studiu pentru o semnalizare unitară a siturilor şi a ... · elemente în mediul lor originar și...

Studiu pentru o semnalizare unitară a siturilor şi a valorilor de

interes din arealul Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt

Propunere tehnică detaliată a unui sistem unitar de semnalizare:

32 de trasee, 70 de panouri

autor: arhitect Letiția Cosnean

CUPRINS

I. INTRODUCERE

II. STRATEGIA DE SEMNALIZARE

III. CATALOG DE EXEMPLE

IV. PROPUNERE TEHNICĂ DETALIATĂ

V. BIBLIOGRAFIE

1

Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.

Propunere tehnică detaliată.

2



I. INTRODUCERE

Proiectul „Pentru Natură şi Comunităţi Locale - Ba-zele unui management integrat Natura 2000 în zona Hârti-baciu - Târnava Mare – Olt” propune definirea și realizarea

unui sistem unitar de semnalizare a siturilor naturale prote-

jate și a valorilor culturale și de patrimoniu din acest arealul

cuprins între râurile Olt, Hârtibaciu și Târnava Mare, cu sco-

pul promovării patrimoniului cultural și natural al zonei. Pre-

zentul studiu își propune definirea unei strategii de abordare

a proiectului de semnalizare destinat acestei zone, bazându-

se pe strategia turistică de vizitare a zonei, pe exemple rea-

lizate în parcuri naționale protejate, zone construite protejate,

așezări rurale și urbane din țară și străinătate și pe o serie de

studii care au urmărit îmbunătățirea metodelor de comuni-

care în domeniul semnalizărilor turistice.

Studiul este structurat în trei părți principale: în

prima parte se abordează aspecte generale legate de semna-

lizare, tipuri, diverse recomandări și aspecte legate de

întreținere; a doua parte prezintă un catalog de exemple de

tipuri de semnalizări; ultima parte cuprinde propunerea unor

tipuri de panouri și indicatoare, flexibile și posibil de adap-

tat.

Tema

3



Zona podișul Hârtibaciu - Olt - Târnava Mare se în-

tinde pe o suprafață de 267.000 de hectare și cuprinde 5 situri

Natura 2000 și o arie protejată de interes național, iar împreună

cu așezările rurale și urbane de o mare diversitate etnografică

și culturală, de peisajele agricole tradiționale reprezintă un pei-

saj cultural de o mare complexitate și valoare istorică și cul-

turală.

Potenţialul turistic al zonei este format din două cate-

gorii de obiective: patrimoniul natural (zone de rezervaţie na-

turală, peisaje, agricultura tradiţională, resurse naturale cu

valenţe curative - aer ozonat, ape mineralizate şi termale) şi

patrimoniul cultural (arhitectură, istorie, religie, etnografie).

Harta zonei Podișul Hârtibaciului - Târnava Mare - Olt © Strategia de vizitare

Sibiu

Făgăraș

Agnita

Rupea

Sighișoara

Mediaș

Potențialul turistic al zonei.

4



Strategia de turism a zonei a identificat o serie de mo-

numente și de posibile trasee tematice în această zonă cu mare

potențial de atractivitate turistică: (1) monumentele arhitectu-

rale istorice: cetăţi, castele, biserici fortificate, castre romane,

ruine arheologice, ansambluri rurale tradiţionale; (2) muzee de

istorie, de etnografie etc.; (3) podgoriile – drumul vinului; (4)

satele și bisericile fortificate săsești - drumul așezărilor săsești

sau traseu bisericilor fortificate, alături de care o altă categorie

de interes e reprezentată de (5) muzee, (5) orașele istorice cu

tradiție turistică (Sighișoara, Sibiu), (6) evenimente temporare

(festivaluri), (7) sporturi de sezon (ski, cicloturism, echitația),

(8) activități de observație în natură (9) stațiunile balneoclima-

terice (turismul balnear) ș.a.

Un sistemul unitar de semnalizare asigură: (1) orienta-

rea și îndrumarea vizitatorilor în zona sitului protejat Natura

2000, zona Hârtibaciu – Târnava Mare – Olt; (2) informează

și educă vizitatorii și localnicii în privința resurselor de patri-

moniu natural și cultural ale zonei și (3) promovează proiectul

de protejare și administrare a zonelor protejate și a monumen-

telor istorice.

De asemenea, semnalizarea în teritoriu a monumentelor

(naturale sau antropice) contribuie la o mai bună percepție și

la identificarea in situ a valorilor de patrimoniu natural și cul-

tural atât de către locuitorii zonei, cât și de vizitatori. Conce-

perea și implementarea unor sisteme de semnalizare complexe

fac parte din strategia de management al teritoriului și sunt de-

terminate de necesitatea de a îmbunătăți cunoașterea respecti-

vului teritoriu și de a crește vizibilitatea în rândul turiștilor a

tuturor componentelor care definesc peisajele culturale.

Peisajele culturale sunt sisteme complex, formate din

mai multe paliere de informație și înglobează așezări umane,

Importanța unei semnalizări per-formante

zone naturale protejate, peisaje agricole, tradiții și obiceiuri

etc.. Semnalizarea unei zone are rolul de a pune în evidență

valoarea naturală și culturală a zonei; caracter educațional cu

rol de conștientizare. În același timp, un program de semnali-

zare cu o grafică sugestivă și atrăgătoare poate contribui la ac-

tivarea conștiinței de comunitate și implicit de responsabilitate

față de patrimoniul local.

Amplasarea de informații explicative in situ ajută la co-

municarea mult mai extinsă și rapidă a informației și a

recunoașterii valorilor care se găsesc în respectivul teritoriu

către un public larg; receptivitatea este mai mare decât în cazul

mass-mediei prin faptul că implică deopotrivă localnicii și vi-

ziatorii. De asemenea, perceperea obiectivelor este îmbogățită

prin faptul că sunt evidențiate aspecte legate de unicitatea

zonei, de istoria și identitatea specifică.

Cercetări în domeniul turismului cultural (heritage tou-

rism) au evidențiat faptul că organizarea unui sistem complex

și coerent de prezentare a informațiilor descriptive și de orien-

tare (panourile explicative, pliantele, broșurile ș.a.) a determi-

nat o creștere a numărului de turiști (PORIA et alli, 2003). În

același timp, zonele care reușesc să atragă un număr mai mare

de turiști și oferă o combinație diversificată și originală de ser-

vicii turistice, sunt considerate profitabile pentru investiții și

implementări de proiecte care să contribuie la o de dezvoltare

durabilă a comunităților locale.

Limitele studiului

Prezentul studiu urmărește identificarea factorilor cheie

pentru realizarea unei semnalizări de succes în zona Hârtibaciu

- Târnava Mare - Olt și constituie baza unei planificări generale

(de tip master plan), care va defini: (1) concepția de prezen-



5

tare a informației (stil, cantitate), beneficiarii (adulți, copii,

mixt, localnici) și mijloacele de diseminarea a acesteia (broșuri,

pliante, cărți, panouri, ghiduri etc.); (2) formatul semnelor, in-

dicatoarelor și al panourilor și alegerea unei grafici și tehnici

de prezentare; (3) dimensiunea traseelor și punctele de oprire

și de adăpost; (4) preluarea infrastructurii existente și include-

rea altor planuri regionale dezvoltate în paralel în strategia de

vizitare; (5) implicarea localnicilor prin consultări publice, la

lucrările efective de montare și de întreținere ș.a.

Studiul va aborda într-un cadru general toate aceste as-

pecte, făcând apel la exemple de bună practică din țară sau stră-

inătate, care s-au dovedit exemple de succes și de asemenea

folosind surse bibliografice scrise, care au sintetizat strategii

de comunicare și de semnalizare în turismul cultural, în special

în cadrul unor zone naturale protejate desfășurate pe suprafețe

mari.



6

II. STRATEGIA DE SEMNALIZARE

II.1. ASPECTE GENERALE. OBIECTIVE. POTENȚIALUL

TURISTIC AL ZONEI. BENEFICIARII.

Obiectivul principal este orientarea turiștilor și prezen-

tarea de informații suplimentare despre zona pe care o vizi-

tează, astfel încât să conștientizeze, să cunoască și să aprecieze

la un nivel mai profund valorile sitului. Modul în care

informațiile sunt organizate urmăresc asigurarea unei cât mai

bune receptări a informației și a unei experiențe de vizitat cât

mai plăcute; deși ținta se apropie foarte mult de cea a unui

muzeu, semnalizarea unui sit care presupune descoperirea unor

elemente în mediul lor originar și natural implică o compo-

nentă de „aventură” care crește atractivitatea experienței pentru

o gamă mai largă de vârstă și preocupări. Prin urmare, se

urmărește în special crearea unui sistem atractiv și interactiv,

cu o importantă componentă didactică, în care vizitatorii sunt

invitați să descopere multe din „bogățiile” neștiute ale unui

monument, ale unui sistem ecologic, din viața animalelor și

păsărilor, peisaje caracteristice etc.

O componentă importantă în strategia de semnalizare

este dezvoltarea unui sistem dinamic de semnalizare, care se

poate extinde, îmbunătății și modifica în timp prin monitori-

zarea impresiilor și comportamentul vizitatorilor și al localni-

cilor. De asemenea, este importantă corelarea dezvoltări

infrastructurii turistice și a strategiei de vizitare cu sistemul de

semnalizare, astfel încât activitățile turistice (ex. ciclism,

echitație, mersul cu căruța, caiac, canoe, pescuit ș.a.) să poată

fi susținute de un sistem corent de semnalizare. Astfel, pe

lângă panourile de informare și indicatoarele de traseu, etapa

de proiectare și design va propune într-un mod unitar și locurile

de popas, stațiile de închiriere, pontoanele etc.



7

Obiectivele.

Beneficiarii.

Apariția inedită a elementor de semnalizare în peisaj

poate determina reacții de acceptare (păstrarea și chiar

întreținerea lor) sau reacții de respingere (distrugerea lor). Un

mijloc de prevenire a distrugerilor provocate de membri ai

comunităților locale ar fi implicarea acestor în etapa de plani-

ficare și de amplasare a indicatoarelor și panourilor, prin orga-

nizarea de chestionare și prin informare lor prealabilă despre

organizarea de traseelor turistice. Implicarea localnicilor în or-

ganizarea unor trasee turistice, alături de celelalte măsuri deja

existente în zonă pentru înțelegerea și aprecierea propriilor va-

lori, pot determina sentimente de mândrie locală și de

apartenență și astfel pot genera o reacție pozitivă față de intro-

ducerea acestor elemente, prevenind distrugerea lor.

Un alt obiectiv al sistemului de semnalizare este asigu-

rarea de informații de siguranță în exploatarea traseelor turis-

tice și de avertizarea asupra pericolelor iminente. De asemenea,

de o egală importanță este asigurarea unui sistem de întreținere,

de menținere și de extindere a a rețelei de semnalizare.

Adoptarea unui sistem de semnalizare a valorilor natu-

rale, patrimoniale și culturale a unei regiuni se orientează pe

de-o parte către locuitorii permanenți ai zonei (cunoașterea pro-

priilor valori patrimoniale și reactivarea sentimentului de iden-

titate și de apartență la zona respectivă), dar și locuitorii

„temporari” - turiști și vizitatori: turiști străini, din toate grupele

de vârstă și condiție socială (elevi, tineri și adulți, familii, se-

niori, profesioniști „clientelă incentive”), astfel încât sistemul

de semnalizare trebuie să ofere o varietate de tipuri de prezen-

tare a informației astfel încât să asigure acoperirea nevoilor tu-

turor grupelor de vârstă și educație. Spre exemplu, organizarea

unor trasee tematice pentru copii (jocuri care să implice căuta-



8

rea unor indicii, descoperirea tipurilor de flori și păsări, orien-

tarea geografică cu busola, panouri ilustrate cu o grafică atrac-

tivă etc.) se poate realiza în paralel cu desfășurarea pe același

traseu a unui șir de panouri descriptive destinate adulților, în

care informația este mai consistentă și mai complexă.

Strategia turistică de vizitare a propus o împărțire a te-

ritoriului în mai multe zone clasificate în funcție de accesibi-

litate și de funcțiuni turistice disponibile (1) zone liniștite -

acces exclusiv pietonal, zone izolate, retrase; (2) zone de

drumeție - este permis accesul cu bicicletele și cai; (3) zone de

tip off-road - este permis accesul vehiculelor motorizate spe-

cifice drumurilor accidentate, de țară (atv-uri, motociclete

etc.); (4) zone specifice unor activități sportive (plimbări, trek-

king, ciclism, echitație, ski fond/tură), fără posibilități de cam-

pare și de alimentație publică; (5) zone de campare, fără acces

motorizat (drumeție, ciclism, echitație); (6) zone deplin

funcționale turistic (loc de campare, de parcare, cazare și

alimentație publică, acces auto fără restricții, în apropierea dru-

murilor publice); (7) zone inaccesibile - specii și habitate pro-

tejate.

II.2. PLANIFICAREA SISTEMULUI DE SEMNALIZAREPlanificarea traseelor ghidate, pe baza strategiilor de

conservare, protejare și valorificare a zonelor naturale și a pa-

trimoniului, presupune stabilirea traseelor, densitatea, direcția

și tipul de amenajări permise (dimeniuni, materiale), pentru

a minimiza impactul negativ asupra mediului (ex. prin evitarea

traversării anumitor zone, prin folosirea unor materiale cu im-

pact minic vizual și ecologic în teritoriu etc.).

Semnalizarea siturilor prin organizarea unor trasee tu-

ristice tematice presupune și amenajarea unor centre de infor-

mare turistică, locuri de popas sau doar de admirare a

peisajului. Prin urmare, dotările care adăpostesc serviciile



9

Zone turistice

(birou de informare, grupuri sanitare), mobilierul (bănci, mese,

coșuri de gunoi) reprezintă o componentă importantă în plani-

ficarea sistemelor de semnalizare unitară.

Procesul de implementare a unei semnalizări coordo-

nate și unitare presupune trei etape: (1) analiza situației exis-

tente - identificarea elementelor lipsă, problemelor și nevoilor

specifice; (2) stabilirea strategiei - stabilirea temei și a obiecti-

velor, propunerea strategiei cu evidențierea tendințelor și a te-

melor principale; (3) relizarea componentei de design și a

recomandările și indicațiile finale.

Analiza situației existente a fost realizată în cadrul de-

finirii strategiei de vizitare turistică, care a inventariat infras-

tructura turistică existentă în zona podișului Târnava Mare -

Hârtibaciu - Olt (operatori turistici, semnalizări etc.), semna-

lând suprapunerea / dublarea de dotări și chiar semnalizări tu-

ristice în anumite zone, în timp ce alte zone nu beneficiază de

nici o atenție din punct de vedere al promovării patrimoniului

sau al bazelor turistice.

De asemenea analiza realizată evidențiază nevoia unei

mai bune cooperări între diverși operatori turistici activi în zonă

și între diferitele semnalizări turistice existente. (vezi Elaborarea

strategiei de vizitare necesare pentru accesarea de fonduri în vederea rea-

lizării unei infrastructuri de management în cadrul proiectului: „Pentru

Natură și Comunități Locale - Bazele unui management integrat Natura

2000 în zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt”. Détente Consultants -

Asociația WWF - Programul Dunăre - Carpați România). În cele mai

multe cazuri lipsesc și minime dotări turistice (bănci, coșuri de

gunoi).

Un aspect care nu este bine reprezentat în infrastructura

turistică este abordarea complexă a peisajelor culturale în an-

samblul lor (incluzând componenta de patrimoniu construit,

natural și antropologică - tradiții, obiceiuri), astfel încât o stra-



10

tegie de semnalizare unitară a zonei va trebui să realizeze o re-

prezentare mai variată și mai extinsă a obiectivelor turistice în

teritoriu și să evidențieze complexitatea de valori culturale și

naturale care definesc acest teritoriu.

O reprezentare a polilor turistice existenți evidențiază

faptul că există o concentrare a dotărilor turistici în zona Si-

biului și Sighișoarei, iar în restul teritoriului există o rețea tu-

ristică disparată, rezultantă a inițiativelor private sau a

organizațiilor non-guvernamentale. Strategie de vizitare pro-

pune concentrarea ofertei turistice în trei poli: Sibiu-Alțâna,

Sighișora-Apold, Rupea-Brașov-Făgăraș și realizarea unui

„coridor” de vizitare de o zi, care să lege orașul Mediaș cu

Biertan,Viscri și Rupea.



11

Zonificare turistică - coridorul turistic Biertan - Viscri - Rupea și trei poli turistici: (1) Sibiu - Alțâna; (2)Sighișoara - Apold; (3) Rupea-Brașov-Făgăraș sau zona de natură și turism activ. © Strategia de vizitare.



12

II.3. TIPURI DE SEMNALIZĂRI

Clasificarea semnalizărilor cu obiectiv turistic

urmărește criteriul funcționalității și al conținutului mesajului,

dar în același timp se pot grupa și după tipul de zonă protejată

(zonă naturală protejată, zonă construită protejată, monument

al naturii sau monument arhitectural), după gradul de accesi-

bilitate (piblic, acces restricționat, interzis) și după formă

(mari, înalte, joase, stâlpi, de tip masă etc.).

Vom prezenta mai jos un tip de clasificare standard,

care urmărește definirea unor categorii de semne și indicatoare

după conținutul mesajului pe care îl expun.

a. Semnalizare de identificare

a.1. Semnalizarea elementor administrative: identifică

clădirile de birouri, laboratoare, stații locale, centre de vizitare,

zone destinate activității de administrare a zonei. Se ampla-

sează în apropierea obiectivelor la o distanță reglementată, în

funcție de obiectiv;

a.2. Semnalizarea obiectivelor: trasee, zone sau clădiri

de patrimoniu care se află în administrare și constituie puncte

de interes turistic. Se amplasează la începutul unui traseu, la

intrarea într-o zonă protejată, la bifurcarea drumurilor, poteci-

lor, traseelor etc.;

a.3. Semnalizarea altor zone sau facilități turistice:

identifică zone care nu au statut de protecție (ex. zonele de re-

creere, de popas, de belvedere).

b. Semnalizare de informare, amplasate în poziție cheie de-

a lungul sitului, prezintă descrieri și informații detaliate privind

importanța zonei sau obiectivelor principale de vizitat. Are o

importanță centrală în conceperea unei strategii de semnali-

zare; modul în care este prezentată informația poate să trans-

forme turistul într-un vizitator pasiv, indiferent sau din contră,

într-un vizitator activ, care participă activ, care observă și ana-

lizează și transformă experiența de vizitare într-un de

cunoaștere.

b.1. Panouri de reglementare (regulamente / securitate

/ avertismente). Informează publicul despre regulile, regula-

mentele, restricțiile, orarul, indicarea punctelor de prim ajutor,

sursele cel mai apropiate de apă sau alte informații specifice

sitului; poate asigura un spațiu de afișare a informațiilor tem-

porare, care se actualizează frecvent. Se vor folosi doar unde

este necesar pentru a asigura protecția vizitatorilor, a mediului

și a patrimoniului în general.

b.2. Panouri descriptiv-informative (denumite adesea

panouri de interpretare prin traducerea din limba engelză in-

terpretative panel; deși termenul de interpretare cuprinde în

înțeles și ideea de explicare, considerăm mai potrivită tradu-

cerea de panou descriptiv-informativ). Cuprind texte, plăci,

imagini, simboluri etc. Vor fi concepute într-o succesiune or-

ganizată, astfel încât se vor evita repetițiile sau nesincronizarea

informațiilor prezentate cu realitatea terenului din imediată

apropiere. Acest tip de semnalizare are rolul de a explica la

fața locului caracteristicile și valorile speciale care se pot ob-

serva in situ. Se pot concepe modele speciale pentru copii

(înălțimea lor), pentru persoane cu dizabilități motorii (de ase-

menea de reglat dimensiunile de amplasare) sau cu dizabilități

de vedere (textul in Braille).



13

b.3. Semnalizarea accesului și traseelor: semnalizează intrările

și ieșirile, marchează trasee, identifică zone greu accesibile, in-

accesibile sau interzise persoanelor cu anumite dizabilități. Se

amplasează ritmic (distanță cca 1,5 - 2km) astfel încât să asi-

gure o cât mai bună orientare a vizitatorilor și în special la bi-

furcarea drumurilor, potecilor, traseelor etc. Modalități de

semnalizare: stâlpi gravați, pictați, indicatoare de direcție (vezi

exemple Olanda și din trasee tematice);

c. Semnalizare de direcționare și de

orientare/poziționare (indicatoare) indică localizarea anumi-

tor obiective (ex.: Moara Florești 5km). Se vor folosi simboluri

internaționale, iar informația va fi prezentată într-un mod sim-

plu și concis, astfel încât să poată fi recepționată și din mers.



14

II.4. ÎNTREȚINERE

Majoritatea semnelor turistice nu necesită lucrări de

întreținere frecvente, dar există o serie factori care trebuie luați

în considerare în etapa de utilizare. În primul rând, trebuie ve-

rificate toate panourile și semnele deja instalate și trebuie re-

mediate degradările iminente (chiar înlocuirea). În al doilea

rând trebuie considerat cel mai important factor în distrugerea

semnalizărilor turistice - vandalismul (distrugerile voite, fur-

turile) și găsite metode inovative care să prevină aceste com-

portamente distructive.

În etapa de întreținere și utilizare, se recomandă reali-

zarea unor evaluări în privința sistemului de semnalizare, fie

prin completarea unor chestionare la centrele de informare sau

prin dispunerea unor puncte pe traseu unde vizitatorii pot scrie

impresiile, nemulțumirile sau recomandările lor.



15

Modalitate de comunicare cu vizitatorii

III. CATALOG EXEMPLE

III.a. Panouri și indicatoare



16

(1,2,4) © http://www.signsbyna-ture.co.uk/; (3) © http://www.dab-graphics.co.uk/bespoke-signs.htm

1.

2.

3.

4.

Panouri de acces - semnalizare și reglementare

© http://www.signsbynature.co.uk/ © http://www.dabgraphics.co.uk/bespoke-signs.htm

Panouri cu structură din lemn, respectiv metalică, cu o secțiune separată pentru anunțuri ©http://www.dabgraphics.co.uk/bespoke-signs.htm

Panou informare - structură din elemente reutilizate © http://www.signsbynature.co.uk/

17



Panou informativ - de tip pupitru - cu structură de lemn ©http://www.dabgraphics.co.uk/bespoke-signs.htm

© http://www.signsbynature.co.uk/

18





19

Panou informativ - de tip pupitru - cu structură metalică ©http://www.dabgraphics.co.uk/bespoke-signs.htm

Panou informativ - de tip pupitru - custructură metalică și suport de lemn © http://www.signsbynature.co.uk/



20

Panouri - tip pupitru © http://www.signsbynature.co.uk/

Exemple diverse de tipuri de semnalizare și informare



21

Panou informativ - de tip tablou (de regulă dispus la interior)©http://www.dabgraphics.co.uk/bespoke-signs.htm

Panouri informative - variante de structuri ©http://www.dabgraphics.co.uk/bespoke-signs.htm

Semnalizare discretă la intrarea în an-samblul mănăstirii ortodoxe Adormi-rea Maicii Domnului, Asten (Olanda)

Indicatoare trasee, borne kilometrice



22

1.

2. 3. 4.

5.

© (1, 3) http://www.signsbynature.co.uk/; (2, 5) http://www.dabgraphics.co.uk/bespoke-signs.htm,



23

sursa: http://www.dabgraphics.co.uk/

indicatoare Cluj-Napoca.© The Osprey Company, http://www.signsbynature.co.uk/

„public footpath” , Essex (Anglia)

Indicatoare direcție -variante



24

Veneția. Punct de informare de tip semnal. Bienalade arhitectură 2006.

Viena. Panou de orientare în spațiul urban. Hofburg.

Viena. Modalitate discretă de etichetare a „ruineor” Viena. Panou în plan orizonat - marcareruine.

Semnalizare în context urban.

III.b. Organizarea de popasuri turistice , puncte de informare

și amenajări de teren

Amenajare turistică a malurilor râurilor Sognefjellsvegen

și Strynefjellsvegen, (Norvegia), arhitecți: Jensen &Skodvin

Arkitektkontor AS.

Proiectul a valorificat o serie de popasuri și puncte de belve-

dere, care oferă panorame spectaculoase pe malurile râurilor,

prin asigurarea traseului cu balustrade și amenajarea nivelu-

lui de călcare.

Materialele folosite sunt: betonul pentru nivelarea unor zone

între stânci și metalul ruginit pentru balustrade, cu mâna cu-

rentă din lemn.

Considerăm că această amenajare reușește să se integreze în

cadrul natural spectaculos și aspru specific ununi peisaj de

munte, prin alegerea unor materiale reci și aspre, ca aspect și

textură.



25

Balustradă din foi de tablă, mână curentă din lemn, sol: dală de beton turnată între stâncile rotunjite.



26

Complex de servicii - mobilier, pavilioane, parcare.

Popas turistic în pădure, SOGNEFJELL (Norvegia),

arh. Jensen & Skodvin Arkitektkontor.

Descriere: Popasul turistic, amenajat într-o pădure de

pin, se desfășoară pe o lungime de 300m, cu o lățime variabilă

pe un teren cu denivelări. Amenajarea constă în modelarea te-

renului astfel încât să poată prelua fluxul de mașini care călă-

toresc pe artera de circulație din apropiere (în acest exemplu o

autostradă). De asemenea, suprafețele de călcare au fost aco-

perite cu un strat suport de pietriș așezat direct pe terenul na-

tural și spațiul a fost dotat cu un mobilier minimal (mese,

bănci, panouri modulare cu informare turistică), spații de ser-

vicii (grupui sanitare și pavilioane

expoziționale) și parcare.

Elementul esențial al proiectului a fost păstrarea tuturor

copaciilor, chiar și cei din mijlocul traseului, spațiul fiind astfel

calculat încât mașinile să poată face manevrele necesare (în-

toarceri, curbe, staționari).



27

Mobilier din beton prefabricat

Mobilier din beton prefabricat și elemente de lemn.

Mobilier din beton cu suprafețe din lemn.

Valoarea amenajării este determinată,

astfel, în primul rând de conservarea spațiului

„interior” al pădurii; permiterea accesului cu

mașina nu a diminuat caracterul natural al

spațiului De asemenea, obiectele de mobilier

urmează o linie de design minimal, combinând

cele două materiale dominante atât în spațiul

fizic, cât și cromatic (lemnul și mineralul -

pietriș, beton).

Acest tip de amenajare este recomandat

pentru zonele de popas amplasate în apropierea

unor trasee de circulații motorizate pe lungă

distanță, dar și zonele de parcaje amenajate în

mijlocul naturii.



28

Pavilion cu grupuri sanitare.

Pavilioane modulare cu panouri de prezentare.



29

Asocierea dintre panourile de semnalizare și locuri de popas© The Osprey Company: http://www.signsbynature.co.uk/.

pavilion de expunere, pereți din structură de lemn de tipblockbau, Sognefjell (Norvegia), arh. Jensen & SkodvinArkitektkontor © http://www.vulgare.net

Popas cu punct de informare, VÅGÅMO (Norvegia),

arh. Jensen & Skodvin Arkitektkontor.

Popasul a fost amplasat pe malul lacului Vågåmo, într-

un punct care oferea o perspectivă largă asupra lacului și pei-

sajului înconjurător și cuprinde un set de mobilier cu un design

minimal, realizat dintr-o combinație de materiale reci și străine

locului (beton și metal) și lemn, un material cald și prezent în

arhitectura și peisajul înconjurător. Alături, un dispozitiv de

panouri verticale, realizate din tablă ruginită și acoperite cu un

acoperiș expun informații privitoare la specificul locului.

Exemplul este valoros prin modul în care a fost ales

amplasamentul și pentru tipul de obiecte de mobilier urban fo-

losite, expunând un limbaj contrastant cu mediul înconjurător.



30

Popas cu punct de informare, STRYN (Norvegia), arh. Jen-

sen & Skodvin Arkitektkontor.

Popasul este inserat în mijlocul naturii, prin delimitarea

unei zone bine definite cu un zid de piatră de cca. 50cm

înălțime, acoperirea suprafeței de călcare a terenului cu pietriș

și amplasarea în mijloc a unor dispozitive de expunere a

informațiilor (descriptive - de informare, de orientare etc.).



31



32

Popasuri cu puncte de informare.

Locurile destinate popasurilor sunt prielnice pentru expunerea

unor materiale informative privind zona parcursă, fie că este

vorba de un popas pe marginea drumurilor naționale sau

internaționale (E, autostrăzi), dar și pe drumurile de munte.

GAUPNE (Norvegia), arh. Jensen& Skodvin Arkitektkontor.

ØVSTEFOSS (Norvegia), arh.Jensen & Skodvin Arkitektkontor.

Pavilion în pădure, GULPWALD WILLISAU (Elveția),

arh. CAS Chappuis Aregger Soler Architekten AK.

Pavilionul este realizat dintr-o structură ușoară și des-

chisă, amplasată în mijlocul pădurii, fiind o variantă atractivă

a zonelor de refugiu. Structura este realizată din stâlpi meta-

lici care susțin un planșeu subțire de beton prefabricat. Limi-

tele laterale ale pavilionului sunt mărginite de pereți realizați

din lemne tăiate, stivuite și cuprinse în cadre de metal, iar

suprafața superioară de călcare este acoperită cu un strat de

pietriș.



33



34

Rampă de acces în pavilion.

Interiorul pavilionului cu deschideri largi către pădure.



35

Pergole din structuri ușoare,acoperite cu vegetație.



36

DOTĂRI TURISTICE - MOBILIER

Piesele de mobilier destinate dotărilor turistice se pot orienta

către refolosirea și reciclarea unor elemente și adaptarea lor în

noul contextul funcțional. Concursul „Remade” realizat de

Fundația Veneția și ExpoVenice a evidențiat potențialul mare

pe care acest tip de mobilier îl are în domeniul design-ului con-

temporan. Pe lângă originalitate și variante nelimitate, unul din

principalele avantaje ale acestui tip de mobilier esta costul

redus al produsului finit.

(sursa: http://www.riva1920.it/it/news/news/i-concorso-di-

idee-tra-le-briccole-di-venezia-re-made/).

©Marcello Pirovani și Patrizia Bolzan

©Elena Soloni, Omri Revesz și Alessandro Grande



37

©Massimo Gattel

©Marieclaire Bizzaro și Diego Scapin

©Simon Platter & Daniel Tscholl

©Luca Brusadin

DOTĂRI TURISTICE - AMENAJĂRI DE TEREN

Amenajarea punctelor de semnalizare, informare sau popa-

suri implică și lucrări de amenajare a terenului. Pornind de la

intervenții minimale, necesare încastrării structurilor de sem-

nalizare în pământ, amenajarea terenului se poate extinde

până la suprafețe de zeci de metri pătrați, având pe de-o parte

un rol de delimitare față de terenul natural, dar și un rol prac-

tic, de nivelare și de consolidare a stratului suport.

Variante posibile: strat de pietriș mărunt, pământ bine

bătătorit, beton, structuri de lemn.



38

Cascada Videster (Norvegia). Popas panoramic



39

Șinca Veche. Alei acoperite cu un strat de pietriș, canale de scurgereapă din împletitură de nuiele; gard idn împletitură denuiele, trepte lemn și pietriș.

Balustrade din lemn, trepte mărginitecu nuiele.



40

Popas amenajat pe o platformă dinlemn.

Amenajare temporară a terenului din inte-riorul unei păduri. Spații de adăpost.

CAP. IV. PROPUNERE TEHNICĂ DETALIATĂ

IV.1. Caracteristici generale.

Instalațiile propriu-zise de semnalizare (indicatoare,

panouri) pot fi concepute într-o varietate de soluții. Alegerea

materialelor și stabilirea dimensiunilor se stabilesc în funcție

de amplasamentul acestora și de volumul de informație

expus. Prezenta propunere prezintă o serie de posibilități pe

care un sit de o asemenea anvergură le poate oferi și propune

soluții de realizare practică.

În funcție de amplasament, distingem două mari

categorii: (1) în interiorul localitățiilor, semnalizarea unui

traseu tematic, semnalizarea unor obiective și descrierea lor;

(2) în afara localităților, trasee în natură, în cadrul unor

rezervații naturale (indicatoare de orientare, semnalizarea

unui monument al naturii, al peisajelor, florei și faunei

specifice, puncte de observație, puncte panoramice,

popasuri).

Poziționarea elementelor de marcaj se va realiza în

funcție de tipul de semnalizare. În cazul traseelor de mai

mult de 5 km, se vor poziționa la intrarea și la ieșirea de pe

traseu câte un panou, cu informații de orientare și de

informare, iar pe parcursul traseului se vor amplasa

indicatoare de direcție (cel puțin la 1-1,5k distanță și în

special la răscruce de drumuri/poteci). Pe parcursul traseului

panouri descriptive pot detalia caracteristici specifice ale

zonei sau pot pune în valoare perspective panoramice și

peisaje valoroase (prin calități estetice, prin biodiversitate,

prin unicitate etc.) În interiorul localităților, principiile de

amplasare trebuie să ia în considerare elementele de

patrimoniu care vor fi semnalizate și planificarea traselului

41



42



(în cadrul unui oraș de dimensiuni medii - ex. Sighișoara,

Mediaș, Făgăraș - se pot defini între 1-5 trasee tematice). De

asemenea, pentru orientare și identificarea traseelor, este

necesară instalarea cel puțin a unui panou care să prezinte

ansamblul urban, obiectivele, traseele și elemente de reper

pentru orientare.

În privința alegerii materialelor, se disting de asemenea

două abordări: pe de-o parte, se optează pentru alegerea unor

materiale contrastante cu mediul înconjurător (arhitectura sau

mediu natural), precum: tabla, metalul, plexiglas, forex, sticla,

betonul aparent etc., care propune un dialog grafic contrastant

față de context. În această situație, o grijă specială trebuie avută

pentru realizarea unor obiecte cu un design discret, care să pună

în valoare obiectul de semnalizat și nu să-l obtureze sau să-l

minimalizeze. Pe de altă parte, cealaltă abordare, care este și

cea mai răspândită, este reprezentată de alegerea unor materiale

specifice locului, care să integreze obiectul de semnalizare

până la contopire cu contextul în care este amplasat (ex. lemn,

piatră, acoperiș din șiță sau țigle ceramice etc.).

Ansamblu de panouri. Trasee turistice în Frankfurt amMain (Germania).

Semnalizare Residenz München(Germania)

Vissingen (Olanda), Semnalizarea fortificațiilor portuare.

Parcul național Munții Măcinului.Semnalizare și descriere („interpretare”) peisaj ©

Trasee tematice în arii protejate - de la teorie la practică.

43



Adaptarea materialelor în funcție de contextul de expunere.



44

În privința dimensiunilor, nu există standarde precise

care să reglementeze această caracteristică. Dimensiunile se

stabilesc în funcție de volumul de informație, de poziția și de

distanța de la care se va citi (ex. în cazul șoferilor de

autovehicule sau bicicliștilor, regulile de compunere și

amplasare sunt diferite și sunt reglementate de legislația în

domeniu traficului și semnalizării acestuia).

Se recomandă realizarea unor panouri cu o lățime și o

înălțime de maxim 2.00m. Structuri care depășesc aceste

dimensiuni devin greu de amplasat astfel încât să nu obtureze

elemente din peisaj și în același timp necesită și un sistem de

fundare mai solid. Dar nici această limită nu este absolută; cele

două exemple din imaginile următoare ilustrează faptul că

prezentarea informațiiloe pe o fâșie orizontală lungă se poate

realiza cu mare succes și cu un caracter de special.

Dacă se dorește prezentarea unui pachet mare de

informații, o soluție pentru a putea elimina panourile masive,

greoaie și greu de urmărit este realizarea grupată a mai multor

Panouri descriptive, lățime de cca. 2-2.50m. © http://www.dabgraphics.co.uk/bespoke-signs.htm și The OspreyCompany: http://www.signsbynature.co.uk/.

Dimensiuni.

panouri, dispuse în cadrul unor pavilioane, sau ansambluri de

panouri dispuse sub forma unor instalații special (vezi cap. III,

pavilioanele din Norvegia).

Pentru afișarea textului și imaginilor, se recomandă

poziționarea panoului la o distanță între 60-180mm față de

nivelul solului. În schimb, dacă semnalizarea este destinată

copiilor, panoul cu informații și reprezentări va fi poziționat la

o înălțime mai mică față de sol, între 30-120mm.



45

Scheme cromatice:a. Cercul cromatic; b. Culorile primare; c. Culorile secundare; d. Culorile terțiare; e. Culorile complementare; f. Culorile analoage. © http://www.worqx.com.

a. b. c.

d. e. f.

Cromatica.

46



În privința culorilor, se recomandă folosirea schemelor

cromatice clasice din teoria armonică a cromaticii: (1) armonia

monocromă, alcătuită dintr-o singură culoare, cu mai multe

nuanțe; (2) armonia complementară (a contrastelor) -

combinarea a două culori complementare; (3) armonia

camaieurilor (schema analogică) - combinarea a două sau trei

culori alăturate pe cercul cromatic Itten (ex. verde-gălbui-

galben–crem-orange-etc.). Relațiile dintre culori sunt ilustrate

pe cercul cromatic, realizat de Johannes Itten (important

teoretician al cromatologiei). De asemenea, este importantă

proporția în care sunt folosite culorile; se recomandă folosirea

tonurilor saturate în proporții mici (accente), alături de tonurile

desaturate într-o proporție mai mare (așa numitul „constrast de

cantitate”). Prin combinarea culorilor în diferite tonuri de

saturație, urmând schemele clasice de mai sus (monocromie,

contrast, analogie) și a contrastului de cantitate se realizează

contrastul de calitate.

Design naturalist, de tipul animațiilor. Sursa: http://www.dabgraphics.co.uk/

Grafica.

47



Grafica panourilor și compunerea textului necesită o

atenție deosebită în compoziția elementelor de semnalizare.

Alegerea unui anumit stil de grafică pentru afișarea

informațiilor din cadru panourilor/semnelor se va adapta

contextului, rolului și destinatarilor . De exemplu, pentru o

suită de panouri care urmărește popularizarea faunei/florei

dintr-un anumit habitat, se pot propune o suită de panouri cu o

grafică de animație, desene de mînă, care să redea într-un mod

viu și colorat viața animalelor și plantelor din acel areal (și care

sunt destinate în special copiilor, atrași de natură, mai mult

decât de patrimoniu arhitectural sau cultural cu un nivel mai

complex de înțelegere (istorie, tradiții,mentalități).

O altă modalitate de exprimare grafică a informației

presupune o prezentare a informațiilor mai abstractă,

geometrică și schematică. Acest tip de reprezentare este mai

des folosită în context urban, dar este potrivită în egală măsură

și în mediul natural datorită caracterului sintetic și ușor de

urmărit.

Rezervația biosferei râului Elba.Patrimoniu arhitecturalsursa: http://www.signsbynature.co.uk/

48



Textul. Se recomandă folosirea unui text scurt și concis,

care să sintetizeze informații concludente și reprezentative; se

va pune accent pe informare și mai puțin pe perpetuarea unor

legende, mistificări, doar de dragul spectaculosului și al

fanteziei. Nu includem în această categorie un discurs care

reflectă aspecte de folcor, legendele și tradiții locale. Mesajul

trebuie să fie simplu, clar și ușor de înțeles pentru o categorie

largă de vizitatori. Conținutul trebuie să

Se recomandă organizarea ierarhică a textului în cadrul

a trei, maxim patru categorii, reflectată prin dimensiune și

formatări de tipul „ALL CAPS, bold și italic”, astfel: TITLU

(dimensiuni de ca. 60 pt., cca 5% din suprafața panoului),

Subtitlu (cca. 48, cca. 10%), Text (22-60, cca. 30%), autori,

partenenri etc. (16-18; cca. 2%). Dimensiunea textului trebuie

să fie minim 22-24 pt. pentru panourile care se citesc de

aproape și cca. 40 pt. pentru panourile care se citesc de la o

depărtare mai mare de 1,5m. Privind lungimea unui rând, textul

nu trebuie să depășească 30cm lățime și liniile trebuie dispuse

aerisit, cel puțin cu un rând spațiu între ele.

49



Tipul de caracter (font) folosit este de preferat să fie

cât mai uniform și unitar; se recomandă folosirea a maxim trei

tipuri de fonturi. De asemenea, privind abordarea cromatică a

textului, se recomandă acordarea acestuia cu schema cromatică

generală a panoului și să nu se depășească două tipuri de culori

pentru text.

Pentru ușurința lecturării se recomandă organizarea

panourilor în câmpuri geometrice (nu neapărat trasate) cu

maxim 3 compartimente, dispuse orizontal sau vertical. De

asemenea se recomandă realizarea unui accent, de exemplu

unul din câmpuri să fie dominant; subîmpărâțirea acestor

câmpuri este de preferat să urmărească diviziuni de 2,3 sau 5

părți.

Organizarea geometrică a informațieiîn câmpuri verticale. © http://www.greatfen.org.uk

50



Elemente grafice „cheie”. O modalitate de a oferi un

caracter unitar semnalizări este dispunerea unor simboluri

grafice, care să dea identitate unui anumit traseu sau unei

anumite zone (ex: o pasăre - pentru situri SPA , o bicicletă -

pentru un traseu de biciclete, stejar - pentru o rezervație de

stejari de tipul Breite etc. în funcție de specificul zonei).

De asemenea, se recomandă introducerea unor

elemente de interactivitate, care să capteze atenția și să

stimuleze creativitatea și gândirea. Aceste elemente au rolul de

a transforma experiența turstică într-un proces activ de învățare,

memorare și atenție. Un astfel de exemplu este introducerea

unor indicii tematice, pe parcursul unui traseu; destinat în

special copiilor, strategia se poate extinde prin desfășurarea

descriptivă a panourilor într-o logică narativă asemănătoare

poveștilor.

Un alt element de dinamizare a experienței turistice îl

poate reprezenta introducerea unor elemente variate de

comunicare a informației, pe lângă metoda clasică descriptivă

(eventual chiar o alternare a modurilor de comunicare). Astfel,

ritmarea traseului cu popasuri în care se poate exeprimenta

mediul înconjurător vizual, ofactiv sau auditiv are un impact

pozitiv în experiența de vizitare (ex.: (1) „observator de păsări

și animale”, dotate cu binocluri, schițe de identificare a

animalelor/păsărilor; (2) basoreliefuri/altoreliefuri, scris braille,

scoarță de copac; (3) mirosirea a diferite specii (cu ghid); (4)

gusturarea fructelor, plantelor aromatice etc.

Rezervația naturală Erhorn(Germania) © Trasee tematice înarii protejate - de la teorie la practică(2009)

© http://www.signsbynature.co.uk/.

Parcul național Sächsiche Schweiz(Germania) © Trasee tematice în ariiprotejate - de la teorie la practică(2009)

Conținutul.

În funcție de tipul de semnalizare, conținutul panoului

grafic poate cuprinde: poziția actuală; repere geografice din

imediata apropiere (râu, localitate, deal, culme etc.); trasee

turistice de vizitare; elementele de interes turistic; distanțe și

timpii de parcurs; condiții de acces - starea drumului, mijloace

de trasport permise și interzise; interdicții de acces; stații de

transport în comun sau centre de închiriere (biciclete, cai,

căruțe, caiace, bărci etc.); puncte de cazare și masă etc. Se



51

Panou didactic cu tehnici mixte de prezentare - ilustrarea plantelor prin pirogravură și a plantelor cu fotografiiviu colorate © http://www.dabgraphics.co.uk.

Panou didactic cu prezentarea scoarței copacilor(decupată) și frunzelor (sculptate) © Traseetematice în arii protejate - de la teorie la practică(2009)

Panou cu texturi (nb! culori prea aprinse), John MuirCountry Park (Marea Britanie) © The OspreyCompany, http://www.signsbynature.co.uk/.

52



recomandă prezența unui logo specific zonei/traseului - un

semn distinctiv, care să apară pe toate marcajele.˝

Conținutul mesajului trebuie să informeze despre

valorile de patrimoniu, resurse naturale și culturale într-un mod

în care să atragă atenția, să fie relevant, structurat și atractiv.

Se vor evita exprimările ambigue sau cele de tip academic,

științific; se vor folosi simboluri internaționale și standarde de

semnalizare pentru design, realizare, instalare și întreținere; se

va folosi un design unitar care să asigure o continuitate în trasee

și o ușoară identificare în teren a semnelor; folosirea unor

simboluri unitare și tipuri de panouri pentru diferite obiective

(ex. un anumit tip de indicator la intrare în sit; borne

kilometrice, semnalizarea unui monument, semnalizarea

direcției etc.); panourile vor fi realizate pe suprafețe plane,

astfel încât textul să fie lizibil pentru orice utilizator (în

picioare, în scaun cu rotile, în mașină sau pe bicicletă, copii și

adulți); vor fi prezentate autoritățile cu implicare în protecția

și management al zonei; se vor semnaliza zonele cu acces

interzis și se vor lua măsuri de a împiedica accesul accidental.

O serie de recomandări au fost formulate special pentru

sistemele de semnalizare și „interpretare”:

informația să fie selectivă și concisă; stabilirea clară a

destinatarilor informației („cu cine vorbești?”); folosirea unui

limbaj „de zi cu zi”, povestiri, citate, metafore și comparații cu

evenimente și fapte din cotidian; alegerea culorilor,

materialelor și stilului de prezentare în concordanță cu

caracterul locului; evidențierea clară a indicațiilor practice

(direcție, orientare etc.); testarea informațiilor înaintea realizării

panourilor și indicatoarelor, prin distribuirea în avans a unor

broșuri care să conțină respectiva informație. (Carter 2001)

53



Studii privind eficiența semnalizărilor existente au

arătat că cele mai frecvente deficiențe ale semnalizărilor

turistice sunt: textele confuze, vizibilitate și iluminare slabă,

lipsa unor marcaje eficiente către destinațiile majore, slabă

marcare a ieșirilor din trasee și inconsecvență în folosirea unor

simboluri recunoscute internațional (Dudek et all 1996).

Pentru o tratare unitară a semnalizării, se recomandă

pentru optarea pentru două, maxim trei tipuri de panouri (i.e.

materiale și proporții) în cadrul unui traseu, sat sau zonă

semnalizată, care să se repete ritmic și care astfel, vor deveni

repere ușor de identificat. Pentru zone în care traseele sunt mai

numeroase, se poate opta pentru fiecare traseu la un anumit tip

de semnalizare (ex.: panouri pe suport lemn pentru traseu în

natura - dispuse pe verticală, în armonie cu verticalitatea

copaciilor; panouri cu structură metalică, minimalistă în cadrul

unei așezări, impact minimalist vizual într-un peisaj aglomerat

cu clădiri, vegetație, drumuri etc.). Pentru a se crea un sistem

unitar, dar cu o mare diversitate, este important să se păstreze

cel puțin unul din caracteristici comune pentru toate instalațiile

(fie dimensiunea, schema cromatică sau materialul).

PANOU DE INFORMARE - 1

DescrierePanou de informare (descriptiv - informativ, „de interpretare”) poate

fi amplasat în punctele de început sau sfârșit al traseelor turistice și

cu precădere în cadrul așezărilor rurale din zonă (sate săsești); poate

conține informații privind traseul, obiectivele de interes,

accesibilitate etc.

Structură și materialeStructură din stâlpi de lemn, secțiune cca. 100x100mm., tratat pentru

exterior (de preferat se păstrează aspectul și nuanța naturală, ex.

tratare cu ulei de in). Stâlpii pot fi recuperați din structuri vechi,

demontate sau dezasamblate. Fundația se poate realiza prin simpla

încastrare a stâlpilor de lemn în pământ sau printr-un sistem de

prindere a stâlpilor de fundații punctuale, proprii de beton. Se va

urmări ca porțiunea de lemn îngropată în pământ să fie tratată

împotriva umidității (soluție bituminoasă, ulei ars, ardere la

suprafață). Alegerea materialului destinat panoului de expunere a

informației va respecta condițiile de rezistență la exterior și

asigurarea condițiilor optime pentru citire (ex.: suprafață anti-

reflectorizantă). Structura acoperișului este realizată în două ape, cu

o învelitoare din țiglă tradițională, din lut ars, realizată manual (serie

nouă sau recuperată).

CompozițiaTipul acesta de panou se inspiră din modelul porților săsești. O altă

variantă a acestui tip ar putea prelua și structura de zidărie din piatră

și cărămidă tencuită, cu poarta de lemn, iar panoul respectiv să fie

expus pe o poartă de lemn (nouă sau recuperată).



54

învelitoare tradițională din țigle

solzi - mozaic


DescrierePanou de informare (descriptiv - informativ); poate fi amplasat în

punctele de început sau sfârșit al traseelor turistice și cu precădere

în cadrul zonelor montane și al siturilor naturale; poate conține

informații privind traseul, obiectivele de interes, accesibilitate etc.

Structură și materialeStructură din stâlpi de lemn, tratat pentru exterior (de preferat se

păstrează aspectul și nuanța naturală, ex. tratare cu ulei de in). Stâlpii

pot fi recuperați din structuri vechi, demontate sau dezasamblate.

Fundația se poate realiza printr-un sistem de prindere a stâlpilor de

fundații izolate de beton dispuse sub stâlpi. Se va urmări ca porțiunea

de lemn îngropată în pământ să fie tratată împotriva umidității

(soluție bituminoasă, ulei ars, ardere la suprafață). Alegerea

materialului destinat panoului de expunere va respecta condițiile de

rezistență la exterior (material rigid: tablă, poliplan, PVC etc.) și

asigurarea condițiilor optime pentru citire (ex.: suprafață anti-

reflectorizantă). Structura acoperișului este realizată în două ape, cu

o învelitoare din șiță/șindrilă de lemn. Dimensiunile se pot adapta în

funcție de nevoi.



55

variantă formală



punctele de început sau sfârșit al traseelor turistice și cu precădere

în cadrul zonelor montane și siturilor naturale; poate conține


Structură și materialeStructură din patru stâlpi de lemn, secțiune cca. 100x100mm., tratat

pentru exterior (de preferat se păstrează aspectul și nuanța naturală,

ex. tratare cu ulei de in). Fundație izolată sub stâlpi din beton (cub

latura de cca. 30cm). Se va urmări ca porțiunea de lemn îngropată

în pământ să fie tratată împotriva umidității (soluție bituminoasă,

ulei ars, ardere la suprafață). Alegerea materialului destinat panoului

de expunere va respecta condițiile de rezistență la exterior ((material

rigid: tablă, poliplan, PVC etc.) și asigurarea condițiilor optime

pentru citire (ex.: suprafață anti-reflectorizantă). Structura este

învelită de o suprafață de șiță/șindrilă, prinsă pe o structură reticulară

de șipci. Șindrila, în special, prin dimensiunile mai mici, este un

material foarte flexibil, care merită experimentat pe diverse forme,

astfel încât panourile în sine devin exemple sculpturale în zonă.

Panoul este amplasat retras, în interiorul structurii cu cca. 10cm,

pentru a fi protejat de intemperii. Lățimea de cca. 80cm permite

realizarea unei depozitări în grosimea structurii.



56



punctele de început sau sfârșit al traseelor turistice și poate conține


Structura și materialeStructura din stâlpi de lemn, secțiune cca. 100x100mm, suprafața

tratată pentru exterior (este de preferat alegerea unei modalități de

tratare care să nu acopere culoarea și textura naturală a lemnului, ex.ulei de in). Fundația se poate realiza prin încastrarea stâlpilor în

pământ (cel puțin 50cm) sau prin prinderea stâlpilor de lemn de

fundații de beton izolate (cub l=300mm) dispuse în pământ, cu

elemente metalice (ancore, colțari etc.) Se va urmări ca porțiunea de

lemn îngropată în pământ să fie tratată împotriva umidității.

Suprafața superioară a stâlpilor și a ramei este înclinată la cca. 20o



57



58

CompozițiaDimensiunile, proporțiile și orientarea panoului grafic (landscapesau portrait) se vor stabili în etapa de stabilire a conținutului

panourilor, în funcție de grafica adopată și a volumului de informație

afișat. Varietatea formelor și dimensiunilor este nelimitată. Poziția

panoului pe verticală va ține cont de ergonomia lecturii din picioare.

Se recomandă amplasarea centrului de greutate al panoului la minim

1.30m și maxim 2.00m față de nivelul solului (destinat adulților).

Pe baza unor modele grafice (locale sau din exemplele cunoscute),

sunt prezentate cinci variante ale acestui tip.



59

model grafic: poartă săsească din lemn cuelemente profilate inspirate din arhitecturaclasică - cornișă și stâlp canelat @ AlmaVii (Sibiu)


DescrierePanou de informare, de identificare sau semnalizare obiective; poate

fi amplasat în apropierea unui obiectiv, la intrarea sau ieșirea

traseelor (mai ales din trasee tematice, ex. zonă de importanță

avifaunistică). Se recomandă în special amplasarea lor în zonele

naturale și mai puțin în interiorul așezărilor rurale sau urbane.

Structură și materialeStructură din lemn, stâlpi îmbrăcați cu

scândură și acoperiți cu o suprafață unitară,

continură din șiță de lemn. Pentru dimensiuni

mai mici (sub 600mm lățime), structura se

poate realiza simplu, dintr-o carcasă de

scânduri (grosime 25mm) consolidată prin

prindere tradițională (coadă de rândunică) sau

prin elemente metalice (cuie, corniere).

Panoul cu informația este amplasat în

interiorul structurii, fiind astfel protejat d

intemperii și de razele directe ale soarelui.

Arhitectura ansamblului poate fi replicată în

diferite dimensiuni și forme.

Se recomandă o fundație din beton, pe care să

se sprijine structura și care poate depăși solul

cu cca. 10cm.



60

model grafic: Parcul național Berchtesdagen(Germania) © Trasee tematice în arii protejate -de la teorie la practică (2009)

Șița reprezintă un material potrivit pentru realizarea unorforme variate, cu un efect sculptural.


Descriere: Panou descriptiv-informativ de tip pupitru; orientare

oblică, la nivelul unei mese (cca. 700-900mm față de sol); are

avantajul că nu obturează peisajul și permite citirea concomitent cu

urmărirea elementelor descrise. Poate fi amplasat în punctele de

început sau sfârșit al traseelor turistice și poate conține informații

privind traseul, obiectivele de interes, accesibilitate etc.

Structura și materialeTipul acesta de expunere poate fi realizat din mai multe tipuri de

structuri: (1) zidărie de piatră sau cărămidă cu mortar de var și nisip

(tradiția locală de zidărie), încastrată în pământ min 30cm, bloc

monolit sau două ziduri laterale; (2) Structură de lemn: panouri rigide

din esențe tari; (3) structură metalică realizată din bare rigide,

modelate cu înclinația necesară și îmbrăcate cu scânduri/elemente

de lemn sau lăsate aparente.



61

model grafic © The OspreyCompany,http://www.signsbynature.co.uk/.



62

Structură metalică, acoperită cu șipci de lemn, peste care se montează panoul.

Structură din panouri rigide de lemn, esență tare.

INDICATOARE

DescriereIndicatoare, borne de traseu, care marchează traseu, semnalizează

anumite aspecte ale traseului (bălți, specii de flori, fluturi etc.), arată

kilometrajul parcurs. Nu depășesc inățimea de 1metru și se monteză

regulat pe parcursul traseului (la maxim1-1,km). Crează un sentiment

de siguranță și de varietate, dar nu suplinesc marcajele standard și

obligatorii de traseu.

Structură și materialeCele mai simple structuri se pot realiza din lemn rotund, curățat de

coajă și tratat pentru exterior, pe care se pot monta semne speciale,

tot din lemn sau din tablă vopsită sau imprimată. De asemenea, se

pot dispune și sub forma unor panouri rectangulare, verticale, pe care

se montează un panou.

Elementele de indicare de pe parcursul traseului, care nu depășesc

înălțimea de 1 metru pot fi simplu încastrate în pământ, pe o

adâncime de minim 50cm; zona expusă în pământ se tratează

împotriva umezelii (ex. aplicarea unui strat de bitum sau prin

carbonizarea stratului superior, o ardere superficială).



63

model grafic: prezentarea unor speciide plante © The Osprey Company,http://www.signsbynature.co.uk/.



64

V. BIBLIOGRAFIE

CARTER, JAMES et al., A sence of Place - An interpretive plan-ning handbook, Scottish Interpretation Network, 2001

DOMROESE, MARGRET C.; STERLING, ELEANOR J., Inter-preting Biodiversity: A Manual for Environmental Educators in theTropics, 1999;

DUDEK, CONRAD L.; HUCHINGSON, R. DALE; TROUT,

NADA; CHESTER, DANA, „International Tourist Guidance

Needs and Understanding of Selected Guide Signs in Florida”, în

Transportation Research Record: Journal of the TransportationResearch Board, vol. 1550, 1996;

OTIS, Stephanie et all., An Analysis of Pedestrian Signalization inSuburban Areas, Austin, 1999;

PORIA, YANIV; BUTLER, RICHARD; AIREY, DAVID, The

Core of Heritage Tourism, în Annals of Tourism Research, Vol.30,

nr. 1, 2003, pp. 238-254;

________, Designing Intepretive Signs. Principle in Practice, Mos-

cardo G, Colorado, 2007;

________, Trasee tematice în arii protejate – de la teorie la prac-tică, AER, 2009;

_______, Outdoor advertisments and signs: a guide for adverti-sers, London 2007;

_______, Recommendation for Developing Interpretative Signs;_______, Outdoor Interpretive Signage. Your Guide to ConnectingPeople & Places, Nova Scotia, 2008;

_______, Sign Guidelines for Planning, Designing, Fabricating,Procuring, Installing, and Maintaining Signs for Outdoor PublicUse Areas, 2006;

_______, Elaborarea strategiei de vizitare necesare pentru accesa-

rea de fonduri în vederea realizării unei infrastructuri de manage-

ment în cadrul proiectului: „Pentru Natură și Comunități Locale -

Bazele unui management integrat Natura 2000 în zona Hârtibaciu

- Târnava Mare - Olt”. Détente Consultants - Asociația WWF - Pro-

gramul Dunăre - Carpați România

_______, Raport de cercetare: Evaluarea nivelului de informare șiînțelegere al populației privind Rețeaua Ecologică Natura 2000, coord.

Toth, Alexandru, Asociația WWF, 2011

_______, Trasee tematice în arii protejate – de la teorie la practică,

AER, 2009

_______, Discover Țara Dornelor;

_______, Șapte cele mai frumoase poteci tematice din România;_______, Trasee de bicicletă prin Țara Dornelor;_______, Călare în Carpați. Ecoturism ecvestru de altitudine;_______, Discover Eco-Romania.

Adrese internet:

http://www.oete.de/tourism4nature/results/backdocs/ETE_2009_Trail_

Planning.pdf;

http://www.dabgraphics.co.uk/home.htm;

http://www.heritageinterp.com/favorite.htm;

http://www.interpretivegraphics.com/;

http://www.gov.ns.ca/econ/tourism/docs/interpretive_guide.pdf

http://www.best-exfab.com/

http://www.shelleysigns.co.uk/overview/interpretative-panels/

http://natura2000.eea.europa.eu/html/About.html

Interpretative strategy of the Nez Perce [Nee-Me-Poo] National Historic

Park, Draft Revision 1999, http://www.fs.usda.gov/Internet/FSE_DO-

CUMENTS/fsbdev3_055551.pdf

Ilustrațiile

Sursa ilustrațiilor este indicată în subtitlul pozei. În cazul în care nu este

indicată, ilustrația aparține autorului.



65

studiu pentru o semnalizare unitară a siturilor şi a ... · elemente în mediul lor originar și...

Documents