; zona Târnavelor păstrează o relevanță în creștere în sezonul cald

limitat; în sezonul rece, zona Brașov rămâne un pol de interes turistic, însă localizarea punctelor de intervenți rămâne la distanță față de această zonă

impact asupra comunităților locale

zgomotul atenuat de dezvoltarea vegetației

zgomot amplificat de absența vegetației ierboase/arbustive și a coronamentului unor specii de foioase; aglomerarea semnificativă a căilor de acces

risc de favorizare a pătrunderii unor specii cu potențial dăunător pentru arboretele proximale (ciuperci, specii xylofage etc.)

semnificativ; se impune evacuarea imediată a întregului volum de masă lemnoasă exploatată și extragerea cioatelor

limitat; volumele de lemn pot fi evacuate treptat, însă nu mai târziu de topirea zăpezii; cioatele urmează a fi extrase după dezghețarea solului

O analiză asupra scenariilor presupune generarea unor seturi de nivele de impact distincte, în funcție de sezon. În acest sens, au fost marcate cu verde, scenariile mai avantajoase față de cele ce impun măsuri mai complexe de diminuare a impactului, pentru fiecare categorie specifică de impact, în funcție de sezonul la nivelul căruia urmează a se desfășura acțiunea de defrișare. Astfel, în funcție de sezonul la care se va lua decizia de demarare a lucrărilor de defrișare, adaptat calendarului de lucrări, în funcție de fiecare locație, se va parcurge matricea analitică în scopul asumării măsurilor de diminuare a impactului ce păstrează relevanță și sunt considerate a fi cele mai potrivite.

III.4.4. Racordarea la rețelele utilitare existente în zonă Lucrările de defrișare avute în vedere nu impun reconsiderarea realizării unor racorduri suplimentare la rețele utilitare existente în zonă.

III.4.5. Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuția investiției Amplasamentele defrișate urmează a fi incluse în proiectele tehnice de reabilitare a căii ferate, căpătând un caracter artificializat (antropizat). În urma lucrărilor de defrișare, perimetrele nu urmează a mai face obiectul unor lucrări de refacere, suprafețele urmând a fi compensate conform legislației specifice în vigoare. Situația compensărilor este: (de inclus suprafețele țintă (tabel + zone de compensare) – mai nou APM -urile cam cer astfel de situații.

Pagina 23 din 85

III.4.6. Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente Accesele se vor realiza pe amprenta existentă a unor drumuri vicinale a căror profil va fi sistematizat și consolidat sumar pe durata lucrărilor. Eventuale noi accese de realizat, vor face obiectul unei (eventuale) reglementări disticte.

III.4.7. Resurse naturale folosite în construcție și funcționare Etapa de defrișare presupune extragerea lemnului defrișat; astfel volumele de lemn rezultate în urma lucrărilor de defrișare pot fi asimilate resurselor naturale folosite în timpul construcției/implementării proietului ce face obiectul prezentului demers de reglementare.

III.4.8. Metode folosite în demolare În vederea funcționalizării proiectului nu sunt necesare nici un fel de lucrări de demolare, zona fiind lipsită de obstacole construite.

III.4.9. Planul de execuție, cuprinzând faza de construcție, punerea în funcțiune, exploatare și folosire ulterioară

Planul de execuție se suprapune cu graficul de implementare al proiectului (vezi secțiunea III.4. Perioada de implementare propusă.

III.4.10. Relația cu alte proiecte existente sau planificate Proiectul vizează abordarea unor lucrări ample de modernizare a traseului, vizând inclusiv realizarea unor noi variante de traseu, astfel încât viteza de rulare să poată fi crescută considerabil, până la 160 km.

III.4.11. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare În vederea fundamentării deciziei privind alegerea alternativelor de traseu, beneficiarul a considerat mai multe aspecte, după cum urmează:

a. Constrângerile de natură tehnică; Normele tehnice de proiectare; b. Posibilitatea de utilizare a elementelor de infrastructură existente; c. Eficienţa economică; d. Accesibilitatea; e. Amprenta asupra factorilor de mediu;

III.4.12. Alte activități care pot apărea ca urmare a proiectului

De activitatea de transport feroviar se leagă o serie întreagă de activități din sferele industriale, socială, economică și din turism; astfel, modernizarea infrastructurii de transport feroviar, atrage după sine o impulsionare a tuturor activităților de la nivel regional, în condiții de eficiență crescută, răspunzând în egală măsură noilor paradigme impuse de constrângerile de mediu.

III.4.13. Alte autorizații cerute pentru proiect Prezentul demers este destinat asigurării conformității tehnico-adfministrative privind procedura de scoatere din fondul forestier național a unor suprafețe forestiere, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, demers ce nu a făcut obiectul reglementării pe linie de mediu la momentul fundamentării Acordului de mediu nr. 1/29.01.2015. Astfel, procedura de mediu va sta la baza demersurilor de autorizare a scoaterilor din fondul forestier național al suprafețelor de pădure și realizarea defrișărilor, acolo unde a fost identificată nevoia de realizare a acestor categorii de lucrări.

Pagina 24 din 85

Secțiunea IV – Descrierea lucrărilor de demolare necesare Pentru punerea în operă a proiectului nu sunt necesare nici un fel de lucrări de demolare/dezafectare. Terenurile vizate de amplasarea obiectivelor sunt libere; căile de aces sunt pre-existente fiind doar necesare lucrări sumare de amenajare (pietruire).

Secțiunea V – Descrierea amplasării proiectului V.1. Distanţa faţă de graniţe pentru proiectele care cad sub incidenţa Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001, cu completările ulterioare; Pentru proiectul studiat, granița proximală este cea de est, cu Bulgaria, situată la peste 194 km în linie dreaptă (cap de linie S Brașov), respectiv 253 km (în linie dreaptă – cap de linie V – Sighișoara)

Figura 14. Distanța față de granița proximală a zonei proiectului studiat (granița de sud cu Bulgaria)

Pagina 25 din 85

Figura 15. Distanța față de granița proximală a zonei proiectului studiat (granița de vest cu Ungaria)

V.2. Localizarea amplasamentului în raport cu patrimoniul cultural potrivit Listei monumentelor istorice, actualizată, aprobată prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, cu modificările ulterioare, şi Repertoriului arheologic naţional prevăzut de Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare La nivelul amplasamentelor studiate (perimetre forestiere ce fac obiectul prezentului demers de reglementare) nu apar listate elemente de patrimoniu cultural potrivit Listei monumentelor istorice, actualizată, aprobată prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, cu modificările ulterioare, şi Repertoriului arheologic naţional prevăzut de Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. V.3. Folosinţele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament, cât şi pe zone adiacente acestuia Folosința actuală a terenurilor, este de pădure. De la nivelul amprentei proiectului, în baza unei analize preliminare parcurse, s-au identificat următoarele zone de suprapunere cu arborete, unele dintre acestea cuprinse în Fondul Forestier Național (FFN) și care astfel presupun

Pagina 26 din 85

lucrări de defrișare ce trebuiesc reglementate conform legislației în vigoare și care s-au stabilit în baza Procesului verbal BSC4-2021-1121-A13-FBS/09.02.2021 după cum urmează: Tabel 2. Zone de suprapunere cu arborete

Nr. crt.

Localizare FFN (mp)

In afara FFN (mp)

TOTAL

1 Fir II km 258+190 – 258+420 - 7341 7341 2 Fir II km 258+540 – 258+760 - 8958 8958 3 Fir I km 260+800 – 261+300 9758 - 9758 4 Fir II km 261+240 – 261+440 - 8830 8830 5 Fir I+II km 261+600 – 261+9540 6935 6543 13478 6 Fir II km 261+980 – 262+380 549 11947 12496 7 Tunel Mureni Cap X km 265+310 – 265+510 2625 8175 10800 8 Tunel Mureni Cap Y km 266+080 – 266+160 532 2067 2599 TOTAL 20399 53861 74260 = 7.426 ha

Prin suprapunerea coridorului de expropriere relevat prin HG7 emise în acest sens, unde se face referința și asupra categoriei de folosință, s-a parcurs o analiză privind suprapunerile cu fondul forestier național (vezi Tabel nr. 3). Inventarele de coordonate sunt prezentate în Anexe.

7 HG 510/2020 privind aprobarea amplasamentului și a declanșării procedurii de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere aflat pe amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes național "Reabilitarea liniei de cale ferată Brașov-Simeria, componentă a Coridorului Rin-Dunăre, pentru circulația trenurilor cu viteza maximă de 160 km/h, tronsonul Brașov-Sighișoara", subsecțiunea 2 Apața-Cața, de pe raza unităților administrativ-teritoriale Homorod, Ormeniș și Racoș - județul Brașov

Pagina 27 din 85

Tabel 3. Analiza suprapunerii PT cu zone de arborete

TABEL CENTRALIZATOR ZONE CARE INTERFEREAZA CU FONDUL FORESTIER Nr. Crt

Intervar/Statie Observatii Suprafata [mp]

Suprafata totala [mp]

1 Statia Brasov fara interferente cu zona forestiera 2 Int. Brasov Stupini fara interferente cu zona forestiera 3 St. Stupini fara interferente cu zona forestiera 4 Int. Stupini - Bod fara interferente cu zona forestiera 5 St. Bod fara interferente cu zona forestiera 6 Int. Bod - Feldioara fara interferente cu zona forestiera 7 St. Feldioara fara interferente cu zona forestiera 8 Int. Feldioara - Apata fara interferente cu zona forestiera

9 St. Apata zona de varianta, km 205+850 - 206+350, potential zona forestiera 13623

13623

10 Int. Apata - Racos

-zona inceput de varianta, km 211+220 - 211+420, potential zona forestiera -zona varianta (inceput tunel), km 213+100-213+140, potential zona forestiera

3873 4104

7977

11 St. Racos zona de varianta, km 220+000 - 220+430, potential zona forestiera 18551

18551

12 Int. Racos - Cata

zona de varianta, km 223+900- 224+360, potential zona forestiera zona de varianta, km 231+600 - 231+670, zona forestiera

3836 3205

7041

13 St. Cata fara interferente cu zona forestiera

14 Int. Cata - Archita zona varianta tunel, km 253+864 - km 253+960, potential zona forestiera 2432

2432

15 St. Archita

zona varianta, km 257+970 - km 258+450, potential zona forestiera zona varianta, km 258+550 - km 258+680, potential zona forestiera

22828 7501

30329

Pagina 28 din 85

TABEL CENTRALIZATOR ZONE CARE INTERFEREAZA CU FONDUL FORESTIER Nr. Crt Intervar/Statie Observatii

Suprafata [mp]

Suprafata totala [mp]

16 Int. Archita - Vanatori

zona de varianta+amenajare albie, km 259+380- 259+820, potential zona forestiera zona de varianta, km 260+940 - km 261+180, potential zona forestiera zona de varianta+amenajare albie, km 259+380- 259+820, potential zona forestiera zona de varianta, km 261+620 - km 261+980, potential zona forestiera zona de varianta+amenajare albie, km 262+160 - 262+380, potential zona forestiera zona de varianta, km 265+180 - 265+230, potential zona forestiera zona de varianta - tunel, km 265+325 - 265+530, potential zona forestiera zona de varianta - tunel, km 266+080 - 266+150, potential zona forestiera

19019 6427 6853 9608 7246 1532 2223 246

53154

17 St. Vanatori fara interferente cu zona forestiera 18 Int. Vanatori - Albesti fara interferente cu zona forestiera 19 St. albesti fara interferente cu zona forestiera 20 Int. Albesti - Sighisoara fara interferente cu zona forestiera 21 St. Sighisoara fara interferente cu zona forestiera

133107

Pagina 29 din 85

O corespondență cu suprafețele de gestiune forestieră este realizată în tabelul nr. 4, pornind de la datele furnizate de la autoritățile implicate în managementul forestier. Tabel 4. Corespondența administrativă a suprafețelor țintă

Nr.crt. U.A.T. Ocol Silvic UP UA Suprafata [mp]

Regim juridic

Km

1 Saschiz

Sighisoara

VI Saschiz 154B 532 privat

266+080 – 266+160

2 Saschiz VI Saschiz

153A 2625 privat 265+310 – 265+510


153A 2673 public

4 Saschiz VI Saschiz 143H 48 privat

5 Vanatori

III Archita 156A 9058 public 6 III Archita 153 700 public 7 Saschiz I Vânători 138A 8902 public


166D (drum forestier) 547 public


143H 501 public

SubTOTAL L3 = 25586

10 Racoș R.P.L.P Măieruș R.A. I Racoș 9B 934 public

SubTOTAL L2 = 934

TOTAL GENERAL = 26520

V.4. Politici de zonare şi de folosire a terenului Perimetrele forestiere aparținând fondului forestier național în Amenajamentele silvice, după cum urmează: Perimetrele forestiere au fost incluse în amenajamentele silvice, după cum urmează:

- UP VI Saschiz - UP III Archita - UP I Vânători - UP I Racoș

V.5. Arealele sensibile Din punct de vedere al protecției naturii, perimetrele țintă se regăsesc cuprinse în rețeaua Natura 2000, situl ROSCI0227 – Sighișoara – Târnava Mare). Aspectele derivate în acest sens au fost studiate și tratate în prezentul document (vezi secțiunea XIII). Pentru acest areal nu sunt identificate alte areale sensibile.

Pagina 30 din 85

V.6. Cordonatele geografice ale amplasamentului proiectului, care vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referinţă geografică, în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970 Coordonatele Stereo 1970 ale elementelor de referință ale perimetrelor țintă sunt prezentate în anexe .xls și .shp ce însoțește prezentul document, fiind prezentate sintetic în anexe. V.7. Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare. Variantele de traseu au fost astfel proiectate încât să asigure o conformitate cât mai exactă din punct de vedere tehnic, încercându-se în cea mai mare măsură a se pe cât posibil amprenta de desfășurare a căii ferate existente. De asemenea s-au căutat a fi identificate variante constructive care să evite zone forestiere, date fiind amprenta ecologică și sarcina de lucrări semnificativ mai mare de asumat în astfel de situații. Perimetrele de suprapunere cu arborete nu au putut fi evitate date fiind constrângerile existente, drept pentru care variantele de amplasament alese reprezintă rezultatul unei analize complexe, detaliate și care nu au putut identifica alte soluții.

Pagina 31 din 85

Secțiunea VI - Descrierea tuturor efectelor semnificative posibile asupra mediului ale proiectului, în limita informaţiilor disponibile VI.1. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu

VI.1.1. Protecţia calităţii apelor VI.1.1.1 Sursele de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul Sursele de poluanți pentru ape sunt reprezentate de apele pluviale ce spală amplasamentul. Perimetral căilor de acces și platformelor primare de exploatare, se va realiza o rețea de rigole, prevăzute pe traseul acestora cu bazine de retenție și descărcare treptată, menite a reține o perioadă cât mai îndeungată, pe amplasamente volumele de ape pluviale și astfel eventual odată cu acestea, eventualii poluanți spălați de acestea, aplicând astfel principiul reținerii la sursă a poluanților. Aceste elemente vor asigura o scădere semnificativă a vitezei de scurgere, eliminând astfel semnificativ riscurile legate de eroziunea superficială, încărcarea cu suspensii a corpurilor de ape din aval sau generarea unor unde de revărsare care să conducă la afectarea unor obiective. Rețelele de rigole vor debușa în bazine de retenție prevăzute cu deznisipatoare, înainte de a se realiza descărcarea în corpurile de apă naturale, aceste elemente funcționând ca trepte mecanice de epurare. VI.1.1.2 Staţiile şi instalaţiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevăzute De la nivelul amplasamentului studiat nu se evacuează ape uzate.

VI.1.2. Protecţia aerului; protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor Principalii poluanţi ai aerului ce rezultă din activităţile de defrișare, sunt: oxizii de sulf (SOx) și de azot (NO/NO2), monoxidul de carbon (CO) ce rezultă din arderea combustibililor şi particulele în suspensie (praf). VI.1.2.1. Sursele de poluanţi pentru aer, poluanţi, inclusiv surse de mirosuri Principalii poluanţi atmosferici ce contribuie la afectarea factorului de mediu aer sunt: - Dioxidul de sulf (SO2) ce este eliberat în urma arderii unor combustibili, inclusiv din arderea motorinei; - Oxizii de azot (NO/NO2) ce sunt eliberaţi în urma arderilor la temperaturi înalte, rezultând inclusiv din traficul rutier; - Monoxidul de carbon (CO) rezultă din arderea (incompletă) a combustibililor; - Pulberile în suspensie (PM10 şi PM2.5) rezultă din arderi (cenuşă fină); Prognozarea poluării aerului se poate face doar în condiţii teoretice, în baza unor calcule de emisii, pornind de la noxele rezultate de la nivelul surselor mobile/fixe. Datorită faptului că emisiile gazelor de eșapament în aer nu sunt limitate de Ordinul 462/1993, nu se poate efectua o încadrare a valorilor evaluate în prevederile acesteia. Dată fiind extinderea mare a lucrărilor la unitatea de suprafaţă, cu concentrări reduse de utilaje şi activităţi de transport relativ reduse, locale (mutarea unor volume de pământ excavat), afectarea cu noxe va fi mult atenuată. Se poate concluziona că noxele eliberate în atmosferă rămân reduse, ele putând fi preluate de procesele naturale de transformare/degradare, urmând a fi detoxificate local. Poluarea sonoră (şi vibratorie) Procesele tehnologice ce stau la baza etapei de defrișare presupun generarea de zgomot astfel: • În fronturile de lucru zgomotul este produs în fazele de execuție de către funcționarea utilajelor specifice lucrărilor (tractor forestier, motoferăstraie etc). • Circulația autocamioanelor care transportă buștenii rezultați.

Pagina 32 din 85

Mirosurile În etapa de construire și exploatare a carierei, mirosurile pot proveni de la nivelul bazinelor toaletelor modulare ce urmează a fi aplasate la nivelul organizării de șantier ce va fi amplasată în zona vetrei de carieră. VI.1.2.2. Instalaţiile pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă În limitarea emisiilor de poluanți atmosferice, un rol important este jucat de sistemele de catalizare a arderilor, conforme normelor de poluare Euro IV sau superioare. În acest sens se vor lua măsuri pentru a se utiliza pe perioada de construire utilaje cu o normă de conformare cât mai înaltă. Măsurile propuse pentru atenuarea impactului generat de zgomot (și vibrații) asociate activității constau dintr-o combinație de: • măsuri inginerești cum ar fi: implementarea tehnicilor moderne; • implementarea de controale instituționale cum ar fi stabilirea unor zone de protecție acustică, instalarea de semne, stabilirea și impunerea unor viteze limită pentru circulația vehiculelor, utilizarea de echipament corespunzător pentru protecția personalului (atât pe perioada de execuţie a lucrărilor, cât şi pe perioada de funcţionare); • implementarea de controale tehnice și procedurale corespunzătoare, cum ar fi programe de întreținere preventivă pentru utilajele importante, în vederea menținerii emisiilor acustice în limitele operaționale normale; Date fiind: 1) natura amplasamentului zonei, 2) distanța față de unii receptori expuși la acțiunea zgomotului, 3) nivelul limitat de zgomot asociat traficului și activițăţilor de construcţie 4) influența condițiilor atmosferice și a altor caracteristici fundamentale ale zgomotului și vibrațiilor, se estimează că nu vor apărea depășiri ale nivelelor de zgomot pe perioada de construire. Sistemele de ecranare acustică sunt soluţii incluse în proiectul constructiv („din fabrică”) al utilajelor în cauză şi constau din utilizarea panourilor dublate cu materiale fonoabsorbante (tablă dublată de poliester sau pâslă) a structurilor de caroserie, dotarea cu tobe de eşapament prevăzute cu silenţiatoare suplimentare, etc. Barierele acustice naturale sunt reprezentate de denivelările terenului (în special formele de relief pozitive) ce reprezintă structuri ce contribuie la disiparea undelor sonore la care se adaugă vegetaţia existentă ce prin sistemele foliare îşi aduc un aport esenţial în diminuarea efectelor zgomotului şi a propagării acestuia. De altfel perdelele forestiere reprezintă soluţii larg utilizate în ecranarea zgomotului produs de incinte tehnologice, aeroporturi, căi de acces, etc. Pentru limitarea zgomotului, se vor aplica următoarele măsuri: • impunerea limitelor admisibile prevăzute de reglementările în vigoare ca obiective specifice de monitorizare și performanță; • selectarea și monitorizarea amplasamentelor receptoare reprezentative; • limitarea funcţionării simultane a unor surse de zgomot; • respectarea orelor de repaos şi linişte (intervalul orar minim 14.00-16.00); • interzicerea lucrărilor pe timp de noapte (intervalul orar 20.00-07.00); • amplasarea de berme şi panouri fonoabsorbante temporare pe sectoarele cu receptori sensibili, pe perioada desfăşurării lucrărilor; În funcționarea toaletelor și grupurilor sanitare, se va menține un program strict al ciclurilor de întreținere (golire/vidanjare, dezinfectare, etc.), conform prescripțiilor tehnologice, astfel încât episoade cu risc de generare al mirosurilor să fie evitate.

VI.1.3. Protecția împotriva radiațiilor Privitor la aceste riscuri, la nivelul amplasamentului studiat, în niciuna din fazele de construire și/sau funcționare nu au fost identificate elemente care să comporte un risc de mediu și care se impun astfel a fi analizate.

Pagina 33 din 85

VI.1.4. Protecția solului și a subsolului Prin decopertarea întregii suprafețe ce urmează a fi defrișată și ulterior transformată în areale destinate insfrastructurii CF, resursa de sol va fi translocată în cadrul unor stive de sol vegetal, urmând a fi utilizată în proiecte de restaurare ecologică.

VI.1.5 Protecția ecosistemelor terestre și acvatice VI.1.5.1. Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect Dată fiind desemnarea terenurilor ca perimetre de protecţie a naturii, se va insista pe aplicarea măsurilor de diminuare a riscurilor potențial a fi generate. VI.1.5.2. Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia biodiversităţii, monumentelor naturii şi ariilor protejate; La nivelul perimetrelor ce urmează a fi defrișate vor apărea linii de lizieră consistente, ce vor genera un impact vizual semnificativ, însă mai cu seamă vor reprezenta un risc potențial de generare a unor doborâturi de vânt, ca urmare a deschiderii masivului. Perioada în care astfel de liziere redobândesc o structură compactă este de aproximativ 3 ani (pentru masive forestiere de foioase) și ajung să depășească 10 ani (în cazul masivelor forestiere de rășinoase). Dată fiind compoziția arboretelor,, se impun a fi asumate lucrări directe de refacere a lizierelor prin plantarea de arbuști și specii cu de foioase cu creștere rapidă.

VI.1.6. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public Retragerea amplasamentului față de zone de locuire, distanță fată de areale sensibile, ce reprezintă elemente de reper în cadrul societății sau de interes social și cultural, elimină orice fel de impact potențial asupra așezărilor umane.

VI.1.7. Prevenirea şi gestionarea deşeurilor generate pe amplasament în timpul realizării proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea

Conform OUG nr.195 din 22 decembrie 2005 privind protecţia mediului, deşeul este definit ca fiind „orice substanţă, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de legislaţia specifică privind regimul deşeurilor, pe care deţinătorul îl aruncă, are intenţia sau are obligaţia de a-l arunca”. În general, deşeurile reprezintă ultima etapă din ciclul de viaţă al unui produs (intervalul de timp între data de fabricaţie a produsului şi data când acesta devine deşeu). Conform aceluiaşi act normativ citat mai sus, deşeul reciclabil este considerat acel deşeu care poate constitui materie primă într-un proces de producţie pentru obţinerea produsului iniţial sau pentru alte scopuri în timp ce deşeurile periculoase sunt reprezentate de deşeurile încadrate generic, conform legislaţiei specifice privind regimul deşeurilor, în aceste tipuri sau categorii de deşeuri şi care au cel puţin un constituent sau o proprietate care face ca acestea să fie periculoase. În prezent, problema gestionării deşeurilor se manifestă tot mai acut din cauza creşterii cantităţii şi diversităţii acestora, precum şi a impactului lor negativ, tot mai pronunţat, asupra mediului înconjurător. Depozitarea deşeurilor pe sol fără respectarea unor cerinţe minime, evacuarea în cursurile de apă şi arderea necontrolată a acestora ridică o serie de riscuri majore atât pentru mediul ambiant cât şi pentru sănătatea populaţiei. VI.1.7.1. Lista deşeurilor (clasificate şi codificate în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi naţionale privind deşeurile), cantităţi de deşeuri generate În timpul realizării lucrărilor de amenajare nu este preconizată apariția unor volume importante de deșeuri, cu toate acestea se vor crea condițiile de colectare separată şi eliminare prin grija şi responsabilitatea antreprenorilor lucrărilor. Deşeurile care vor rezulta în perioada de construcţie şi de montaj vor consta în principal din deșeuri asimilabile menajere rezultate de la personalul angajat.

Pagina 34 din 85

Vor fi generate următoarele tipuri și cantități de deşeuri (estimativ): Deşeuri nepericuloase

- 20 01 08 deşeuri menajere şi asimilabil menajere, rezultate din activităţile personalului angajat; - deșeuri de ambalaje (15 01 01 hârtie și carton, 15 01 02 materiale plastice, 15 01 03 lemn, 15 01 07

sticlă); 0.05t - 20 01 01 hârtie și carton; 0.01t - 02 01 07 deșeuri din exploatarea forestieră 10t

VI.1.7.2. Programul de prevenire şi reducere a cantităţilor de deşeuri generate; Aplicarea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor implică schimbări majore ale practicilor actuale. Implementarea acestor schimbări va necesita participarea tuturor segmentelor societăţii: persoane individuale în calitate de consumatori, întreprinderi, instituţii social-economice, precum şi autorităţi publice. Legea nr.211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deşeurilor stabileşte măsurile necesare pentru protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei, prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse determinate de generarea şi gestionarea deşeurilor şi prin reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor şi creşterea eficienţei folosirii acestora. Ierarhia deşeurilor se aplică în funcţie de ordinea priorităţilor în cadrul legislaţiei şi al politicii în materie de prevenire a generării şi de gestionare a deşeurilor, după cum urmează:

a) prevenirea; b) pregătirea pentru reutilizare; c) reciclarea; d) alte operaţiuni de valorificare, de exemplu valorificarea energetică; e) eliminarea.

Aplicarea ierarhiei deşeurilor menţionată mai sus are ca scop încurajarea acţiunii în materie de prevenire a generării şi gestionării eficiente şi eficace a deşeurilor, astfel încât să se reducă efectele negative ale acestora asupra mediului. În acest sens, pentru anumite fluxuri de deşeuri specifice, aplicarea ierarhiei deşeurilor poate suferi modificări în baza evaluării de tip analiza ciclului de viaţă privind efectele globale ale generării şi gestionării acestor deşeuri. Conform actului normativ enunţat mai sus, reciclarea este definită ca fiind orice operaţiune de valorificare prin care deşeurile sunt transformate în produse, materiale sau substanţe pentru a-şi îndeplini funcţia iniţială ori pentru alte scopuri. Aceasta include retratarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energetică şi conversia în vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operaţiunile de umplere. Valorificare este orice operaţiune care are drept rezultat principal faptul că deşeurile servesc unui scop util prin înlocuirea altor materiale care ar fi fost utilizate într-un anumit scop sau faptul că deşeurile sunt pregătite pentru a putea servi scopului respectiv în întreprinderi ori în economie în general. Eliminare poate fi definită ca orice operaţiune care nu este o operaţiune de valorificare, chiar şi în cazul în care una dintre consecinţele secundare ale acesteia ar fi recuperarea de substanţe sau de energie. În conformitate cu principiul "poluatorul plăteşte", costurile operaţiunilor de gestionare a deşeurilor se suportă de către producătorul de deşeuri sau, după caz, de deţinătorul actual ori anterior al deşeurilor. Cea mai bună performaţă în ceea ce priveşte mediul înconjurător este de obicei legată de instalarea cele mai performante tehnologii şi funcţionarea acesteia în modul cel mai efectiv şi eficient posibil. Acest fapt este recunoscut de definiţia “tehnicilor” care subliniază ideea amintită anterior “atât tehnologia folosită cât şi modul în care instalaţia/utilajul sunt proiectate, construite, întreţinute, operate şi scoase din funcţiune”. În etapa de funcţionare a obiectivului, deşeurile rezultate în urma operaţiilor de întreţinere şi revizie, precum şi deşeurile rezultate din activitatea aferentă birourilor vor fi colectate selectiv, depozitate temporar în zone gospodăreşti, pe platforme betonate din vecinătatea punctelor de maxim interes, de unde vor fi preluate în vederea valorificării/eliminării de către operatori autorizaţi.

Pagina 35 din 85

Deşeurile menajere şi asimilabil menajere rezultate din activitatea angajaţilor, care vor opera în cadrul obiectivului, se vor depozita în containere speciale inscripţionate amplasate pe platformele betonate din vecinătatea obiectivului analizat. Eliminarea deşeurilor menajere şi asimilabil menajere se realizează pe bază de contracte de prestări servicii cu operatori autorizaţi. De asemenea valorificarea deşeurilor se va face prin unităţi de profil în funcţie de categoria deşeului. Principalul obiectiv al politicii privind deşeurile îl constituie prevenirea producerii acestora. Acesta reprezintă şi principala prioritate în ierarhia problematicii deşeurilor cuprinsă în Directiva cadru privind deşeurile. Prevenirea şi minimizarea producerii de deşeuri trebuie realizate începând cu faza de proiectare a construcţiei şi continuând cu achiziţionarea materialelor şi construcţia efectivă, prin măsuri precum adoptarea unor politici de returnare a ambalajelor către furnizorii de materiale – acest lucru va aduce beneficii atât firmei de construcţii, cât şi furnizorilor. În implementarea şi operarea proiectului, măsurile minime de conduită ce trebuiesc respectate sunt:

- utilizarea tehnicilor cu impact minimal pentru depozitarea deşeurilor solide; - depozitarea deşeurilor într-un mod sigur şi potrivit, care să nu afecteze mediul înconjurator. - dezvoltarea activităţilor din zonă trebuie să respecte cadrul natural, caracterul şi capacitatea fizică şi

socială a mediului în care acestea se desfăşoară. Atât în timpul perioadei de execuţie a lucărilor de amenajare cât şi în timpul folosinţei beneficiarul şi antreprenorul general au obligaţia de a gestiona şi/sau depozita deşeurile rezultate în urma activităţilor prestate, respectând normele legislative în vigoare: În implementarea şi operarea proiectului, legislaţia relevantă ce va trebui asumată și respectată de către titularul de proiect. VI.1.7.3. Planul de gestionare al deșeurilor Principiile generale ale gestionării deşeurilor sunt concentrate în aşa-numita „ierarhie a gestionării deşeurilor”. Principalele priorităţi sunt prevenirea producţiei de deşeuri şi reducerea nocivităţii lor. Când nu se poate realiza nici una nici alta, deşeurile trebuie reutilizate, reciclate sau folosite ca sursă de energie (prin incinerare). În ultimă instanţă, deşeurile trebuie eliminate în condiţii de siguranţă. Aplicarea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor implică schimbări majore ale practicilor actuale. Implementarea acestor schimbări va necesita participarea tuturor segmentelor societăţii: persoane individuale în calitate de consumatori, întreprinderi, instituţii social-economice, precum şi autorităţi publice. În ceea ce priveşte deșeurile nepericuloase, acestea vor fi gestionate în afara amplasamentului, anumite fluxuri de deșeuri ar putea fi atât reutilizate prin reciclare, cât și eliminate prin depozitare la depozitele de deșeuri autorizate. Ori de câte ori va fi posibil, se vor depune eforturi de minimizare sau eliminare a fluxurilor de deșeuri ori reutilizarea și reciclarea materială a acestora. Colectarea deșeurilor se va realiza selectiv, pe amplasamentul proiectului vor fi amplasate containere de deșeuri municipale pentru colectarea acestora înainte de a fi transportate spre instalația de eliminare prin firme autorizate. Achiziționarea serviciilor de reciclare se va face pe baza criteriilor de eficiență economică și în deplină conformare cu cerințele legale referitoare la sănătate publică și protecția mediului. Transportul deșeurilor se va realiza prin firme specializate și atestate pentru transportul deșeurilor nepericuloase la instalațiile de reciclare sau de eliminare specifice. Estimările preliminare sugerează un flux de deșeuri mai intens și implicit un tranzit mai intens al tuturor tipuri de deșeuri nepericuloase în faza de construcție, iar în faza de exploatare fluxul de deșeuri va fi relativ constant și redus, cuprinzând în cea mai mare parte volume de deşeuri de tip municipal. Depozitarea temporară va fi principala opțiune de eliminare a deșeurilor nepericuloase. Ca urmare a transpunerii legislației europene în domeniul gestionării deșeurilor în România a fost elaborată Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor (SNGD), care are ca scop crearea cadrului necesar pentru

Pagina 36 din 85

dezvoltarea și implementarea unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor, eficient din punct de vedere ecologic și economic. Prin acordul semnat cu antreprenorii de lucrări se va stabili responsabilitatea părţilor în privinţa gestionării deşeurilor. La nivelul şantierul în ansamblul său vor fi organizate puncte de gospodărire a deşerurilor, urmând ca pentru colectarea acestora selectivă (diferenţiată) să se pună la dispoziţie containere separate, marcate corespunzător. Gunoiul menajer va fi colectat în containere speciale fiind eliminat prin firme autorizate în baza unui contract de prestări servicii. Pentru un management corect se va ţine o gestiune distinctă, lunară conform prevederilor legale în vigoare, cu definirea cantitativă, stării fizice, codificării, clasificării, etc. Activităţile din organizările de şantier şi de la nivelul fronturilor de lucru vor fi monitorizate din punct de vedere al protecţiei mediului, monitorizare ce va cuprinde obligatoriu gestiunea deşeurilor. În organizările de şantier sunt prevăzute zone delimitate pentru depozitarea deşeurilor. VI.1.8. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase: Pe durata defrișării, nu urmează a fi utilizate substanțe sau preparate chimice periculoase, altele decât produsele petroliere (combustibili și lubrifianți).

Pagina 37 din 85

Secțiunea VII – Descrierea aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în mod semnificativ de proiect Noţiunea de impact asupra mediului este asociată procedurii de evaluare, defineşte în acest context, influenţa pe care o poate avea un proiect sau plan asupra factorilor de mediu. Impactul de mediu este definit ca fiind efectul asupra mediului pe care o acţiune, un eveniment de amploare îl poate avea asupra factorilor de mediu8. Detaliul procedurii şi a documentaţiilor-suport destinate procesului de evaluare a impactului asupra mediului trebuie să ţină seama de dimensiunile (proporţiile) unui proiect, astfel încât să poată să îşi îndeplinească rolul ce i-a fost consacrat, acela de asistare a autorităţilor responsabile în luarea deciziilor. VII.1. Impactul asupra populației și asupra sănătății populației În urma analizei proiectului, realizată în baza documentelor disponibilizate de către titularul de proiect nu este în măsură a se prefigura un impact negativ asupra populației, dată fiind reatragerea zonelor țintă față de zonele de locuire și participarea modestă (suprafețe reduse afectate) în balanța regională de tamponare climatică. În plus, prin specificul său – proiectul contribuie la crearea de noi locuri de muncă și conservarea celor existente. VII.2. Impactul asupra biodiversității Aspecte privind evaluarea de detaliu asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului Natura 2000 ROSCI0227 a fost parcursă în cadrul secțiunii XIII. VII.3. Impactul asupra factorului de mediu sol Impactul asupra factorului de mediu sol al unui proiect se manifestă de regulă, pe două căi majore de acțiune: prin ocuparea permanentă/temporară a unor suprafețe de terenuri sau ca urmare a disturbării morfologiei (prin excavări, tasare, etc.). În cazul proiectului studiat, impactul asupra solului este unul semnificativ, presupunând ablarea unei suprafețe de 7,426 ha Resursa de sol însă va fi utilizată pentru refacerea unor suprafețe afectate istoric sau pentru proiecte de restaurare ecologică. VII.4. Impactul asupra factorului de mediu apă Pe durata de construcție și funcționare pentru apele pluviale au fost prevăzute sisteme de retenție și epurare mecanică. Impactul în aceste condiții rămâne extrem de limitat, fiind luate măsuri coerente și concrete de eliminare a poluării și de reducere a oricăror riscuri. VII.5. Impactul asupra factorului de mediu aer Pe durata etapei de defrișare lipsesc surse de poluare semnificative ale aerului, precum și surse semnificativede zgomot, vibratorii sau de generare a mirosurilor. VII.6. Impactul direct Reprezintă totalitatea efectelor asupra mediului cauzate de însăşi implementarea unui proiect. Această categorie de impact este uşor de decelat prin suprapunerea etapelor previzionate de proiect pe modelul matricii de mediu. Impactul direct se va manifesta: În etapa de defrișare asupra: - factorului de mediu sol ablarea suprafeței de 7,426 ha;

8 Dictionary of Environment & Ecology, the fifth Edition, Bloomsbury Eds. pg 74-75

Pagina 38 din 85

- factorului de mediu aer, prin emisia însă în volume limitate a unor gaze de eșapamente provenind de la motoarele cu combustie internă; zgomot, însă de intensitate redusă, cauzat de funcționaea utilajelor; VII.7. Impactul indirect Reprezintă categoriile de impact asociate de regulă strâns de categoriile de impact direct şi care pot conduce adesea la consecinţe asupra mediului, mai profunde decât categoriile de impact direct. Aceste categorii de impact sunt mult mai dificil de evaluat decât impactul direct, manifestându-se de multe ori pe scară mai largă spaţio-temporară. În acest sens considerăm că un nivel de impact indirect (limitat însă ca amploare) se va înregistra asupra factorului de mediu biodiversitate, ca urmare a creșterii nivelului de prezență antropică și generarea unui impact cauzat stress-ului și deranjului, fără însă a atinge nivele în măsură a conduce la distorsiuni ale spectrelor floristice/faunistice. VII.8. Impactul cumulat Reprezintă categoriile de impact ce sunt responsabile de generarea unor efecte sumate, multiplicate sau sinergice în măsură a afecta structura sau funcţionarea unuia sau mai multor ecosisteme. În aceste condiții, la nivelul întregului perimetru se vor lua măsuri concrete și cerente de adresare a categoriilor de impact prin aplicarea unor soluții în măsură a prelua sarcina de mediu și diminua impactul generat, dintr-o perspectivă de ansamblu, pentru întreg perimetrul defrișat. VII.9. Extinderea impactului După cum a reieșit din analizele parcurse, nivelul impactului rămâne limitat la perimetrul țintă, nefiind în măsură a se extinde înafara acestuia, producând unde majore de reverberație în mediu. VII.10. Magnitudinea și complexitatea impactului Proiectul în sine în etapa de defrișare prezintă o magnitudine restrânsă, interpretată ca punctuală, prezentă la nivelul unor fronturi de lucru restrânse. Suprafețele mici la nivelul cărora urmează a se realiza defrișările nu sunt în măsură a reprezenta zone de magnitudine înaltă a impactului. VII.11. Probabilitatea impactului Probabilitatea de producere a impactului rămâne scăzută datorită măsurilor preventive și de diminuare a impactului asumate. VII.12. Durata, frecvența și reversibilitatea impactului Pe perioada de defrișare, durata manifestării impactului va fi redus, însă se va extinde pe întreaga durată de exploatare. Impactul va fi limitat prin efortul de creștere a capacității de suport a zonelor de lizieră.. VII.13. Măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului; Deşi nu a putut fi identificat un impact potenţial cu semnificaţie pentru elementele criteriu ce au stat la baza desemnării siturilor în general, invocând exigenţele legate de responsabilitatea generală de mediu şi elementele ce stau la baza principiului de asumare a precauţilor în luarea deciziilor (inclusiv de implementare a proiectului) dar şi principiul de luare a tuturor măsurilor de evitare a impactului şi prejudiciere a factorilor de mediu, a fost asumat un set complet de măsuri de reducere şi eliminare a impactului, după cum urmează:

- profilarea căilor de acces tehnologic; se va realiza prin punerea în operă a unui profil de drum convex, cu partea cea mai proeminentă spre axa drumului, dezvoltarea pe înălţime urmând a se realiza pe 10-12cm. Această structură va facilita scurgerea în lateral a apelor pluviale de pe suprafaţa căilor de acces şi astfel

Pagina 39 din 85

evitarea erodării acestora şi a băltirilor ce pot duce la acumularea de amfibieni, expuşi incidentelor cauzate de trafic (în special în zona de acces spre platforma de parcare);

- realizarea de bazine de retenție de mici dimensiuni cu rol de deznisipare, respectiv de liniştire a forţei de scurgere a apelor pluviale, de realizat de-a lungul căilor de acces la distanţe de aproximativ 30-50m. Dezvoltarea polderelor se va realiza pe suprafeţe de până la 10 mp şi o adâncime maximă de 30 cm, fiind prevăzute cu zone de scurgere difuze, în trepte orientate spre amonte, pentru a evita apariţia unor fenomene erozive, la distanţe de 2-3m, faţă de căile de acces, care să funcţioneze ca zone de acumulare (agregare) a speciilor de amfibieni şi nunumai, în afara zonelor cu potenţial de impact negativ (căi de acces).

- întreţinerea atentă a căilor de acces astfel încât să fie evitată formarea de băltiri. - utilizarea de surse luminoase de intensitate scăzută, cu vapori de sodiu (din a cărei lungime de undă

lipseşte radiaţia UV) pentru a se evita atragerea insectelor şi implicit a speciilor de chiroptere care vin în urmărirea acestora. În acest mod se reduce impactul potenţial asupra speciilor de lilieci. De asemenea se vor evita surse de iluminat puternice ce pot disturba migraţia sau eraţia de noapte a unor specii.

- pe căile de acces se va rula cu viteză scăzută pentru a se evita incidentele, ridicarea prafului, zgomotul, etc.

- în perioadele de trafic intens (transport materiale, etc.) căile de acces se vor stropi. - defrișarea se va realiza (pe cât posibil) doar în afara sezonului de vegetație;

Se vor respecta prevederile tehnice legate de exploatare forestieră. La aşezarea spaţială a parchetelor în arborete înalte (în zonele cu liziere descoperite şi arbori înalţi) se va ţine seama în mod obligatoriu de direcţia vânturilor periculoase. Stabilirea acestor direcţii se poate face direct prin observaţii, ţinând seama de modul în care s-au produs anterior doborâturi de vânt. În scopul asigurării unei protecţii împotriva vântului se vor organiza succesiuni de tăieri, în cadrul cărora tăierile încep din partea adăpostită şi înaintează împotriva vântului periculos. La colectare, circulaţia intensivă a tractoarelor pe suprafaţa parchetelor, precum şi târârea şi semitârârea sarcinilor provoacă rănirea solului. Fenomenele specifice prin care se manifestă acţiunea tractoarelor asupra solului sunt: scalparea solului, producerea de făgaşe şi compactarea excesivă. Pentru a asigura protecţia solului este necesar să se respecte următoarele prevederi tehnice: - declivitatea traseelor să se încadreze în limitele admise, preferabil să fie sub 20%, mai ales pe versanţi; - traseele să fie conduse pe teren tare, stâncos, evitându-se porţiunile cu portanţă redusă; - distanţele de scos-apropiat să fie cât mai scurte; - să se evite porţiunile de coborâre cu pante mari - să se evite efectuarea unor lucrări voluminoase de teresamante Problema rănirilor de la nivelul solului, pentru proiectul de faţa are o relevanţă limitată din două puncte de vedere: 1. Stratele de sol rămân extrem de reduse (superficiale); 2. Solul urmează a fi îndepărtat (decopertare) Problema se pune în principal la colectarea lemnului, în special in faza de apropiat care poate produce perturbaţii mediului. În condiţiile acestor parchete, colectarea cu tractoare trebuie să fie restrânsă şi să se execute numai pe trasee cu panta mai mică de 20%, pe sol stâncos, tare, uscat sau îngheţat şi pe distanţe cât mai scurte. De asemenea se impune ca deplasarea tractoarelor să se facă numai pe drumuri dispuse lateral pe trasee de talveg în afara zonelor torenţiale. Sunt de preferat soluţiile de colectare bazate pe transport care produc pagube incomparabil mai reduse decat cele prin târâre. Unde acest lucru nu este posibil se va prefera adunatul şi scosul cu atelajele care produc pagube mult mai mici decât tractoarele. Pentru protecţia arboretelor care rămân pe picior, atât cele de limită cât şi cele prin care vor trece căile de colectare se recomandă următoarele:

Pagina 40 din 85

- traseele de exploatare vor fi marcate cu vopsea pentru a fi cât mai vizile şi pentru a fi respectate pe parcursul exploatării; - traseele să aibă aliniamente cât mai lungi; - raza curbelor să fie mai mare de 12 metri pentru a permite inscrierea sarcinilor colectate fară să rănească arborii marginali traseului; - ramificaţiile căilor de colectare să formeze unghiuri cât mai ascuţite, - să se acorde o importanţă deosebită protecţiei seminţişului acolo unde este cazul; - protecţia arborilor marginali căilor de acces se va face prin structuri specifice de tipul manşoanelor de lemn sau cauciuc; Alegerea zonelor in care vor fi amplasate platformele intermediare se va face astfel încat acestea să fie suficient de mari ca suprafaţă pentru a permite stivuirea şi fasonarea volumului de lemn, să permită încărcarea acestuia in vehicule. Pentru a preveni atacurile diverşilor dăunatori sau agenţi patogeni se vor adopta măsuri specifice de prevenire. Astfel se va evita menţinerea lemnului o perioadă mai îndelungată în parchete şi in platformele primare pentru a preveni apariţia ciupercilor lignicole. Foioasele se vor exploata doar in afara sezonului de vegetatie, iar in cazurile in care exploatarea se va face in sezonul de vegetatie, materialul lemnos va fi imediat evacuat şi cojit pentru a se evita riscul apariţiei unor atacuri de insecte xylofage. Deasemenea, cioatele se vor coji şi trata cu cu diferite substanţe criptogamice in acelaşi scop. Resturile de exploatare se vor stivui în martoane aşezate pe linia de cea mai mare pantă astfel încât să ocupe suprafeţe cât mai reduse. La exploatarea masei lemnoase se vor respecta toate instrucţiunile tehnice in vigoare cu privire la organizarea de santier, procesele tehnologice şi perioadele de exploatare. Soluţii specifice de exploatare vor fi stabilite în funcţie de particularităţile staţionare ale fiecărui şantier.

Pagina 41 din 85

VIII. Prevederi pentru monitorizarea mediului - dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu, inclusiv pentru conformarea la cerinţele privind monitorizarea emisiilor prevăzute de concluziile celor mai bune tehnici disponibile aplicabile. Se va avea în vedere ca implementarea proiectului să nu influenţeze negativ calitatea aerului în zonă. Termenul de monitorizare, a căpătat în prezent un sens extrem de larg, în practica de mediu desemnând totalitatea acţiunilor şi măsurilor de întreprins pentru a descrie:

1. condiţiile de mediu dominante şi starea factorilor de mediu prin utilizarea unor termeni standardizaţi de referinţă (STAS-uri);

2. apariţia, distribuţia şi intensitatea poluării; 3. starea biocenozelor - adeseori raportându-se (sau cu accent) pe elemente de floră şi faună (specii

bioindicatoare); 4. situaţia unor parametri sau atribute într-o manieră comparativă;

În contextul demersurilor de evaluare a stării mediului, monitorizarea reprezintă un proces prin care se doreşte găsirea unor răspunsuri adresate de părţile implicate în dezvoltarea unor proiecte, legate de parametri de mediu. Paradigma actuală a dezvoltării durabile presupune construirea proiectelor ţinând cont de cele trei direcţii de sprijin: pilonul social (proiectul răspunde unei nevoi sociale), pilonul economic (proiectul asigură o viabilitate economică ce îi permite susţinerea pe termen lung), pilonul de mediu (implementarea proiectului nu conduce la compromiterea fatorilor de mediu). De cele mai multe ori, proiectele păstrează un profund caracter socio-economic, fundamentarea şi justificarea din aceste puncte de vedere fiind extrem de solidă. Nu de fiecare dată însă se ţine cont pe deplin de respectarea cerinţelor de mediu, fiind de cele mai multe ori cazul unor proiecte ce vizează o rentabilitate pe termen scurt. Ori rentabilitatea pe termen mediu dar mai cu seamă pe termen lung, poate fi obţinută doar în condiţiile în care costurile de mediu sunt incluse în investiţia de proiect, iar eventualele daune sunt diminuate corespunzător sau chiar evitate. Astfel monitorizarea de mediu trebuie să furnizeze cât mai multe răspunsuri la întrebări cu o relevanţă înaltă pentru toţi actorii implicaţi în proiect. Un astfel de set de posibile teme cuprinde ţinte cum ar fi: Care sunt parametri de mediu ce suferă modificări ca urmare a implementării proiectului? Care indicii de biodiversitate (pre- post-proiect)? Care sunt habitatele cu valoare deosebită (economică, ecologică, ştiinţifică)? Care este capacitatea de suport a habitatelor supuse impactului? Care este capacitatea de suport a habitatelor ce urmează a prelua sarcina ecologică? Care sunt măsurile de gestiune pentru facilitarea preluării sarcinii ecologice de către habitatele adiacente? Este preluată în mod satisfăcător presiunea ecologică de către habitate în scopul evitării unei stări de

colaps ecologic? Sunt funcţionale din punct de vedere ecologic habitatele gestionate (autoreglare)? Care este responsabilitatea faţă de mediu a proponentului? sau Cât trebuie reconstruit? Care este dimensiunea (ecologică, economică şi ştiinţifică) a arealului re-construit? Este cel puţin

superpozabil cu starea iniţială? Sunt întrunite condiţiile pentru a se declara reuşita procesului de re-construcţie?

Pagina 42 din 85

Dat fiind faptul că monitorizarea unor proiecte din perspectiva socio-economică dar şi a unor factori de mediu (ex. apa, sol) cade în sarcina unor instituţii de specialitate ce asigură o reglementare conformă prin parcursuri administrative distincte (spre exemplu Administraţiile Bazinale, Direcţii Agricole, etc.), demersurile de monitorizare de mediu trebuiesc orientate spre elemente ale viului (biodiversitate) ce păstrează o capacitate de răspuns de înaltă fidelitate şi obiectivitate (specii bioindicatoare). Statutul de specie bioindicatoare este conferit acelor taxoni ce sunt recunoscuţi a fi în mod particular toleranţi sau sensibili la anumite forme de poluare. O specie (sau grup taxonomic) bioindicatoare este cu atât mai valoroasă cu cât întruneşte un număr cât mai mare din lista de atribute: Specia (grupul taxonomic) prezintă o receptivitate şi o reactivitate suficient de mare faţă de factorii

perturbatori; Monitorizare şi manipulare speciei (grupului taxonomic) este facilă şi nu presupune tehnici laborioase,

complicate; Specia (grupul taxonomic) prezintă o plasticitate ecologică suficient de mare astfel încât să ocupe habitate,

biomuri sau chiar medii de viaţă cât mai variate; Specia (grupul taxonomic) se încadrează într-un sistem taxonomic cunoscut, lipsit de dubii de încadrare,

ce asigură facilitatea în identificarea cu maximum de acurateţe a taxonilor; Specia (grupul taxonomic) beneficiază de o istorie naturală bine cunoscută care să permită realizarea unor

corelaţii certe asupra biologiei; Specia (grupul taxonomic) prezintă o răspândire suficient de largă a grupei taxonomice, cel puţin la nivel

naţional, facilitând studii comparative; Specia (grupul taxonomic) se pretează la realizarea unor studii statistice; Specia (grupul taxonomic) prezintă o relevanţă economică, culturală, socială, etc. asigurând un grad înalt

de receptivitate şi toleranţă din partea comunităţilor locale ce pot fi astfel implicate în măsuri voluntare; Pornind de la aceste cerinţe, se califică în rândul speciilor (grupelor taxonomice) cu valoare bioindicatoare speciile de plante (flora), dintre nevertebrate speciile de lepidopoptere şi coleoptere, iar dintre vertebrate speciile de păsări. În mod cert, în funcţie de specificul proiectelor, pot fi alese grupuri taxonomice cu exigenţe ecologice particulare şi cu o capacitate de răspuns mai exactă. Criteriile la care s-a făcut apel în propunerea calendarului implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului au pornit de la prevederile legale în vigoare, după cum urmează: - măsurile de reducere a impactului şi de monitorizare sunt parte integrantă a proiectului propus; - măsurile sunt adresate direct impactului 42perate din implementarea proiectului; - măsurile sunt funcţionale la momentul producerii impactului (acestea fiind asumate imediat după finalizarea etapelor de punere în 42pera); - au la bază cele mai recente date ştiinţifice din teren, rezultate în urma investigaţiilor asumate; Calendarul implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului sunt prezentate sintetic în tabelul de mai jos: Tabel 5. Calendarul implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului

Măsura Impact adresat Perioada de implementare

Aplicarea proiectului de refacere a mediului (replantare liziere)

Exploatarea din perioada de degajare a terenului Limitarea impactului datorat fragmentării Compensarea parțială a pierderilor de habitat

Imediat după etapa de exploatare

Monitorizare Evaluarea impactului general şi evaluarea succesului replantărilor

lunar pe perioada de vegetaţie (mai-septembrie), până la

Pagina 43 din 85

Măsura Impact adresat Perioada de implementare stingerea în ansamblu a tuturor efectelor impactului asociat

Responsabilitatea implementării măsurilor de reconstrucţie ecologică și compensare forestieră revine beneficiarului, urmând a fi reglementate prin actele emise de autorităţile responsabile.

IX. Legătura cu alte acte normative şi/sau planuri/programe /strategii/documente de planificare Proiectul nu are legătură cu alte acte normative şi/sau planuri/programe/strategii/documente de planificare, nefiind necesară o relaționare cu acestea.

X. Lucrări necesare organizării de șantier La nivelul parcelei de 7,426 ha se va realiza un șantier de exploatare silvică ce va presupune amenajarea unor platforme primare, pietruite și instalarea unor cabine modulare, mobile pentru adăpostirea echipelor de lucru și depozitarea uneltelor de mână.

Pagina 44 din 85

XI. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii Principala sursa de poluare a solului si a subsolului ar putea reprezenta o avarie (fisura) la unul din rezervoare de combustibili ale utilajelor, ceea ce ar duce la scurgerea accidentala de combustibil. Astfel, manipularea oricăror fluide se va realiza deasupra unei prelate impermeabile, rezistente la hidrocarburi (de tipul Poliplan). Eventualele scurgeri vor fi preluate in recipienţi speciali. Orice fel de scurgeri accidentale, vor fi izolate şi tratate cu produşi de descompunere (neutralizare) a hidrocarburilor (de tipul Petrolsynth). Se propune ca in zona fronturilor de lucru va exista o prelatǎ, respectiv o cantitate suficientǎ (min. 5 kg) de Petrolsynth şi un recipient (butoi metalic) pentru recuperarea resturilor scurse de hidrocarburi sau a solurilor afectate. Măsurile directe de acţiune vor fi completate de mǎsuri tehnice de verificare a echipamentelor şi utilajelor, precum şi de un set de mǎsuri teoretice, de instruire a personalului in scopul asigurǎrii unei intervenţii eficiente in caz de accident (scurgeri accidentale de hidrocarburi). Lucrări prevăzute a se realiza în scopul diminuării impactului și a refacerii amplasamentelor, inclusiv vizând cele legate de o mai bună integrare în peisaj a structurilor au fost rezentate în secțiunile anterioare. La dezafectarea investiției, întregul amplasament se va aduce la fora inițială, nu sunt preconizate a fi necesare lucrări de readucere la starea inițială, lipsind de la nivelul acestui proiect orice elemente constructive sau structuri de edificat.

XII. Piese desenate Au fost anexate la dosar.

Pagina 45 din 85

XIII. Aspecte legate de rețeaua Natura 2000 XIII.1. Descrierea succintă a proiectului şi distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar, precum şi coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentului proiectului. Aceste coordonate vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referinţă geografică, în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970, sau de tabel în format electronic conţinând coordonatele conturului (X, Y) în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970 Prin proiect se intenționează realizarea unei instalații de transport pe cablu, tip teleschi. XIII.2. Numele şi codul ariei naturale protejate de interes comunitar; Proiectul se regăsește în interiorul siturilor Natura 2000 ROSCI0227 Sighișoara – Târnava Mare XIII.3.Prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes comunitar în zona proiectului; In scopul evaluarii impactului potenţial al proiectului propus asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării siturilor Natura 2000, a fost întocmit un tabel de relevanță. Prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes comunitar din zona proiectului sunt prezentate sintetic în matricea de mai jos. Pentru fiecare specie s-a alocat o notă de relevanţă pentru a se putea stabili o valoare globală a indicelui de impactare. Notele de relevanţă au fost stabilite după cum urmează:

- 0 - proiectul nu generează nici un fel de impact asupra speciei/habitatului respectiv; - 1 - proiectul generează un impact scăzut asupra speciei/habitatului respectiv, manifest cu precădere prin

efecte indirecte; - 2 - proiectul generează un impact limitat asupra speciei/habitatului respectiv; - 3 - proiectul generează un impact asupra speciei/habitatului respectiv, însă acesta este reversibil chiar şi

în lipsa unor măsuri de reconstrucţie ecologică; - 4 - proiectul generează impact asupra speciei/habitatului respectiv, însă sunt prevăzute măsuri de

reconstrucţie ecologică; - 5 - proiectul generează un impact considerabil şi ireversibil asupra speciei/habitatului respectiv.

S-au reținut doar elementele criteriu pentru care a fost stabilit un coeficient de impact de minim 1.

Prezenţa potenţială a elementelor criteriu în zona de implementare a proiectului O evaluare a impactului faţă de cele mai importante specii de floră şi faună s-a realizat prin documentaţiile de Evaluare adecvată, pornind de la datele desprinse din Formularul standard de desemnare, respectiv Planul de management, ce tratează însă doar elementele criteriu ce au stat la baza desemnării siturilor Natura 2000. O situație sintetică este prezentată în tabelul nr.11. Tabel 6. Habitatele criteriu ce au stat la baza desemnării sitului ROSCI0227

Cod Pondere Reprezentativitate Suprafață relativă

Stare de conservare

Evaluare globală

6210 - Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros *

0.10 B B B B

6240 - Pajiști stepice subpanonice * 4.00 B A B B 6510 - Pajiști de altitudine joasă 2.00 B B B B

Pagina 46 din 85

Cod Pondere Reprezentativitate Suprafață relativă

Stare de conservare

Evaluare globală

91E0 - Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior *

0.80 A B B B

3130 - Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din Littoretea uniflorae și/sau Isoeto-Nanojuncetea

0.50 B C C C

40A0 - Tufărișuri subcontinentale peri-panonice * 10.00 B B B B 6430 - Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin

0.50 C C C C

3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition 0.10 B C B B

9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 5.00 B C B B 9170 - Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum

10.00 A A B B

91I0 - Vegetatie de silvostepa eurosiberiană cu Quercus spp. *

1.00 A B B B

91H0 - Vegetatie forestieră panonică cu Quercus pubescens *

0.30 A A B A

92A0 - Zavoaie cu Salix albă si Populus albă 0.50 B C C C 3240 - Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane 0.10 D

9180 - Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene * 0.01 B C B B

9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 12.00 A B B B 91V0 - Păduri dacice de fag 1.00 C C B B 91Y0 - Păduri dacice de stejar si carpen 5.00 A B B B

Conform evaluării parcurse în cadrul studiilor ce au fundamentat Planul de management9, a fost infirmată prezența habitatului 9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene. În ceea ce privește prezența celorlalte tipuri de habitate, evaluarea de față a presupus o etapă analitică și de documentare ce a fost de asemenea însoțită de un studiu în teren asupra calității arboretelor ce fac obiectul defrișărilor în scopul stabilirii corespondenței cu habitatele de interes conservativ ce au stat la baza desemnării sitului. Situația este prezentată în tabelul nr.7.

9 vezi: https://www.google.com/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=&cad=rja&uact=8&ved=2ahUKEwjuj4CK6sbwAhVog_0HHf6uCREQFjAAegQIAxAD&url=http%3A%2F%2Fwww.mmediu.ro%2Fapp%2Fwebroot%2Fuploads%2Ffiles%2FPlan%2520de%2520Management%2520Pod%2520Hartibaciului.pdf&usg=AOvVaw12hSMzI6NEpXhi2ZKLAIjv

Pagina 47 din 85

Tabel 7. Habitatele de interes conservativ ce au stat la baza desemnării sitului

Cod Prezență potențială 6210 - Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros *

Prezență exclusă; habitatele țintă rămân cele de tip forestier.

6240 - Pajiști stepice subpanonice * Prezență exclusă; habitatele țintă rămân cele de tip forestier 6510 - Pajiști de altitudine joasă Prezență exclusă; habitatele țintă rămân cele de tip forestier 91E0 - Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior *

Prezență potențială

3130 - Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din Littoretea uniflorae și/sau Isoeto-Nanojuncetea

Prezență exclusă; habitatele țintă rămân cele de tip forestier; din zona de suprapunere a traseului CF lipsesc corpuri de ape stătătoare

40A0 - Tufărișuri subcontinentale peri-panonice * Prezență exclusă; habitatele țintă rămân cele de tip forestier; perimetrele de lizieră, respectiv zonele de tranziție spre arborete forestiere nu fac obiectul prezentei abordări

6430 - Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin

Analiza de detaliu a perimetrelor investigate nu a pus în evidență prezența unor luminișuri, rariști sau poieni cuprinse în interiorul parcelelor de fond forestier vizate de proiect, cu vegetație marginală care să răspundă exigențelor de definire a acestui tip de habitat.

3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition

Prezență exclusă; habitatele țintă rămân cele de tip forestier; din zona de suprapunere a traseului CF lipsesc corpuri de ape stătătoare

9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum Prezență potențială 9170 - Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum


91I0 - Vegetatie de silvostepa eurosiberiană cu Quercus spp. *


91H0 - Vegetatie forestieră panonică cu Quercus pubescens *


92A0 - Zavoaie cu Salix albă si Populus albă Prezență potențială 3240 - Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane


9180 - Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene *

Habitat a cărui prezență a fost infirmată la nivelul sitului în baza studiilor ce au fundamentat PM

9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum Prezență potențială 91V0 - Păduri dacice de fag Prezență potențială 91Y0 - Păduri dacice de stejar si carpen Prezență potențială

Parcurgând analiza preliminară asupra habitatelor potențiale din zona de implementare a proiectului s-a reținut o posibilă afectare a unui număr de 10 habitate. Pentru arboretele țintă s-a parcurs și o analiză asupra caracteristicilor specifice, respectiv asupra atributelor asociate acestora, pornind de la datele furnizate de RNP- DS Mureș, OS Sighișoara, prin adresa nr. 1966/23.03.2021. Situația este prezentată sintetic în tabelul nr.8.

Pagina 48 din 85

Tabel 8. Analiză asupra caracteristicilor specifice

Descrierea terenurilor Total UP VI Saschiz VI Saschiz VI Saschiz VI Saschiz I Vânători ua 143H 153A 154B 166D 138A Suprafață (ha) 0.6 26.9 9.7 1.9 36.2 73.4 Suprafață solicitată (ha)

0.0549 0.5298 0.0532 0.0547 0.8902 1.5828

% 9.15 1.97 0.55 2.88 2.46 Tip de pădure GE (cod)

4321 5211 5211 - 4211

Caracter artificial parțial derivat parțial derivat - natural fundamental

Categoria funcțională

1-5L 1-5L 1-5L - 1-5M

Compoziția arboretului

5FA2PIS3GO 5GO1CA4FA 6CA3FA1GO - 7FA2CA1GO

Vârsta arboretului

3 130 65 - 70

Clasa de producție

- 2 2 - 2

Consistența - 0.6 0.9 - 0.9 Vol./ha (mc) - 224 263 - 355 Vol. aferent suprafeței defrișate

- 118.68 14 - 316.02

Corespondență10 cu habitate N2000

9130 9170 9170 - Nu

O analiză asupra potențialului de suprapunere cu habitate Natura 2000, indică posibilitatea de afectare a habitatelor:

- 9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum - 9170 - Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum Discuție asupra habitatului 9130 – Păduri de fag de tip Asperulor-Fagetum

Scurta descriere Pădurile de Fagus sylvatica şi, în munţii mai înalţi, de Fagus sylvatica-Abies alba sau de Fagus sylvatica-Abies alba-Picea abies dezvoltate pe soluri neutre sau slab acide, cu humus de calitate (mull), din domeniile medio-europene şi atlantice ale Europei occidentale şi ale Europei centrale şi central-nordice, caracterizate printr-o reprezentare masivă a speciilor aparţinând grupurilor ecologice ale lui Anemone nemorosa, Lamiastrum (Lamium) galeobdolon, Galium odoratum şi Melica uniflora şi, la munte, diferitelor specii de Dentaria, formând un strat ierbos mai bogat în specii şi mai abundent decât în pădurile de la 9110 şi 9120.

10 conform Doniță, N., Paucă-Comănescu, M., Popescu, A., Mihăilescu, S., Biriș, I. (2005): “Habitatele din România”, Ed. Tehnică și Silvică, București, 2005

Pagina 49 din 85

Subtipuri:

41.131 – Păduri medio-europene colinare şi neutrofile de fag Păduri neutrofile sau bazifile de Fagus sylvatica ş i de Fagus sylvatica-Quercus petraea-Quercus robur, de pe dealurile, munţii scunzi şi platourile arcului hercinic şi din regiunile sale periferice, din Jura, Lorena, bazinul Parisului, Burgundia, piemontul Alpilor, Carpaţi şi câteva localităţi din Câmpia Baltică - Marea Nordului. 41.133 - Păduri medio-europene montane şi neutrofile de fag Păduri neutrofile de Fagus sylvatica, de Fagus sylvatica şi Abies alba, de Fagus sylvatica ş i Picea abies, sau de Fagus sylvatica , Abies alba şi Picea abies din etajele montan şi montan superior al munţilor Jura, Alpilor nordici şi estici, Carpaţilor vestici şi marelui lanţ hercinic. 41.135 - Păduri panonice neutrofile de fag Păduri de fag neutrofile cu afinităţi medio-europene de pe dealurile Câmpiei Panonice şi de la periferia vestică a acesteia.

Specii edificatoare: Fagus sylvatica ssp. moesiaca, Fagus sylvatica ssp. sylvatica, Carpinus betulus,Tilia tomentosa. Specii caracteristice: Erythronium dens-canis, Carex pilosa, Galium schultesii, Corydalis cava ssp. marschaliana, Carex brevicollis. Alte specii importante: Dentaria bulbifera, Anemone ranunculoides, A. nemorosa, Asarum europaeum, Galium odoratum, Carex sylvatica, Dactylis polygama, Lamium galeobdolon, Lathyrus vernus, Milium effusum, Mercurialis perennis, Primula vulgaris, Pulmonaria oficinalis, Sanicula euopaea, Viola reichenbachiana, Melittis melissophyllum, Campanula persicifolia, Lathyrus niger, Allium ursinum, Melica uniflora, Poa nemoralis, Ranunculus auricomus, Stellaria holostea, Platanthera bifolia, Paris quadrifolia, Salvia glutinosa, Stachys sylvatica, Stellaria media, Veronica chamaedris. Habitate corespondente

- R4118 Păduri dacice de fag (Fagus sylvatica) și carpen (Carpinus betulus) cu Dentaria bulbifera - R4119 Păduri dacice de fag (Fagus sylvatica) și carpen (Carpinus betulus) cu Carex pilosa - R4120 Păduri moldave mixte de fag (Fagus sylvatica) și tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicollis

Caracterizarea habitatului din punct de vedere al exigențelor ecologice a speciilor edificatoare/caracteristice Sol: preferință marcată pentru stațiuni xero-mezofile și mezifile. Temperatura: preferință pentru stațiuni cu temperaturi moderate, dominante fiind speciile micro-mezoterme și euriterme. Reacția solului: sunt preferate solurile acido-nutrofile, slab acid neutrofile și euriionice. Discuții: Fitocenoze edificate de specii europene, nemorale și balcanice, mezoterme, mezofile, mezo-eutrofe. În cazul când proporția speciilor de amestec depășește 50% se formează așa numitele făgete amestecate. Acoperirea realizată de arboret este de 80–100%, iar înălțimea atinsă de fag la 100 de ani este de 25–35 m. Stratul arbuștilor, cu dezvoltare variabilă, în funcție de acoperirea realizată de arboret, este compus din Corylus avellana, Crataegus monogyna, Evonymus europaeus, Staphylea pinnata, Cornus sanguinea, Sambucus nigra ș.a. Stratul ierburilor și subarbuștilor, cu dezvoltare variabilă, conține specii din flora de mull (Galium odoratum, Asarum europaeum, Stellaria holostea, Carex pilosa, Mercurialis perennis, Dentaria bulbifera). Analiza prezenței potențiale a habitatelor de interes conservativ s-a făcut pornind de la elementele de definire. O situație în acest sens este cuprinsă în tabelul nr.9.

Pagina 50 din 85

Tabel 9. Analiza elementele de definire ce indică prezența habitatului 9130

CodRo Asociații vegetale

Răspândire Altitudine T Pp Relief Roci Soluri Specii edificatoare Valoare conservativă

R4118 Carpino-Fagetum Paucă 1941

În toate dealurile peri- și intra carpatice, ca și în partea inferioară a Carpaților, în etajul nemoral.

300–800 (1000) m

9,0–6,00C

650–850 mm

La altitudini sub 700 m numai pe versanți umbriți și văi, chiar pe versanți însoriți cu vechi alunecări; la altitudini peste 700 m, pe versanți cu diferite înclinări și expoziții, culmi, platouri.

În general molase (alternanțe de argile, nisipuri, pietrișuri), marne, gresii calca-roase, calcare, șisturi (la munte).

De tip eutricambosol, luvosol, profunde, slab acide, eubazice, umede, eutrofice.

Fagus sylvatica ssp. moesiaca cu frecvența mare, ssp. sylvatica cu frecvență mai mică, Carpinus betulus.

Redusă.

R4119 Carpino-Fagetum Paucă 1941

În toate dealurile peri- și intracarpatice și în partea inferioară a Carpaților, în etajul nemoral.

300–800 m

9,0–6,00C

600–750 mm

Versanți cu înclinări mici și medii, cu expoziții diferite, platouri.

Molase (argile, nisipuri, pietrișuri), marne.

De tip luvosol, preluvosol, profunde, slab acide, eubazice, hidric echilibrate, cu stagnare temporară de apă deasupra orizontului B, eutrofice.

Fagus sylvatica ssp. moesiaca, ssp. sylvatica, Carpinus betulus

Redusă.

R4120

Tilio-Corydali-Fagetum Dobrescu et Koracs 1973, Galio schultesii-Fagetum (Burduja et al. 1972) Chifu et ștefan 1994

În Podișul Central Moldovenesc, în etajul nemoral, subetajul pădurilor de gorun și de amestec cu gorun.

200–400 m

9,5–7,50C

500–600 mm

Versanți slab – mediu înclinați, umbriți, platouri.

Marne, gresii calcaroase, luturi.

De tip eutricambosol, faeoziom, profunde, slab acide, eubazice, hidric optimale, eutrofice.

Fagus sylvatica, Tilia tomentosa

Mare.

Pagina 51 din 85

Parcurgând tabelul analitic al atributelor de definire pentru habitatele corespondente habitatului de interes conservativ 9130, reținem următoarele aspecte:

- pentru R4118 sunt prezente condițiile staționale (ecologice, geografice, pedologice, specii edificatoare etc.) – prezență probabilă

- pentru R4119 sunt prezente condițiile staționale (ecologice, geografice, pedologice, specii edificatoare etc.) – prezență probabilă

- pentru R4120 nu sunt întrunite condițiille de definire geografică Astfel, din punct de vedere teoretic se poate admite prezența potențială a acestei categorii de habitat Natura 2000 la nivelul UP VI Saschiz, ua 143H. Parcurgând însă elementele de definire prin care se arată că la nivelul arboretului apare o proporție însemnată (20%) de pin strob (Pinus strobus), caracterul arboretului fiind unul artificial, fiind recent înființat (vârsta de 3 ani), se poate conchide că perimerul în cauză nu se poate califica ca fiind un habitat natural corespondent unei categorii de habitat Natura 2000. Pentru acest perimetru, se poate admite ca reprezentând cel mult o stare de tranziție (succesională) a cărei orientare spre o dinamica în măsură a răspune exigențelor de definire a habitatelor Natura 200011, presupune o intervenție profundă de restaurare ecologică, pe termen mediu și lung.

Discuție asupra prezenței habitatului 9170 - Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum Scurta descriere Păduri de Quercus petraea şi Carpinus betulus din regiunile cu climat subcontinental în cadrul arealului central -european a lui Fagus sylvatica, dominate de Quercus petraea (41.261). Sunt incluse şi pădurile asemănătoare de stejar şi tei din regiunile est-europene şi central-est-europene cu climat continental, la est de arealul lui F. sylvatica (41.262). Specii edificatoare: Quercus petraea, Fagus sylvatica, Quercus petraea. Specii caracteristice: - Alte specii importante: Ajuga reptans, Brachypodium sylvaticum, Dactylis polygama, Euphorbia amygdaloides, Genista tinctoria, Lamium galeobdolon, Lathyrus niger, L. venetus, Luzula luzuloides, Pulmonaria officinalis, Scrophularia nodosa, Stellaria holostea, Viola reichenbacjiana, Bromus benekeni, Corydalis cava, C. solida, Anemone nemorosa, A. ranunculoides, Allium ursinum, Galanthus nivalis, Isopyrum thalictroides, Ficaria verna, Dentaria bulbifera, Ajuga genevensis, Carex pilosa, C. sylvatica, Convallaria majalis, Campanula rapunculoides, Dactylis polygama, Lamium galebdolon, Lathyrus vernus, Mercurialis perennis, Millium effusum, Paris quadrifolia, Sanicula europaea, Bromus benekeni. Habitate corespondente

- R4123 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) și carpen (Carpinus betulus) cu Carex pilosa

- R4128 Păduri geto-dacice de gorun (Quercus petraea) cu Dentaria bulbifera Caracterizarea habitatului din punct de vedere al exigențelor ecologice a speciilor edificatoare/caracteristice Sol: preferință marcată pentru stațiuni deficitare hidric, dominante fiind speciile xero-mezofile. Temperatura: preferință pentru stațiuni cu temperaturi moderate, dominante fiind speciile micro-mezoterme. Reacția solului: sunt preferate solurile acido-nutrofile spre slab acid neutrofile. Discuții: Fitocenoze edificate de specii europene nemorale. Stratul arborilor, compus, în etajul superior, din gorun (Quercus petraea, ssp. petraea, ssp. polycarpa, ssp. dalechampii), exclusiv sau în amestec cu fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica, moesiaca), cu exemplare de stejar pedunculat (Quercus robur), cireș (Prunus avium), tei (Tilia

11 vezi https://www.google.com/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=&cad=rja&uact=8&ved=2ahUKEwjE9JGk_cbwAhWDgP0HHUpgDCMQFjABegQIBxAD&url=https%3A%2F%2Fec.europa.eu%2Fenvironment%2Fnature%2Flegislation%2Fhabitatsdirective%2Fdocs%2F2007_07_im.pdf&usg=AOvVaw1qNMAcYTeBxY8fo5wOqWW_

Pagina 52 din 85

cordata rar T. tomentosa), în etajul inferior carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestre); are acoperire 80–90%. Analiza prezenței potențiale a habitatelor de interes conservativ s-a făcut pornind de la elementele de definire. O situație în acest sens este cuprinsă în tabelul nr.10. Parcurgând tabelul analitic al atributelor de definire pentru habitatele corespondente habitatului de interes conservativ 9170, reținem următoarele aspecte:

- pentru R4123 nu sunt întrunite condițiille de definire geografică - pentru R4128 nu sunt întrunite condițiile altitudinale

Astfel, prezența habitatului din zona de implementare a proiectului este exclusă. În concluzie se poate afirma că proiectul nu se suprapune cu habitate de interes conservativ ce au stat la baza desemnării sitului ROSCI0227.

Pagina 53 din 85

Tabel 10. Analiza elementele de definire ce indică prezența habitatului 9130

CodRo Asociații vegetale Răspândire Altitudine T Pp Relief Roci Soluri

Specii edificatoare

Valoare conservativă

R4123 -

Pe toate dealurile peri- și intracarpatice din sudul și estul țării, în etajul nemoral, subetajul pădurilor de gorun și de amestec cu gorun.

300–800 m 9–60C 600–800 mm

Versanți cu înclinări și expoziții diferite, mai mult umbrite la altitudini mici.

Variate, molase, marne, depozite luto-argiloase.

De tip luvosol pseudogleizat, profunde-mijlociu profunde, slab-moderat acide, mezobazice, hidric echilibrate dar cu stagnări temporare de apă deasupra orizontului B, mezobazice.

Quercus petraea, Fagus sylvatica

Moderată.

R4128

Dentario bulbiferae-Quercetum petrae Resmeriță (1974) 1975

În toate dealurile României, în special în Subcarpații și podișurile Moldovei, în dealurile vestice, Podișul Transilvaniei, în etajul nemoral, subetajul pădurilor de gorun și de amestec cu gorun.

200–700 m 10,5–7,50C

650–800 mm

Versanți slab-moderat înclinați, cu expoziții diferite, mai mult umbrite, funduri largi de văi.

Molase, marne, gresii, depozite lutoase.

De tip eutricambosol, profunde, lutoase, eubazice, hidric optimale, eutrofice.

Quercus petraea Moderată.

Pagina 54 din 85

În ceea ce privește speciile ce au stat la baza desemnării sitului, acestea sunt prezentate sintetic în tabelul nr. 11. Tabel 11. Speciile criteriu ce au stat la baza desemnării sitului ROSCI0227

Cod Nume Populație Evaluarea sitului

Residentă Migratoare

Populație Conservare Izolare Evaluare globală Reproducere Iernat Pasaj

1166 Triturus cristatus P B B C B 1220 Emys orbicularis R C B C C 1193 Bombina variegata C C A C B

4008

Triturus vulgaris ampelensis

P C B C B

1138 Barbus meridionalis C C A C B 2511 Gobio kessleri RC C B C B 1146 Sabanejewia aurata C C A C B 1122 Gobio uranoscopus P P C C C C 1074 Eriogaster catax R C B C B

1078

Callimorpha quadripunctaria

R C B C B

1052 Euphydryas maturna P B B C C 1065 Euphydryas aurinia P B B C B 4028 Catopta thrips R C B C B 1088 Cerambyx cerdo RC B B C B 1060 Lycaena dispar R B B C B 1059 Maculinea teleius P C B C B 4011 Bolbelasmus unicornis R B B C B 4036 Leptidea morsei R C B C A 1083 Lucanus cervus RC B B C B 1084 Osmoderma eremita R C B C B

4054

Pholidoptera transsylvanica

P C B A B

1014 Vertigo angustior R C B C B 1032 Unio crassus P C B C B 4067 Echium russicum V C C C C 4091 Crambe tataria R C C B B 1617 Angelica palustris R B C B B 4068 Adenophora lilifolia R A C B B 4097 Iris aphylla ssp. hungarica R B C B B 1902 Cypripedium calceolus V C C B B

Pagina 55 din 85

Cod Nume Populație Evaluarea sitului

Residentă Migratoare

Populație Conservare Izolare Evaluare globală Reproducere Iernat Pasaj

1939 Agrimonia pilosa R B C B B

Efectivele speciilor criteriu ce au stat la baza desemnării siturilor nu au fost evaluate în cadrul Formularul standard ce a stat la baza desemnării sitului. O evaluare a efectivelor a fost realizată în cadrul Planului de management, însă fără a se face o distinție între populațiile de la nivelul fiecărui sit în parte. Pornind de la analiza (sumară) a exigențelor ecologice ale speciilor de interes conservativ ce au stat la baza desemnării sitului, s-a estimat prezența (potențială) a acestora în zona de implementare a proiectului. Situația este prezentată sintetic în tabelul nr. 12. Tabel 12. Analiza sintetică a exigențelor ecologice ale seciilor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului și influența potențială a proiectului analizat asupra acestora

Specia Exigențe ecologice Prezență potențială Discuție

Triturus cristatus

Specie asociată corpurilor de ape și zonelor umede, apărând inclusiv în bălți temporare din zona arboretelor

Da Specia poate apărea în zonă în rigole, corpuri de ape cu curgere lină, bălți (inclusiv temporare)

Emys orbicularis

Specie asociată corpurilor de ape aflate într-o stare înaltă de integritate; conf. PM este evaluată prezența unui număr de maximum 5 populații (răspândite pe un teritoriu însă vast)

Nu Lipsesc condițiile de habitat din zona de implementare a proiectuli

Bombina variegata

Specie comună ce exploatează habitate de zone umede, având o toleranță înaltă față de impactul atropic (inclusiv cel exprimat la nivel înalt)


Triturus vulgaris ampelensis

Specie asociată corpurilor de ape și zonelor umede, apărând inclusiv în bălți temporare din zona arboretelor


Barbus meridionalis

Specie asociată corpurilor de ape Nu Arealul proiectului nu se suprapune cu areale (corpuri de ape) de la nivelul cărora să fi fost documentată prezența acestei specii

Gobio kessleri


Sabanejewia aurata


Gobio uranoscopus Specie asociată corpurilor de ape Nu Arealul proiectului nu se suprapune cu areale (corpuri

Pagina 56 din 85

Specia Exigențe ecologice Prezență potențială Discuție de ape) de la nivelul cărora să fi fost documentată prezența acestei specii

Eriogaster catax

Specie asociată zonelor cu tufărișuri Nu Habitate potențiale în măsură a susține populații semnificative aparținând acestei specii lipsesc din zona de implementare a proiectului

Callimorpha quadripunctaria

Specie comună asociată habitatelor de tufărișuri și buruienișuri cu vegetație ierboasă luxuriantă

Nu Habitate potențiale în măsură a susține populații semnificative aparținând acestei specii lipsesc din zona de implementare a proiectului

Euphydryas maturna

Specie asociată zonelor de rariști, margini de păduri, luminișuri, aliniamente de arbori, acolo unde se regăsește prezența speciei Fraxinus excelsior (ca sursă trofică primară), respectiv a unor masive de buruienișuri cu vegetație ierboasă luxuriantă

Nu Habitate potențiale în măsură a susține populații semnificative aparținând acestei specii lipsesc din zona de implementare a proiectului Prezența speciei nu a putut fi confirmată nici în cadrul studiilor ce au stat la baza fundamentării PM, prezența acesteia în zonă fiind astfel cel puțin improbabilă/incertă.

Euphydryas aurinia

Specie asociată pajiștilor cu vegetație ierboasă înaltă, puțin afectate de pășunat, ce păstrează un facies natural (integritate înaltă)


Catopta thrips

Specie asociată pajiștilor cu vegetație stepică înaltă, puțin afectate de pășunat, ce păstrează un facies natural (integritate înaltă)


Cerambyx cerdo

Specie asociată arboretelor de cvercinee mature, acolo unde regăsește exemplare bătrâne cu crăci puternice, parțial uscate

Nu La nivelul perimetrelor ce urmează a fi afectate de implementarea proiectului, apare un singur arboret (UP VI Saschiz, ua 153A) în măsură a întruni (cel puțin parțial/formal – dpdv al vârstei) exigențele ecologice ale speciei). La nivelul acestuia au fost întreprinse investigații amănunțite în scopul identificării speciei, respectiv a urmelor lăsate de aceasta

Pagina 57 din 85

Specia Exigențe ecologice Prezență potențială Discuție (galerii caracteristice la nivelul crăcilor arborilor). Investigațiile întreprinse nu au condus la certificarea prezenței acesteia în zona de implementare a proiectului. In cadrul PM se menționează faptul că starea habitatelor și a populațiilor rămâne nefavorabilă, confirmând faptul că prezența acsetei specii la nivelul sitului rămâne problematică. Se menționează prezența acesteia (alături de L. cervus) din zonele: Viscri, Mesendorf, Vânători, Valea Dăii-Pădurea Rotunda în apropierea localităților Bunești și Meșendorf, Valea Albeștiului.

Lycaena dispar

Specie asociată pajiștilor mezo-higrofile Nu Habitate potențiale în măsură a susține populații semnificative aparținând acestei specii lipsesc din zona de implementare a proiectului In cadrul PM apar referințe ambigue privind speciile de fluturi în general, fără a se da nici un fel de date concrete asupra distribuției acestora. In cadrul PM se menționează faptul că starea habitatelor și a populațiilor rămâne nefavorabilă, confirmând faptul că prezența acsetei specii la nivelul sitului rămâne problematică.

Maculinea teleius

Specie asociată pajiștilor mezo-higrofile Nu Habitate potențiale în măsură a susține populații semnificative aparținând acestei specii lipsesc din zona de implementare a proiectului In cadrul PM apar referințe ambigue privind speciile de fluturi în general, fără a se da nici un fel de date concrete asupra distribuției acestora. In cadrul PM se menționează faptul că starea habitatelor și a populațiilor rămâne nefavorabilă, confirmând faptul că prezența acsetei specii la nivelul sitului rămâne problematică.

Pagina 58 din 85


Bolbelasmus unicornis

Specie asociată pădurilor dominate de cvercinee, de tip silvo-stepic, apărând în special în zonele deschise (liziere, rariști, poieni etc.)


Leptidea morsei

Specie comună ce apare în zona arboretelor luminoase sau margini de păduri unde se regăsește un covor ierbos bine închegat

Da Specie cu prezență potențială a cărei distribuție la nivel local/regional trebuie certificată. In cadrul PM apar referințe ambigue privind speciile de fluturi în general, fără a se da nici un fel de date concrete asupra distribuției acestora. In cadrul PM se menționează faptul că starea habitatelor și a populațiilor rămâne nefavorabilă, confirmând faptul că prezența acsetei specii la nivelul sitului rămâne problematică. In urma investigațiilor atente în zona de implementare a proiectului, prezența acestei specii nu a putut fi certificată

Lucanus cervus

Specie asociată arboretelor de cvercinee mature, acolo unde regăsește lemn mort (în special cioate) pe substrat

Da Specie cu o prezență relativ comună în zonă, apărând în special în zona UP VI Saschiz, ua 153A. In cadrul PM se menționează faptul că starea habitatelor și a populațiilor rămâne nefavorabilă, confirmând faptul că prezența acsetei specii la nivelul sitului rămâne problematică. Se menționează prezența acesteia (alături de C. cerdo) din zonele: Viscri, Mesendorf, Vânători, Valea Dăii-Pădurea Rotunda în apropierea localităților Bunești și Meșendorf, Valea Albeștiului.

Osmoderma eremita

Specie asociată habitatelor ce păstrează arbori foarte bătrâni (inclusiv specii de pomi fructiferi), scorburoși, de tipul breitelor, atât de caracteristice peisajului de la nivelul Podișului Târnavelor.


Pagina 59 din 85


Pholidoptera transsylvanica

Specie asociată pajiștilor cu vegetație înaltă, bogată, luxuriantă, buruienișelor înalte și dense, apărând și în zona tufărișelor și a lizierelor, de regulă spre etajele mai înalte.


Vertigo angustior

Specie asociată zonelor umede (pajiști inundabile)

Nu Prezența speciei nu a putut fi confirmată nici în cadrul studiilor ce au stat la baza fundamentării PM, prezența acesteia în zonă fiind astfel cel puțin improbabilă/incertă.

Unio crassus

Specie asociată corpurilor de apă Nu Proiectul nu se suprapune cu corpuri de ape în măsură a susține populații semnificative aparținând acestei specii

Echium russicum

Specie a cărei prezență în zonă nu a putut fi estimată efectiv (nici măcar în baza studiilor dedicate fundamentării PM)

Nu Prezența speciei nu a putut fi confirmată nici în cadrul studiilor ce au stat la baza fundamentării PM, prezența acesteia în zonă fiind astfel cel puțin improbabilă/incertă (existând însă mențiuni din zonele Apold, Biertan, Saschiz, Laslea, Sighişoara. Habitate potențiale în măsură a susține populații semnificative aparținând acestei specii lipsesc din zona de implementare a proiectului

Crambe tataria

Specie cu prezență rară la nivelul sitului, cu populații reduse (100-5600 exemplare)

Nu Specie semnalată de la Saschiz, Albești și Bunești. Habitate potențiale în măsură a susține populații semnificative aparținând acestei specii lipsesc din zona de implementare a proiectului

Angelica palustris

Specie asociată habitatelor de zone umede

Nu Specie semnalată de la graniţa sitului pe teritoriul administrativ al Agnitei-Ruja şidin valea Rora/Coveşului, lipsind din zona de implementare a proiectului. Habitate potențiale în măsură a susține populații semnificative aparținând acestei specii lipsesc din zona de implementare a proiectului

Pagina 60 din 85


Adenophora lilifolia

Specie asociată pajiștilor cu un grad înalt de integritate

Nu Specie semnalată de la Apold, Roadeș și Bunești. Habitate potențiale în măsură a susține populații semnificative aparținând acestei specii lipsesc din zona de implementare a proiectului

Iris aphylla ssp. hungarica

Specie asociată pajiștilor cu un grad înalt de integritate

Nu Specie semnalată de la Daneș și Bunești. Habitate potențiale în măsură a susține populații semnificative aparținând acestei specii lipsesc din zona de implementare a proiectului

XIII.4. Se va preciza dacă proiectul propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar Proiectul propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar, însă prin prevederile Planului de management, astfel de activități, de practicare a turismului sunt promovate și sprijinite, reprezentând o soluție viabilă de dezvoltare a comunităților locale. XIII.5. Impactul potenţial al proiectului asupra speciilor şi habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar Reprezentarea grafică a nivelelor de relevanţă pentru ansamblul speciilor/habitatelor criteriu din zona sitului este prezentată sintetic în diagrama de mai jos: Tabel 13. Impactul evaluat asupra ansamblului de specii/habitate din zona sitului

Nr. Crt. Habitatul/Specia 1 2 3 4 5 Habitatul 1. 6210 - Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros * 2. 6240 - Pajiști stepice subpanonice * 3. 6510 - Pajiști de altitudine joasă 4. 91E0 - Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior * 5. 3130 - Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din Littoretea uniflorae și/sau

Isoeto-Nanojuncetea

6. 40A0 - Tufărișuri subcontinentale peri-panonice * 7. 6430 - Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan

și alpin

8. 3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition 9. 9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 10. 9170 - Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 11. 91I0 - Vegetatie de silvostepa eurosiberiană cu Quercus spp. * 12. 91H0 - Vegetatie forestieră panonică cu Quercus pubescens * 13. 92A0 - Zavoaie cu Salix albă si Populus albă 14. 3240 - Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane 15. 9180 - Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene * 16. 9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 17. 91V0 - Păduri dacice de fag 18. 91Y0 - Păduri dacice de stejar si carpen

Pagina 61 din 85

Nr. Crt. Habitatul/Specia 1 2 3 4 5 Specia 19. Triturus cristatus 20. Emys orbicularis 21. Bombina variegata 22. Triturus vulgaris ampelensis 23. Barbus meridionalis 24. Gobio kessleri 25. Sabanejewia aurata 26. Gobio uranoscopus 27. Eriogaster catax 28. Callimorpha quadripunctaria 29. Euphydryas maturna 30. Euphydryas aurinia 31. Catopta thrips 32. Cerambyx cerdo 33. Lycaena dispar 34. Maculinea teleius 35. Bolbelasmus unicornis 36. Leptidea morsei 37. Lucanus cervus 38. Osmoderma eremita 39. Pholidoptera transsylvanica 40. Vertigo angustior 41. Unio crassus 42. Echium russicum 43. Crambe tataria 44. Angelica palustris 45. Adenophora lilifolia 46. Iris aphylla ssp. hungarica

Nivelul cumulat al impactului asupra speciilor/habitatelor criteriu din exprimat prin intermediul unei metode ilustrative adaptate după modelul propus de Rojanski, cu ajutorul notelor de relevanţă ce este interpretat prin intermediul unei diagrame. Starea ideală este reprezentată grafic printr-o figură geometrică exprimată procentual ca având 100% ce defineşte cele 46 X 5 = 230 cvadrate. Corelarea procentuală sintetică, exprimată procentual poate fi exprimată astfel:

- 0% - proiectul nu generează nici un fel de impact asupra ansamblului speciilor/habitatelor criteriu; - 0-20% - proiectul generează un impact scăzut asupra ansamblului speciilor/habitatelor criteriu; - 20-40% - proiectul generează un impact limitat asupra ansamblului speciilor/habitatelor criteriu; - 40-60% - proiectul generează un impact cu semnificaţie mare asupra ansamblului

speciilor/habitatelor criteriu; - 60-80% - proiectul generează impact cu semnificaţie deosebit de mare asupra ansamblului

speciilor/habitatelor criteriu, impunându-se măsuri complexe de compensare/reconstrucţie ecologică;

- 80-100% - proiectul generează un impact extins asupra ansamblului speciilor/habitatelor criteriu ce conduce la o afectare ireversibilă a patrimoniului natural al sitului.

Notele de relevanţă vor structura o diagramă în cadrul căreia fiecare cvadrat va căpăta o valoare procentuală ce se va raporta la numărul total de cvadrate. Exprimarea procentuală va releva nivelul de impact cumulat asupra biodiversităţii.

Pagina 62 din 85

Numărul total de cvadrate ce relevă prezenţa impactului este de 5, exprimându-se la un nivel scăzut (reponderent indirect) asupra unui număr de 5 specii. Calculul procentual relevă o valoare de 10.8% ce se răsfrânge asupra tuturor speciilor ce au stat la baza desemnării sitului O repartiţie a nivelului de impactare asupra speciilor criteriu conform datelor de definire desprinse din Formularul Standard al sitului Retezat este prezentată sintetic în tabelul de mai jos: Tabel 14. Formularul standard al sitului ROSCI0227

Nivel de impactare Număr de specii/habitate criteriu Exprimare procentuală 0 41 89.2 1 5 10.8 2 0 0 3 0 0 4 0 0 5 0 0

Conform datelor prezentate în tabele de mai sus, se observă o relevanţă scăzută de ansamblu a propunerii de plan asupra biodiversităţii din zona, existând un număr redus de elemente criteriu ce ar putea fi afectate de acţiunile propuse, manifeste general prin efecte indirecte, probabile, limitate ca și amploare. Astfel, nu există elemente care să conducă la fundamentarea concluziilor conform cărora proiectul poate:

1. să reducă suprafeţele habitatelor şi/sau a exemplarelor speciilor de interes comunitar; 2. să ducă la fragmentarea habitatelor de interes comunitar; 3. să aibă impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare

a ariei naturale protejate de interes comunitar; 4. să producă modificări ale dinamicii relaţiilor ce definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale

protejate de interes comunitar; În consecinţă, se poate afirma că integritatea ariei naturale de interes comunitar nu este afectată ca urmare a implementării proiectului. Impactul este manifest doar prin efecte indirecte, asupra elementelor criteriu în cauză doar în cazul în care prezenţa acestora urmează a fi certificată. Parcurgând atributele asociate impactului potenţial al planului discutate mai sus, asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării siturilor Natura 2000, putem conchide următoarele aspecte:

- realizarea amenajărilor nu va conduce la pierderi semnificative de habitate naturale şi nu va afecta în mod direct nici un fel de habitat criteriu pentru conservare;

- realizarea amenajărilor nu va afecta habitate folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere a speciilor criteriu;

- realizarea amenajărilor nu este în măsură a induce o fragmentare a habitatelor de interes comunitar; măsuri suplimentare de limitare a efectelor fragmentării vor putea fi dimensionate doar în baza unui program de monitorizare din perioada de implementare a lucrărilor;

- realizarea amenajărilor nu este în măsură a perturba speciile de inters comunitar ce au stat la baza desemnării sitului;

- realizarea amenajărilor nu va conduce la schimbări ale densităţiilor populaţiilor de specii de interes comunitar;

- nu au putut fi puşi în evidenţă indicatori cheie responsabili de inducerea unor modificări la nivelul sitului; Prezenţa unui impact cumulativ, inclusiv a unor efecte asociate impactului cumulativ rezidual nu au putut fi puse în evidenţă.

Pagina 63 din 85

În aceste condiţii estimăm că nivelul şi semnificaţia impactului datorate amenajărilor rămân extrem de limitate, punctiforme şi lipsite de relevanţă asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării siturilor. În conformitate cu legislaţia naţională în vigoare şi cu ghidul Natura2000: Conservare în parteneriat, elaborat de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, a fost într-o primă fază analizată procedura schematică de abordare a planurilor şi proiectelor ce afectează siturile Natura2000. De asemenea a fost urmărită schema algoritmică aferentă procedurii de evaluare adecvată publicată prin OM 19/2010.

Figura 16. Procedura schematică de abordare a planurilor și proiectelor ce afectează siturile Natura 2000

Au fost urmăriţi paşii conformi, după cum urmează: 1. Planul sau proiectul sunt necesare sau au legătură directă cu conservarea naturii? Răspuns: nu 2. Planul sau proiectul vor avea probabil un impact semnificativ asupra sitului. Răspuns: nu. Motivaţie:

extinderile propuse se vor desfăşura pe suprafeţe afectând mult sub 1% din suprafaţa sitului/siturilor, având astfel o influenţă punctiformă raportată la suprafaţă, proiectul, prin caracterul său nefiind în măsură a conduce la apariţia unor categorii noi de impact, contribuind dimpotrivă, prin elaborarea unui set de măsuri de diminuare a impactului, la stingerea sau diminuarea unor efecte manifeste asupra factorilor de mediu. Proiectul nu afectează elementele criteriu ce au stat la baza desemnării sitului Natura 2000.

În consecinţă, conform procedurii schematice de abordare a planurilor şi proiectelor ce afectează siturile Natura2000, propunerea de implementare a proiectului, poate fi aprobată. XIV. Aspecte legate de legătura cu apele XIV.1. Localizarea proiectului

- bazinul hidrografic: ABA Mureș și ABA Olt - cursul de apă: Bazinele hidrografice Mureș și Olt - corp de apă: de suprafață

Pagina 64 din 85

XIV.2. Indicarea stării ecologice/potenţialului ecologic şi starea chimică a corpului de apă de suprafaţă Starea ecologică este definită în conformitate cu prevederile Directivei Cadru Apă (DCA) (transpusă prin Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare) de elementele de calitate indicate în Anexa V a DCA, respectiv elementele biologice, elementele hidromorfologice, elemente fizico-chimice generale şi poluanţii specifici (sintetici şi nesintetici). Clasificarea stării ecologice a corpurilor de apă de suprafață se realizează în conformitate cu cerințele Directivei Cadru Apă (Anexa V), în baza metodologiilor naționale, care iau în considerare şi recomandările ghidului elaborat în cadrul Strategiei Comune de Implementare a DCA „Ghidul nr. 10 - Râuri şi lacuri – Tipologie, condiţii de referinţă şi sisteme de clasificare”. Astfel, în clasificarea stării ecologice a apelor de suprafață au fost luate în considerare elementele biologice pentru toate cele 5 clase, având la bază principiul conform căruia elementele biologice integrează/reflectă variatele tipuri de presiuni. Elementele fizico-chimice se iau în considerare în clasificarea stării “foarte bună” şi “bună”, elementele hidromorfologice fiind luate în considerare numai în clasificarea stării “foarte bună”. Clasificarea stării ecologice se realizează conform principiului „one out – all out”, conform prevederii DCA stipulată în Anexa V. Principiul „one out – all out” se aplică, de asemenea şi între elementele de calitate din aceeaşi grupă (elemente biologice, fizico-chimice şi hidromorfologice) ceea ce conduce la un sistem de clasificare a stării ecologice restrictiv / sever în relație cu definirea obiectivelor de mediu. La nivelul BH Mureș și Olt au fost analizate şi caracterizate din punct de vedere al stării/potenţialului ecologic și al stării chimice corpurile de apă componente. In sectorul la nivelul căruia se derulează investiția, calitatea cursurilor de ape este clasificată din punct de vedere ecologic ca fiind bună. XIV.3. Indicarea obiectivului/obiectivelor de mediu pentru fiecare corp de apă identificat, cu precizarea excepţiilor aplicate şi a termenelor aferente, după caz Obiectivele de mediu prevăzute în Directiva Cadru Apă reprezintă unul dintre elementele centrale ale acestei reglementări europene, având ca scop protecţia pe termen lung, utilizarea şi gospodărirea durabilă a apelor. Directiva Cadru Apă stabileşte, aşa cum s-a menţionat şi în primul Plan de Management, în Art. 4 (în special pct. 1) obiectivele de mediu, incluzând în esenţă următoarele elemente: pentru corpurile de apă de suprafaţă: atingerea stării ecologice bune şi a stării chimice bune, respectiv a

potenţialului ecologic bun şi a stării chimice bune pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale; pentru corpurile de apă subterane: atingerea stării chimice bune şi a stării cantitative bune; reducerea progresivă a poluării cu substanţe prioritare şi încetarea sau eliminarea treptată a emisiilor,

evacuărilor şi pierderilor de substanţe prioritare periculoase din apele de suprafaţă, prin implementarea măsurilor necesare;

„prevenirea sau limitarea” evacuării de poluanţi în apele subterane, prin implementarea de măsuri; inversarea tendinţelor de creştere semnificativă și durabilă a concentrațiilor de poluanţi în apele subterane; nedeteriorarea stării apelor de suprafaţă şi subterane (art. 4.1.(a)(i), art. 4.1.(b)(i) ale DCA); pentru zonele protejate: atingerea obiectivelor prevăzute de legislaţia specifică. Pentru apele de suprafaţă din punct de vedere al stării ecologice, obiectivele de mediu reprezentate de „starea ecologică bună” pentru corpurile de apă naturale şi „potentialul ecologic bun” pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale sunt definite în Anexa 6.1. a Planului de Management. Obiectivele de mediu vizând “starea chimică bună” a corpurilor de apă de suprafață și apelor teritoriale sunt stabilite în conformitate cu prevederile din Directiva 2008/105/CE (modificată de Directiva 2013/39/UE) și sunt prezentate în Anexa 6.1.6 a Planului de Management.

Pagina 65 din 85

Pentru proiectul propus nu au fost identificate elemente antagonice sau care să intre în concurență/sumație negativă cu obiectivele de mediu propuse pentru corpul de apă (sectorul) studiat.

Pagina 66 din 85

ANEXE

Pagina 67 din 85

Situația suprapunerii coridorului de expropriere cu suprafețe forestiere A9 St. Apața - planșă

Pagina 68 din 85

A9 St. Apața – cordonate Stereo `70

Nr. Pct.

X [m]

Y [m]

1 493628.710 541647.109 2 493601.094 541619.701 3 493585.642 541620.761 4 493583.678 541620.706 5 493580.799 541619.913 6 493515.251 541592.720 7 493489.411 541581.336 8 493483.006 541581.759 9 493479.604 541587.967 10 493573.458 541628.574 11 493448.596 541642.612 12 493398.928 541648.407 13 493349.265 541654.161 14 493299.620 541660.004 15 493200.300 541671.380 16 493156.031 541675.299 17 493153.128 541674.482 18 493100.482 541681.957 19 493105.123 541708.568 20 493176.940 541698.190 21 493260.070 541687.028 22 493334.955 541678.892 23 493400.292 541672.002 24 493482.382 541662.888 25 493519.153 541658.792 26 493587.390 541651.525

Pagina 69 din 85

A10 Interval Apața – Racoș (Zona 1) - planșa

A10 Interval Apața – Racoș (Zona 2) - planșa

Pagina 70 din 85

A10 Interval Apața – Racoș (Zona 1) – coordonate Stereo`70 Nr. Pct.

X [m]

Y [m]

10.23 499880.060 541004.216 10.24 499936.543 541028.647 10.22 499865.620 541039.406 10.11 498605.704 541979.075 10.2.1 499905.467 541097.421 10.28 499920.709 541069.535 10.29 499906.883 541094.133 10.27 499937.591 541052.558 10.25 499957.448 541039.412 10.26 499950.167 541056.505 10.4 498553.062 542010.714 10.5 498467.697 541998.246 10.3 498557.550 542003.223 10.1 498636.847 541972.764 10.2 498619.912 541998.320 10.9 498567.011 541982.125 10.10 498592.189 541980.319 10.8 498546.916 541981.373 10.6 498416.597 541981.501 10.7 498469.313 541983.138

Pagina 71 din 85

A11. St. Racoș - planșa

A11. St. Racoș – coordonate Stereo`70

Nr. Pct.

X [m]

Y [m]

11.276 502383.109 534572.760 11.277 502385.048 534571.922 11.278 502387.992 534572.729 11.273 502372.290 534613.484 11.274 502372.416 534613.508 11.275 502374.654 534605.890 11.282 502462.844 534571.980 11.283 502466.532 534565.882 11.284 502473.191 534554.239 11.279 502389.698 534567.896 11.280 502392.231 534558.373 11.281 502455.337 534576.010 11.272 502372.139 534613.454 11.263 502370.573 534613.115 11.264 502370.744 534613.154 11.265 502370.892 534613.188 11.260 502370.038 534612.986 11.261 502370.218 534613.030 11.262 502370.405 534613.075 11.269 502371.578 534613.339 11.270 502371.763 534613.377 11.271 502371.937 534613.413 11.266 502371.069 534613.228 11.267 502371.253 534613.269 11.268 502371.419 534613.305

Pagina 72 din 85

11.285 502481.902 534559.647 11.302 502545.740 534565.750 11.303 502548.720 534564.941 11.304 502553.103 534563.590 11.299 502532.569 534569.216 11.300 502537.959 534567.810 11.301 502541.763 534566.702 11.308 502566.851 534558.197 11.309 502568.573 534557.760 11.310 502572.442 534556.549 11.305 502558.350 534561.848 11.306 502560.702 534560.990 11.307 502563.966 534559.540 11.298 502529.790 534569.898 11.289 502500.388 534567.017 11.290 502502.343 534567.763 11.291 502507.222 534569.067 11.286 502486.048 534561.976 11.287 502489.572 534563.964 11.288 502496.071 534566.775 11.295 502521.152 534570.885 11.296 502524.077 534570.826 11.297 502526.964 534570.357 11.292 502512.457 534570.284 11.293 502515.337 534570.612 11.294 502518.235 534570.943 11.259 502369.838 534612.937 11.224 502360.939 534610.852 11.225 502361.202 534610.908 11.226 502361.498 534610.971 11.221 502360.134 534610.678 11.222 502360.396 534610.735 11.223 502360.671 534610.794 11.230 502362.723 534611.228 11.231 502363.030 534611.291 11.232 502363.336 534611.354 11.227 502361.788 534611.032 11.228 502362.087 534611.095 11.229 502362.437 534611.168 11.220 502359.890 534610.625 11.211 502357.701 534610.138 11.212 502357.941 534610.192 11.213 502358.183 534610.247 11.208 502356.978 534609.973 11.209 502357.216 534610.027 11.210 502357.467 534610.085 11.217 502359.209 534610.475 11.218 502359.436 534610.525 11.219 502359.654 534610.573 11.214 502358.430 534610.302 11.215 502358.678 534610.357 11.216 502358.930 534610.413 11.233 502363.617 534611.412 11.250 502367.899 534612.408

Pagina 73 din 85

11.251 502368.161 534612.484 11.252 502368.385 534612.548 11.247 502367.316 534612.231 11.248 502367.496 534612.287 11.249 502367.701 534612.349 11.256 502369.238 534612.782 11.257 502369.432 534612.833 11.258 502369.639 534612.886 11.253 502368.647 534612.622 11.254 502368.849 534612.678 11.255 502369.055 534612.734 11.246 502367.118 534612.170 11.237 502364.815 534611.654 11.238 502365.114 534611.714 11.239 502365.439 534611.778 11.234 502363.905 534611.470 11.235 502364.215 534611.533 11.236 502364.530 534611.597 11.243 502366.596 534612.004 11.244 502366.714 534612.041 11.245 502366.921 534612.107 11.240 502365.735 534611.836 11.241 502366.042 534611.896 11.242 502366.312 534611.949 11.379 502464.010 534462.212 11.380 502466.715 534462.212 11.381 502468.697 534462.468 11.376 502444.238 534465.379 11.377 502448.908 534464.618 11.378 502459.788 534462.847 11.385 502476.186 534465.693 11.386 502477.264 534466.544 11.387 502478.333 534467.530 11.382 502470.503 534462.897 11.383 502472.705 534463.695 11.384 502474.155 534464.405 11.375 502440.988 534466.122 11.366 502409.019 534466.440 11.367 502414.815 534467.641 11.368 502420.983 534468.345 11.363 502398.206 534497.529 11.364 502404.943 534485.801 11.365 502408.061 534476.383 11.372 502436.381 534468.683 11.373 502436.286 534467.179 11.374 502441.052 534466.261 11.369 502427.127 534468.353 11.370 502435.647 534467.283 11.371 502435.888 534468.764 11.388 502484.691 534461.163 11.405 502413.361 534451.696 11.406 502413.324 534451.393 11.407 502417.371 534421.984 11.402 502423.786 534458.436

Pagina 74 din 85

11.403 502417.385 534457.929 11.404 502411.888 534456.831 11.411 502447.059 534285.551 11.412 502454.116 534258.594 11.413 502448.602 534202.781 11.408 502423.120 534382.312 11.409 502428.049 534339.207 11.410 502429.705 534330.286 11.401 502429.028 534458.170 11.392 502466.575 534453.191 11.393 502459.851 534453.721 11.394 502453.657 534454.729 11.389 502482.343 534459.073 11.390 502479.094 534456.861 11.391 502472.815 534454.199 11.398 502434.176 534455.137 11.399 502433.683 534455.218 11.400 502434.041 534457.416 11.395 502439.718 534456.998 11.396 502439.468 534456.532 11.397 502434.534 534457.335 11.362 502398.939 534500.983 11.327 502507.451 534549.010 11.328 502506.334 534548.788 11.329 502502.380 534547.593 11.324 502523.435 534550.902 11.325 502518.399 534550.441 11.326 502509.724 534549.355 11.333 502493.594 534542.032 11.334 502491.752 534540.323 11.335 502490.258 534538.888 11.330 502499.866 534546.328 11.331 502496.896 534544.512 11.332 502495.009 534543.156 11.323 502527.438 534551.013 11.314 502566.599 534540.579 11.315 502563.152 534541.658 11.316 502561.029 534542.608 11.311 502571.360 534553.093 11.312 502571.480 534551.371 11.313 502568.846 534543.937 11.320 502538.051 534550.109 11.321 502535.193 534550.466 11.322 502530.575 534550.901 11.317 502557.319 534543.773 11.318 502549.935 534546.354 11.319 502543.440 534548.806 11.336 502489.284 534537.802 11.353 502462.199 534524.557 11.354 502460.544 534524.868 11.355 502456.608 534529.601 11.350 502472.271 534523.902 11.351 502467.308 534523.780 11.352 502463.018 534524.541

Pagina 75 din 85

11.359 502403.899 534520.984 11.360 502394.639 534518.609 11.361 502398.433 534505.416 11.356 502436.822 534529.961 11.357 502420.095 534525.114 11.358 502416.483 534524.067 11.349 502474.911 534524.915 11.340 502484.997 534532.644 11.341 502484.345 534532.093 11.342 502483.444 534531.332 11.337 502487.663 534535.512 11.338 502486.337 534533.910 11.339 502485.819 534533.359 11.346 502480.477 534529.096 11.347 502480.235 534527.913 11.348 502476.574 534525.720 11.343 502482.778 534530.769 11.344 502481.910 534530.119 11.345 502480.802 534529.328 11.207 502356.756 534609.922 11.69 502347.390 534505.249 11.70 502345.549 534508.927 11.71 502343.871 534510.933 11.66 502362.364 534461.901 11.67 502352.790 534502.958 11.68 502348.619 534502.469 11.75 502331.468 534542.501 11.76 502332.007 534545.276 11.77 502334.787 534551.049 11.72 502338.110 534524.121 11.73 502336.198 534529.441 11.74 502331.442 534537.330 11.65 502363.098 534455.888 11.56 502350.881 534444.375 11.57 502350.522 534444.723 11.58 502354.274 534448.595 11.53 502342.341 534435.711 11.54 502344.533 534437.826 11.55 502347.999 534441.402 11.62 502354.624 534448.951 11.63 502359.140 534452.771 11.64 502363.095 534455.202 11.59 502353.565 534449.129 11.60 502353.197 534449.638 11.61 502353.548 534449.995 11.78 502337.298 534552.192 11.95 502332.637 534603.243 11.96 502332.872 534603.319 11.97 502333.082 534603.387 11.92 502327.308 534601.850 11.93 502331.967 534603.054 11.94 502332.400 534603.166 11.101 502333.859 534603.637 11.102 502334.057 534603.700

Pagina 76 din 85

11.103 502334.267 534603.767 11.98 502333.285 534603.452 11.99 502333.487 534603.517 11.100 502333.671 534603.576 11.91 502328.278 534592.596 11.82 502336.552 534562.858 11.83 502335.244 534567.952 11.84 502335.054 534569.875 11.79 502339.005 534552.639 11.80 502338.805 534553.767 11.81 502336.991 534557.227 11.88 502333.425 534580.525 11.89 502332.499 534583.972 11.90 502331.464 534587.238 11.85 502334.565 534574.347 11.86 502334.137 534577.445 11.87 502334.163 534578.660 11.52 502340.661 534434.267 11.17 502357.701 534437.766 11.18 502357.342 534438.114 11.19 502354.460 534434.699 11.14 502362.881 534440.948 11.15 502362.534 534440.589 11.16 502361.453 534441.637 11.23 502316.856 534413.652 11.24 502302.761 534408.880 11.25 502294.766 534406.523 11.20 502344.534 534425.876 11.21 502340.283 534422.425 11.22 502332.243 534419.165 11.13 502361.804 534441.992 11.4 502403.755 534256.384 11.5 502401.371 534266.671 11.6 502399.969 534276.530 11.1 502411.258 534179.987 11.2 502415.356 534228.779 11.3 502410.179 534249.405 11.10 502370.344 534422.499 11.11 502365.042 534442.900 11.12 502364.554 534444.305 11.7 502389.940 534324.965 11.8 502373.478 534372.570 11.9 502376.273 534410.489 11.26 502290.756 534406.206 11.43 502293.370 534415.397 11.44 502295.871 534416.019 11.45 502303.608 534418.679 11.40 502285.039 534416.345 11.41 502288.630 534415.363 11.42 502290.832 534415.198 11.49 502332.526 534429.001 11.50 502335.349 534430.808 11.51 502336.698 534431.370 11.46 502315.302 534422.613

Pagina 77 din 85

11.47 502322.783 534425.160 11.48 502329.695 534427.634 11.39 502282.800 534417.477 11.30 502272.193 534414.490 11.31 502263.435 534422.022 11.32 502250.252 534433.360 11.27 502286.251 534406.643 11.28 502282.513 534407.257 11.29 502277.359 534410.274 11.36 502275.242 534423.726 11.37 502277.727 534421.583 11.38 502280.043 534419.586 11.33 502256.109 534440.232 11.34 502267.570 534430.347 11.35 502271.156 534427.255 11.172 502347.345 534607.587 11.173 502347.654 534607.669 11.174 502347.893 534607.733 11.169 502346.469 534607.352 11.170 502346.774 534607.435 11.171 502347.052 534607.509 11.178 502348.914 534608.000 11.179 502349.154 534608.063 11.180 502349.365 534608.117 11.175 502348.159 534607.803 11.176 502348.406 534607.867 11.177 502348.674 534607.938 11.168 502346.158 534607.268 11.159 502343.999 534606.674 11.160 502344.172 534606.723 11.161 502344.339 534606.769 11.156 502343.455 534606.522 11.157 502343.648 534606.576 11.158 502343.831 534606.627 11.165 502345.308 534607.037 11.166 502345.574 534607.109 11.167 502345.850 534607.185 11.162 502344.517 534606.818 11.163 502344.781 534606.891 11.164 502345.039 534606.963 11.181 502349.692 534608.202 11.198 502354.448 534609.381 11.199 502354.683 534609.437 11.200 502354.951 534609.501 11.195 502353.650 534609.189 11.196 502353.900 534609.250 11.197 502354.170 534609.315 11.204 502356.030 534609.754 11.205 502356.292 534609.815 11.206 502356.539 534609.872 11.201 502355.240 534609.569 11.202 502355.531 534609.637 11.203 502355.779 534609.696 11.194 502353.416 534609.132

Pagina 78 din 85

11.185 502350.771 534608.477 11.186 502351.069 534608.552 11.187 502351.358 534608.625 11.182 502349.957 534608.270 11.183 502350.208 534608.334 11.184 502350.486 534608.405 11.191 502352.495 534608.907 11.192 502352.775 534608.976 11.193 502353.089 534609.053 11.188 502351.709 534608.712 11.189 502351.994 534608.783 11.190 502352.265 534608.850 11.155 502343.293 534606.476 11.120 502337.442 534604.757 11.121 502337.632 534604.815 11.122 502337.791 534604.863 11.117 502336.903 534604.592 11.118 502337.086 534604.648 11.119 502337.275 534604.706 11.126 502338.466 534605.068 11.127 502338.614 534605.112 11.128 502338.791 534605.165 11.123 502337.941 534604.909 11.124 502338.102 534604.958 11.125 502338.273 534605.010 11.116 502336.734 534604.540 11.107 502335.087 534604.027 11.108 502335.301 534604.094 11.109 502335.519 534604.162 11.104 502334.452 534603.826 11.105 502334.658 534603.891 11.106 502334.879 534603.961 11.113 502336.243 534604.388 11.114 502336.413 534604.441 11.115 502336.575 534604.491 11.110 502335.699 534604.218 11.111 502335.884 534604.276 11.112 502336.053 534604.329 11.129 502338.958 534605.216 11.146 502341.754 534606.037 11.147 502341.902 534606.080 11.148 502342.082 534606.132 11.143 502341.244 534605.890 11.144 502341.416 534605.940 11.145 502341.580 534605.987 11.152 502342.783 534606.332 11.153 502342.946 534606.378 11.154 502343.125 534606.429 11.149 502342.260 534606.183 11.150 502342.438 534606.233 11.151 502342.615 534606.284 11.142 502341.085 534605.843 11.133 502339.606 534605.409 11.134 502339.765 534605.456

Pagina 79 din 85

11.135 502339.936 534605.507 11.130 502339.128 534605.266 11.131 502339.287 534605.314 11.132 502339.454 534605.363 11.139 502340.594 534605.700 11.140 502340.753 534605.747 11.141 502340.926 534605.797 11.136 502340.105 534605.556 11.137 502340.258 534605.602 11.138 502340.440 534605.655

Pagina 80 din 85

A12. Interval Racoș-Cața (zona 1) – planșă

A12. Interval Racoș-Cața (zona 2) – planșă

Pagina 81 din 85

A12. Interval Racoș-Cața (zona 2) – coordonate Stereo`70

Nr. Pct.

X [m]

Y [m]

A12.7 502877.620 530639.584 A12.8 502964.460 530495.302 A12.6 502800.536 530768.462 A12.4 502906.874 530672.251 A12.5 502858.375 530752.767 A12.12 503027.083 530386.337 A12.13 503031.720 530383.776 A12.11 503024.329 530390.239 A12.9 503006.117 530425.202 A12.10 503024.677 530395.170 A12.4 504149.261 523258.316 A12.5 504169.246 523260.813 A12.3 504130.061 523253.393

A12.1.1 504196.590 523191.215 A12.2 504136.877 523198.292 A12.2 503068.013 530402.141 A12.3 503020.056 530482.824

A12.2.1 503049.916 530352.982 A12.6 504175.286 523234.225 A12.7 504185.443 523236.933

Pagina 82 din 85

A14. Interval Cața – Archita – planșă

A14. Interval Cața – archita – Coordonate Stereo`70

Nr. Pct.

X [m]

Y [m]

A14.1 520193.261 509789.022 A14.10 520196.143 509857.924 A14.11 520182.795 509854.794 A14.12 520184.929 509839.324 A14.13 520190.702 509812.184 A14.14 520195.770 509812.885 A14.15 520197.585 509799.856 A14.16 520192.515 509799.107 A14.17 520192.258 509796.441 A14.2 520164.356 509788.302 A14.3 520158.827 509822.715 A14.4 520157.602 509823.496 A14.5 520164.206 509834.193 A14.6 520157.632 509879.869 A14.7 520178.965 509882.555 A14.8 520182.330 509858.168 A14.9 520195.994 509859.115

Pagina 83 din 85

A15. St. Archita – planșă

A15. St. Archita – coordonate Stereo`70

Nr. Pct.

X [m]

Y [m]

A15.1 521177.725 505330.572 A15.10 521147.262 505293.607 A15.11 521154.195 505300.880 A15.12 521157.140 505311.407 A15.13 521179.105 505304.019 A15.2 521165.723 505409.780 A15.3 521159.795 505447.131 A15.4 521106.056 505399.144 A15.5 521118.269 505394.740 A15.6 521117.114 505381.944 A15.7 521120.186 505337.698 A15.8 521097.477 505298.810 A15.9 521116.374 505293.324 A151.1 521105.270 505529.507 A1512 521068.117 505505.870 A1513 521056.020 505530.691 A1514 521053.417 505529.413 A1515 521029.037 505563.390 A1516 521012.583 505588.271 AA15.1 521005.304 505599.536 AA152 520995.554 505617.978

Pagina 84 din 85

AA153 520981.979 505644.439 AA154 520963.260 505690.947 AA155 520945.096 505729.933 AA156 520945.870 505730.448 AA157 520919.390 505780.808 AA158 520886.172 505824.110 AA159 520861.507 505865.226 AA160 520821.669 505933.027 AA161 520830.071 505928.431 AA162 520839.588 505921.032 AA163 520851.220 505917.892 AA164 520862.385 505905.383 AA165 520869.286 505878.450 AA166 520875.881 505907.001 AA167 520877.649 505883.774 AA168 520873.828 505875.522 AA169 520896.104 505847.033 AA170 520909.954 505824.737 AA171 520928.739 505820.935 AA172 520942.485 505808.666 AA173 520962.676 505797.659 AA174 521000.448 505754.675 AA175 521016.883 505741.440 AA176 521032.284 505722.221 AA177 521041.523 505694.874 AA178 521049.729 505664.032 AA179 521062.711 505625.128 AA180 521065.583 505615.423 AA181 521072.516 505578.569 AA182 521081.568 505562.199 AA183 521089.580 505555.795 AA184 521115.268 505552.844 AA185 521132.155 505525.952

Pagina 85 din 85

A16. Interval Archita - Vânători – planșă

A16. Interval Archita - Vânători – Coordonate Stereo `70

Nr. Pct.

X [m]

Y [m]

A16.1 525184.395 499107.649 A16.10 525168.158 499135.131 A16.11 525175.754 499112.895 A16.12 525178.557 499113.036 A16.13 525179.966 499108.317 A16.2 525161.568 499060.416 A16.3 525154.312 499074.017 A16.4 525145.558 499096.222 A16.5 525153.866 499112.694 A16.6 525138.434 499159.007 A16.7 525157.217 499165.266 A16.8 525165.833 499145.989 A16.9 525166.037 499142.010

memoriu de prezentare întocmit l. 292/2018 și a omm 19

Documents