Curiozit��i ale naturii în Timi�oara

Primul semn c� anotimpul friguros se sfâr�e�te este apari�ia florilor mici �i albe ale ghioceilor. Totu�i, datorit� vremii pl�cute �i c�lduroase din luna ianuarie a acestui an, o dat� cu apari�ia acestor vestitori ai prim�verii pot fi observate �i florile de b�nu�ei (Bellis perennis) �i cele de ciubo�ica-cucului (Primula vulgaris). De asemenea, un aspect deosebit ce poate fi observat în parcurile timi�orene este apari�ia florilor de Magnolia „Susan”, înc� înainte de 15 ianuarie.

Firavi �i delica�i, cu flori mici �i albe, ghioceii sunt primele flori care apar, fiind vestitorii prim�verii. Tijele lor de un verde crud, sub�iri �i sensibile, sus�in florile în form� de clopo�ei, ca dou� aripi deschise. De�i ginga�i, florile acestora nu rezist� prea mult, durata lor de via�� fiind de aproximativ trei zile.

Ghiocelul (Galanthus L.) este un gen de plante bulboase din familia Amaryllidaceae, originar din Europa �i Asia.

Cel mai reprezentativ membru al genului Galanthus este Ghiocelul comun (Galanthus nivalis)

Ghioceii nu trebuie confunda�i cu lu�ca (Leucojum vernum) �i ghiocelul bogat (Leucojum aestivum); acestea sunt mult mai mari �i au toate cele �ase petale de aceea�i m�rime.

Toate speciile genului Galanthus au bulbi, frunze liniare �i tulpini erecte, cu o singur� floare în vârf, sub form� de clopot. Galanthus nivalis are în jur de 15 cm în�l�ime �i înflore�te în ianuarie �i februarie în zonele temperate nordice. Bulbul este globulos, acoperit cu tunici brune. La baza tulpinii se afl� dou� frunze verzi-alb�strui, liniare. Floarea alb� are �ase petale, cele trei exterioare fiind mai mari decât cele interioare. De asemenea, cele interioare au câte o macul� verde verzuie sau g�lbuie, în func�ie de specie.

R�spândirea se face prin bulbi, fie prin diviziunea atent� a lor când planta este matur�, fie prin mutare când planta este în hibernare, imediat dup� ce frunzele se ofilesc; se poate r�spândi �i prin semin�e.

Exist� numeroase variet��i de ghiocei, cu flori simple sau duble (Galanthus nivalis f. pleniflorus 'Flore Pleno'), care difer� în principiu prin m�rime �i floare �i prin perioada de înflorire.

Pentru ochiul nespeciali�tilor, to�i ghioceii arat� la fel. Totu�i, exist� mai mult de 100 de specii �i variet��i. La o privire mai atent�, observ�m diferen�ele subtile, caracteristici care sunt fascinante pentru gr�dinarii pasiona�i în mod special de ghiocei. Deosebirile apar la bordura verde de pe petalele din interior, la textur� �i culoarea frunzelor.

Ghioceii în Timi�oara Este perioada în care ghioceii înfloresc �i în Timi�oara, ei putând fi admira�i în gr�dinile particulare ale cet��enilor iubitori de flori. Amintim câteva dintre str�zile unde putem admira apari�ia acestor flori ginga�e: Str. M. Eminescu, Str. Rene Brasey, Str. Gh. Andra�iu, Str. Camil Petrescu, Bd. C.D.Loga etc.

B�nu�eii (Bellis perennis)

�

Genul Bellis (b�nu�ei) face parte din familia Asteraceae

Gen care cuprinde un num�r mic de specii, originare din �inuturile emisferei nordice, plante vivace, dar care, se cultiv� ca bianuale. Sunt plante de prim�vara, cu înflorire timpurie �i bogat�, nepreten�ioase, erbacee, pitice, cu cre�tere de cca 15 cm, care se folosesc la formarea de ronduri, borduri în combina�ie cu alte specii de plante sau solitare.

Specia Bellis perennis (denumire popular� : p�r�lu�e, b�nu�ei)

Frunzele formeaz� o rozet� întins�, toate radicale, ovale, spatulate, crenate, pe margini �i pu�in p�roase, formând o tuf� din mijlocul c�reia iese pedunculul (de cca 10 cm lungime), purtând la vârful lui florile, dispuse în capitule solitare. Prin cultur� s-au creat numeroase soiuri ce difer� atât ca �i culoare, cât �i ca forma florii (capitule semiinvolte sau involte). Inflore�te din martie pân� în iunie. Înmul�irea se face fie prin divizare, dup� ce florile s-au epuizat, când plantele se scot, se divizeaz� �i se planteaz� la cca 18-20 cm distan��, într-un p�mânt bun de gr�din�, expus la soare, fie prin semin�e a c�ror putere germinativ� este de 3 ani, îns� numai florile tubuloase galbene formeaz� semin�e, celelalte sunt sterile. Sem�natul se face în cutii, într-un p�mânt nisipo-humos, în lunile iulie-august, men�inându-l umed �i u�or umbrit. Semin�ele vor r�s�ri în cca 7-10 zile de la sem�nat. R�sadul va fi obi�nuit, treptat, cu lumina �i aerul. Se vor aplica 1-2 repicari. Se va planta afar� cand r�sadul este suficient de puternic, la distan�� de 18-20 cm, unde va r�mâne �i peste iarn�. Toamna sau prim�vara se va planta la loc definitiv, transplantare pe care o suport� foarte bine chiar �i înflorite.

�

Primula vulgaris (ciubo�ica-cucului)

Primulele sunt plante erbacee cu cre�tere joas�, având frunze de m�rimi �i forme diferite �i flori divers colorate, în func�ie de specia c�reia ii apar�in. Se cunosc cca 400 de specii ce apar�in familiei Primulaceae. Cele mai cunoscute �i mai des întâlnite sunt: Primula vulgaris, P. auricula, P. denticulata, P. malacoides, P. floribunda, P. elatior si P. veris. Sunt plante cultivate deopotriv� ca plante de gr�din� sau de interior.

Cultivate în gr�din�, ele înfloresc pe parcursul a câtorva ani buni, fapt ce ne face nu doar s� le admir�m îndelung în fiecare prim�var� sau toamn�, ci �i s� le îngrijim ca pe majoritatea plantelor perene.

Interesant la aceste plante este nu doar gama deosebit de larg� a culorilor în care se prezint� florile diverselor specii �i a combina�iilor de culori �i nuan�e, ce le poate avea o singur� floare, ci �i aspectul �i forma frunzelor.

Acestea sunt oval-alungite, de culoare verde intens, acoperite de peri�ori fini �i pufo�i, cu dispunere sub form� de rozet�. La speciile obconica �i malacoides, frunzele sunt cordiforme, cu margini dantelate �i foarte rotunjite, asemeni frunzelor de mu�cate.

Florile sunt grupate in buchete �i apar prim�vara sau toamna, în vârful unor tije cu în�l�imi variabile (10 pân� la 25 cm) ce pornesc din centrul rozetei de frunze. Florile ce pot atinge 5 cm în diametru, au 5 pân� la 8 petale u�or dantelate �i se prezint� în variate nuan�e de ro�u, roz, alb, galben, oranj �i mov.

Se înmul�esc prin semin�e ori prin separarea tufelor din gr�dini, toamna sau prim�vara, dup� trecerea florilor. Sem�narea se face la r�coare, din februarie pân� în aprilie, între 10 �i 14 grade, frigul fiind o condi�ie necesar� pentru reu�ita îns�mân��rii.

Se simt foarte bine în gr�din�, când sunt plantate în spa�ii largi aerisite �i u�or umbrite. Le prie�te un sol fertil �i bine drenat, în care vor înflori abundent în fiecare an, p�mânturile argiloase �i nisipoase afectându-le în mod vizibil calitatea �i cantitatea înfloririi. Iarna nu au nevoie de protec�ie special�, un strat de frunze pres�rat deasupra solului, înainte de primul înghe�, fiind mai mult decât suficient. Vara îns� razele directe ale soarelui le poate arde, florile ofilindu-se extrem de rapid, mai ales dac� �i temperatura se men�ine ridicat� câteva zile la rând. Majoritatea speciilor înfloresc începând cu luna martie �i pân� în mai, iar la mijlocul verii plantele intr� în repaus, partea aerian� uscându-se treptat. Magnolia „Susan” (magnolia)

Genul Magnolia cuprinde arbori �i arbu�ti originari din America de Nord, Extremul Orient �i Himalaia. În�l�imile speciilor din acest gen sunt cuprinse între 3 m (Magnolia liliflora) �i 28-30 m (Magnolia grandiflora, Magnolia

acuminata). Florile sunt solitare, regulate, terminale, mari, hermafrodite, de culori diferite în func�ie de specie: albe, roz, purpurii, mov, verzi - g�lbui, alb�strui. Fructul este compus �i are forma de con viu colorat, con�ine semin�e globuloase, cu un înveli� c�rnos ro�u, la maturitate r�mân suspendate de fruct printr-un filament lung �i sub�ire.

Magnoliile vegeteaz� bine pe soluri afânate, fertile, permeabile, reavene. Sunt specii de lumin�, suportând doar o foarte slab� umbrire �i trebuie sa fie plantat� în locurile ferite de curen�i. Rezisten�a la ger este variabil� de la specie la specie (în general nu rezist� la temperaturi sub – 22o C).

Coloritul, forma �i parfumul florilor dau speciilor de Magnolia o deosebit� valoare decorativ�. Forma coroanelor precum �i frunzi�ul unora dintre specii, prin dimensiunile mai pu�in obi�nuite �i colora�ie dau o not�

deosebit� în peisaj, iar semin�ele ce r�mân suspendate de conul viu colorat atrag aten�ia în mod pl�cut. Speciile din cadrul genului pot fi folosite cu succes în parcuri �i gr�dini solitar sau în grupe, în aliniamente pe alei �i în

combina�ii cu alte specii.

Magnolia „Susan” are port compact, bine ramificat, cu frunze ovale de un verde clar. Florile sunt foarte parfumate, de culoare ro�u-purpuriu. Atinge în�l�imi de 4-6 m, diametrul coroanei de 3-4 m, are o cre�tere moderat� �i se dezvolt� bine în plin soare �i în semiumbr�. Prefer� solurile revene, fertile �i f�r� exces de umiditate.