sectorul tic book 2012 romanian version fin.pdf · stabilirea unor priorităţi clare de ......

1

Sectorul TICîn Moldova

1

Cuprins:

I. Introducere...........................................................................................................................................2

A. DespreATIC.......................................................................................................................................2

B. AnalizăcomparativăCarteaAlbă2008-2012...................................................................................3

C. LogicaCărţiiAlbe...............................................................................................................................7

D. Scopulşiobiectiveledocumentului....................................................................................................7

II. SumarExecutiv....................................................................................................................................8

III. DezvoltareaTICîncomparaţieregională/globală...........................................................................9

A. Indiceledecapabilitateareţelei.........................................................................................................9

B. Utilizareînbusiness.........................................................................................................................10

C. Utilizarepersonală...........................................................................................................................10

D. UtilizaredecătreGuvern.................................................................................................................13

E. Accesibilitate....................................................................................................................................13

IV. CompetitivitateasectoruluiTIC........................................................................................................17

A. Structurasectorului..........................................................................................................................17

B. ContribuţiaînPIB.............................................................................................................................19

C. ComerţulexterioralsectoruluiTIC..................................................................................................21

D. ContribuţialaBugetuldestatşicelalasigurărilorsociale..............................................................22

E. Impactulasupraaltorsectoarealeeconomieinaţionale.................................................................25

V. Potenţialuldecreştere......................................................................................................................27

A. Tendinţeglobale...............................................................................................................................27

B. Schimbăripepiaţalocală................................................................................................................27

VI. Factoriidecompetitivitate.............................................................................................................28

A. Capitaluluman,factorulcriticîndezvoltareasectoruluiTIC............................................................28

B. Mediuldeafaceri.............................................................................................................................30

C. Abilităţiantreprenorialeşiinovaţii....................................................................................................34

VII. Recomandăripentrupoliticilepetermenscurt,mediuşilung.....................................................35

2

Cartea Albă prezintă analiza sectorului TIC, precum şi recomandările sectorului TIC privind politicile pe ter-men scurt, mediu şi lung. Cartea Albă a fost elaborată de către Asociaţia Naţionala a Companiilor Private din Domeniul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor (ATIC), cu suportul Proiectului Creşterea Competitivităţii şi Dezvoltarea Întreprinderilor II (CEED II), finanţat de Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID).

A.DespreATIC

ATICesteoasociaţieumbrelăacompaniilorprivatedinsectorultehnologiilorinformaţionaleşiacomunicaţiilorconstituită în 2006 cu scopul de a facilita dialogul dintre companii şi Guvernul Republicii Moldova.

MisiuneaATICestedeapromovadezvoltareasectoruluiTICdinRepublicaMoldovaprinparteneriatevia-bile întrecompaniiprivate,organizaţii similare, instituţiidestatşiorganizaţii internaţionalepentruacontri-bui lacreştereacompetitivităţiisectoruluişiacompetenţelorcompaniilor.Totodată,ATIC îşipropuneextin-dereapieţei,atragereainvestiţiilorînsectorşiparticipareaînprocesuldeluareadeciziilorpeplannaţionalşiinternaţional.ATICcolaboreazăstrânscuinstituţiiledestatşiceledeînvăţământpentruapromovaeducaţiaîndomeniultehnologieiinformaţiei,îmbunătăţireaforţeidemuncăînsector,precumşisusţinereasectoruluiTIC.

Lafineleanului2012,ATICreprezenta38decompaniimembre,8000deangajaţişicirca50%dinvolumultotalTICdinMoldova.ScopulprincipalalATICestemenţinereaunuimediudeafacerifavorabilpentruîntre-prinderiledinsectorulTIC.

Printre activităţile ATIC se numără:

• SporireaimaginiisectoruluiTICpeplannaţionalşiinternaţional;

• ConlucrareacuinstituţiiledestatşiceledeînvăţământpentruaîmbunătăţicalitateaoferteieducaţionaleîndomeniulTIC;

• SuportîncreareaparteneriatelorînsectorulTIC;

• IntervenţiipentruîmbunătăţireamediuluideafaceriîndomeniulTIC;

• Colaborarea cu instituţiile statului în determinarea soluţiilor pentru sporirea calităţii şi număruluiabsolvenţilorşispecialiştilordindomeniulTIC;

• SusţinereadialoguluiîntresectorulTICşiinstituţiilestatuluipentruîmbunătăţireamediuluideafaceri,atragereainvestiţiilorşisusţinereasectorului.

I.Introducere

3

Acţiuni Rezultatescontate Indicatoriaisuccesului Statutul

Stabilireaunorpriorităţiclaredeparteneriatpublic-privatşiaunuipunctdecomunicarecuautorităţile(ATIC)

DialogconstructivSectorulTICarepriorităţibinedefinite

Realizat

Dedicareclarădinparteasectoruluiprivatpentrudezvoltareasocietăţiiinformaţionale

SectorulTICvastabiliunsingurpunctdecomunicarecuautorităţile

RealizatprincreareaATIC

Agregareatuturornecesităţilorsectoruluieducaţionalşiiniţiativelorprivateînsferaeducaţionalăîntr-unsingurprogramdeparteneriatalsectoruluidebusinesscuinstituţiileeducaţionale

Creareacondiţiilorpentrumodernizarearapidăasistemuluideeducaţie

Iniţiativeleprivatemajoredinsectoruleducaţionalsuntcoordonateîncadrulunuisingurprogramcuscopuriclare

RealizatparţialprininiţiativedecursurisuplimentareLaniveldecurriculumnuafostrealizat

DezvoltareaprofiluluisectoruluiTIC,carevapromovacapacitateaşiatractivitateaacestuia

SporireagraduluideinformarepublicădespreimportanţaTICÎmbunătăţireavizibilităţiisectoruluiTICşiproblematiciiacestuia

UnprofilconvingătoralsectoruluiTICesteelaboratşiutilizatdecătreguvernşisectorulprivat

RealizatdecătreproiectulUSAIDCEEDII

Investireaîntehnologii,standardeşimodelerecunoscuteglobal

Îmbunătăţireacompetitivităţiiinternaţionale

Număruldecompaniicertificate Nemonitorizat.

Număruldepersoanecertificatepertehnologiespecifică

Realizatparţial

FurnizareaunuifeedbackpromptdinparteasectoruluiTICasupraimpactuluipecareîlaudeciziilestrategicealeguvernuluivis-a-visdesectorulTIC

Procesuldeadoptareadeciziilorstrategiceestebazatpeanalizadetaliatăaimpactuluiaşteptat

SectorulprivatvafurnizaunfeedbackconstructivcuprivirelaplanurileşiacţiunilesectoruluiTIC

Înprocesderealizare

B.AnalizăcomparativăCarteaAlbă2008-2012

Înanul2008,cusuportulproiectuluiCEED,afostelaboratădecătreATICprimaCarteAlbăapoliticilor.ScopullucrăriieradeadefiniclarsectorulTICcaunuldintrecelemaiproductivesectoarealeeconomiei,deaiden-tificaoportunităţilesalededezvoltarepentruurmătorii3anişideapropunerecomandăristrategicepentruîmbunătăţireaclimatuluideafaceriînacestsector.

4

Acţiuni Rezultatescontate Indicatoriaisuccesului Statut

StabilireaunorscopurişipriorităţirealistepentrudezvoltareasectoruluiTICşiasocietăţiiinformaţionalebazatepestrategiiledejaexistenteşipenecesităţilecurentealesocietăţiişimediuluideafaceri

Dedicareclarădinparteasectoruluiguvernamentalpentrudezvoltareasocietăţiiinformaţionale

StabilireaşiutilizareaunorpriorităţistrategicepentrusectorulTIC

Realizat

Iniţiereaunuidialogpublic-privatefectivînscopuldezvoltăriisectoruluiTIC

Sustenabilitateaşieficienţaimplementăriistrategiei

Număruldeşedinţe/număruldeproblemediscutate/număruldeproblemesoluţionate

Realizat

Elaborareaunuiplandeprotecţieadrepturilorintelectualeîncadrulparteneriatuluipublic-privat

Adoptareauneiabordărisistematicepentrusoluţionareaproblemelorlegatedeproprietateaintelectuală

În12luniplanulvafiadoptat Nerealizat

ModernizareaeducaţieiCreareacondiţiilorpentrumodernizarearapidăasistemuluideeducaţie

• Actualizarearegistruluideprofesii

ActualizarearegistruluiprofesiilorTICînurmătoarele12luni

Înprocesderealizare.Discuţieiniţiatăîn2012

• FormareagrupuluidelucrucevasusţinecooperareadintresectorulTICşiuniversităţi

ÎnprocesuleducaţionalvorfiincluseacţiunispecificepentrusectorulTIC


• Identificareaşisoluţionareaproblemelorurgenteceţindeinputurile/outputurileineficientealesistemuluieducaţional

Problemeleinput/outputalesectoruluieducaţionalsuntanalizateşisoluţionate


• îmbunătăţireacurriculumului

ModernizareacurriculumuluipentruuniversităţilecepregătescspecialiştiTIC

Înprocesderealizare.Acţiuneînceputăîn2012

Priorităţile sectorului TIC pentru intervenţie guvernamentală

5

EliminareabarierelordecreştereapieţeisectoruluiTIC

Mediufiscalşiadministrativatractiv

CreştereasectoruluiTIC

• adoptareaunuiregulamentcuprivirelarateledeinterconectarepepiaţadetelecomunicaţii,învedereaasigurăriicreşteriirapideapieţei

Trendultarifelordeinterconectare Realizat

• Eliminareasausimplificareaprocedurilorbirocraticecarereglementeazăconstruireainfrastructuriidetelecomunicaţiiînzonade10kmdelafrontieradestat

TimpşiefortpentruobţinereaautorizaţieideconstruireainfrastructuriiTIC

Nerealizat

• introducereacriteriilordecalitatelaefectuareaachiziţiilordestat

%achiziţiilordestatbazatepecriteriidecalitate

Nerealizat

• eliminareaposibilităţiidesubvenţionareascunsăacompaniilordestat,precumşitransformareaacestoraîncompaniifinanţatedinbugetuldestatsauprivatizate

%dinachiziţiiledestatefectuatedecompaniiprivatesaudeentităţidepiaţăindependente

Nerealizat

• eliminareapoveriifiscaleadiţionaleasupracompaniilordinsectorultelecomunicaţiilormobile(taxade2.5%dinvânzăricareesteplătităînFondulRepublicanpentruProtecţieSocialăaPopulaţiei,respectareaperioadelorderambursareaTVA,revizuireapoliticiideamortizarepentruprodusesoftşiechipamentTICetc.)

Povarafiscalătotalăînsectoruldetelecomunicaţiimobileîncomparaţiecumediapesector;timpulşieforturilenecesarepentruobţinerearambursăriiTVAdecătrecompaniileTICcomparativcualtesectoareorientatespreexport;perioadadeamortizarepentruproduseleTICarmonizatcuciclullordeviaţăeconomică

Nerealizat

6

Prima Carte Albă a definit un şir de recomandări, majoritatea dintre ele, cu părere de rău, fiind încă neapli-cate la moment. Totuşi, unele propuneri au fost implementate deja:

1. ANRCETI,începândcuanul2009,publicărapoartefinanciareprivindveniturileşicheltuielilesupor-tate.Acestfaptconferămaimultăcredibilitateînargumentareataxeiachitatedecătreprestatoriidecomunicaţiielectronice înbugetulAgenţiei.Publicareacheltuielilorcreşte transparenţa înactivitateaAgenţiei,contribuindlamărireaeficienţeiacesteia.

2. Înanii2010-2011aufostmaiîntâireduse,apoieliminateaccizelelacamerelevideoşicamereleweb.Astfel,majoritateacamerelorwebsuntimportatelegal,iarpreţullors-adiminuatsimţitor.

3. Înperioada2009-2011aufostîntreprinsemăsurihotărâteînceeacepriveşteinterconectarea,inclusivaccesullabuclalocalăşicolocarea,ceeaceacontribuitsemnificativlareducereatarifelorpentruac-cesullaInternetuldebandălargă.

4. Portabilitateanumerelore înprocesde implementareşi începândcu lunamai2013vafiocerinţăobligatorie.

5. Înanul2010afostpublicatăşi înprezenteînprocesdeimplementareLegeaprivindprevenireaşicombatereacriminalităţiiinformatice.

6. ANRCETIainiţiatpregătireacadruluidereglementareaprocesuluideeliberarealicenţeideutilizareasub-benziidefrecvenţeradio3750–3800MHz(pentrufurnizareaserviciilor înstandardWiMax).Totuşi,sepresupunecăaceastavafieliberatăîncondiţiideconcurs,nugratuit,cumsepropuneaînCarteaAlbă.

7. Guvernulaextinsaplicareafacilităţilorfiscalepentrucompaniiledezvoltatoaredesofturi.

Intervenţiistrategice

• Creareadealianţestrategicecuuniversităţişiinstituţiiconsacrate

Accesdirectlaeducaţiemodernă

Penetraremaiuşoarăaserviciilordebandălargă


• Creareacentrelordeexcelenţăîncooperarecuorganizaţiiinternaţionale

Accesdirectlatehnologiimoderne

Număruldestudenţicedeţindiplomerecunoscutepeplaninternaţional

Nerealizat

• Incubatoaredeafacerişitehnologice

CreștereanumăruluidecompaniişianumăruluideangajaţiînsectorulTIC

Număruldecompaniişinumăruldeexperţiinstruiţiînaplicareaanumitortehnologii;numărulnoilorcompaniiTIC;numărulnoilorangajaţi

RealizatparţialPeparteadeincubatoaretehnologice-existădoarunulpelângăAcademiadeŞtiinţeaMoldovei

• ParcuritehnologiceMediudeafaceriexcelentpentrucompaniileautohtoneşiinternaţionaledindomeniulTIC

VolumuldeinvestiţiidirecteîncompaniileTIC.NumărulcompaniiloraflateînParcurileTehnologice

Nerealizat

7

C.LogicaCărţiiAlbe

Cartea Albă urmează logica prezentată mai jos:

Figura1LogicaCărţiiAlbe

D.Scopulşiobiectiveledocumentului

Acest document încearcă săofereo viziunedeansambluasupradezvoltării sectoruluiTICdinRepublicaMoldova.

Conformaşteptărilor noastre,CarteaAlbă va fortificadialogul dintreSectorulTIC şiGuvern şi vapermitesusţinereapoliticilorguvernamentaleghidatedenecesităţilerealededezvoltareasectoruluiTICdinMoldova.

Documentulîşipropunesăprezintesituaţiacurentădinsector,realizărileşinerealizărilepeplanulîmbunătăţiriimediului de afaceri pentru transformarea acestuia în unul atractiv pentru investiţii, impedimentele în dez-voltareacontinuăasectoruluişirecomandărimenitesăcontribuielamajorareacoteisectoruluiîncomparaţiecucelelaltesectoare.

Actorii: companiile sectorului, ATIC, Guvernul, ANRCETI, institu lede înv mânt, autoripublice locale

Viziunea: sectorul TIC - catalizator al

Strategia sectorului TIC

Planul de a

Impact social economic

• Resurse umane instruite• Cadru de reglementare favorabil• Mediu de stimulare a

companiilor nou create• Stimulare inovare• Acces la resurse financiare• Achizi publice transparente

8

RepublicaMoldovaaavutocreştereimpresionantăînanul2011înceeacepriveşteIndiceledecapabilitateareţelei:depelocul97pelocul78dintotaluldepeste140ţări.Îmbunătăţireas-adatoratînspecialdezvoltăriiînultimiidoianiainfrastructuriidetelecomunicaţii,poziţionândMoldovapelocul41lacapitolulrespectiv.Uti-lizareaînbusinesselaunnivelalarmant(locul120),cauzatdecapacitateaslabăaîntreprinderilorînabsorbţiatehnologiilornoişiaeforturilormodestedeinstruireaangajaţilor.

Ratadepenetrareatelefonieimobiles-adublatîn2007-2011,depăşindnivelulpsihologicde100abonaţila100locuitori.S-adublatînperioadarespectivăşinumărulcelorceutilizeazăinternetul.Acrescutpondereagospodăriilorcedeţincomputereşiacelorceauacceslainternet.În2011MoldovaadepăşitlacapitoluldatchiarşiuneleţăridinEuropaCentrală,cumarfiBulgaria.Internetulînbandălargăacrescutîndecursulul-timilorpatruanidela1,4la9,9abonaţila100locuitori.

Înperioada2008-2010ascăzutconsiderabilcostulserviciilordetelecomunicaţii,Moldovaplasându-seîntop10ţăriînceeacepriveştedinamicadereducereapreţurilorlaserviciilerespective.Astfel,Moldovaaajunsîn2011pelocul8din142ţăriînceeacepriveşteaccesibilitateaserviciilorTIC.Reducereacoşuluideconsumalserviciilordetelecomunicaţiiafostcauzatăînspecialdereducereapreţului lainternetuldebandălargă.Costurilelatelefoniafixăsuntmaidegrabăsimbolice.TelefoniamobilăînRepublicaMoldovarămâneafiunadincelemaiscumpeîncadrulţărilorC.S.I.

Dintotalulde829întreprinderiînsector,circa55%suntcompaniidindomeniulserviciilor(K72conformCAEM2005-2011),antrenateînelaborareadesoftware,deservireacalculatoareloretc.Numărulîntreprinderilorre-spectiveaavutceamaidinamicăcreştereînsector:peste17%anualînperioada2005-2001.Canumărdeangajaţi,ceamaimarecotăoauîntreprinderiledintelecomunicaţii:41%dintotaluldepeste22mii.PestedouătreimidintreaceştiasuntangajaţiaiS.A.Moldtelecom.

SectorulTICaavutîn2011ocontribuţiedeaproape6,8%dinPIB,fiindînscăderefaţădeanul2009.Aportulmajor(aproape80%)revinetelecomunicaţiilor,caredefaptşiaugeneratdiminuareavaloriiadăugateînsec-tor.Conformestimăriloroficiale,cevamaimultde0,8%dinPIBsaucirca12%dinvaloareaadăugatăînsectorrevinecompaniilorproducătoaredesoftwareşideservireacalculatoarelor.Înrealitatecifrarespectivăarputeafidedouăorimaimare.

ComerţulexterioralcompaniilordinsectorulTICacrescutconsiderabilînultimiiani.Tendinţeimpresionanteaavutexportuldeserviciideinformaticăşiinformaţionale,careacrescutdepeste13oriînperioada2005-2011.

Companiiledin sectorasigurăpeste5%dincontribuţiile înbugetulasigurărilor sociale şi celdeasiguraremedicală.

Contrar tendinţelorobservate înalte ţăridinzonă, ratade înmatriculare în învăţământul terţiarascăzut înultimii ani.Aparent, numărul de studenţi este suficient pentru a asigura cererea de pe piaţa tehnologiilorinformaţionale.Înrealitate,însă,doarunnumărmicdeabsolvenţiestecapabilsărealizezesarcinilecurente,majoritateanecesitândoinstruirepreliminarăînaintedeangajare.Majoritateacompaniilorîndomeniulsoft-wareorganizeazăprogramedeinstruirepentrunoiiangajaţi.Astfel,sereducedinhandicapulîntrecunoştinţeleangajaţilorcurenţişicelealeabsolvenţilor.

În2009-2011Moldovaaînregistratregreseînclasamentulţărilorprivindmediuldeafaceri,coborânddepelocul94pelocul106.S-aînrăutăţit,comparativcualteţări,situaţiaprivindeficacitateaorganelorlegislative(Parlamentul),legislaţiacevizeazăsectorulTIC,independenţajuridicăşiprotecţiaproprietăţiiintelectuale.

III.DezvoltareaTICîncomparaţieregională/globalăII.SumarExecutiv

9

A. Indiceledecapabilitateareţelei

Eforturiledepuse înultimiianipentru impulsionareadezvoltării infrastructuriisectoruluiTICaucontribuit lacreştereapoziţionăriiMoldoveiînratingurileinternaţionale.

Dupăscăderealentă,observatăîn2007-2009,poziţiarelativăaMoldoveiînratingulindiceluidecapabilitateaînregistratocreşteresemnificativă.Moldovas-aplasatpelocul78,avândopoziţieapropiatădeveciniisăi,RomâniaşiUcraina,ţăricueconomiimultmaidezvoltate.

Figura2Evoluţiapoziţieiţărilorprivindindiceledecapabilitateareţelei

Sursa: INSEAD, The Global Information Technology Report, 2012

AnalizândcomponenteleIndicelui,observămcăaceastăcreşteres-adatoratameliorăriisemnificativeainfra-structuriiTIC.ÎndecursdetreianiMoldovaaurcat69poziţii,plasându-sepelocul41înceeacepriveştecom-ponentadecapabilitateareţelei.Ealarmantăcoborâreadepelocul94pelocul106acomponenteimediului(politic,dereglementare,deafacerişiinovaţional).

III.DezvoltareaTICîncomparaţieregională/globală

50

60

70

80

90

100

110

120

130

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

78

97

Moldova

Romania

Ucraina

Bulgaria

Georgia

Armenia

Azerbaidjan

Kirgizstan

Tadjikistan

Indicele de capabilitate a reţelei măsoară capacitatea ţărilor de a utiliza tehnologiile informaţiilor şicomunicaţiilepentrua-şicreştecompetitivitatea.Începândcuanul2002indicelerespectivesteelaboratdecătreWorldEconomicForumîncolaborarecuINSEADşiutilizatdecătrepoliticienişialtepărţiinteresatepentruaidentificapărţiletarişiceleslabeşipentruamonitorizaefectulacţiunilorîntreprinse.Indicatorulecalculatînbazaazececriterii,cecuprindpatrudirecţii:mediu,capabilitate,utilizareşiimpact.Studiulprezentatîn2012afostefectuatînanul2011şicuprinde142ţări.

10

Figura3EvoluţiapoziţieiMoldoveiprivindcomponenteleindiceluidecapabilitateareţelei


B. Utilizareînbusiness

ConformstudiuluiefectuatdecătreINSEADîn2012,celmaislab”pilon”alcapabilităţiireţeleiesteUtilizareaînbusiness.Moldovasesitueazălaacestsubcapitolpelocul120dintotalulde142ţări,cu33poziţiimaijosdecâtînanul2009,rămânândînurmăfaţădeţăriledinCSIcuniveldedezvoltaresimilarcumarfiArmenia(104),Azerbaidjan(72),Georgia(109),Tadjikistan(111),precumşifaţădeţărivecinecaRomânia(91),Bul-garia(101),Ucraina(76).

Doi factori au contribuit esenţial la diminuarea indicatorului respectiv:

1. Indicelecapacităţiiîntreprinderilordeaabsorbitehnologiinoiascăzutdela4,26la3,9în2009-2012.Mol-dovas-apoziţionatpelocul126,devansânddoardouăţăridinCSI:RepublicaKirghizăşiFederaţiaRusă.

2. Nivelulinvestiţiilorîntreprinderilorîninstruireşiîndezvoltareaangajaţiloresteunuldincelemairedusedinlume.Moldovasesitueazăpelocul118,înurmaRomâniei(79),Georgiei(106),Armeniei(105),Ucrainei(117).Cauzaprincipalăecăînmajoritateaîntreprinderilorinstruireanuesteperceputăcaovaloare.

Alţidoifactori–capacitateadeinovareşiutilizareainternetuluiîncompanii–auovaloaremodestă,plasândMoldovapelocul107şi109,respectiv.

C. Utilizarepersonală

LacapitolulutilizarepersonalăMoldovaaînregistratunuşorprogres,avansând,conformstudiuluiefectuatdecătreINSEAD,depepoziţia80pe71înperioada2008-2011.

Ratadepenetrareatelefonieimobiles-adublatîndecursulultimilorpatruani.Moldovas-aapropiatlaacestcapitoldeţărilevecine(România,Ucraina),depăşinduneleţăridinCSIcunivelasemănătordedezvoltare(Armenia,Georgia).

2009 2011 2012

60

80

100

120

40

20

0

Mediu

Capabilitate

Utilizare

41

90

106

11

Figura4Evoluţiarateidepenetrareatelefonieimobile,peţări

Sursa:International Telecommunication Union (http://www.itu.int/ITU-D/ict/statistics/)

Încursulanilor2008-2011Moldovapracticşi-adublatpondereapopulaţieiceutilizeazăInternetul,prezentândotendinţăsimilarăcuceaobservatăînţărilevecine.Circa38%dinpopulaţiaRepubliciiMoldovautilizeazăInternetul.

Figura5UtilizatoriInternet


Remitenţeletrimisedeconaţionaliaucontribuitlaoratărelativînaltădeînzestrareagospodăriilorcucom-putere.Acest fapt,câtşinecesitatea rudelordeacomunica ieftincuceiplecaţipestehotare,audus laocreştereconsiderabilăaponderiicelorceauacceslaInternet.

104,8

2007

2011

80100120

6040200

140160180200

Moldova

Romania

Ucraina

Bulgaria

Georgia

Armenia

Azerbaidjan

Belarus

Rusia

2007

2011

38

Moldova

Romania

Ucraina

Bulgaria

Georgia

Azerbaidjan

Belarus

Rusia

60

50

40

30

20

10

0

%

12

Figura6Înzestrareagospodăriilorcucomputereşiaccesullainternet,anul2011

Sursa: INSEAD, The Global Information Technology Report, 2012; ITU, Measuring the Informa-tion Society, 2012

ÎnultimiipatruaniMoldovaacunoscutocreşteresemnificativăautilizatorilorInternetdebandălargă.Acres-cutdela1,4la9,9număruldeabonaţila100locuitori.Rataridicatădeînzestrareagospodăriilorcucomputerevafacilitaşiînviitorextindereainternetuluidebandălargă.

Figura7Accesullainternetdebandălargă


Azerbaidjan

Belarus

Bulgaria

Georgia

Moldova

Romania

Rusia

Ucraina

AccesInternet

Computer

41

6050403020100

%

41,6

2007

2011

9,89

Moldova

Romania

Ucraina

Bulgaria

Georgia

Azerbaidjan

Belarus

Rusia

25

20

15

10

5

0

%

Armenia

13

D. UtilizaredecătreGuvern

În2009-2012Moldovaaurcatdepepoziţia103pepoziţia94înceeacepriveşteIndiceleutilizăriideGuvernatehnologiilorTIC.Îmbunătăţirearatinguluis-adatoratînspecialcreşteriivolumuluideserviciionlineprestatedecătreGuvern.Lacapitoluldatţaraaavutocreştereimpunătoare,urcânddepelocul112pe82.MaislabăeprestaţiaînceeacepriveşteimportanţapecareoacordăGuvernulsectoruluiTIC–locul108.

Cheltuielilelegatedetehnologiileinformaţionalealeînvăţământului,sănătăţiipubliceşiaadministraţieipubliceauoscilatînultimiicincianiîntre10%şi18%dintotalulcheltuielilorpersoanelorjuridiceîndomeniulrespectiv.Structuracheltuielilorîndependenţădescopulutilizăriiasectoruluipublicdiferădestructuraperansamblu.Persoanele juridice,alteledecâtcelesectoarelemenţionatemaisus,aucheltuit32%dinbugetuldestinattehnologiilorinformaţionalepentruprocurareadeechipamentdecalculşi26%pentruprocurareaproduselordeprogram.Persoaneledinsectorulpublicaucheltuit48%dinbugetultotalpentruprocurareaechipamentuluişidoar12%saudepatruorimaipuţin,pentruprocurareaproduselordeprogram.Doar1%dinbugetulrespec-tivafostdirecţionatdecătresectorulpublicpentruproiectareaşielaborareasistemelorinformatice.

E. Accesibilitate

Înanii2008-2010ascăzutconsiderabilcostulserviciilordetelecomunicaţii.ConformstudiuluiefectuatdecătreUniuneaInternaţionalăaTelecomunicaţiilor(ITU)în2011,indiceleIPBascăzutcuaproape50%,clasândMol-dovapeloculnouădin165ţări,înceeacepriveşteniveluldediminuareapreţurilor.Diminuareapreţurilorlaserviciilordetelecomunicaţiiafostdeterminatăînspecialdemicşorareade3,7oriapreţuluilainternetuldebandălargă.

ConformstudiuluiefectuatdecătreINSEADîn2012,Moldovaseplaseazăpelocul8din142ţăriînceeacepriveşteratadecreştereaaccesibilităţiilaserviciileTIC.Costullaserviciiledetelefoniefixă,comparateînmărimeabsolută,suntmici.FaţădemediaCSIacesteasuntmairedusecu24%.DinţărileCSIdoarBelorusia,Kirghizstan,UzbekistanşiTadjikistanautarifemaijoaselatelefoniafixă.

Figura8Costulcoşuluidetelefoniefixă

Sursa: ITU, Measuring the Information Society, 2011

Raportat la PNB, costul depăşeştemedia ţărilor CSI. Faţă de ţările Europei Centrale, chiar şi înmărimerelativă,costurilesuntmultmaimici.

2,5

2520151050

USD

1,9

Ungaria

Slovacia

Romania

Bulgaria

Albania

Rusia

Serbia

Armenia

Ucraina

Azerbaidjan

MediaCSI

Kazahstan

Georgia

Moldova

Belorusia

Kirghizstan

Uzbekistan

Tadjikistan

14

Totuşi,accesullatelefoniafixă,inclusivtarifelereduseaplicatedecătreoperatoriirespectivi,areunimpacttotmairedusasupradezvoltăriitehnologiilorinformaţionale.Bamaimult,lanivelmondial,cerereascăzutăfaţădetelefoniafixăadus,începândcuanul2007,ladiminuareanumăruluideabonaţi¹.

Figura9CostulcoşuluitelefonieifixeraportatlaPNB


Faţădeanul2008costultelefonieifixeraportatelaPNBpecapdelocuitorascăzutdela1,8%la1,15%.Acestfapts-adatoratatâtscăderiicoşuluiînmărimeabsolută,câtşicreşteriiPNBpecapdelocuitor.

Tarifelelatelefonia mobilăprestatădeoperatoriidinMoldovasuntconsiderabilmaimaridecâtcelepracticateînmajoritateaţărilorCSI.

Figura10Costulcoşuluidetelefoniemobilă


RaportatelaPNB,costurilelatelefoniamobilăsuntridicate:decirca3,5orimaimaridecâtmediaînţărileCSIşideaproapedouăorimaimaridecâtînmajoritateaţărilorEuropeiCentrale.

¹ITU,MeasuringtheInformationSociety,2011

15

Figura11Costulcoşuluidetelefoniemobilă,raportatlaPNB


Faţădeanul2008ponderearespectivăs-amicşoratcuotreime(dela12%la7,64%),scădereafiindînprin-cipalcauzatădecreştereaPNB-uluişinudediminuareacostuluiînmărimeabsolută.

Reprezentateînvaloareabsolută,tarifelelaInternetuldebandălargăsuntcelemaijoasedinCSI.Deaseme-nea,acesteasuntmairedusedecâtînţărileEuropeicentrale,cuexcepţiaRomâniei.

ReducereatarifelorlaInternetuldebandălargăaduslacreştereasubstanţialăaponderiigospodăriilorînzes-tratecuInternet.Doarînperioada2008-2011pondereagospodăriilorcuacceslaInternetacrescutdela16%la41%.

Figura12Tarifulmediulunarlainternetdebandălargă


Învaloarerelativă(raportatelaPNB),tarifelelainternetuldebandălargăsunttotuşicomparabilecuceleprac-ticateînmulteţăridincadrulCSIşipuţinmaimaridecâtînEuropacentrală.

16

Figura13Tarifulmediulunarlainternetdebandălargă,raportatlaPNB


RaportatlaPNBpecapdelocuitor,costulInternetuluidebandălargăfaţădeanul2008ascăzutspectaculos:dela18,5%la3,9%.

17

A. Structurasectorului

SectorulTICareostructurăneomogenă,incluzândproducţie,prestaredeservicii,comerţ,transport.Respec-tiv,clasificatorulnaţionalCAEMnuprevedeoanumităsecţiunedistinctăasectoruluiTIC.Acestfaptfacedificilăefectuareauneianalizechiarşilanivelulunorindicatorigenerali,cumarfivaloareaadăugatăbrută,contribuţiaînPIBsauvânzările.

NuexistăodefiniţieexactăînceeacepriveştesectorulTIC.Încadrulstudiuluicurent,însectorulTICaufostincluseurmătoarelesectoarealeeconomieinaţionale,clasificateconformCAEM2(anul2005):

30000 Fabricareademijloacealetehniciidecalculşidebirou31300 Producţiadefireşicabluriizolate32000 Producţiadeechipamenteşiaparatederadio,televiziuneşicomunicaţii33200 Producţiadeaparaturăşiinstrumentedemăsură,verificareşicontrol33300 Producţiaechipamentuluidecontrolpentruproceseleindustriale51840 Comerţulcuridicataalcalculatoarelor,echipamentelorperifericeşisoftware-ului51850 Comerţulcuridicataalaltormaşinişiechipamentedebirou51860 Comerţulcuridicataalaltorcomponenteşiechipamenteelectronice64200 Telecomunicaţii71330 Închiriereamaşinilordebirouşitehniciidecalcul72000 Tehnicadecalculşiactivităţiconexe

SpredeosebiredeCarteaAlbă2008,încadrulacestuistudiunuafostinclus5143–comerţulangrocuaparatecasniceşiechipamentderadioşiteleviziune.AvândoponderenesemnificativăîncomerţulTICtotal,aceastăgrupăinfluenţeazăslabdatelegenerale,permiţândcomparabilitateadatelor.

Majoritateaîntreprinderilordinsector–55%sau829întreprinderi–aucaactivitatedebazăprestareadeservi-ciiîndomeniulTIC,inclusivelaborareadesoftware,consultanţăîndomeniuldat,întreţinereatehniciidecalcul.Numărulacestorîntreprinderiacunoscutocreşteredecirca17%anualînperioada2005-2011.

Domeniultelecomunicaţiilorestereprezentatdecirca460întreprinderi,fărămodificărifaţădeanul2007.ÎncontinuăcreştereestedomeniulcomerţuluicuprodusedinsectorulTIC,înspecialcomerţulcucalculatoare,echipamenteperifericeşisoftware:circa10%anualînperioada2007-2011.

S-amicşoratîn2007-2011număruldeîntreprindericeseocupăcuproducţiadeechipamentdestinatsectoru-luiTIC.Numărulacestorareprezintădoar5%dinnumărultotaldeîntreprinderidinsectorulTIC.

IV.CompetitivitateasectoruluiTIC

18

Tabel1StructurasectoruluiTICînRepublicaMoldova,numărîntreprinderi

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

ÎncompaniiledinsectorulTICactiveazăcirca22,3miiangajaţi,avândocreşterenesemnificativăfaţădeanul2007–5%.TrebuiedeţinutcontşidenumărulimpresionantdeangajaţiîndomeniulTIC,carenusuntîncadraţiîncompaniilesectorului,ciactiveazăîndepartamenteleITalecompaniilorcudiverseactivităţi.Numărulaces-torangajaţiestecomparabilcunumărulceloractiveazăînsector–circa10-15miipersoane.

Tabel2NumăruldeangajaţiînsectorulTIC


Peste41%dintreangajaţiisectoruluiTICactiveazăîntelecomunicaţii,douătreimidintreaceştiafiindangajaţiaiS.A.Moldtelecom.Peste34%dinangajaţiisectoruluiTICsuntangajaţiîndomeniulserviciilor(elaboraredesoftware,deservirecalculatoareetc.)

CodCAEM Sector 2005 2007 2011

Producție 75 89 77

30000 Fabricareademijloacealetehniciidecalculşidebirou 9 9 7

31300 Producţiadefireşicabluriizolate 3 5 4

32000 Producţiadeechipamenteşiaparatederadio,televiziuneşicomunicaţii 30 37 21

33200 Producţiadeaparaturăşiinstrumentedemăsura,verificareşicontrol 30 33 36

33300 Producţiaechipamentuluidecontrolpentruproceseleindustriale 3 5 9

Comerț 86 118 159

51840 Comerţulcuridicataalcalculatoarelor,echipamentelorperifericeşisoftware-ului 77 103 135

51850 Comerţulcuridicataalaltormaşinişiechipamentedebirou 5 7 10

51860 Comerţulcuridicataalaltorcomponenteşiechipamenteelectronice 4 8 14

Telecomunicaţii 358 466 460ServiciiîndomeniulTIC 376 519 829TOTAL 895 1192 1525

CodCAEM Sector NrangajațiProducţie 372630000 Fabricareademijloacealetehniciidecalculşidebirou 6731300 Producţiadefireşicabluriizolate 185932000 Producţiadeechipamenteşiaparatederadio,televiziuneşicomunicaţii 18433200 Producţiadeaparaturăşiinstrumentedemăsură,verificareşicontrol 152233300 Producţiaechipamentuluidecontrolpentruproceseleindustriale 94Comerţ 1712

51840 Comerţulcuridicataalcalculatoarelor,echipamentelorperifericeşisoftware-ului 1043

51850 Comerţulcuridicataalaltormaşinişiechipamentedebirou 64251860 Comerţulcuridicataalaltorcomponenteşiechipamenteelectronice 27Telecomunicaţii 9157ServiciiîndomeniulTIC 7664TOTAL 22259

19

Figura14Distribuţianumăruluideangajaţidupădomeniuldeactivitate

B.ContribuţiaînPIB

Douămotive fac imposibilă determinarea cu un nivelînaltdecertitudineacontribuţieisectoruluiTICînPIB.Dupăcumafostmenţionatanterior,conformclasificăriiCAEMsectorulTICestedispersatpe industrii:produ-cere, servicii, comerţ şi comunicaţii.Astfel, calculareadecătreBiroulNaţionaldeStatisticăavaloriiadăugatebrutelaniveldedouăcifreestepreasinteticăpentruadesprindecontribuţiasectoruluiTIC.

Aldoileamotivestepondereaînaltăasectorului”nede-clarat”. Înmareparte acestea reprezintă importuri deechipament neînregistrate şi prestare de servicii ITnedeclarate.

Unicul domeniu din sectorul TIC, a cărui valoareadăugatăbrutăestedeterminatădecătreBiroulNaţionaldeStatistică,esteprestareadeserviciiIT(diviziuneaK72dinCAEM2005)şianume,consultaţiiîndomeniultehniciidecalcul,elaborareadeprograme,întreţinereatehniciidecalculetc.Dupăcreştereadinanii2008-2010,industriasoftwareacunoscutodepreciereîn2011.Chiardacăvaloareaadăugatădeindustriarespectivăacrescutîn2011faţăde2010cu3%înpreţuricurente,aceastăcreştereafostinferioarăcreşteriiPIB-ului.

Figura15PondereaserviciilorITînPIB

Sursa: Calcule în baza datelor obţinute de la Biroul Naţional de Statistică

Domeniultelecomunicaţiiloresteprezentatîncalculelestatisticeîmpreunăcuserviciilepoştale,înDiviziuneaI64, conformCAEM2005.Totuşi, ţinând cont că volumul telecomunicaţiilor (Grupa I642 dinCAEM2005)reprezintăcirca89-95%dinvolumulprezentatlaacestcapitol²,putemseparacuoprobabilitateînaltăvaloareaadăugatăbrutăgeneratădeaceastăindustrie.

²Pondereaaatinsvaloareaminimăde89,1%în2009,iarceamaximăde94,6%în2008

0,70%

0,60%

0,50%

0,40%

0,80%

0,90%

2008 2009 2010 2011

1,00%

0,81%0,86%

0,91%

0,82%

20

Figura16PondereatelecomunicaţiilorînPIB


Valoarea adăugată creată de către întreprinderile ce produc echipament IT avea în 2011 o cotă de circa0,34-0,37%dinPIB,încreşterefaţădeaniiprecedenţi.Trebuiedemenţionat,însă,căcirca95%dinvalo-arearespectivăafostgeneratădecătreîntreprinderileproducătoaredefireşicabluriizolate(grupaD313)şiproducătoriideaparaturăşiinstrumentedemăsură(grupaD332).Celelalte5%,saumaipuţinde0,02%dinPIB,suntrezultatulactivităţiiîntreprinderilorproducătoaredemijloacealetehniciidecalculşibirou,echipa-menteşiaparatepentruradio,televiziuneşitelecomunicaţiişiechipamentdecontrolalproceselorindustriale.

Tradiţional,comerţulînsectorulTICecelmaidificildeafideterminat.Analizândvânzărilegeneratedeacestsectorşiadmiţândovaloarede12-15%dinvânzăricafiindvaloareaadăugată,obţinemocontribuţiemodestăînPIBdecirca0,22-0,27%.Circa96%dinvaloarerespectivărevinecomerţuluicuechipamentperiferic,calcu-latoarelorşisoftware-ului.Sectoruldatestecelmaiexpusoperaţiunilorneînregistrate.Totuşi,chiaradmiţândcăjumătatedinimporturiledecalculatoaresuntneînregistrate,contribuţialaPIBnuvadepăşi0,5%.

Figura17ContribuţiasectoruluiTICînPIB,divizatpeindustrii,2011

Analizândcelepatru industrii ale sectoruluiTIC– servi-ciile, producţia, telecomunicaţiile şi comerţul – obţinemo contribuţie a sectorului TIC în PIB de circa 6,8%.Ci-frarespectivăreprezintăvaloareaînregistratăaactivităţiisectorului, fărăa ţinecontdeactivităţilenedeclaratealeagenţiloreconomici.Totuşi,oeventuală”ajustare”avaloriiadăugate de către sectorul IT nu vamodifica pondereaîn PIB, deoarece: 1) partea majoritară (5,4%) revinetelecomunicaţiilor, care practic totalmente transparentă;2) pentru a asigura comparabilitatea datelor,mărirea învaloareabsolutăavaloriiadăugatedecătresectortrebuieînsoţităşidemărireaînvaloareabsolutăavaloriiadăugatedecătrecelelaltesectoarealeeconomieinaţionale.Astfel,pondereaarputeachiarsăsemicşoreze.


2008 2009 2010 2011

5,50%

5,00%

4,50%

4,00%

6,00%

6,50%

5,89%

6,12%

5,79%

5,37%

Servicii0,82%

Come0,25%

Produc0,36%

Te5,37%

21

C. ComerţulexterioralsectoruluiTIC

Dupăcumrelevătabeluldemaijos,înultimiianiexporturiledeserviciiTICaucrescutconsiderabil.Ceamaimareparterevineserviciilordecomunicaţii,ceincludeşiserviciilepoştale.

Edemenţionat faptul,căexportuldeserviciide informaticăşi informaţionaleacrescutdepeste13ori înperioada2005-2011,pondereaîntotalexportdeserviciicrescânddela0,9%la5,4%.

Douăcauzeauconduslacreştereaindicatorului.Aucrescutatâtexporturilepropriu-zise,câtşicotadeclaratăaacestora.

Tabel3ComerţulexteriorcuserviciiITşicomunicaţii,mil.USD


ImporturiledeserviciiTICaucrescut,chiardacăavândunritmmaimicdecâtcelalexporturilor.Astfel,în2005-2011comerţulexteriorcuserviciidecomunicaţiis-adublat,iarcelalserviciilordeinformaticăşiinformaţionaleacrescutdeaproapenouăori.

Figura18ComerţulexteriorcuserviciiTIC

Importantefaptulcăcifreledemaisusreflectăexporturileînregistrate.Însectoruldat,însă,cotaactivităţilornedeclarateesteunaimpresionantă.DeobiceicontractareaînasemeneacazurisefaceprinInternet,depesite-urispecializate,genwww.odesk.com,iarachitareasefaceprintransferbănescdirectprestatorului.Con-formunorsurse,piaţadeserviciisubcontractateînMoldovaafostînanul2009decirca54mil.USD³,adicădeaproapedouăorimaimaredecâtprezintăcifreleoficiale.

³http://ceeoa.org/assets/Uploads/CEEITOReview2010.final.pdf

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011ServiciidecomunicațiiExport 59.37 71.19 85.67 114.56 105.21 126.05 133.96Import 27.28 29.00 37.55 47.37 39.15 38.13 42.46

ServiciideinformaticăşiinformaţionaleExport 3.64 7.97 14.27 26.27 29.75 33.42 47.84Import 4.40 5.89 15.65 15.99 23.98 23.63 22.99

22

Problemelelegatedeevidenţacomerţuluiexteriorcuserviciifaccaobunăpartedinexporturileşiimporturiledeserviciisăocoleascăevidenţaraportatălainstituţiiledestat.Pentrua”lualaevidenţă”cheltuielilesauvenitu-rilerealizateîncomerţulexteriorcuserviciicompaniatrebuiesăprezinteactedoveditoareprivindoperaţiuneaefectuatăşianume,elaborareaşisemnareaîmpreunăcupartenerulstrăinaunuiActdeprimire-predareaserviciilor.Deobicei,acestlucruestedificilderealizat,iarînmultecazuriechiarimposibil:comerţulelectronic.Astfel,emaisimplupentruîntreprinderisăînregistrezeocompanieînafaraţăriicarevalivraproduselesoft,iarveniturileobţinutevorfitransferateînţarăpecăisemilegale,evitânddeclararealorcătreinspectoratulfiscal.

EdificildeestimatvaloareaimporturilorşiexporturilordeutilajTIC.NuexistăconformClasificăriiStandardaComerţului Exterior (CSCI) un capitol distinct pentru sector. Pe de altă parte, nici datele obţinute de laDepartamentulVamalnusuntcorecte,datfiindcotamareaimporturilorneînregistrate.Totuşi,tendinţapoatefiurmărită,analizândceledouăcapitole,careincludimportuldeutilajTIC:75Maşinişiaparatedebirousaupentruprelucrareaautomatăadatelorşi76Aparateşiechipamentedetelecomunicaţiişipentruînregistrareaşireproducereasunetuluişiimaginii.

Laambele capitole importurile, chiar şi înregistrateparţial, depăşesc considerabil exporturile: de44ori încazulcapitolului75şide12orilacapitolul76.Importurilelaambelecapitoleauavutotendinţădecreştereînperioada2003-2011.Edemenţionat,totuşi,căcreştereanuafostsemnificativă,urmândtendinţaimporturilortotalepe ţară.Pondereacapitolelor respective în total importuriaoscilat între3,07%şi3,74%înperioadamenţionată.

Conformunorestimăripiaţadehardwareînsumeazăcirca100mil.USD,inclusivTVA.Înbazaacestordatepoatefiestimatşinivelulimporturilor,careasigurăpracticînîntregimepiaţarespectivă.

AnalizândvaloareaadăugatădecătreîntreprinderileproducătoaredinsectorulTICşisumataxeipevalo-areaadăugatătransferatăînBuget,putemestimacăcelpuţin90%dinproducţiasectoruluiesteexportată.Parteamajoritarăînexporturirevineîntreprinderilorproducătoaredefireşicabluriizolateşiproducătorilordeaparaturăşiinstrumentedemăsură.

D. ContribuţialaBugetuldestatşicelalasigurărilorsociale

Circa5,4%dinsumataxeipevaloareaadăugatăcolectatăîn2011înBugetuldestat,saupeste577mil.lei,revinsectoruluiTIC.Dinsumarespectivăcontribuţiamajorăaavut-osectorulde telecomunicaţii,cupeste55%.Chiardacăvaloareaadăugată în telecomunicaţiiarsugeraoponderemaimarea taxeipevaloareaadăugatăachitată (circa79%),cotaemaimicădatorităunorexporturimultmaimaridecât importuriledetelecomunicaţii,primelefiindscutitedeplataTVA.

Comerţul,chiardacăareocotămodestăînvaloareaadăugatăasectorului,deţineoponderesemnificativăîn transferuriledeTVAînbuget ,deoarecemajoritateacovârşitoareaproduselorcomercializateprovindinimport.

Industriadeproducţiepracticnuaachitatplăţisemnificativealetaxeipevaloareaadăugată,datfiindpondereaînaltăaexporturilorefectuatedecătreîntreprinderileproducătoare.

23

Figura19ContribuţiasectoruluiTICîntotalTVAachitat


Faţădeanul2007pondereas-aredussemnificativdela9,7%la5,4%.Acestlucrus-adatoratatâtdiminuăriitransferurilorînmărimeabsolută,câtşicreşteriidefalcărilorefectuatedecătrealtesectoare.

Figura20EvoluţianiveluluiTVAachitatdecătresectorulTIC

OsituaţiesimilarăesteobservatăşiînceeacepriveştesumacontribuţiilordeasigurărisocialeachitatedecătresectorulTIC:circa5%dintotalulpeţară.Cotaindustrieideproducţieesteînaltădatorităponderiiînalteacheltuielilorsalarialeînvaloareaadăugatădecătrerespectivaindustrie.

Întotal,înanul2011,aufostachitatedecătresectorulTICcontribuţiiînsumăde330mil.lei.

0

100

200

300

400

500

600

700

mil.

MD

L

Software

2007 2011

24

Figura21ContribuţiileasigurărilorsocialeachitatedecătresectorulTIC


Contribuţiile înbugetulasigurărilordeasistenţămedicalăau fost înanul2011de88mil. lei.Cota în totalcontribuţiideasigurărimedicaleachitateînţară,lafelcaşidistribuţiapeindustriileTIC,suntsimilarecelordeasigurărisociale.

Atâtsumacontribuţiilordeasigurărisociale,câtşiceaacontribuţiilordeasigurărimedicaleauavutocreşteredecirca74%faţădeanul2007.

Figura22EvoluţiacontribuţiilorpentruasigurărisocialeşiprimelordeasiguraremedicalăachitatedecătresectorulTIC

Înafarădecelemenţionate,în2011,aumaifostachitatedecătresectorulTICînbugetuldestatcirca597mil.lei.OmarepartedinsumadatăreprezintăplăţileînFondulrepublicanşiafondurilorlocaledesusţineresocialăapopulaţiei.

0

50

100

150

200

250

2007 2011

Software

300

350

400

450

mil.

MD

L

25

E. Impactulasupraaltorsectoarealeeconomieinaţionale

Pânăînanul2009consumuldeTehnologiiinformaţionaleînsectoareleeconomieinaţionaleafostîncontinuăcreştere,înspecialdatorităcreşteriiconsumuluiîntransporturişicomunicaţii.În2010acesta,însă,aînceputsăscadă.Motivulprincipalereducereadedouăoripeparcursulanilor2009-2011aconsumuluidetehnologiiinformaţionaleîntransporturişicomunicaţii.Înrestulsectoarelorconsumularămaspracticacelaşi.

Creştereainvestiţiilorînsectoruldetelecomunicaţiiîn2008-2009şiscăderealorîn2010-2011potfiexplicateprininvestiţiileoperatorilordetelefoniemobilăîninfrastructura3G.

Figura23Cheltuielilesectoareloreconomieinaţionalepentrutehnologiiinformaţionale.


1. Impact asupra întreprinderilor (la nivel micro)

AplicaţiilesectoruluiTICauunimpactsemnificativasupraproductivităţiiîntreprinderilor.

Analizele economico-financiare sau analizele de fezabilitate tehnico-economice permit luarea unor deciziicorecte,carearducelamaximizareavânzărilorşiminimizareacheltuielilor.Într-olumecaresedezvoltăver-tiginosconteazănudoarcorectitudineaacţiunilor,cişitermenulîncareacesteasuntîntreprinse.Creareaunuisistem informaţionaldemanagementpermite luareadeciziilor în timputil.Sistemele informaţionalepermitsemnalizareaîncazulcândodecizienuesteluatălatimpsaucânddecizialuatănuesteunacorectă.

CosturiledepromovareprinInternet(e-mail,paginiWEB,reţeledesocializare,twitteretc.)suntconsiderabilmaimicidecâtcelepesuporthardware.Pluslaaceasta,ariadecuprindereapublicităţiiestemultmaimare.Tehnologiile informaţionalepermitnudoarautomatizareaprocesuluide luareadeciziilor,cişiprocesuldeproducţie.Oproductivitateînaltăpermitereducereacosturilordirecteunitare,respectiv,creştereacompetitivităţiiîntreprinderii.

26

Tehnologiile informaţionalepermitnudoarautomatizareaprocesuluide luareadeciziilor,cişiprocesuldeproducţie.Oproductivitateînaltăpermitereducereacosturilordirecteunitare,respectiv,creştereacompetitivităţiiîntreprinderii.

Tehnologiileinformaţionaleaugeneratotendinţăpronunţatădeglobalizareaactivităţiiîntreprinderilor.Com-paniilecautăînpermanenţăinformaţiireferitorladiverşifurnizori,înîncercareadeaachiziţionamateriiprimemai ieftineşimaicalitative,cautăangajaţimaibuni, resursefinanciaremai ieftine,pieţededesfaceremaipromiţătoare,informaţiiprivindcelemaibunepracticiîndomeniuetc.Experienţa,cafactorcriticînsuccesuluneicompanii,cedeazătreptatloculcapacităţiideagăsirapidinformaţianecesarăşideaoaplicaadecvat.

2. Impact asupra sistemului de învăţământ

Aplicareatehnologiilorinformaţionalecreşteatractivitateainformaţieioferite.Procesuldeînvăţământplictisitordevineunulmaiatractiv.Învăţământulsetransformătreptatdintr-oobligaţieîntr-oplăcere.Astfel,eleviisuntceicesolicităinformaţii,devenindconsumatoriactiviaiprocesuluidestudii.

Tehnologiileinformaţionalepermitgăsirearapidăainformaţieinecesare.Înrezultat,creşteeficienţaîntreguluiprocesdestudii.

Înlumeamodernănumaiesteatâtdeimportantcapacitateadeamemorainformaţia,câtabilitateadeaogăsiuşor.Aplicareatehnologiilorinformaţionalecrescconsiderabilabilităţileelevilordeagăsiinformaţiautilă,atuncicândaceastaenecesar.

3. Impact asupra administraţiei publice

Unimpactnumaipuţinvizibilîlareaplicareatehnologiilorinformaţionaleînadministraţiapublică.Înrezultatulaplicăriidisparenevoiadeaprezentaîndiverseinstanţeteancuridedocumentegeneratedealteinstanţesaucareaufostdejaprezentateînalteorganealestatului.Acestlucrupermiteanalizamairapidăadocumentelor(nuvafinevoiecamaimulteorganealestatuluisăexaminezeacelaşidocument)şieconomisireatimpuluiagentului economic, carenu vamai aveanevoie săumbleprin instanţe solicitândaprobări şi coordonări.Creştereaeficienţei angajaţilorpublici vapermite reducereanumărului lor şi, respectiv, creştereasalariilorcelorrămaşi.

Utilizareatehnologiilorcreştesemnificativcapacitateacetăţenilorşiadiverselorentităţideaseimplicaînlu-areadeciziilordecătreorganeledestat.

27

A. Tendinţeglobale

ConformGartnerInc.,piaţasectoruluiTIvacreştecucirca3,5%anualînurmătoriitreiani,ajungândla4,4trilioaneUSDîn2015.Chiardacăauoponderenesemnificativăîntotalulpieţeidetehnologiiinformaţionale,serviciile”înnor”,conformraportuluiprezentatdeGartnerInc., vorcunoaşteocreştereimpresionantă,decirca20%anual,atingândîn2015unvolumdevânzăridecirca180miliardeUSD.Datfiindfaptulcăîntre-prinderiledinMoldovasuntslabcunoscutepepiaţainternaţională,vânzărileînnorcreeazăcondiţiifavorabilepentrucreştereaexporturilor.Emultmaimicefortuldemarketingnecesarpentruvânzările înnordecât încazulvânzărilorseparatedeproduse.Programelecreatepotfiplasateînnorîncalitatedeservicii.

Unaltsegment,relativdeschisşicarenecesităinvestiţiimici,îlreprezintăpiaţadeaplicaţiipentrutelefoanelemobile.Seestimeazăunvolumde35miliardeUSDîn2014,conformunuiraportalIDC.Încazuldat,însăenecesarunefortdemarketingînalt.Risculcreăriiunuiprogramcenuvaaveasuccespepiaţăerelativînalt.

ConformestimărilorAsociaţieideSubcontractareînEuropaCentralăşideEst(CEEOA),seobservăotendinţădecreştereapieţeidesubcontractareaserviciilor.Piaţarespectivăpresupuneproiectemicipentrucompaniimicişimedii,reprezentândooportunitatepromiţătoarepentruMoldova.

SpredeosebiredeţăriledinAsia,MoldovaestemaiaproapedeEuropa,atâtgeografic,câtşicultural.ForţademuncăînMoldovaesteconsideratăcafiinddecalitatebunăşinufoartescumpă.MultecompaniistrăineexamineazăposibilitateaplasăriioficiilorînimediataapropiereaUniuniiEuropene.CompaniiledesoftwaredinUniuneaEuropeanăşiAmericadeNordprivescEuropaCentralăşideEstcaoopţiunemultmaiconvenabilădecâtAsia,datorităpersonalului,careemultmaicooperantşiorientatsprerezultate.Unaltavantajpentrucompaniileeuropeneestediferenţamicădefusorar,ceeacefacemultmaiuşoarăcomunicarea.

Dupăcreştereade43%aexporturilordeprogrameinformaticeobservatăîn2011,seaşteaptăorevenireînanul2012aritmuluidecreşterelanivelulanilor2009-2010–circa12-13%pean.

B. Schimbăripepiaţalocală

În luna noiembrie 2012ANRCETI a acordat două licenţe pentru telefonia mobilă ”de generaţia a patra”.LicenţeleaufostobţinutedecătrecompaniileMoldcellşiOrange,caredejapresteazăserviciidetelefoniemobilăpepiaţaMoldoveişicarevorasiguramodernizareareţelelorexistenteînbazastandardelortehnologieiLTE.

Nouageneraţie de tehnologii va îmbunătăţi înmod considerabil calitateaaccesului la Internetulmobil, vafacilita interactivitatea şi capacitatea de transmisiune a datelor, organizarea videoconferinţelor pemobil şiutilizareaaltoraplicaţiimodernepentrutelefoniamobilă.

RecentANRCETI a anunţat intenţia de a pune la dispoziţia furnizorilor de telecomunicaţii sub-banda defrecvenţeradio3750-3800MHz,înscopulfurnizăriireţelelorşiserviciilorpublicedecomunicaţiielectronicemobileterestredeaccesradiodebandalargă.ConformpropuneriiANRCETI,companiilecaredejapresteazăserviciidecomunicaţiimobile, lamomentulobţinerii licenţeiBWA,vorfiobligatesăasigureacoperireacuserviciiBWAdecelpuţin30%dinteritoriulRepubliciiMoldovaîntermende18lunidindataobţineriiLicenţei.Celelaltecompanii,încazulobţineriilicenţei,vorfiobligatesăasigureacoperireacuserviciidecelpuţin30%dinteritoriulRepubliciiMoldovaîntermende36delunidindataeliberăriicătreacestaaLicenţei.ANRCETIconsiderăcăeliberarealicenţeivacontribuilaatragereainvestiţiilorîndezvoltareanoilortehnologiideacceslaInternet,care,larândulsău,vorstimulaconcurenţapepiaţaserviciilorpublicedeInternetînbandălargă,înspecialaserviciilorprestateînlocalităţilerurale.

V.Potenţialuldecreştere

28

A. Capitaluluman,factorulcriticîndezvoltareasectoruluiTIC

SectorulTIC, înspecial celdeprestareaserviciilor (elaboraresoftware,deservirecalculatoareetc.), esteunsectorcuconsumînaltdecapitaluman.Unfactor-cheieîndezvoltareasectoruluiîlreprezintăingineriişispecialiştiiIT,experienţa,abilităţileşicunoştinţelelor.

Tradiţional,ratadeînmatriculareînînvăţământulterţiardinMoldovaeralaunnivelînalt.Dupăfixarealimitelordeînmatriculareastudenţilorînînvăţământulterţiar,s-aobservat,înultimiicinciani,oreducerearateideîn-matriculare,spredeosebiredeţărileEuropeiCentraleşidemajoritateaţărilorCSI.

Figura24Ratadeînmatriculareînînvăţământulterţiar

Sursa: INSEAD, The Global Information Technology Report

Lafelcaşiîncazulaltorspecialităţi,înmatriculareastudenţilorlafacultăţilelegatedesectorulTICascăzut,pondereaîntotalstudenţiînmatriculaţirămânândpracticconstantă–11%.Dacăîn2007aufostaprobate2623locuri,în2012numărulacestoraascăzutla2367.Acrescutînschimbdela618la762numărullocurilorfinanţatedinBuget.

Cifrele includ specialităţile: electronică, sisteme optoelectronice, teleradiocomunicaţii, microelectronică şinanotehnologii, calculatoare, tehnologii informaţionale,automaticăşi informatică, securitate informaţională,informatică,ciberneticăşiinformaticăeconomică,informaticăaplicată,ingineriasistemelorbiomedicale.

Trebuiedemenţionatcănicilocurileoferitenusuntsolicitateînmăsuradeplinălatoatespecialităţile.Înrezul-tat,în2012,din2367locurioferitedoar1930aufost”ocupate”.

VI.Factoriidecompetitivitate

2006

2009

39,4

Moldova

Romania

Ucraina

Bulgaria

Georgia

Azerbaidjan

KirghizstanRu

sia

%

60

50

40

30

20

10

0

70

80

90

38,1

Slovacia

Armenia

Tadjikistan

29

Figura25Numărullocuriloraprobatepentru”specialităţiTIC”

Sursa: Hotărârile Guvernului privind aprobarea Planului de înmatriculare

Aparent,număruldestudenţiestesuficientpentruaasiguracerereacreatăpepiaţatehnologiilorinformaţionale.Înrealitate,însă,metodeledeinstruireşicurriculasuntdepăşite.Doarunuinumărmicdeabsolvenţi îipotfi încredinţatesarcini curente,majoritateanecesitândo instruirepreliminară înaintedeangajare.CerinţelestricteimpusedeMinister,finanţarealimitată,câtşiflexibilitatearedusăacorpuluididacticcontinuăsămenţinăaceststatusquo,accentuândşimaitareprăpastiaformatăîntrecerinţelecompaniilorşiofertainstituţiilordeînvăţământ.CooperareaîntreîntreprinderiledinsectorulTICşicadreledidacticeefoarteslabă.

Figura26EvoluţiaponderiilocuriloracordatespecialităţilorTIC

Majoritateacompaniilorîndomeniulsoftwareorganizeazăprogramedeinstruirepentrunoiiangajaţi.Astfel,sereducedinhandicapulîntrecunoştinţeleangajaţilorcurenţişicelealeabsolvenţilor.

Centrele specializate de instruire practic lipsesc, iar de existenţa celor ce activează cunosc foarte puţiniabsolvenţi.

Obunăpartedinprogramatorialegcaleasubcontractăriidirectedecătrecompaniiledinafaraţării.Dinpăcate,încelemaidesecazuri,programatoriirespectivinusuntproaspătabsolvenţi,cifoştiangajaţiaicompaniilordesoftware.Astfel,esteafectatăşimaitareasigurareacucapitalumanacompaniilorlocale.

Conformunorsurse,înMoldovanumăruldeprogramatorisubcontractaţidinexteriorestedecirca1600.Tari-fulmediupeorăsolicitatdecătreprogramatoriimoldoveniestemaimicdecâtcelsolicitatînţărileEuropeicentrale.Cauzaceamaiplauzibilăestecunoaştereaslabăaţăriidereşedinţă.

http://ceeoa.org/assets/Uploads/CEEITOReview2010.final.pdf

VI.Factoriidecompetitivitate

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

2005

618

1605

762

2007 2012

Contract

Buget

1000

1200

1400

1600

1800

2000

2200

2400

2600

pers

oane

10,0%

10,2%

10,4%

10,6%

10,8%

11,0%

11,2%

11,4%

11,6%2800

2007 2011

2367

11,5%

11,2%

2623

Locuri TIC Pondere în total

4

4

30

Figura27Tarifulmediupeorăsolicitatdecătreprogramatoriimoldoveni

Sursa: CEEOA, Central and Eastern Europe IT Outsourcing Review, 2010

B. Mediuldeafaceri

DupăcumrelevăstudiulprezentatdeINSEAD,Moldovaaînregistratregreseînultimiianilacapitolul”mediudeafaceri”,coborândînperioada2009-2011,depelocul94pelocul106.

Tabel4PoziţionareaMoldoveipecomponentelemediuluideafaceri,caparteaindiceluidecapabili-tateareţelei.


S-aînrăutăţitsituaţiaprivindeficacitateaorganelorlegislative(Parlamentul),legislaţiacevizeazăsectorulTIC,independenţajuridicăşiprotecţiaproprietăţiiintelectuale.

1. Reglementareadestat

Adâncirea continuă a sectorului în economia tenebră, pe de o parte, cât şi observarea unor oportunităţipromiţătoareîncazulsusţineriisectorului,pedealtăparte,aufăcutcaGuvernulsăîntreprindăîncepândcuanul2005reformepentrureducereasubstanţialăapoveriifiscalepentruproducătoriidesoftware.Rezultatelenus-aulăsataşteptate.Aucrescutinvestiţiileînsector,iarmajoritateacompaniilordesoftwareaîncetatsămaiascundăniveluldesalariiachitatprogramatorilor.Înrezultat,înperioada2005-2011exporturiledeserviciisoftwareînregistrateaucrescutde13ori.

Majoritateacompaniilorintervievateaumenţionatopovarăfiscalăredusă.Pedealtăparte,reglementărilefis-calenusuntstabile,ceeacecreeazăproblemeînadministrareaimpozitelorşireducedinavantajulmenţionat.

NSEAD,TheGlobalInformationTechnologyReport,2012

5

5

Domeniu PoziţieRaport2009

PoziţieRaport2012

Eficacitateaorganelorlegislative 76 99LegislaţiacereglementeazăsectorulTIC 91 101Independenţăjuridică 111 132Protecţiaproprietăţiiintelectuale 70 110Numărproceduripentruapuneînaplicareuncontract 27 18Timp(durată)pentruapuneînaplicareuncontract 25 20

31

Companiiledin telecomunicaţii achită2,5%din încasărileprovenitedin serviciilede telefoniemobilă cătreMinisterulMuncii,deoareceîncămaisuntconsideratecaserviciidelux.

În linii generale, legislaţia în domeniul comunicaţiilor electronice este deja aliniată la cadrul european dereglementaredin2003.ÎnprocesdeadoptareestecadruldereglementareEU2009.PrincipaluldocumentcereglementeazădomeniulesteLegeaComunicaţiilorelectronicenr241-XVIdin15/11/2007.ÎnbazaLegiirespectiveafostcreatăANRCETIcaautoritateindependentădereglementarepepiaţaserviciilorîndomeniulcomunicaţiilorelectroniceşialtehnologiilorinformaţiei.

Conform Legii respective furnizarea de reţele şi servicii de comunicaţii electronice poate fi iniţiată fără anecesitaocarevaaprobareprealabilă,cidoardupăosimplănotificareaANRCETI.ÎndecursdeşaptezileANRCETIanunţăfurnizoruldacăacestarespectăcerinţelesaunu.

PrinLegeanr.241afostdefinitServiciuluniversal,cerinţeleşimodul încareacestaseasigură.Serviciileincluseînsetulminimalserviciuluiuniversalsunturmătoarele:

• accesullareţelelepublicedecomunicaţiielectronicelaunpunctfix;• serviciuldeinformaţiiprivindabonaţiişipunerealadispoziţiearegistrelorabonaţilor;• accesullatelefoanelepublicecuplată,inclusivaccesulgratuitlaserviciiledeurgenţă.

HotărâreaConsiliuluideAdministraţieANRCETInr.12din31/01/2009stabileşteprincipiileşiprocedurilecereglementeazăinterconectarea,inclusivaccesullabuclalocalăşicolocarea.Portabilitateanumerelorvafiocerinţăîncepândcumai2013.

ÎnprezentLegislaţiaRMprevededouătipuridelicenţe:

1. Licenţapentruimportul,exportul,proiectarea,producereaşicomercializareamijloacelorcriptograficeşitehnicedeprotecţieainformaţiei,mijloacelortehnicespecialepentruobţinereaascunsăainformaţiei,prestareaserviciilorîndomeniulprotecţieicriptograficeşitehniceainformaţiei,acordatădecătreCam-eradeLicenţiere.

2. Licenţapentruserviciiledecreare,implementareşideasigurareafuncţionăriisistemelorinformaţionaleautomatizatedeimportanţăstatală,inclusivaproduselorprogram,acordatădecătreANRCETI.

Înurmareformelorîntreprinseînultimiiani,procedurilelaCameradeLicenţieresuntorganizatedupăprinci-piulghişeuluiunic.DupăcumaumenţionatmajoritateaîntreprinderilordeţinătoaredelicenţădinsectorulTIC,procedurileînorganulrespectivsuntfluidizateşinulecreeazăprobleme.

ÎnschimbîntreprinderileîntâmpinădificultăţiîncazulobţineriilicenţeidelaANRCETI.Pedeoparte,nusuntsuficientdedelimitateactivităţilecesuntdeimportanţăstatală,pedealta,procedurilesuntanevoioase,fiindsolicitatenumeroasedocumentesuplimentarecearatestacapacitateaîntreprinderiideadesfăşuraactivitatealicenţiată.HotărâreaConsiliuluideAdministraţiealANRCETInr.33din04.11.2010stabileştedoarcerinţelepecaretrebuiesăleîndeplineascătitularuldelicenţă,fărăaindicaexplicitlistadedocumentepecareacestaartrebuisăleprezintepentruaobţinelicenţa,precumşiactivităţilecesuntconsideratecafiinddeimportanţăstatală.Ambiguitateaîndefinireaactivităţilorrespectiveaduslasituaţiacândsuntsolicitatelicenţepentrupar-ticiparealaoricetenderorganizatdecătreinstituţiilepublice.Conformdeclaraţiilorpersoanelorintervievate,contrarprevederilorLegislaţieiînvigoare,proceduriledelaANRCETInuurmeazăprincipiulghişeuluiunic.

Activitatea de prestare a serviciilor, cât şi cea de comerţ cu amănuntul sau ridicata pot fi efectuate doardacăîntreprindereadeţineoautorizaţieînacestscop.Contrarlegislaţieiînvigoare,proceduradeobţinereaautorizaţiilordelaorganelepublicelocalenuesteorganizatădupăprincipiulghişeuluiunic.Întreprinderilesuntnevoiteca,înaintedeaprezentadocumentelelaPrimărie,săobţinădeladiverseorganesemnăturişiaprobări,inclusiv de la pretura de sector. O altă problemă cu care se confruntă întreprinderile ce comercializează

32

hardware,estenecesitateadeadeţineatâtautorizaţiepentrucomerţ,câtşiautorizaţiepentrudeservire.Ab-surditateaconstăînfaptulcăambeleactivităţisedesfăşoarăînacelaşispaţiu,iarîntreprindereaenevoităsăobţinădedouăoricoordonareadelaSPCSE(pompieri),SSES(sanepid)şialteorganedestat.

2. Infrastructura

Serviciuldeinternetşitransportdateesteasiguratînproporţiede90%detreioperatori:Moldtelecom,StarnetşiOrange.Competiţiaînaltăafăcutcatarifelesăscadăconsiderabilînultimiiani.ÎntreprinderiledinsectorulTICsuntîngeneralmulţumiteatâtdedisponibilitateareţelelor,câtşidetarifelepracticate.

Nuaufostmenţionatecarevaproblemeprivitorlaasigurareacuenergieelectrică.Totuşi,suntrarecazurilecândspaţiilesuntdotatecuosursădeenergieelectricăderezervă.Pentrumulţiinvestitoriacestlucruesteinacceptabil.

Ofertaînexcesaspaţiilordearendăforţeazăunnivelmicaltarifelor.Erelativuşordegăsitspaţiidearendăechipate cu infrastructura necesară, în special pentru companiile mici. Totuşi, unele companii considerăoportunăcreareaunuiparc IT,carearasiguraacces la internetdeviteză înaltăşialteserviciiutilepentrucompaniiledinsector.

3. Accesullafinanţare

Surseledefinanţareserezumălacreditareabancarăşiinvestiţiiledinparteaproprietarului.Îngeneral,pentrusectorerelativdificildeaapelalacreditareabancarădincauzalipseigajuluiceargarantacreditulobţinut.Problemaemaiacută încazulcompaniilorproducătoaredesoftware,care investescmijloacebăneştisubformădesalariipentruacreaprograme,însănudeţinmijloacefixesaucirculantepentrualeputeaoferiîncalitatedegaj.Chiarşiîncazulcompaniilordehardware,marfaprocuratăpoatefioferităcagajdoarlacirca40%dinvaloareaeidepiaţă.

NuexistăcarevafondurisauprogrameguvernamentalecarearsusţinefinanţareadecătrebănciasectoruluiTIC.

4. Organismeinternaţionale

DinnumăruldedonatoriprezenţiînMoldova,doarBancaMondială,proiectulCEEDIIalUSAIDşiBERDşi-aumanifestatinteresuldeasusţinesectorulTIC.

ProiectulCompetitivenessEnhancementandEnterpriseDevelopmentII(CEEDII)arecascopsusţinereaefor-turilorMoldoveiîncreareauneieconomiiputernice,diversificateşiorientatespreexport,prinîmbunătăţireacompetitivităţiişieficienţeiindustriilorcheie.CEEDIIvizeazăşasesectoare:textileşiconfecţii,accesoriidemodă,mobilierşiaccesoriipentrucasă, tehnologia informaţieişicomunicaţiilor, turismşivinificaţie.Printreactivităţileproiectului senumărăşi facilitareadialogului întresectoarelemenţionateşiGuvernulRepubliciiMoldova,susţinereaasociaţiilorşiuniunilorcreateîncadrulindustriilorrespective.Următoareledirecţiiaufostconsideratecaimportanteîncreştereacompetitivităţii:îmbunătăţireaproceselordeafaceri,utilizareatehnolo-giiloravansate,îmbunătăţireacalităţiiproduselorşiserviciilor,dezvoltarearesurselorumaneşipromovareaproduselor.

ScopulBănciiMondialeestedeareducesărăcia.UnuldinproiecteleBMavizate-Guvernarea, incluzânddouăcomponente:

• creştereacapacităţilordee-leadership,prinfinanţareacentrelore-Guvernnou-create,şi• dezvoltareae-serviciilor, realizatăprin1)creareaşi implementareaM-noruluişi2)dezvoltareaunor

serviciidee-guvernareşiaplicaţiicevorfilivrateprindiversecanale,inclusivpepaginiguvernamentaleşitelefoanemobile.

33

Sepreconizeazăcamajoritateaaplicaţiilorutilizateînatingereascopurilormenţionatemaisussăfierealizatedecompaniilelocale.

BancaEuropeanădeReconstrucţieşiDezvoltareadevenitînultimiianicelmaimareinvestitordinEuropaCentralăşideEst,susţinândeconomiileţărilorgazdăprinasumarearisculuiinvestiţional,atuncicândacestaerapreaînaltpentruafaceanumitesectoareatractive.

BERDs-aimplicatactivînsuportulANRCETI.PrinprogramulBAS,parţialfinanţatdeBERD,aufostsusţinuteproiectedeimplementareasistemelorinformaţionaledemanagement(circa46%dintotalulproiectelor).

5. Modificărialepieţei

Internaţionalizareapieţeideserviciideprogramareaschimbatconsiderabilmodulîncarecompaniileactivează.Pieţeîncreştere,precumAppleAppStore,Androidmarket,AmazonMarketplace,oDesk.com,freelancer.comşialteleoferănoioportunităţideexportpentrucompaniilelocale.Vânzarea”înnor”eopracticădejacunoscutăînMoldova,utilizatăatâtpentruavindeproduseleproprii,câtşipentruaprocuraceledecareaunevoie.

6. Achiziţiilepublice

Companiile din sector nu consideră achiziţiile publice ca fiind transparente. Majoritatea actorilor pe piaţăconsiderăcăsarcinatehnicăestefăcutăastfel,casăcâştigeunanumitparticipant.OaltăproblemălegatădedomeniuldatestepredispunereaAgenţieideAchiziţiiPublicedeaselectaofertacucelmaijospreţ,chiarfiindîndetrimentulcalităţii.CutoatecăLegislaţiapermiteoabatereargumentatăînacestsens,astfel,Agenţiaseasigurăcănuvaaveaproblemeulterior,încazulvizitelorCurţiideconturi.

NuexistăobazădedatecuproiecteleTICimplementatedecătreinstituţiiledestat.Astfel,suntcazuricândosarcinătehnicăesterealizatăde lazero, fărăabeneficiadeelaborărilesimilare făcutedeja îndomeniulrespectiv.

Nusuntefectuateaudituripost-vânzare.Astfel,practicnuseasigurăcăceeaceafostsolicitat,esteimple-mentat.Demulteori,edificilchiarşipentrubeneficiarsădeterminedacăserviciuldeprogramareprestatcorespundecerinţelortehnice.

7. Protejareadrepturilordeautor

ConformstudiuluiprezentatdeINSEAD,Moldovaacoborâtîntreianidepelocul70pelocul110lacapitolul”protejareadrepturilordeautor”.Dateleprezentateînstudiudenotăorateapiraterieiîndomeniulsoftwaredecirca90%.NivelulpracticnudiferădecelobservatînalteţăriCSI,cuexcepţiaRusiei.SeobservăuşordingraficuldemaijosdiferenţaconsiderabilăîntreniveluldepiraterieînMoldovaşiceldinţărileEuropeiCentrale.

Figura28RatapiraterieisoftwareînţărileCSIşialeEuropeiCentrale

INSEAD,TheGlobalInformationTechnologyReport,20126

6

Moldova

Romania

Ucraina

Bulgaria

Georgia

Armenia

Azerbaidjan

Slovacia

Rusia

405060

3020100

708090100

Cehia

Ungaria

Croatia

Muntenegru

Serbia

%

34

AsociaţiaNaţionalăaCompaniilorPrivatedinDomeniulTICapropusdejaunproiectdeLegepentrumodi-ficareaunoractelegislative,înparticularLegeanr.139din02.07.2010cuprivireladreptuldeautorşidrep-turileconexe.ProiectulafostcompletatcuconcursulexperţilordincadrulproiectuluiTwinning,aiAsociaţieiNaţionaleCopyright,aialtorreprezentanţiaisectoruluiprivat. Iniţiativaeînprocesdediscuţie,principaleleprevederifiind:

• excludereastabiliriidecătreGuvernatarifelorminimecereglementeazăcuantumulremuneraţiei• modificareamoduluidedeterminareacuantumuluiremuneraţieipentrureproducereaoperelorînsco-

puripersonale• excludereaobligativităţiiindicăriiidentităţiidistribuitoruluilapunereaîncirculaţieaechipamentului• eliminareanecesităţiiprezentăriiuneidoveziprivindachitarearemuneraţieicompensatoriidinpartea

importatorilor• excludereaprevederiiprivind”utilizareaprogramelorpentrucalculatordecătreautorităţilepubliceîn

temeiul licenţelorunicenegociatedeGuverncutitulariiprogramelorpentrucalculator, launpreţre-zonabil,fărăaprejudiciaintereseletitularilordedrepturi”

• modificareamodului în care sunt protejate drepturile de autor şi drepturile conexe prin intermediulreţelelordecalculatoareşianume,responsabilizareaproprietaruluipaginiiWebşiaprestatoruluiser-viciilordehostingşieliminarearesponsabilizăriicompaniilorcepresteazădoarserviciidetransmisiidedate(Articolul66).

C. Abilităţiantreprenorialeşiinovaţii

Una din problemele ce reţin integrarea companiilor locale în circuitul internaţional constă în gradul redusal abilităţilor antreprenoriale.Doar un numărmic de întreprinderi au în calitate demanageri persoane cuexperienţăînrelaţiiinternaţionale.Majoritateacompaniilormicinuposedăsuficienteabilităţiantreprenoriale,ceeaceconducelainvestiţiiînsoftwaredestinatecomerţuluiinternaţional,carenugenereazăvânzărisufici-entepentrurecuperarealor.

Nusuntcunoscutecazuriîncarecompaniile localeefectueazăactivităţidecercetare-dezvoltare.Deobiceiîntreprinderileapeleazălasoluţiiexistentepepiaţamondială,integrându-leînproduseleproprii.

35

Nr Recomandare Problema Instituţie Termen Rezultat

Strategice

1.

CreareaPremiselorpentruCreştereaSectoruluiTICconformurmătorilorindicatori:

• Numărdespecialiştiîndomeniu

• Exporturi• Investiţii• Programe

dereţinereacadrelorînţară.

Pânăînprezent,sectorulTICs-adezvoltatdelasine,cuosusţinerepeanumitedirecţiiînguste,fărăoviziunestrategicănaţionalădeîncurajareatehnologiilorinformaţionaleşicomunicaţiilorîndezvoltarealorcontinuăînRepublicaMoldovaşifărăimplementareaprogramelorcearcontribuilasporireacalităţiispecialiştilorşianumăruluispecialiştilordindomeniu,sauarcontribuilacreştereavolumuluisectoruluiînţarăşiexporturi.

MinisterulTehnologieiInformaţieişiComunicaţiilorMinisterulEconomiei

Mediu

MajorareanumăruluidespecialiştiITde2oriîn5ani.Majorareaexporturilorpînăla200mil.USDîn5ani.Creareaunuifonddeinvestiţiideminim10milioaneîn5ani.Creştereavolumuluiindustrieide4oriîn5ani.

Educaţie

2.

Acreaungrupdelucru,încarevorfiincluşireprezentanțiiinstituțiilordeînvățământșiceiasectoruluiTIC,carevorexaminașivoraprobaprogrameledeinstruirelaspecialitățileTIC.

ÎntreprinderiledinsectornusuntsatisfăcutedeabsolvenţiifacultăţilorTICînRepublicaMoldova,înceeacepriveştecunoştinţele,abilităţile,capacităţile.Pedeoparte,cunoştinţelepecareleposedăabsolvenţiisuntslabe,iarpedealtăparte,programuldeînvăţământîninstituţiiledeînvăţământsuperiorestedepăşit.

MinisterulEducaţiei Mediu

Programedeinstruireactualizatelatehnologiileprezentepepiaţă.Costuriredusedeinstruirelaangajare.

3.

AintroduceînprogrameledestudiipentruspecialităţileTICaobiectelorcesuntnecesarepentrudezvoltareaafacerii,precummanagementulproiectelor,marketingul,abilităţiledecomunicare.

AbsolvenţiifacultăţilorTICposedăcunoştinţeslabenecesarepentrudezvoltareauneiafacerisaupentrugestiuneaproiectelor.DomeniulTICesteunulfoartespecific,carenecesităcunoştinţeprofunde.Absolvenţiialtorfacultăţi,cadeexemplucelecuprofileconomic,auşanseredusedeainiţiaafaceriîndomeniulrespectiv.Numărulmicdepersoanecareposedăatâtcunoştinţetehniceprofunde,câtşicunoştinţeînmanagement,reţindezvoltareaantreprenorialăînsector.


Creştereanumăruluideîntreprinderiînsector.Creştereaeficienţeiîntreprinderilordinsector.

4.Acreamecanismedestimulareainstruiriistudenţilorlapractică.

Manageriinusuntinteresaţiînainstruistudenţiice-şifacpracticaîncadrulîntreprinderii,înspecialpentrucăaugaranţiiaproapenulecăstudentulrespectivsevaangajaulteriorlaei.Chiardacăacceptăstudenţiisă-şirealizezepractica,instruireaon-the-jobemaidegrabăoformalitate.

MinisterulEducaţiei,MinisterulFinanţelor

Mediu

Absolvenţifamiliarizaţicuactivitateaîncadrulîntreprinderilor.Nivelmaiînaltdecunoştinţealeabsolvenţilor.

VII.Recomandăripentrupoliticilepetermenscurt,mediuşilung

36

5.

Acreamecanismefiscaleşinefiscaledestimulareaîntreprinderilordinsectorcareco-finanţeazăinstruireastudenţilorlaspecialităţileTIC.

Omodificareaprogramelordestudiivaaveaefectminoratâttimpcâtsalariileprofesorilorsuntreduseşi,respectiv,metodadepredarevarămâneneschimbată.Majoritateaprofesorilornusuntstimulaţipentruaadoptaometodădepredareadecvată,mulţidintreaceştianicinuaucapacităţilenecesare.Întreprinderilenuauuncuvântdespusînselectareastudenţilorlaînmatriculare,iarinstituţiiledeînvăţământnusuntinteresateînmoddeosebitînselectareacelorceîntr-adevărauabilităţi,intereseîndomeniultehnologiiinformaţionale.


Creşterearatei”acceptabilităţii”absolvenţilor.

6.

AcreapremisepentruîncurajareaspecialiştilordindomeniulprivatsăactivezeîncalitatedelectorişiprofesoriînpredareadisciplinelorIT.

Lamoment,motivaţiaspecialiştilordindomeniulprivatdeaparticipaînpregătireaspecialiştilornupoateficomparatăcuactivitateapecareodesfăşoarăaceştiaînactivităţiledincadrulîntreprinderii.Pentruaasiguratotuşiaccesullaultimeletrenduri,estenevoiedegăsitoformulădeîncurajareaspecialiştilordeaparticipaînprocesuldepregătireacadrelor.

MinisterulEducaţieiMinisterulTIC

Mediu

Numărdespecialiştidinsectorulprivatîncadraţiînprogrameledestudiiuniversitare.

Impoziteşitaxe

7.

Adirecţionaîntr-unFonddesusţinereasectoruluiTICtaxade2,5%lamomentvărsatădecătrecompaniilecarepresteazăserviciidetelefoniemobilăînFondulrepublicanşiafondurilorlocaledesusţineresocialăapopulaţiei.

Legeanr.827afostaprobatălaînceputulanului2000,cândtelefonulmobileraunlux,fiindutilizatdemaipuţinde3%dinpopulaţiaţării.Astfel,creareaunuiFondpentruacordareadeajutormaterialpăturilorsocialmentevulnerabilealepopulaţiei,finanţatinclusivdeceicefolosesctelefoniamobilă,erajustificatăatâtsocial,câtşieconomic.Înanul2012,cândratadepenetrareatelefonieimobileadepăşitnivelulde100%,iarmajoritateareprezentanţilorpăturiisocialvulnerabileutilizeazătelefonulmobil,taxarespectivănu-şimaiîndeplineşterolulpentrucareafostgândită.Acumtelefonulmobilnumaiesteunlux,ciuninstrumentdeacreavaloareadăugatăprineconomisireatimpuluiînluareadeciziilorsaupentruaaccesainformaţii.

MinisterulFinanţelor Mediu

Serviciiledetelefoniemobilăvorfişimaiaccesibile.Fonduldesusţineresocialăapopulaţieivafisuplinitdincomercializareaproduselordeluxcenucontribuiedirectladezvoltareaeconomiei.

37

8.

AintroducepentrucompaniiledinsubsectorulBPOfacilităţisimilarecucelepecareleaucompaniiledinindustriasoftwareşianume,calculareadefalcăriloraferenteremuneraţieipersonaluluiînbazaunuisalariumediulunar.

EstebinecunoscutfaptulcăsubsectorulBPOestecelmaitareexpustentaţieidea”ascunde”opartesauchiarîntreagaactivitate.Motivelesunturmătoarele:•Clienţiisectoruluisuntcompaniidinafaraţării,carenuaulegăturăcusistemulfiscalalRepubliciiMoldova.•Aproapeîntreagasumăavânzărilorreprezintăvaloareadăugatădecătrecompaniaprestatoare,ceeacefacecalegăturileeconomicecualtecompaniilocalesăfieminime.•Suntnecesareactiveneînsemnatepentrudesfăşurareaactivităţii,decipotfidepistatecugreu.Demulteoricompaniilerespectiveînchiriazăapartamentedelapersoanefizice,fărăaapăreaîncarevaevidenţă.Angajaţiisuntdeobiceipersoanetinere,pânăla40ani,preocupatepreapuţinpentruoeventualăpensie.

MinisterulFinanţelor Lung

•CreştereaîncasărilorînBuget,graţiecompaniilorcarevorrenunţalaserviciilefirmeloroffshoreşiîşivorlegalizaactivitatea•Creştereaexporturilor,deoareceocompaniecareactiveazăprinfirmeoff-shoreşiareunspaţiuascunsdeochiilumii,aremultmaipuţineşansedeafisubcontractată,astfelmultecontractefiindpierdute.

9.

AeliminaTVAlaproduselesoftwaredestinatecreşteriieficienţeiîntreprinderilor,îmbunătăţiriiprocesuluidestudiisauaactivităţilordecercetare-dezvoltare.

Costulridicatalproduselorsoftwareesteunuldinmotivelepentrucareacesteademulteorinusuntimplementate,chiardacăaplicarealorarducelacreştereaeficienţeişilarecuperareainvestiţiei.Ratapiraterieiestede90%.

MinisterulFinanţelor,MinisterulTehnologieiInformațieișiComunicațiilor

Lung

•Creştereaeficienţeiîntreprinderilor,îmbunătăţireaprocesuluidestudiişiaactivităţilordecercetare-dezvoltare•Diminuarearateipirateriei

10.MenţinereaunuimediufiscalfavorabilpentrucompaniileIT.

Încontextregional,MoldovadevinenecompetitivăcualteţăriîncazulîncaresetuldefacilităţifiscalepentruîntreprinderiITdispare.Pentruapăstra,stimulaşicreştesectorulestenevoiededezvoltareaşimenţinereaunuipachetatractivfiscalpentrudomeniulTIC.

MinisterulFinanţelorMinisterulEconomieiMinisterulTIC

LungPachetfiscalatractivpentrucompaniiledindomeniulTIC.

Cadruldereglementare

11.

AsesizaConsiliulmun.ChişinăucuprivirealanecorespundereaDecizieiConsiliuluimunicipalnr.13/4din27.12.2007cuLegislaţiaînvigoare,înspecialcuLegeanr.231din23/09/2010.Deasemenea,MTICvasolicitacaînregulamentulnou-creatsăfiestipulatînmodexprescăpoatefisolicitatăosingurăautorizaţiepentrucomerţşipentruservicii.

a.Primăriaobligăcompaniilesăanexezelacerereaprivindsolicitareaautorizaţieicoordonăridinparteapreturiidesector,aCentruluiNaţionaldeSănătatePublică(fostSanepid),aServiciuluiProtecţieiCivileşiSituaţiilorExcepţionaleetc.

b.Majoritateacompaniilorcarecomercializeazăhardwarepresteazălaaceeaşiadresăşiserviciideservice,îngaranţieşidupă.Einutilcaîntreprindereasăsolicitededouăoriaceleaşiautorizaţii/coordonăridelaorganismeleabilitate.

MinisterulTehnologieiInformaţieişiComunicaţiilor

Scurt

Fluidizareaşitransparenţaprocesuluideobţinereaautorizaţiilor,carevorducela:•eliberareauneipărţidintimpulmanagerilorpentruafifolositladezvoltareacompaniei•diminuareaplăţilorneoficialeachitatedecătrecompaniipentrufacilitareaprocedurilordeobţinereaautorizaţiilor

38

12.

Înregistrareaexportuluidesoftwareînbazadeclaraţieifurnizorului,fărăasolicitaActedeprimire-predare.

InspectoratulFiscalsolicităcompaniilorprezenţaunorActedeprimire-predarealucrărilorpentruserviciileprestate,inclusivpestehotareleţării.NuesteraţionalşideobiceinuesteniciposibilcaprestatorulsăsolicitedelaconsumatorsemnareaActuluideprimire-predareîncazulvânzărilordesoftware.Înrezultat,multeîntreprinderiînfiinţeazăcompaniipestehotare,carevândprogrameleşiîncaseazăbanii,evitândprocedurilebirocraticedesemnareaactelor.

MinisterulFinanţelor,MinisterulTehnologieiInformaţieişiComunicaţiilor

Mediu

Opartedinexporturiledeserviciirealizateprinintermediulcomerţuluielectronic,ardeveni”oficiale”,adicăarfiînregistrateînevidenţacontabilăaîntreprinderii,cutoateconsecinţelefiscaleaferente.

13.

Aeliminalicenţelepentruserviciiledecreare,implementareşideasigurareafuncţionăriisistemelorinformaţionaleautomatizatedeimportanţăstatală,inclusivaproduselorprogram

ANRCETIareîmputernicireadeaemitelicenţepentruelaborareasistemelorinformaţionaledeimportanţăstatală.Nuexistă,însă,uncarevaactnormativ,careardefininoţiuneadesisteminformaţionaldeimportanţăstatală.Astfel,practiclaoricetenderdeachiziţieaprogramelorestesolicitatălicenţa,indiferentdacăacesteapotsaunu”prejudiciadrepturileşisănătateacetăţenilor,mediulînconjurătorsausecuritateastatului”

Iniţiativă-MinisterulTehnologieiInformaţieişiComunicaţiilor,MinisterulEconomiei

Scurt

ReducereabirocraţieişiatimpuluicheltuitdecătrecompaniiledinsectorîncazulparticipăriilatendereleorganizatedecătreAAP.CompaniilecarevorprestaserviciilerespectivevornotificaînscrisANRCETI.

14.

ApermitevămuireaproduselorelectronicesositepecaleaaeruluiînBiroulvamaldelaaeroport

Biroulvamaldelaaeroportnuesteabilitatsăefectuezevămuireacomponentelorelectronice.Lamomentulimportăriicomponentelorpecaleaaerului,companiilesuntnevoitesăînchiriezeunmijlocdetransportcuremorcăcepoatefisigilată,săperfectezeacteledetranzitpeteritoriulRepubliciiMoldovaşisăachiteterminalulatâtlaAeroport,câtşiceldelaCricova.

DepartamentulVamal Scurt

Vafieliminatănecesitateadeclaraţieidetranzitşisevaeconomisidintimpulşiresurselefinanciarealecompaniilorimportatoaredeproduseelectronice.

15.Arevizuiregistrulnaţionalprivindocupaţiile

DomeniulTehnologiilorInformaţionaleavanseazăşiprogreseazăintensînultimuldeceniu,înfaptcreându-sefuncţii/ocupaţiinoi,cuatribuţiideserviciudiferitedeceleaprobatecuzeceaniînurmăînCORMşicareindubitabilnumaidescriucorectdrepturileşiobligaţiilesalariaţilorrespectivi.Aprobareaoficialăadenumirilorfuncţiilorîndomeniul.TehnologiilorInformaţionaleestenecesarăşiînvedereafolosiriiuniformeadenumirilordefuncţiiînsectorulTehnologiilorInformaţionale,standardizăriiconformaccepţiunilorlarg

MinisterulMuncii Mediu

Vafiajustatclasificatorulpentruaincludespecialităţicareexistăînsector,însănuseregăsescînregistru.Caurmare,managementulresurselorumaneînîntreprinderiledinsectorvafimaisimplu.

Unul din criteriile de determinare a genurilor de activitate supuse licențierii, Art. 4, Legea nr. 451 din 30 iulie 2001

7

7

39

utilizateînindustriatehnologiilorinformaţionale,aocupaţiilorînpiaţamunciiîndomeniulvizatşideaasiguracreştereaprofesionalăcontinuăaspecialiştilorîncauză.

16.

Aprobareamecanismuluiderevizuireasarcinilortehnicedecătresocietateacivilăşiorganizaţiiledeprofil.

AgenţiaAchiziţiiPublicenudeţineabilităţisuficientepentruaevaluaoferteleatuncicândevorbadeproduseTIC.MajoritateacompaniilordinsectoraureclamatotransparenţăredusăînceeacepriveşteactivitateaAAP.


Scurt

•soluţiitehniceconformcerinţelor•economiidebuget.

Achiziţiipublice

17.

Acreaşimenţineunregistruelectroniccentralizatcuinformaţiaprivindproiecteledejaimplementateîndomeniultehnologiilorinformaţionalepentruinstituţiiledestat.

Lamomentdiverseinstituţiidestatsolicităprogramepentruactivitateacurentă.Înmultecazuriproblemelecucareseconfruntăinstituţiilesuntsimilare.Uneleprogramearputeaficreateprinsimplaadaptareacelorexistente.


Scurt

Reducereaefortuluiîncazulunorproiectesimilare,respectivconsumareaunuibugetmaimic.

18.

Aselectaungrupdeexperţi,dindiferitecompanii,pentruaexcludeconflictuldeinterese,carevorputeaficontractaţidecătreAgenţiaAchiziţiiPubliceîncazulcândvafinevoiedeexpertizătehnică.

AgenţiaAchiziţiiPublicenudeţineabilităţisuficientepentruaevaluaoferteleatuncicândevorbadeproduseTIC,înspecialînceeaceţinedeprograme.Pedealtăparte,oriceeroareînselectareaoferteipoatefiinterpretatădecătreCurteadeConturicaoîncercaredeaprotejaanumiţiconcurenţi.Înrezultat,deobiceisuntselectateofertelecucelmaimicpreţ.

MinisterulTehnologieiInformaţieişiComunicaţiilor,cusuportulATIC

Scurt

Vorfiselectateîncadrultenderelorofertelecucelmaibunraportcalitate/preţ.VorfidiminuatecazuriledecorupţieînAchiziţiilepublice.Avizulexperţilorvafiunulconsultativ.Serecomandăcaexperţiisăfieselectaţialeatoriu,înmodconfidenţial•beneficiarul,câtşicompaniilesoftware,nuvorcunoaşteexpertul/experţii.

19.

AprobareauneiHotărârideGuvern,similareHGNr.834din13.09.2010”PentruaprobareaRegulamentuluiprivindachiziţiilepublicedelucrări”,carearprevedeapentruprocesuldeachiziţiiaprogramelorinformaticecerinţesimilarecaîncazulachiziţieilucrărilordeconstrucţii,inclusivgaranţiadeasigurareaexecutăriicontractului,monitorizareadecătreAAPaproiectelorpânăînmomentulcândesemnatActuldeprimire-predare.

AgenţiaAchiziţiiPublicenumonitorizeazăproiecteledupăimplementareaacestora.Suntmultecazuri,cândproiectelerealizatediferădesarcinatehnicăanexatălacontract.Uneori,cazurilepotfidepistatedecătrebeneficiar,alteorifaptulrămânecunoscutdoardeprestator.

Iniţiativă-MinisterulTehnologieiInformaţieişiComunicaţiilor

Scurt

NumăruldeproiectelealecărorrezultatenucorespundSarciniitehnicesevadiminuasimţitor.

40

Stimulareadezvoltăriisectorului

20.

AcreauncadrufavorabildeparticipareacompaniilorTICînactivităţiledecercetare-dezvoltare.

CompaniiledesoftwareînMoldovanuposedăresursesuficientepentruaselansaînastfeldeactivităţidincauzaresurselorumaneşifinanciarelimitateşiariscurilorînalte.Dezvoltareatehnologiilorinformaţionalesefacenuatâtprindescopeririuimitoarealesavanţilor,câtprinmuncaasiduă,zidezi,apracticienilortalentaţi.Doaropersoană,caresimtepiaţaşicareareabilităţiextraordinareînagăsisoluţiivariate,poatefilocomotivaînactivităţiledecercetare-dezvoltare.Sistemulactualaplicatîncercetărileştiinţificefinanţatedecătrestat,coordonateînceamaimarepartedecătreAcademiadeştiinţe,descurajeazăparticipareacompaniilorcenuauîncadrateînlistadestatepersoanecugradeştiinţifice,chiardacăposedăprogramatoritalentaţi.


Lung

Activităţiledecercetare-dezvoltarearputeaaduceunbeneficiuenormţăriidinsimplumotivcăamputeaexportaproprietateintelectuală,cuvaloareadăugatăconsiderabilă,şinudoarunsimpluexportdeforţădemuncă,chiardacăeînaltcalificată.

21.

Creareaunuiincubatoralsectoruluidetehnologiiinformaţionalepentrucompaniinou-create.Informaţiaprivindincubatorul,beneficiileacestuiavorfipelargrăspânditeprintreproaspeţiabsolvenţiaiinstituţiilordeprofil.Finanţareaincubatoruluipoatefifăcutăparţialprincontribuţiafinanţatorilorexterni,parţialdecătrestat.

Deregulă,companiilenou-createnuauniciresurselefinanciare,niciexpertiza,niciabilităţilepentruaseîncadraîncomerţulinternaţionaldeprodusesoftware.Atuncicompaniilesauîncepsăseînghesuiepepiaţalocalăînîncercareadeacâştigaocotămaimare,sauîncearcăcupaşitimizisăcâştigeproiectepepiaţaeuropeană.Înambelecazuricreştereacompanieisedovedeşteafipreamicăpentruapermiterealizareaunoractivităţidedezvoltare.


Mediu

Incubatorulvafurnizainformaţiiprivindpieţelevestice,carelamomentsuntcelemaipromiţătoare,inclusivtendinţelepepiaţă,informaţiaprivindcelemaisolicitateproduse,modulîncareclienţiiactivează.Membriiincubatoruluivoraveaoportunitateadeacăpătaabilităţiavansatedemarketing,antreprenoriale,administrarefinanciarăetc.Adiţional,membriiincubatoruluivoraveaacceslacelemaibunepracticeînsector.Aicivorputeafidezvoltateideidebusiness,antreprenoriiputândprimilegăturăinversădelaexperţiîndomeniu,inclusivdepestehotare.

41

22.

Acăutaşipropuneprodusefinanciareviabilepentrufinanţareasectorului.

Pentrusectoredificildeaapelalacreditareabancarădincauzalipseigajuluiceargarantacreditulobţinut.Problemaemaiacutăîncazulcompaniilorproducătoaredesoftware,careinvestescmijloacebăneştisubformădesalariipentruacreaprograme,însănudeţinmijloacefixesaucirculantepentrualeputeaoferiîncalitatedegaj.NuexistăcarevafondurisauprogrameguvernamentalecarearsusţinefinanţareadecătrebănciasectoruluiTIC.

ATIC,BNM,MinisterulTehnologieiInformaţieişiComunicaţiilor

Lung

Resurselefinanciaresuplimentarearpermitecompaniilornudoarsăcreascăsausăsemenţinăstabilpepiaţă,cisăinvesteascăînproiectededezvoltareatâtaproduselor,câtşiaproceselorîngeneral.

42

NOTE

43

NOTE

44

NOTE

46

Sectorul TICîn Moldova

sectorul tic book 2012 romanian version fin.pdf · stabilirea unor priorităţi clare de ......

Documents