studiu privind ameliorarea dificultatilor de invatare 22 februarie 2015

8
1 STUDIU PRIVIND AMELIORAREA DIFICULTĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE ÎN CICLUL GIMNAZIAL LA ELEVUL CU IQ MEDIU Dificultatea de învăţare este o disfuncţie neurologică determinată de incapacitatea sistemului nervos de a percepe, de a prelucra în mod corect informaţia sau de a da răspuns în urma prelucrării informaţiei. Astfel, dificultatea de învăţare se poate manifesta la nivelul percepţiei, la nivel cognitiv şi/ sau la nivel motric şi de coordonare. Dificultatea de învăţare cauzată de disfuncţii neurologice este însoţită, frecvent, de retard mintal uşor sau moderat. În cazul unui elev cu dezvoltare mentală normală în raport cu vârsta sa, dificultatea de învăţare poate avea cauze psiho-sociale: nivel de trai scăzut (care implică lipsa hranei, a condiţiilor de învăţare, lipsa materialelor şcolare) sau cadre didactice slab pregătite ştiinţific, metodic, pedagogic (determinând lipsa experienţelor de învăţare adecvate sau demotivarea activităţii de învăţare). Nu orice eşec şcolar poate fi numit disfuncţie sau dificultate în învăţare, ci manifestări repetate în special în zona capacităţilor instrumentale (scris, citit, vorbit, calcul, disfuncţii uşoare perceptive, psihomotorii, întârzierea limbajului, slaba concentrare, chiar deficit de atenţie). Pentru a putea identifica elevii cu dificultăţi de învăţare, am elaborat o grilă de observaţie, luând în calcul atât dificultăţile nespecifice (deficitul de atenţie), cât şi pe cele specifice (verbale, nonverbale, de orientare). Dintre toţi elevii, am supus observaţiei pe o durată de două săptămâni elevii cu randament scăzut la evaluarea iniţială şi la activităţile didactice din orele dedicate recapitulării iniţiale. În perioada 1 oct. 2014-15 oct. 2014 am completat grila de observaţie, conform indicatorilor de mai jos: Nume Manifestare capacitate de concen- trare redusă dificultăţi în legarea liniilor orizontal e şi verticale coordo- narea motorie fină - slabă memorie slabă incapabil de a reţine greutăţi în prelucrare a semnelor/ abilităţi matematic e slabe/ reduse greutăţi în gândirea abstractă incapabil de generali- zare scris indesci- frabil sau spas- modic performanţă în învăţare fluctuantă de-a lungul diverselor testări În orele de consultaţii cu părinţii am intervievat familiile acestor elevi vizaţi de observaţie pentru a afla date despre istoricul educaţional, dar şi despre activitatea de învăţare prestată acasă. După două săptămâni, am îndrumat spre examinare neuro-psihologică elevii care au manifestat dificultăţi repetate la toate cele trei nivele: verbal, nonvernal, de orientare. Voi prezenta în cele ce urmează strategia aplicată unuia dintre elevii cu dificultăţi de învăţare la unitatea de învăţare SCHIŢA.

Upload: adriana-bezman

Post on 21-Nov-2015

4 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

Dficicultati pentru elevul cu IQ mediu si retard usor

TRANSCRIPT

  • 1

    STUDIU PRIVIND AMELIORAREA DIFICULTILOR DE NVARE N CICLUL GIMNAZIAL LA ELEVUL CU IQ MEDIU

    Dificultatea de nvare este o disfuncie neurologic determinat de incapacitatea sistemului nervos de a percepe, de a prelucra n mod corect informaia sau de a da rspuns n urma prelucrrii informaiei. Astfel, dificultatea de nvare se poate manifesta la nivelul percepiei, la nivel cognitiv i/ sau la nivel motric i de coordonare. Dificultatea de nvare cauzat de disfuncii neurologice este nsoit, frecvent, de retard mintal uor sau moderat. n cazul unui elev cu dezvoltare mental normal n raport cu vrsta sa, dificultatea de nvare poate avea cauze psiho-sociale: nivel de trai sczut (care implic lipsa hranei, a condiiilor de nvare, lipsa materialelor colare) sau cadre didactice slab pregtite tiinific, metodic, pedagogic (determinnd lipsa experienelor de nvare adecvate sau demotivarea activitii de nvare). Nu orice eec colar poate fi numit disfuncie sau dificultate n nvare, ci manifestri repetate n special n zona capacitilor instrumentale (scris, citit, vorbit, calcul, disfuncii uoare perceptive, psihomotorii, ntrzierea limbajului, slaba concentrare, chiar deficit de atenie).

    Pentru a putea identifica elevii cu dificulti de nvare, am elaborat o gril de observaie, lund n calcul att dificultile nespecifice (deficitul de atenie), ct i pe cele specifice (verbale, nonverbale, de orientare).

    Dintre toi elevii, am supus observaiei pe o durat de dou sptmni elevii cu randament sczut la evaluarea iniial i la activitile didactice din orele dedicate recapitulrii iniiale. n perioada 1 oct. 2014-15 oct. 2014 am completat grila de observaie, conform indicatorilor de mai jos:

    Nu

    me

    Man

    ifest

    are

    capacitate de concen-trare redus

    dificulti n legarea liniilor orizontale i verticale

    coordo-narea motorie fin - slab

    memorie slab incapabil de a reine

    greuti n prelucrarea semnelor/ abiliti matematice slabe/ reduse

    greuti n gndirea abstract

    incapabil de generali-zare

    scris indesci-frabil sau spas-modic

    performan n nvare fluctuant de-a lungul diverselor testri

    n orele de consultaii cu prinii am intervievat familiile acestor elevi vizai de observaie pentru a afla date despre istoricul educaional, dar i despre activitatea de nvare prestat acas. Dup dou sptmni, am ndrumat spre examinare neuro-psihologic elevii care au manifestat dificulti repetate la toate cele trei nivele: verbal, nonvernal, de orientare. Voi prezenta n cele ce urmeaz strategia aplicat unuia dintre elevii cu dificulti de nvare la unitatea de nvare SCHIA.

  • 2

    Program de intervenie personalizat/individualizat

    Numele i prenumele beneficiarului: T.A.

    Data i locul naterii: 5 iunie 2003, Galai

    Domiciliul: loc. Mihail Koglniceanu, nr. 271, com. Smrdan, jud. Galai coala Gimnazial Sf. Mihail i Gavril, com. Smrdan, loc. Galai

    Echipa de lucru: prof. Adriana Bezman, medic primar neuropsihiatru Carmen chiopu

    Problemele cu care se confrunt copilul (rezultatele evalurii complexe) Elevul dovedete capacitate de concentrare redus atenie uor distras de stimuli externi, coordonarea motorie fin la un nivel slab (dificultate de micare a minilor, lentoare n mersul obinuit), scris indescifrabil, capacitate redus de reinere, greutate n gndirea abstract i n generalizare, d dovad de fluctuaii de-a lungul diverselor testri. Prioriti pentru perioada (se specific intervalul de timp): Pe durata anului colar 2014-2015 se stabilete ca prioritate creterea capacitii de concentrare a ateniei i creterea capacitii de a realiza micri fine orientate corect n spaiu (inclusiv scriere descifrabil). Se adapteaz coninutul programei colare. Unitatea de nvare SCHIA

    Comptene specifice:

    1.1 Identificarea informaiilor eseniale dintr-un mesaj oral, n scopul nelegerii sensului global al acestuia;

    2. 1 Inlnuirea clar a ideilor ntr-un mesaj oral; 2.3 Alctuirea unor propoziii i fraze corecte din punct de vedere gramatical; 3.2 Recunoaterea modurilor de expunere utilizate ntr-un text narativ;

    4.1 Redactarea unor lucrri scurte pe o anumit tem, urmrind un plan (aprecieri personale referitoare la personaje; Coninuturi: extragerea ideilor principale dintr-un text epic, exerciii de rezumare, de prezentare a unui personaj literar. Metode i mijloace de realizare: lectura model, jocul de rol, jocul didactic, conversaia, explicaia.

    Perioada de intervenie: 5 ianuarie- 16 ianuarie 2015

    Criterii minimale de apreciere a progreselor: gradul de implicare n activiti, atingerea a cel puin dou obiective.

    Metode i instrumente de evaluare: jocul didactic, proba oral, portofoliul. Evaluarea periodic: proba oral i portofoliul

  • 3

    Obiective realizate:

    1.1 Identificarea informaiilor eseniale dintr-un mesaj oral, n scopul nelegerii sensului global al acestuia;

    2.3 Alctuirea unor propoziii i fraze corecte din punct de vedere gramatical; 4.1 Redactarea unor lucrri scurte pe o anumit tem, urmrind un plan (aprecieri personale referitoare la personaje; Dificulti ntmpinate: -

    Metode cu impact ridicat:

    - pozitiv: jocul de rol, explorarea imaginaiei. - negativ-

    Rolul i modul de implicare a prinilor n program: prinii sunt ndrumai n activitatea de sprijin cu materiale didactice i audio-video.

    Competene specifice

    Activiti de nvare propus

    Criteriul de reuit

    Rezultat

    1.1 Identificarea informaiilor

    eseniale dintr-un mesaj oral, n scopul

    nelegerii sensului global al acestuia

    2. 1 Inlnuirea

    clar a ideilor

    Dialogul. Vizit de I.L.

    Caragiale.

    -Lectura n perechi a textului.

    -Rolurile au ajutat elevul s se

    concentreze asupra

    coninutului i i-au permis

    formularea ideilor n

    propriile cuvinte. Elevul a putut

    lmuri lucrurile neclare, a putut nelege textul.

    -Exerciii de citire i

    scriere n ora de curs i acas cu

    prinii.

    -Cultivarea interesului pentru

    lectur i a plcerii de a citi, dei nc citete

    greu.

    -Libertatea de exprimare.

    -Rezumarea

    -Dezvoltarea

  • 4

    ntr-un

    mesaj oral

    grafic a ideilor pricipale din

    textul dat.

    -Plcerea nvarii prin

    grafic (imagini).

    interesului fa de comunicarea prin

    imagini.

    -O mbuntire a capacitii de concentrare a

    ateniei.

    -Exerciii de punere n ordine

    a ideilor principale.

    Nivelul de sprijin

    -nvarea n clas cu elevii.

    -Vizionarea piesei Vizit n ora de predare, dar i acas, cu

    prinii.

    -Exersarea practic a

    materialelor nou nvate cu

    prinii.

    -Demonstreaz o mbuntire a

    abilititilor sociale i

    personale, dar i a celor de

    comunicare

    2.3 Alctuirea

    -Exerciii (de tip Acrostih) de identificare a personajelor.

    -Transpunerea scenic a unor fragmente din

    -Descoperirea personajelor prin

    joc.

    -Transpunerea scenic a

    determinat elevul s se aproprie de

    Dramatizarea a fost cel mai

    frumos moment al leciei. Pe lng

    faptul c a nvat practic, dei a

    nvat s fac, nu doar s tie, a experimentat i viaa de scen,

    stimulnd stima de sine.

  • 5

    unor

    propoziii i fraze

    corecte din punct de vedere

    gramatical

    3.2 Recunoate

    rea

    modurilor de

    expunere

    utilizate ntr-un text

    narativ

    4.1 Redactarea

    unor

    lucrri scurte pe o

    anumit tem,

    urmrind un

    plan(aprecieri

    personale referitoare

    Vizit de I.L. Caragiale.

    text cu mai mult plcere.

    Dialogul ca mod de expunere.

    -Intervievarea personajelor.

    Eti realizatorul emisiunii

    Schimb de mame. Invitatul

    tu este Ionel Popescu i tocmai i povestete

    ntmplarea cu dulceaa turnat

    n oonii musafirului. Red n scris dialogul.

    -Intervievarea personajului

    Ionel Popescu a valorificat

    libertatea de exprimare a

    elevului.

    -mbuntirea limbajului, dei

    nc incorect n exprimarea

    verbal i scris.

    -Joc: Cine tie ctig!

    Elevii se mpart n echipe i

    formuleaz pe rnd ntrebri

    legate de text, iar colegii trebuie s

    rspund. Rspunsurile

    corecte se puncteaz.

    Ctig echipa cu cel mai mare

    punctaj.

    -Joaca ca mijloc de nvare. Exersarea

    deprinderilor de nvare n colaborare,

    metod care i-a dat elevului posibilitatea formrii i

    exersrii unor deprinderi

    sociale, printre care

    sportivitatea.

    -Cultivarea unei atitudini pozitive fa de orele de

    limba i literatura romn.

  • 6

    la personaje)

    4.1 Redactarea

    unor

    lucrri scurte pe o

    anumit tem

    -Explorarea imaginaiei.

    Elevii sunt rugai s-i nchid

    ochii, s scoat fiecare dintr-un scule cte un

    obiect. Amintirile instigate de acest

    obiect sunt relatate colegului de banc (colegul este ncurajat s

    l asculte, s cear lmuriri

    acolo unde amintirea nu este destul de clar, s dea sugestii.

    -Inteligena emoional.

    Cooperarea cu colegul de banc

    -.

    -Dezvoltarea inteligenei

    emoionale i imaginaiei.

    -Scrierea liber.

    Folosind sugestiile

    colegilor, elevii i scriu

    amintirea instigat de acest

    obiect fr s in cont de greelile de

    punctuaie i ortografie.

    Recompensarea progresului de a scrie al elevului .

    -Scrisul a strnit curiozitatea

    elevului i l-a transformat n observator mai

    activ.

    -Exerciii de autoevaluare a propriilor texte.

    -Transformarea evaluatului n evaluator al

    propriilor aciuni

    -Elevul a putut s-i urmreasc

    propria evoluie n nvare, dar i

    dificultile, erorile i lacunele.

    1.1 Identificarea informaiilor

    -Adaptarea

    -Evaluarea s-a realizat n

    interesul elevului,

  • 7

    eseniale dintr-un mesaj oral, n scopul

    nelegerii sensului global al acestuia

    2.3 Alctuirea unor

    propoziii i fraze

    corecte din punct de vedere

    grammatical

    4.1 Redactarea

    unor

    lucrri scurte pe o

    anumit tem,

    urmrind un

    plan(aprecieri

    personale referitoare

    la personaje)

    -Evaluarea iniial

    -Evaluarea de progres

    -Evaluarea

    modului n care elevul a putut

    rspunde cerinelor, n loc s rspund la

    ntrebri n scris, a avut voie s rspund oral.

    -Adaptarea nivelului

    coninuturilor

    fiindu-i sprijinite constant

    eforturile.

    -Progresul elevului este similar cu progresul

    nregistrat de colegii care au

    pornit de la acelai nivel,

    chiar dac este mult mai mic

    dect al majoritii

    colegilor; elevul demonstreaz o mbuntire a abilitilor de

    citire comunicare i scriere.

    -Elevul a fost transformat ntr-

    un partener al profesorului n

    evaluare, ndeosebi prin autoevaluare.

  • 8

    sumativ (Portofoliu)

    -Crearea unui orar

    individualizat pentru finalizarea

    portofoliului.

    -Permiterea utilizrii

    calculatorului pentru realizarea

    portofoliului.

    Numele i prenumele: STAMATE ADRIANA LILIANA Data: 22 februarierie 2015

    n urma analizei activitilor implementate cu ajutorul PIP am constatat o cretere a motivaiei penrtu nvare. Elevul a devenit cooperant, se integreaz n colectiv, are curajul i dorina de a participa activ la orele de limba romn. De asemenea, am atins cel puin dou dintre obiectivele propuse: s alctuiasc propoziii i fraze corecte din punct de vedere gramatical, respectiv s redacteze lucrri scurte pe o anumit tem, urmrind un plan (aprecieri personale referitoare la personaje).

    BEZMAN ADRIANA LILIANA coala Gimnazial Sf. Cuv. Parascheva,

    cu Structura anex coala Gimnazial Sf. Mihail i Gavril, loc. Mihail Koglniceanu, com. Smrdan, jud. Galai

    Profesor de Limba i literatura romn