evaluare adecvata reactualizare pug comuna luciu, judetul ...apmgl-old.anpm.ro/files/arpm...
TRANSCRIPT
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 1
CUPRINS
Legislatie
A). Informatii privind planul propus
1. Denumirea planului.
2. Descrierea planului.
3. Localizarea geografica si administrativa, cu prezentarea
coordonatelor STEREO 70.
4. Modificarile fizice ce decurg din implementarea planului.
5. Resursele naturale necesare implementarii planului.
6. Resursele naturale exploatate din cadrul ariei naturale protejate
de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului.
7. Emisii si deseuri generate de plan si modalitatile de eliminare ale
acestora.
8. Cerinte legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia
planului .
9. Servicii suplimentare solicitate de implementarea planului .
10. Durata constructiei, functionarii, dezvoltarii planului si
esalonarea perioadei de implemntare a planului.
11. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implemntarii planului.
12. Caracteristicile planurilor existente, propuse sau aprobate ce
pot genera un impact cumulative cu prezentul plan si care poate
afecta aria naturala de interes comunitar protejata.
B).Informatii privind aria naturala protejata de interes comunitar
afectata de implementarea planului
1. Caracterizarea biodiversitatii zonei.
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 2
2. Date privind aria naturala protejata de interes comunitar:
suprafaţa, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate si speciile care
pot fi afectate prin implementarea planului etc.
2.1. Relaţia planului propus cu situl de importanta comunitară -
ROSCI 0259 – Valea Calmatuiului.
2.2. Relaţia planului propus cu aria de protectie speciala
avifaunistica ROSPA 0145 – Valea Calmatuiului.
2.3. Informatii privind situl de importanta comunitara ROSCI 0259 –
Valea Calmatuiului.
2.4. Informatii privind aria de protectie speciala avifaunistica
ROSPA 0145 – Valea Calmatuiului.
2.5. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia
speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente,
mentionate in formularul standard al ariilor naturale protejate de
interes comunitar si de protecţie speciala avifaunistica.
2.6. Relatia obiectivelor planului cu ariile naturale protejate ROSPA
0145 – Valea Calmatuiului, ROSCI 0259 – Valea Calmatuiului.
2.7. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de
interes comunitar afectate si a relatiilor acestora si a relatiilor
acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar
invecinate.
2.8. Statutul de conservare al speciilor si habitatelor de interes
comunitar.
2.9. Date privind structura si dinamica populatiilor afectate de
implementarea planului.
2.10. Relatii structurale structurale si functionale care se creeaza si
mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar
2.11. Obiective de conservare a ariei naturale protejate de interes
comunitar
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 3
2.12. Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale
protejate de interes comunitar .
C). Identificarea si evaluarea impactului
D). Masurile de reducere a impactului
E).Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile
si/sau habitatelor de interes comunitar afectate
Bibliografie
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 4
Legislatie:
• Ordinul 135/2010 pentru aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii
impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private;
• Ordinul 19/2010 pentru aprobarea Ghidului Metodologic privind evaluarea
adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor
naturale protejate de interes comunitar;
• O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, modificată şi completată de
O.U.G. nr. 154/2008;
• H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică
ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România;
• Ordinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile privind instituirea regimului
de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte
integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, nr.
1967/2007, care transpune Directiva Habitate;
• Directiva Păsări;
• Directiva Habitate;
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 5
A). Informatii privind planul propus
1. Denumirea planului.
“Reactualizare Plan Urbanistic General, comuna Luciu, judetul
Buzau.”
Titular PUG: Consiliul local al comunei Luciu, judetul Buzau.
2. Descrierea planului.
Reactualizarea Planului Urbanistic General, a fost intocmita in baza unei
analize multicriterale a situatiei existente a anului 2011 si a strategiilor de dezvoltare
care stabilesc obiectivele, actiunile si masurile de dezvoltare a comunei Luciu in
urmatorii 10 ani.
Prin reactualizarea Planului Urbanistic General al comunei Luciu se vizeaza
armonizarea intregului teritoriu al comunei, a posibilitatilor economice, sociale si
culturale stabilite la nivelul teritoriului, precum si asigurarea echilibrului
compozitional, structural in dezvoltarea urbanistica ulterioara.
Reactualizarea Planului Urbanistic General la nivelul dezvoltarii comunei
consta in:
- corelarea strategiilor si politicilor de dezvoltare durabila la nivelul comunei cu
cele de la nivelul judetului Buzau stabilite prin PATJ ( Planul de Amenajare
Teritoriala a Judetului Buzau) .
- urmarirea aplicarii directiilor strategice de la nivelul comunei, corelate cu planul
de amenajare a teritoriului judetean Buzau (PATJ).
In conformitate cu tema program se propune:
- Introducerea in intravilan a unor terenuri in vederea construirii.
- Realizarea unor noi drumuri si reabilitarea cailor de comunicatie rutiera
existente.
- Extinderea retelelor de apa existente si realizarea unor retele centralizate de
canizare.
- Realizarea unei retele de alimentare cu gaze a celor doua sate ale comunei
Luciu.
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 6
Programul de dezvoltare al comunei Luciu a fost initiat si aprobat de Consiliul
local al comunei Luciu.
Valabilitatea Planului Urbanistic General este pe o perioada de maxim 10 ani ,
putand fi reactualizat atunci cand apar noi propuneri de dezvoltare dar nu mai
devreme de 1 an conform legii 350/2001 – privind amenajarea teritoriului si
urbanismului cu modificarile si completarile ulterioare.
Zone functionale.
Teritoriul localitatilor comunei Luciu cuprind in intravilanul lor zone functionale
determinate de folosinta principala si natura activitatilor dominante.
Principalele zone functionale din intravilan sunt sunt :
- zone de locuinte si functiuni complementare ;
- zona institutii si servicii ;
- zona unitati industriale/ depozitare ;
- zona unitati agricole ;
- zona spatii verzi, sport agrement ;
- zona gospodarie comunala ;
- Zona teren sub ape ;
- zona cai de comunicatii rutiera ;
- zona cai de comunicatii feroviara ;
Aspecte caracteristice ale principalelor zone functionale din intravilan
a ) Zona de locuit
Zona de locuinte si functiuni complemenbtare ocupa in mare parte teritoriul
intravilanelor existente al celor doua sate componente a comunei Luciu.
In satele comunei Luciu, locuintele au in general structura functionala
traditionala a caselor de campie, care este inlocuita treptat cu locuinte functionale si
materiale de constructie moderne - caramida, beton care confera locuitorilor un grad
sporit de confort
Regimul de inaltime a locuintelor in intravilan este parter si putine P+1 si
accente de P+2.
Locuintele sunt în general în stare bunã, si prezinta siguranta in exploatare.
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 7
a) instiututii si servicii .
Zona centrala a satului Luciu cuprinde principalele institutii si servicii a
comunei, dotari administrative , culturale, sanitare, prestari servicii, locuinte si altele :
SATUL LUCIU :
- primarie
- politie
- scoala + grdinita
- camin cultural
- dispensar uman,
- farmacie, cabinet
stomatologic.
- posta, romtelecom
- spatii comerciale
- C.E.C.
- biserica
- fitofarmacie
SATUL CARAGELE :
- scoala generala
- camin cultural
- dispensar veterinar
- casa specialistului
- spatii comerciale
- dispensar uman
- canton ABA Buzau
- piata agro-alimentara
In ultimi ani sediile acestor institutii au fost reabilitate structural , functional si
au fost alimentate cu apa potabila din sistemul centralizat al comunei. Aceste
reabilitari au creat un aspect arhitectural imbunatatit al cladirilor cuprinse in mare
parte in zona centrala a satului.
c) Zona activitati economice
Activitatile economice specifice ale comunei Luciu sunt in deosebi de tip
agricol, comercial si a prestarilor de servicii ce sunt realizate prin societati
comerciale, regii autonome, societati agricole, asociatii familiare si intreprinzatori
particulari.
Potentialul industrial consta in activitatea realizata de moara si brutaria din
satul Luciu si o moara in satul Caragele.
Zona este cunoscuta in deosebi pentru activitatea sa agricola de cultivare a
terenului si cresterea animalelor. Comuna Luciu detine o suprafata agricola in
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 8
suprafata de 7797,89 ha (reprezentand 89,92 % din total suprafata a comunei). Din
aceasta suprafata agricola , suprafata de 5296,02 ha o reprezinta terenul arabil (
61,07 % din total suprafata a comunei). Terenurile agricole sunt cultivate in mare
parte cu ceriale, grau si porumb, care constitue hrana pentru sectorul zootehnic, ce
va cunoaste in continuare o deosebita dezvoltare.
Activitatile agricole in cadrul asociatiilor agricole si in gospodariile individuale constau
in :
1. Cultivarea cerealelor si in mare parte grau, porumb si floarea soarelui ;
2. Cultivarea vitei de vie ( 132,75 ha ) ;
3. Cresterea animalelor bovine si ovine pentru carne si lapte ;
4. Cresterea pasarilor pentru carne si oua ;
5. Cresterea porcinelor pentru carne ;
6. In Nordul comunei Luciu sunt 2369,12 ha pasuni pe care se pasc animalele ;
Dezvoltarea sectorului economic se poate realiza în principal printr-o
valorificare superioarã a resurselor locale de care dispune comuna Luciu, precum si
prin revigorarea unor activitãti abandonate dupã anul 1990.
O importantã resursã care ar trebui valorificatã în beneficiul comunitãtii este
Balta Luciu, cu o suprafatã de aproximativ 20 kmp.
d) Zona spatii verzi, terenuri de sport, agrement
In comuna Luciu spatiu verde este foarte bine reprezentat . Spatile verzi sunt
reprezentate de : spatiile verzi plantate de-a lungul drumurilor judetene . terenurile de
sport, spatii de joaca pentru copii, spatiile verzi inalte si joase din incinta sediilor
institutiilor din comuna.
Pentru a pune in valoare monumentele de comemorare a eroilor satului sau
realizat scoaruri cu spatii verzi. In incintele institutiilor din zona centrala au fost
realizate spatii verzi care confera spatiului ambiental o valoare deosebita.
e) Obiective de interes public
Comuna Luciu are obiective de utilitate publica in cele doua sate
componente:
SATUL LUCIU:
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 9
- Administratie publica - Primarie
- Invatamant - 2 scoli generale
- Sanatate - Dispensar uman , farmacie
- Cultura - Camin cultural
- Culte - Biserica + cimitir
- Politie - Politie
- Sport - Teren sport
- Comert - Magazine satesti
SATUL CARAGELE:
- Invatamant - Scoala generala
- Sport - Teren sport + locuri de joaca pentru copii
- Culte - Biserica + cimitir
- Cultura - Camin cultural
- Comert - Magazin satesc
- Sanatate - Dispensar uman , farmacie
f) Monumente de arhitectura si istorie conform Listei monumentelor
istorice- aprobata:
Conform listei monumentelor istorice aprobata pe teritoriul comunei Luciu sunt
doua situri archiologice aplasate la nord de satul Caragele :
1. Asezare satul Caragele , pe terasa de linga stinga Calmatuiului, la N si NE de sat,
sec.XII-V a.Chr.Epoca Hallstatt, poz.61, cod BZ-I-s-B-02209.
2. Asezare satul Caragele , pe movila lunga , sec. IV-V P. chr., Epoca
migratiilor,cultura Sintana de Mures -Cerneahov, poz.62, cod Bz-I-S-B-02210.
Se vor respectarea distantele de protectie fata de cele doua situri arheologice
aflate in extravilan - de cca. 500 m , definite de curbele de relief si cai de acces,
ambele inscrise in L.M.I.-2010.
Obiectivele pe termen mediu de dezvoltare ale administratiei
comunale prevad:
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 10
• Imbunătăţirea legăturilor carosabile in localitate - modernizare drumuri judetene
(203 I si 214 A) si comunale (DC 138);
• Introducerea în intravilan a unei suprafete de 97.83 ha;
• Realizarea in cele doua localitati ale comunei Luciu a unor sisteme centralizate de
canalizare independente formate din retele de canalizare si cate o statie de epurare;
• Extinderea retelei alimentare cu apa in intravilanul propus pentru localitatea Luciu
si realizarea unui sistem de alimentare cu apa pentru localitatea Caragele.
• Se vor propune intretinerea si crearea de noi spatii verzi in lungul drumurilor
judetene din cele 2 intravilane ale comunei Luciu.
• Decolmatarea si popularea cu peste a baltii Luciu (in suprafata de 449,80 ha),
situata la nord de satul Luciu,
• Extinderea retelei de energie electrica;
• Extinderea reţelelor telefonice şi de TV-Cablu pentru preluarea de noi abonaţi.
• Realizarea unor noi unitati de prestari servicii – comert.
3. Localizarea geografica si administrativa, cu prezentarea
coordonatelor STEREO 70.
Comuna Luciu este situata în partea sud-estica a judetului Buzau la o distanta
de cca. 40 km si este formata din localitatile Luciu si Caragele.
Comuna este strabatuta de 2 drumuri judetene: DJ 203I pe care se dezvolta
insiruit satul Caragele si DJ214A pe care este asezat satul Luciu. Satele sunt
amplasate in partea nordica a comunei, pe malul drept al paraului Calmatui.
Comuna Luciu se invecineaza cu :
- la N cu com. Cilibia si com. C.A. Rosetti,
- la V cu com. Galbinasi si com. Smeeni,
- la E cu com. Largu si com. Padina,
- la S cu orasul Pogoanele.
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 11
Comuna Luciu
Coordonatele STEREO 70 ale intravilanului propus sunt prezentate atasat
prezentei documentatii.
4. Modificarile fizice ce decurg din implementarea planului.
Modificările fizice ce decurg din implementarea planului prin pregătirea
amplasamentului (sistematizarea pe verticală a terenului) şi organizarea de şantier,
excavarea solului sunt reprezentate de decopertarea solului în vederea realizării
condiţiilor ce vor sta la baza construcţiei investiţiei analizate, pământul excavat va fi
ulterior refolosit în lucrări de sistematizarea pe verticală a terenului amenajarea
spaţiului verde, etc.
În cadrul organizării de şantier şi în lucrările aferente construcţiei investiţiei
analizate vor fi angrenati un număr semnificativ de lucrători. Nu se poate determina
durata de construcţie a planului, deoarece este strict influenţată de absorbţia de
investiţii.
Solul va fi afectat doar pe perioada de construcţie a planului, în măsura în
care acesta poate fi influenţat negativ de către lucrările organizării de şantier, însă
aceste potenţiale efecte negative vor fi diminuate şi ulterior îmbunătăţite prin efectele
benefice generate de implementarea PUG.
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 12
Organizarea de şantier este redusă ca suprafaţă, fără a afecta zonele
limitrofe; lucrările de construcţie presupun un interval de timp redus la maxim 24 luni,
în funcţie de fiecare obiectiv ce urmează a se implementa.
Modificări fizice în etapa de exploatare-funcţionare:
În general, în această etapă are loc refacerea naturală a terenurilor ocupate
temporar (organizarea de şantier, săpături fundaţii etc.), precum şi o urbanizare a
terenurilor agricol acolo unde se doreşte a se realiza noi amenajări urbanistice.
Planul Urbanistic General va asigura un cadru unitar privind posibilităţile de
dezvoltare în context local şi regional, urmărind asigurarea dezvoltării durabile pe
termen lung a zonei.
Neimplementarea PUG poate duce la pierderea unei oportunităţi importante
de considerare a aspectelor de mediu în politica urbanistică locală.
Un aspect important ce trebuie subliniat este acela că elaborarea şi
promovarea PUG al comunei Luciu, judetul Buzau creează cadrul adecvat de
dezbatere şi consultare publică asupra opţiunilor privind dezvoltarea zonei.
5. Resursele naturale necesare implementarii planului.
Nu este cazul exploatarii unor resurse naturale regenerabila si/sau
neregenerabile, pentru implementarea prezentului plan.
6. Resursele naturale exploatate din cadrul ariei naturale
protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea
planului.
Nu se vor exploata resursele naturale provenite din cadrul ariilor naturale
protejate (ROSPA 0145 şi ROSCI 0259) pentru a fi utilizate la implementarea
planului.
7. Emisii si deseuri generate de plan si modalitatile de
eliminare ale acestora.
Obiectivele prevazute in PUG, necesare dezvoltarii localitatii, ar putea afecta
calitatea aerului, in faza de executie a lucrarilor pentru: executarea lucrarilor de
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 13
constructii, extinderea retelei de alimentare apa potabila, realizarea retelei de
canalizare si a statiei de epurare. Ca masuri de protejare a calitatii aerului se prevad:
� Pe toata perioada modernizarii retelei rutiere, sau a executiei de constructii de
noi obiective se vor lua masuri pentru a diminua , pana la eliminare a emisiilor
de pulberi , zgomot sau vibratii;materialele de constructii pulverulente se vor
manipula in asa fel incat sa se reduca la minim nivelul particulelor ce pot fi
antrenate de curentii atmosferici;se vor lua masuri pentru evitarea disiparii de
pamant si materiale de constructii pe carosabilul drumurilor de acces.
� Platformele si containerele de depozitare temporara a deseurilor trebuie
mentinute in stare buna, in conditii de curatenie si ordine;
� Trebuie respectat programul prevazut in contractul cu operatorul de
salubritate ,de ridicare a deseurilor menajere si a celor valorificabile;
� In timpul iernii vor fi luate masuri speciale pentru a mentine drumurile de
acces la containere.
Valoarea concentratiilor de poluanti vor trebui sa se situeze sub limitele
prevazute de STAS 12574/87 si Ordin nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor
tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice pentru
determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare.
Prin implementarea obiectivelor propuse in PUG efectele asupra resurselor de
apa vor fi exclusiv pozitive, ele contribuind la cresterea calitatii acestora.
Se recomanda totusi masuri de prevenire cu privire la asigurarea protectiei
calitatii surselor de apa :
� Instituirea zonelor de protectie sanitara in jurul surselor de apa
potabila,conform Legii apelor cu respectarea distantei de 50 m fata de
posibilele surse de poluare a apei si respectarea prevederilor H.G. 930/2005 –
Norme speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si
hidrologica.;
� Interzicerea executarii constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor
de apa ;
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 14
� Interzicerea oricaror deversari necontrolate de ape uzate, reziduuri si depuneri
de deseuri in cursurile de apa si pe malurile acestora ;
� In timpul executarii lucrarilor de constructii se va interzice depozitarea
materialelor pe malurile cursurilor de apa sau in albiile acestora ;
� Deseurile rezultate in timpul lucrarilor de constructii vor fi gestionate cu
respectarea legislatiei in vigoare ;
� Exploatarea corespunzatoare a statiei de epurare in momentul punerii in
functiune ;
� Monitorizarea apelor uzate pentru un control strict al calitatii apelor uzate
epurate evacuate din statia de epurare astfel incat sa se incadreze in limitele
impuse de NTPA 001/2005 Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu
poluanti a apelor uzate orasenesti isi industriale la evacuarea in receptori
naturali ;
� Se va implementa un sistem de verificare periodica a integritatii sistemelor de
canalizare ;
� Pentru gospodăriile individuale pentru care nu sunt conditii de rezolvare pe
termen scurt sau mediu a sistemelor centralizate de apă si canalizare se
preconizeaza să se realizeze sisteme locale de canalizare (individuale sau
colective) de fose septice cu biofiltru ce vor fi exploatate corespunzator prin
vidanjare periodica de catre firme autorizate.
Impactul direct asupra solului se va manifesta prin ocuparea acestuia cu
constructiile necesare implementarii obiectivelor ce au generat PUG.
Pe perioada efectuării lucrarilor de constructii se vor produce modificari
structurale ale profilului de sol ca urmare a săpăturilor şi excavatiilor, insa proiectele
ulterioare de implementare a obiectivelor vor avea in vedere o serie de masuri
compensatorii pentru protecţia solului şi subsolului care diminueaza impactul, cum ar
fi:
� utilizarea la maximum a traseelor drumurilor actuale, concomitent cu
respectarea condiţionărilor pentru drumurile noi de acces,
� utilizarea unor tehnologii avansate de construire;
� lucrarile care se vor efectua pentru dotarile tehnico-edilitare se vor executa
ingrijit, cu mijloace tehnice adecvate in vederea evitarii pierderilor accidentale
pe sol si in subsol;
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 15
� se va urmari executarea si exploatarea corecta a foselor existente prin
vidanjarea lor periodica , acestea urmand sa fie dezafectate odata cu
racordarea tuturor gospodariilor la sistemul centralizat de canalizare;
� refacerea vegetatie prin reconstructia ecologica in zonele ocupate cu
organizarea de santier prin acoperirea cu strat de pamant vegetal si refacerea
vegetatie specifice habitatelor acolo unde va fi cazul;
� constructorul are obligaţia să menţină evidenţa lunară a producerii, stocării
provizorii, tratării şi transportului, reciclării şi depozitării definitive a deşeurilor.
O parte a acestor deşeuri, respectiv cele provenite din excavaţii, vor fi
reciclate in umpluturi şi nivelări ca material inert, tinand cont de calitatea
solului;
� In plus pentru protecţia solului, sunt necesare lucrări de amenajare şi
consolidare a terenurilor în pantă, plantarea lor şi amenajarea în continuare şi
dirijarea cursurilor de apă. De asemenea, trebuie renunţat la executarea
lucrărilor agricole pe sistemul „deal-vale" şi introdus sistemul de lucru pe
direcţia curbelor de nivel. Practicarea asolamentelor culturilor agricole si
respectarea tehnologiilor de crestere a acestora.
Modul de gospodarire al deseurilor si asigurarea conditiilor de protectie:
Deseurile inerte rezultate pe perioada constructiei si functionare, vor fi limitate
în timp.
Aceste deseuri vor fi preluate de catre o societate autorizata si transportate la
un depozit conform pentru deseuri inerte.
Eventualele deşeuri metalice/ambalajele care pot rezulta pe perioada
construcţiei vor fi recuperate şi predate la firme specializate autorizate în vederea
reciclării acestora.
Deseurile generate in perioada de functionare/operare:
Gestionarea deseurilor
Activitatea de salubrizare se realizeaza prin gestiune delegata - administratia
publica locala incheind contracte de prestari servicii cu operatori de servicii publice
de salubritate.
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 16
In prezent Primaria comunei Luciu a incheiat trei contracte de prestari servicii
de salubritate, respectiv:
• Contract prestari servicii incheiat intre Primaria comunei Luciu si SC RER
ECOLOGIC SERVICE SA Buzau, prin care deseurile menajere sunt ridicate
din poarta in poarta, pe baza unui program stabilit prin contract si transportate
conform legislatiei in vigoare la un depozit autorizat.
• Contract prestari servicii incheiat intre Primaria comunei Luciu si SC RER
ECOLOGIC SERVICE SA Buzau pentru efectuarea serviciilor de transport si
depozitarea deseurilor selective.
• Contract prestari servicii incheiat intre Primaria comunei Luciu si S.C.
PROTAN S.R.L., pentru colectarea transportul si neutralizarea deseurilor de
origine animaliera;
Gestionarea deseurilor menajere
Colectarea la locul de producere, in fiecare gospodarie, a reziduurilor
menajere se face în recipiente acoperite, dimensionate corespunzator. Reziduurile
nu se colecteaza direct în recipient, ci într-o pungă de polietilenă aflată în recipient,
care are un volum puţin mai mare decât volumul recipientului.
Prestatorul SC RER ECOLOGIC SERVICE SA Buzau efectueaza urmatoarele
servicii:
- colectarea şi transportul deşeurilor satesti, ale deşeurilor reciclabile şi respectiv ale
deseurilor toxice periculoase din deşeurile menajere, cu excepţia celor cu regim
special;
- preluarea de la cele 11 puncte de depozitare selectiva a deseurilor, realizate
conform normelor sanitare;
- colectarea, transportul, depozitarea şi valorificarea deşeurilor voluminoase
provenite de la populaţie, instituţii publice şi agenţi economici, neasimilabile celor
menajere (mobilier, deşeuri de echipamente electrice şi electronice etc.).
- colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor rezultate din activităţi de construcţii
şi demolări.
Gestionarea deseurilor valorificabile
In privinta deseurilor valorificabile, in comuna sunt amenajate 11 puncte de
colectare selectiva temporara a deseurilor valorificabile in pubele din material plastic
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 17
amplasate pe platforme betonate. Acestea sunt ridicate in vederea valorificarii de
catre firme autorizate, SC RER ECOLOGIC SA BUZAU, cu care primaria comunei
Luciu a incheiat contracte de prestari servicii.
Gestionarea deseurilor agrozootehnice
In privinta deseurilor agrozootehnice, compostarea si depozitarea si valorificarea
acestora se realizeaza individual in fiecare gospodarie prin depunere pe terenurile
proprii pentru mineralizare si utilizare ca fertilizant impreuna cu resturile vegetale, pe
o platforma speciala. Platforma de gunoi de grajd va fi amplasata la minim 10,00 m
distanta de locuinta proprie si din vecinatati si de sursele de apa.
Gestionarea namolului provenit de la statia de epurare
Namolul provenit de la statia de epurare a apelor uzate va fi uscat si deshidratat
in modulul statiei si depozitat in saci pe o platforma betonata in vederea folosirii lui ca
ingrasamant agricol.
Gestionarea deseurilor animale
Pentru deseuri animaliere rezultate in urma activitatilor de ecarisaj, deratizare si
maturat stradal s-a incheiat CONTRACT DE PRESTARI SERVICII cu S.C. PROTAN
S.R.L., care prevede ca prestatorul va efectua urmatoarele servicii:
- colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public şi predarea acestora
unităţilor de ecarisaj;
- colectarea, transportul şi neutralizarea deşeurilor animaliere provenite din
gospodăriile populaţiei, conform clasificarii prevazute in Ordinul 723/2003 si a
Normelor Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului din 29.09.2003.
- dezinsecţia, dezinfecţia şi deratizarea.
Primaria v-a amenaja o camera frigorifica pentru depozitarea temporara a
cadavrelor de animale pana la preluarea acestora de catre societatea autorizata
pentru neutralizare S.C. PROTAN S.R.L.
Gestionarea deseurilor spitalicesti
Deseurile spitalicesti provenind de la cabinetele medicale din localitate,
considerate periculoase (infectioase si intepatoare) vor fi colectate in containere
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 18
speciale ce vor fi preluate de catre unitatile specializate de neutralizare a deseurilor
periculoase si transportate in conditii de siguranta si incinerate intr-un incinerator
spitalicesc autorizat .
Gestionarea deseurilor provenite din constructii si demolari
In privinta deseurilor provenite din constructii si demolari, primaria va lua masuri
pentru controlul acestui flux de deseuri, prin Regulamentele locale de salubrizare
(masuri pentru control fluxului de deseuri în scopul mentinerii unei evidente a
cantitatilor generate, reutilizate, reciclate si eliminate), prin conditiile de autorizare a
lucrarilor de constructii (clauze legate de spatiile de depozitare specifice acestui tip
de deseuri).
Până la realizarea facilităţilor pentru reciclarea deşeurilor din construcţii şi
demolări, acestea vor fi folosite pentru aducerea la cotă a terenurilor, ca straturi de
acoperire în depozitul conform de deşeuri nepericuloase, umplerea “gropilor de
împrumut” etc. Amplasamentele pentru eliminarea acestor deşeuri, modalitatea de
eliminare şi ruta de transport va fi indicată de primărie.
Gestionarea deseurilor biodegradabile
Conform prevederilor Ordinului ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr.
951/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regionale si
judetene de gestionare a deseurilor, de care s-a tinut cont la elaborarea Planului
Regional /Judetean de Gestionare a deseurilor, pe langa compostarea centralizata,
in instalatii tehnologizate si autorizate, este permisa si chiar trebuie incurajata
compostarea individuala a deseurilor biodegradabile in gospodariile din mediul
rural, insa cu respectarea anumitor conditii, pe care le prezentam in continuare.
- Compostarea individuala
Se poate face in modul cel mai simplu, fara costuri importante, la scara mica in
curtea proprie, cat mai departe de zona locuita (asa numitul back-yard composting).
In acest caz vor fi compostate in special deseurile verzi din gradina, livada si deseuri
biodegradabile din bucatarie (coji de cartofi, frunze de varza, resturi de fructe si
legume, etc).
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 19
In cazul curtilor mari (>5000 mp) se poate face compost din deseurile
mentionate mai sus la care se poate adauga si dejectii solide de la animale (cai, vaci,
oi, pasari, etc). In toate cazurile vor fi evitate carnea, oasele, care emana un miros
fetid si in plus atrag sobolani si alte rozatoare.
Nu se recomanda compostarea deseurilor verzi impreuna cu cele de la
animale in cazul curtilor mici si foarte mici, datorita mirosurilor neplacute.
Din procesul de compostare rezulta compostul, produs ce contribuie la
imbunatatirea structurii solului. Locuitorii din zona rurala pot fi incurajati sa-si
composteze deseurile organice proprii local.
8. Cerinte legate de utilizarea terenului, necesare pentru
executia planului.
Zonificarea functionala din Planul Urbanistic General s-a realizat in
comformitate cu Avizul de opotunitate aprobat de Consiliul Local al comunei Luciu,
de optiunile populatiei si a altor factori interesati.
In cadrul actualului Plan Urbanistic General s-a reconsiderat intravilanul
localitatilor Luciu si Caragele care includ atat suprafetele cu folosinta de teren curti
constructii si suprafete de teren arabil.
In baza analizei situatiei existente, a avizului de oportunitate aprobat de
consiliul local al comunei Luciu, consultand si alti factori interesati s-au stabilit
obiectivele de dezvoltare pentru comuna Luciu cuprinse in Planul Urbanistic General.
Optiunile locuitorilor din comuna Luciu s-au indreptat in deosebi catre
extinderea intravilanelor celor 2 sate componente in cateva puncte si in deosebi de-a
lungul drumurilor judetene si in mare parte pentru functiunea de locuinte si functiuni
complementare :
Satul Luciu - suprafata existenta = 128.87 ha
- suprafata propusa = 180.19 ha
------------------------------------------------
- suprafata extinsa = 51.32 ha
Satul Caragele - suprafata existenta = 65.93 ha
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 20
- suprafata propusa = 112.44 ha
---------------------------------------------
- suprafata extinsa = 46.51 ha
Propunerile de dezvoltare a teritoriului administrativ al comunei Luciu a tinut
cont de conditiile socio-economice precum si de cerintele beneficiarului .
Functiunile pentru satul Luciu sunt :
- zone de locuinte si functiuni complementare ;
- zona institutii si servicii ;
- zona unitati industriale/ depozitare ;
- zona unitati agricole ;
- zona spatii verzi, sport agrement ;
- zona gospodarie comunala ;
- zona cai de comunicatii rutiera ;
- zona cai de comunicatii feroviara ( cuprinsa ca trup ) ;
Functiunile pentru satul Caragele sunt :
- zone de locuinte si functiuni complementare ;
- zona institutii si servicii ;
- zona unitati industriale/ depozitare ;
- zona unitati agricole ;
- zona spatii verzi, sport agrement ;
- zona gospodarie comunala ;
- zona cai de comunicatii rutiera ;
In determinarea zonificarii functionale se mentine, in general, configuratia
existenta a partilor ce compun intravilanul si s-a avut in vedere inglobarea in zona
centrala a nucleului central de dotari existente.
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 21
BILANT TERITORIAL PROPUS INTRAVILAN SAT LUCIU
Nr
Crt
ZONE FUNCTIONALE
PROPUS
Suprafata (Ha)
Procent %
1. ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI
COMPLEMENTARE
151.38 84.03%
2. ZONA INSTITUTII SI SERVICII DE
INTERES PUBLIC, COMERT
1.85 1.02 %
3. ZONA UNITATI INDUSTRIALE
DEPOZITARE
1.08 0.6 %
4. ZONA UNITATI AGRICOLE 1.87 1.03 %
5. ZONA GOSPODARIE COMUNALA
BISERICA+CIMITIR
1.74 0.96%
6. SPATII VERZI AGREMENT SPORT 5.32 2.95%
7. ZONA CAI DE COMUNICATII
RUTIERE
16.95 9.41%
TOTAL TERITORIU ZONA
STUDIATA
180.19
100 ,00 %
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 22
BILANT TERITORIAL PROPUS INTRAVILAN SAT CARAGELE
Nr
Crt
ZONE FUNCTIONALE
PROPUS
Suprafata (Ha)
Procent %
1 ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI
COMPLEMENTARE
90.31 80.32 %
2 ZONA INSTITUTII SI SERVICII DE
INTERES PUBLIC, COMERT
1.06 0.94 %
3 ZONA UNITATI INDUSTRIALE
DEPOZITARE
0,02 0,01 %
4 ZONA UNITATI AGRICOLE 6,98 6,2 %
5 ZONA GOSPODARIE COMUNALA
BISERICA+CIMITIR
0.72 0.65%
6 SPATII VERZI AGREMENT SPORT 2.63 2.34 %
7 ZONA CAI DE COMUNICATII 10.72 9,54 %
TOTAL TERITORIU ZONA
STUDIATA
112.44
100 ,00 %
Coeficientii spatiali propusi pentru inravilan nu vor depasi urmatoarele valori-
pentru P.O.T. = max.50%, iar pentru C.U.T. = max. 0,80, in conditiile utilizarii unui
regim de inaltime maxin de P+2 .
9. Servicii suplimentare solicitate de implementarea planului.
Analizand obiectivele propuse prin prezentul PUG, prin implementarea
planului analizat nu vor fi necesare servicii suplimentare care să presupună proiecte
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 23
de dezafectare/reamplasare de conducte, linii de înaltă tensiune şi alte mijloace de
construcţie necesare în implementarea planului propus, care pot afecta integritatea
ariilor natulare de interes comunitar, existente pe teritoriul administrativ al comunei
Luciu, judetul Buzau.
10. Durata constructiei, functionarii, dezvoltarii planului si
esalonarea perioadei de implemntare a planului.
Perioada de timp, pentru care se fac propuneri în cadrul unui Plan Urbanistic
General este 10 ani.
11. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implemntarii
planului.
In perioada de timp, pentru care se fac propuneri in cadrul unui Plan
Urbanistic General se poate aprecia ca economia comunei se va dezvolta
valorificand conditiile favorabile existente si potentialul natural al baltii Luciu.
Obiectivele pe termen mediu de dezvoltare ale administratiei comunale
prevad:
• Imbunătăţirea legăturilor carosabile in localitate - modernizare drumuri judetene
(203 I si 214 A) si comunale (DC 138);
• Introducerea în intravilan a unei suprafete de 97.83 ha;
• Realizarea in cele doua localitati ale comunei Luciu a unor sisteme centralizate de
canalizare independente formate din retele de canalizare si cate o statie de epurare;
• Extinderea retelei alimentare cu apa in intravilanul propus pentru localitatea Luciu
si realizarea unui sistem de alimentare cu apa pentru localitatea Caragele.
• Se vor propune intretinerea si crearea de noi spatii verzi in lungul drumurilor
judetene din cele 2 intravilane ale comunei Luciu.
• Decolmatarea si popularea cu peste a baltii Luciu (in suprafata de 449,80 ha),
situata la nord de satul Luciu,
• Extinderea retelei de energie electrica;
• Extinderea reţelelor telefonice şi de TV-Cablu pentru preluarea de noi abonaţi.
• Realizarea unor noi unitati de prestari servicii – comert.
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 24
Activitati industriale – nu vor avea o pondere semnificativa în dezvoltarea
economica a comunei, aceasta rămânând la stadiul de mica industrie, nepoluanta.
Depozitare si constructii - se vor moderniza si vor avea o crestere economica
functie de gradul lor de participare la viitoarea dezvoltare a comunei (constructii de
locuinte, dotari, instititii, turism, echipare edilitara, etc).
Agricultura – se preconizeaza o dezvoltare a agriculturii prin exploatarea
diversificata a teritoriului agricol, inclusiv a activităţilor ce prezintă interes turistic şi
pescuit sportiv.
Dezvoltarea activitatilor de agrement – valorificarea potenţialului baltii Luciu.
In masura în care vor aparea investitori sau fonduri pentru demararea unor
proiecte importante din punct de vedere economic, turistic si nu numai, pe teritoriul
administrativ sunt destule posibilitati de amplasare a unor noi obiective.
Transporturile si circulatia, reprezinta o functie urbana generalizata si in
consecinta trebuie sa tina cont de aspecte variate: comportament individual si social,
evolutia preferintelor privind locuirea, utilizarea timpului liber, natura distractiilor, etc.
Aceste aspecte au consecinte directe asupra mobilitatii, a circulatiei rutiere si
transporturilor.
In ceea ce priveste zonele verzi si zonele de protectie atat in jurul ariilor
naturale protejate, cat si a gospodariilor comunale, au rolul de a proteja atat mediul
inconjurator, cat si protectia populatiei din zona.
12. Caracteristicile planurilor existente, propuse sau aprobate
ce pot genera un impact cumulativ cu prezentul plan si care poate
afecta aria naturala de interes comunitar protejata.
Activitatile economice specifice ale comunei Luciu sunt in deosebi de tip
agricol, comercial si a prestarilor de servicii ce sunt realizate prin societati
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 25
comerciale, regii autonome, societati agricole, asociatii familiare si intreprinzatori
particulari.
Potentialul industrial consta in activitatea realizata de moara si brutaria din
satul Luciu si o moara in satul Caragele.
Zona este cunoscuta in deosebi pentru activitatea sa agricola de cultivare a
terenului si cresterea animalelor.
Comuna Luciu detine o suprafata agricola in suprafata de 7797,89 ha
(reprezentand 89,92 % din total suprafata a comunei). Din aceasta suprafata
agricola , suprafata de 5296,02 ha o reprezinta terenul arabil ( 61,07 % din total
suprafata a comunei). Terenurile agricole sunt cultivate in mare parte cu ceriale, grau
si porumb, care constitue hrana pentru sectorul zootehnic, ce va cunoaste in
continuare o deosebita dezvoltare.
Activitatile agricole in cadrul asociatiilor agricole si in gospodariile individuale
constau in :
� Cultivarea cerealelor si in mare parte grau, porumb si floarea soarelui ;
� Cultivarea vitei de vie ( 132,75 ha ) ;
� Cresterea animalelor bovine si ovine pentru carne si lapte ;
� Cresterea pasarilor pentru carne si oua ;
� Cresterea porcinelor pentru carne ;
� In Nordul comunei Luciu sunt 2369,12 ha pasuni pe care se pasc animalele ;
Turismul in comuna Luciu, in prezent nu cunoaste o activitate deosebita dar
prin concentrarea eforturilor administratiei locale, judetene si cu sprijinul
investitorilor privati, turismul poate deveni o sursa importanta de venit prin crearea de
spatii de cazare si alimentatie publica care sa corespunda standardelor actuale.
Comuna Luciu este situata în partea sud-estica a judetului Buzau, la o distanta
de cca 40 km si este formata din localitatile Luciu si Caragele.
Comuna este strabatuta de 2 drumuri judetene: DJ 203I pe care se dezvolta
insiruit satul Caragele si DJ214A pe care este asezat satul Luciu. Satele sunt
amplasate in partea nordica a comunei, pe malul drept al paraului Calmatui.
Aceste doua drumuri judetene DJ 203I, DJ214A reprezinta arterele majore de
circulatie rutiera ,de marfa si persoane pe teritoriul administrativ al comunei Luciu .
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 26
Aceste drumuri petmit realizarea relatiilor economice rapide cu celelalte teritorii si
orase din imprejurimi.
Transportul in comun este asigurat de societati detinatoare de autoturisme
proprietate personala , maxi-taxi care efectueaza curse zilnice dupa un program
stabilit. In satul Luciu sunt amplasate 5 statii auto pentru calatori iar in satul
Caragele 4.
Comuna Luciu are teritoriul administrativ traversat in partea de sud de o cale
ferata , Faurei – Urziceni.
Proiecte derulate
1. Lucrări de prospecţiuni seismice în zona Caragele, judeţul Buzău, pentru
descoperirea zăcămintelor de hidrocarburi, beneficiar Prospecţiuni SA Bucureşti,
Acord de mediu nr. 5/25.02.2010;
2. Reconstrucţie ecologică pe terenuri degradate în perimetrul de ameliorare
Gherăseni, judeţul Buzău, beneficiar Comuna Gherăseni, Acord de Mediu nr.8 din
17.03.2010;
3. Iazuri piscicole Luciu, beneficiar Comuna Luciu, Decizia etapei de încadrare nr.
101/9.06.2011;
Proiecte în derulare:
1. Parc eolian Costeşti, doc Notificare PUZ cu nr.7512/3.06.2011;
2. Parc eolian Gherăseni, doc Notificare PUZ cu nr. 3407/9.03.2011;
3. Parc eolian Smeeni, doc Notificare PUZ cu nr. 3408/9.03.2011;
4. Parc eolian Pogoanele, doc Notificare PUZ cu nr. 3409/9.03.2011;
5. Parc eolian Luciu, doc Notificare PUZ cu nr. 3410/9.03.2011;
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 27
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 28
B). Informatii privind aria naturala protejata de interes
comunitar afectata de implementarea planului
1. Caracterizarea biodiversitatii zonei.
Conform asezarii geografice comuna Luciu, judetul Buzau se afla:
- in bioregiunea de tip continental ;
- in provincia floristică Danubiano ;
- in ecoregiunea silvostepa Campiei Romanei;
Vegetatia. Aceasta se grupează în două mari areale biogeografice: arealul
de stepă, reprezentat prin spaţiile interfluviale (Câmpia Brăilei si Câmpia
Călmăţuiului) si arealul de luncă, bine reprezentat prin luncile Dunării, Siretului si
Buzăului.
Stepa , în adevăratul înţeles al cuvântului a fost înlocuită în proporţie de 90-
95% cu plante de cultură. Vegetaţia naturală de stepă se mai găseste în prezent pe
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 29
versanţii depresiunilor de tasare, în spaţiile dintre parcelele agricole, pe marginile
drumurilor, în zonele necultivate temporar.
Asociaţiile de bază sunt cele de pajisti xerofile presărate din loc în loc cu
tufărisuri constituite din arbusti de stepă.
Pajistile sunt formate din graminee, cu colilia (Stipa joannis, Stipa
pulcherrima, Stipa lossingiana, Stipa stenophyla, Stipa capillata), păiusurile stepice
(Festuca valesiaca, Festuca sulcata, Festuca pseudovina), pirul (Agropyron repens),
pirul crestat (Agropyron cristatum), din compozite, cu mături (Centaureea) si pelin
(Artemisia austriaca), din leguminoase, cu specii de lucernă (Medicago), cosaci
(Astragalus), măzăriche (Vicia), molotru (Trogonella), din labiate, cu jales (Salvia),
cimbrisor (Thymus), sovârliţa (Plomis), din ranunculacee, cu dediţei (Pulsatilla) si
ruscuţe (Adonis), din liliacee, cu specii de ceapă (Allium) si ceapa ciorii (Gagea
arvensis), din iridacee, cu stânjenei (Iris) etc.
Tufisurile sunt reprezentate prin porumbar (Prunus spinosa), migdalul pitic
(Amygdalus nana), visinul pitic (Cerasus fruticosa), specii de măces (Rosa) etc.
Grosimea stratului de sol este relativ mare, ajungand la cca. 1,0m. Cernoziomurile au
un potential de fertilitate foarte ridicat, fapt ce determina folosirea lor la numeroase
culturi, dintre care graul si porumbul ocupa cea mai mare parte a terenurilor agricole;
in zona se mai cultiva si alte plante, cum ar fi floarea soarelui, sfecla de ferma, pomi
fructiferi, etc.
Fauna. Caracteristica faunei este dată de speciile iubitoare de terenuri
deschise, mai uscate si mai calde venite din stepele si silvostepele estice.
Dintre reprezentanţii câmpurilor deschise (terenuri cultivate, pajisti, pârloage)
cele mai bine reprezentate sunt mamiferele rozătoare si păsările granivore. Din
grupul mamiferelor rozatoare, populaţiile cele mai numeroase le au popândăul
(Citellus citellus), hărciogul (Cricetus cricetus), soarecele de câmp (Microtus arvalis),
orbetele (Spalax microphthalamus), soarecele de stepă (Sicista subtilis), sobolanul
de camp (Apodemus agrarius) si iepurele de câmp (Lepus europaeus).
Dintre păsări, se impun în peisajul deschis ciocârlia de câmp (Alanda
arvensis), ciocârlanul (Galerida cristata), presura (Emberiza calandra), prepeliţa
(Coturiux coturnix), potârnichea (Perdix perdix), cioara de semănătură (Corrus
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 30
frugilegus) iar în boschete, mărăcinarul (Lanius collurio), lăcustarul (Sturmus roseu),
coţofana (Pica pica).
Tot din vertebrate pot fi întâlnite mai des sopârla de stepă (Lacerta taurica),
sopârla de câmp (Lacerta agilis chersonensis) iar pe marginea boschetelor, sarpele
rău (Coluber caspius).
În locurile cu pământ nisipos si loessoid trăieste broasca de pământ
(Pelobates fuscus). Desi au un areal mai mare de răspândire, apar si în această
zonă carnivore precum: vulpea (Vulpes vulpes), viezurele (Meles meles) etc.
Dintre nevertebrate, zoocomplexele campestre sunt dominate numeric de
ortoptere, coleoptere, himenoptere, diptere si lepidoptere, populaţiile cele mai
numeroase avându-le speciile ce se hrănesc cu variata ofertă vegetală. Consumatorii
cei mai importanţi sunt lăcusta de păsune (Polysarchus denticaudus), cosasii
(Oedaleus nigrafasciatus), greierele de câmp (Gryllus campestris), viespea de pai
(Cephus palipes), viespea de iarbă (Pachycephus smirnensis), forfecarul (Lethrus
apterus) plosniţa rosie (Euridema ornata), etc.
Un caracter aparte il prezinta intrecut balta Luciu:
Lacul Luciu avea o suprafaţă de aproximativ 3,2 km2 este situat în partea de
nord a localităţii cu acelaşi nume şi la sud de cursul Călmăţuiului. Era o baltă
permanentă de suprafata mare, dar se restrângea ca suprafaţă în perioada
secetoasă. Aici se pescuiau crap, şalău, caras, somn.
In prezent balta este partial colmata.
Vegetaţia acvatică
Reuneşte fitocenozele realizate de plantele acvatice natante, libere, care
plutesc la suprafaţa apei şi sunt purtate de curenţi. În această grupare sunt încadrate
şi asociaţiile realizate de plantele acvatice submerse fixate la început de substrat iar
apoi, unele sunt rupte de curenţii care se formează la suprafaţa sau în interiorul apei.
Vegetaţia palustră
Reuneşte vegetaţia stufăriţurilor, păpurişurilor şi a rogozurilor înalte, cantonată
în microdepresiunile cu apă permanentă, în canalele colmatate sau în lungul apelor
curgătoare, pe aluviunile permanent unede sau băltite. Speciile palustre ce intră în
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 31
componenţa acestui tip de vegetaţie, sunt dependente de apă, ele dezvoltându-se
numai în lacurile cu umiditate în exces.
Vegetaţia pajiştilor mezofile
Acest tip de vegetaţie se găseşte în zona localităţilor Caragele şi Luciu.
Vegetaţia mezofilă este fragmentată şi se întinde ca o fâşie în lungul raului Calmatui.
Vegetaţia pajiştilor xerofile
Vegetaţia xerofilă este prezentă pe digul de protecţie al râului Călmăţui, între
Caragele şi Luciu. Ea este reprezentată prin asociaţiile reunite în clasa Fetuco-
Brometea , care au în structura lor specii adaptate la un regim de xerofitism deosebit
de accentuat.
Obiectivele planului propus – Reactualizarea Planului urbanistic general,
comuna Luciu, judetul Buzau- se suprapune partial peste doua Arii Naturale
Protejate cuprinse in reteua Natura 2000: Aria de protectie Speciala Avifaunistica
ROSPA 0145 Valea Calmatuiului si Situl de Importanta Comunitara ROSCI 0259 –
Valea Calmatului.
Suprafata analizata pentru intocmirea studiului de evaluare adecvata a cuprins
intreaga suprafata propusa pentru implementarea planului.
Obiectivele prezentului PUG sunt:
� Modernizarea cailor de circulatie rutiera ; drumurile judetene 203 I si 214
A , drumul comunal DC 138, si drumurile satesti din localitati;
� Introducerea în intravilan a unei suprafete de 97.83 ha;
� Extinderea retelei de alimentare cu apa in intravilanul propus pentru
localitatea Luciu si realizarea unui sistem de alimentare cu apa pentru
localitatea Caragele.
� Realizarea in cele doua localitati ale comunei Luciu a unor sisteme
centralizate de canalizare independente formate din retele de canalizare
si cate o statie de epurare;
� Realizarea in cele doua sate componente ale comunei Luciu a unei retele
de alimentare si distributie a gazelor naturale.
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 32
� Pentru realizarea unui management corespunzator al deseurilor se
propune infiintarea unui spatiu frigorific pentru depozitarea temporara a
cadavrelor de animale, iar pentru deseurile rezultate din constructii si
demolari se propune realizarea unei platforme pentru depozitarea
acestora.
� Se vor propune intretinerea spatiilor verzi existente si creerea de noi
spatii verzi ( 1.74 Ha)
� Extinderea retelei de energie electrica;
� Extinderea reţelelor telefonice şi de TV-Cablu pentru preluarea de noi
abonaţi.
� Realizarea unor noi unitati de prestari servicii – comert.
2. Date privind aria naturala protejata de interes comunitar:
suprafaţa, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate si speciile care
pot fi afectate prin implementarea planului etc.
2.1. Relaţia planului propus cu situl de importanta comunitară
- ROSCI 0259 – Valea Calmatuiului.
Principalul obiectiv al planului il constituie extinderea intravilanului cu 97.83
ha.
Extinderea intravilanului se suprapune peste ROSCI 0159 Valea Calmatuiului,
in zona satului Caragele pe o suprafata de 13.24 ha.
Aceasta suprafata de 13.24 ha propusa a fi atrasa in intravilan are in prezent
functiunea de teren agricol iar dupa implementarea PUG va avea urmatoarea
zonificare functionala:
- 0.77 ha – teren sport;
- 12.47 ha – locuinte si dependente.
Suprapunerea intravilanului propus pentru satul Caragele, in raport cu
ROSCI 0259 Valea Calmatuiului:
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 33
Legenda:
__________ limita intravilan
__________ limita ROSCI Valea Calmatuiului
Extinderea intravilanului in satul Luciu nu se suprapune peste ROSCI 0159
Valea Calmatuiului; intravilanul propus se afla in vecinatatea sitului Natura 2000.
Suprapunerea intravilanului propus pentru satul Luciu, in raport cu
ROSCI 0259 Valea Calmatuiului:
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 34
Legenda:
__________ limita intravilan
__________ limita ROSCI Valea Calmatuiului
2.2. Relaţia planului propus cu aria de protectie speciala
avifaunistica ROSPA 0145 – Valea Calmatuiului.
Principalul obiectiv al planului il constituie extinderea intravilanului cu 97.83
ha.
Extinderea intravilanului se suprapune peste ROSPA 0145 Valea Calmatuiului
atat in zona satului Caragele (0.25 ha) cat si in zona satului Luciu (10.46 ha), pe o
suprafata de 10.71 ha.
Suprapunerea intravilanului propus pentru satul Caragele in raport cu
ROSPA 0145 Valea Calmatuiului:
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 35
Legenda:
__________ limita intravilan
__________ limita ROSPA Valea Calmatuiului
Suprapunerea intravilanului propus pentru satul Luciu in raport cu
ROSPA 0145 Valea Calmatuiului:
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 36
Legenda:
__________ limita intravilan
__________ limita ROSPA Valea Calmatuiului
Aceasta suprafata de 10.71 ha propusa a fi atrasa in intravilan are in prezent
functiunea de teren agricol, iar dupa implementarea PUG va avea urmatoarea
zonificare functionala:
- 0.77 ha – teren sport;
- 9.69 ha – locuinte si dependente;
- 0.25 ha – locuinte.
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 37
2.3. Informatii privind situl de importanta comunitara ROSCI
0259 – Valea Calmatuiului.
Situl de importanta comunitara ROSCI 0259 – Valea Calmatuiului, a fost
declarat arie naturala protejata pentru existenta :
Cod Denumire habitat % Reprez Supr. Rel. Conserv Global
1530* Pajisti si mlastini saraturate
panonice si ponto – sarmatice;
90 A A B A
3260 Cursuri de apa din zonele de
campie, pana la cele montane,
cu vegetatie si Ranunculion
fluitantis si Calliotricho –
Batrachion.
1 B C B B
- speciilor de mamifere enumerate in anexa in anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE: 1335 Spermophilus citellus;
- speciilor de amfibieni si reptile enumerate in anexa in anexa II a Directivei
Consiliului 92/43/CEE: 1188 Bombina bombina, 1220 Emys orbicularis;
- speciide pesti enumerate in anexa in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
1149 Cobitis taenia;
- specii de nevertebrate enumerate in anexa in anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE: 1060 Lycaena dispar.
Situl este situat la o altitudine maxima de 84 m, iar ca regionare biogeografica
aceasta este poziţionat în zona continetala, stepică, fiind delimitata de următoarele
coordonate: latitudinea – N 45 ◌۫ 0' 24'' si longitudine E 27 ◌۫◌۫ şi 2' 42''. Arealul analizat
se întinde în procent 52 % pe teritoriul judeţului Buzau.
Caracteristici generale ale sitului:
Cod % CLC Calse de habitate
N 12 75 211-
231
Culturi (teren arabil)
N 14 20 213 Pasuni
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 38
N15 5 242,243 Alte terenuri arabile
Asociatiile vegetale ce apartin Habitatului prioritar 1530* – Pajisti si
mlastini saraturate panonice si ponto – sarmatice:
� Puccinellietum limosae Rapaics ex Soo 1933;
� Plantaginetum maritimae Rapaics 1927
� Iridetum halofilae Serbanescu 1965
� Hordeetum maritimi I. Serbanescu 1965
Importanta ariei naturale protejate
La nivel naţional situl este reprezentativ pentru bioregiunea continentala si
stepică, fiind constituit în proporţie de 90% din habitate de interes comunitar 1530*,
Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto – sarmatice.
2.4. Informatii privind aria de protectie speciala avifaunistica
ROSPA 0145 – Valea Calmatuiului.
Suprafaţa sitului (ha)- 20.515;
Regiunea biogeografică - stepică;
Regiunile administrative- 48% Buzău şi 52% Brăila;
Situl de importanta comunitara ROSPA 0145 – Valea Calmatuiului, a fost
declarat arie naturala protejata pentru existenta unui numar de 6 specii de pasari
enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC si a unui numar de 5
specii migratoare
a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC:
A133 Burhinus oedicnemus
A031 Ciconia ciconia
A135 Glareola pratincola
A131 Himantopus himantopus
A132 Recurvirostra avosetta
A151 Philomachus pugnax
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 39
b. Specii de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în anexa I a Directivei
Consiliului 2009/147/EC:
A435 Oenanthe isabellina
A056 Anas clypeata
A160 Numenius arquata
A156 Limosa limosa
A048 Tadorna tadorna
Situl este situat la o altitudine maxima de 84 m, iar ca regionare biogeografica
aceasta este poziţionata în zona continetala, stepică, fiind delimitata de următoarele
coordonate: latitudinea – N 45 ◌۫ 0' 26'' si longitudine E 27 ◌۫◌۫ şi 3' 43''. Arealul analizat
se întinde în procent 48 % pe teritoriul judeţului Buzau.
Caracteristici generale ale sitului:
Cod % CLC Calse de habitate
N 06 3 511,512 Rauri, lacuri
N 12 75 211-
213
Culturi, teren arabil
N14 17 231 Pasuni
N15 5 242,243 Alte terenuri arabile
Limitele sitului cuprind pajisti saraturate si zonele umede de pe Valea
Calmatuiului dintre soseaua ce leaga localitatile Spataru si Costesti in vest si
Insuratei in est. Situl se suprapune in general cu SCI 0259 Valea Calmatuiului.
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 40
2.5. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia
speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente,
mentionate in formularul standard al ariilor naturale protejate de
interes comunitar si de protecţie speciala avifaunistica.
� Habitate si specii de interes comunitar prezente in ROSCI 0259
Valea Calmatuiului:
Cod Denumire habitat % Reprez Suprez.rel. Conserv. Global
1530* Pajisti si mlastini saraturate
panonice si ponto sarmatice
90 A A B A
Specii de mamifere enumerate in anexa II a directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Populatie: rezidenta
reproducere iernat
Pas
aj
Sit
pop.
Conserv. Izolare Global
1335 Spermophillus citellus C B C B
Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Populatie: rezidenta
reproducere iernat
Pasaj Sit
pop.
Conserv. Izolare Global
1060 Lycaena dispar - D - - -
Specii de flora si fauna importante prezente in ROSCI 0259 Valea Calmatuiului:
Cat. Specia Pop. Motiv
P Artemisia santonicum P C
P Triglochin maritima P A
P Juncus gerardi P C
P Scorzonera parviflora P A
P Suaeda maritima P A
P Aster tripolium C C
P Cyperus pannonicus P A
P Puccinellia distans P C
P Spergularia marina C A
P Trifolium fragiferum C A
P Camphorosma annua P C
P Triglochin palustris P A
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 41
Evaluarea sitului în ceea ce priveşte speciile de flora şi fauna:
Populaţie:
P - nu există date numerice despre mărimea populaţiei:
C – populaţie cu reprezentativitate slabă la nivel naţional 2 >/= p > 0%;
Habitatul 1530* Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice.
Studiul pentru zonarea habitatului a presupus urmatoarele activitati:
� Analizarea terenului prin studierea planselor cu delimitarea topografica
realizata pentru prezentul PUG.
� Consultarea literaturii de specialitate precum si studiile botanice efectuale in
zona analizata.
� Identificarea si delimitarea in teren a habitatului prioritar 1530*. Delimitarea s-a
realizat cu ajutorul masuratorilor folosind tehnologia GPS.
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 42
ZONAREA HABITATULUI PRIORITAR 1530*
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 43
Habitatul prioritar 1530* este un habitat specific bio-regiunilor continental,
panonic, pontic si stepic. Vegetatia halofitica consta in comunitati de plante din
depresiuni si stepe sărăturate uscate, pajisti saraturate umede, şi comunităţi de
plante anuale din lacurile sărate, periodic inundate, care sunt influenţate în mare
măsură de un climat panonic cu temperaturi extreme şi ariditate estivală. Îmbogăţirea
în săruri a solului se datorează evaporării intense a apei freatice în timpul verii.
Aspecte ale habitatului 1530* identificat in zona A:
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 44
Asptect al habitatului 1530* identificat in zona B:
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 45
Dupa cum se poate observa din imagini zona B este mult mai bogata in specii
fata de zona A. Acest lucru se poate explica prin faptul ca in zona A impactul antropic
puternic - suprafete destelenite-, reprezentat de pasunatul excesiv (in zona s-a
observat existenta a 4 stane de ovine).
Tipurile de habitate naturale existente in zona analizata ce apartin
habitatului de interes comunitar 1530* conform sistemului romanesc de
clasificare a habitatelor:
- R 1507, Pajisti ponto – sarmatice de Carex distans, Taraxum
bessarabinum si Aster tripolium.
Raspandire: Saraturile din Campia Baraganului, in sudul Moldovei, Dobrogea
maritima si Delta Dunarii.
Structura: Specia dominata este Carex distans, alaturi de care se mai dezvolta
speciile: Puccinellia limosa, Agropyron elongatum, Juncus gerardi, Aster tripolium
ssp. Pannonicum, care impreuna realizeaza etajul superior.
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 46
- R1508 - Comunităţi vest-pontice cu Camphorosma annua şi Kochia
laniflora
Răspândire: Habitat cu răspândire în zona Munteniei pe luncile râurilor Câlnişte,
Buzău,
Călmăţui dar şi pe solurile sărăturate din Câmpia Română.
Structura: Fitocenozele de Camphorosma annua sunt sărace în specii datorită
condiţiilor extreme în care se dezvoltă acestea (exces de umiditate primăvara,
uscăciune puternică şi sărăturare în timpul verii). Speciile dominante în cadrul
fitocenozelor sunt: Camphorosma anuua, Juncus gerardi, Puccinellia limosa,
Plantago maritima, P. tenuiflora, Taraxacum bessarabicum. În microdepresiuni, cu
concentraţie sporită în săruri, se instalează: Suaeda maritima, Spergularia maritima,
Crypsis aculeatus, Artemisia santonicum.
Valoare conservativă: mare.
- R1509 Comunitati vest – pontice cu Petrosimonia triandra si Artemisia
santonicum.
Raspandire: Transilvania (Baile Sarate Turda), Oltenia si muntenia (Baragan).
Structura: in cadrul fitocenozelor se intanesc putine specii, toate halofile. Specia
dominanta, Petrosimonia triandra, realizeaza etajul superior, inalt de circa 35 cm,
impreuna cu Artemisia santonicum, Puccinellia distans, Bassia sedoides. Etajul
inferior este mai slab reprezentat, fiind alcatuit din taxonii: Halimione verrucifera,
Lepidium ruderale, Spergularia maritima, Myosurus minimus.
Valoare conservativa: mare.
- R1513 Pajisti vest – pontice de Beckmannia eruciformis si Zingeria
pisidica
Raspandire: Apare sporadic in Transilvania, Muntenia (padurile Frasinu, Spataru,
judetul Buzau)
Structura: specia edificatoare: Beckmannia eruciformis, Zingeria pisidica, Agrostis
stolonifera. Specii caracteristice: Carex melanostachya, Ranunculus sardorus,
trifolium fragiferum, Lepidium latifolium, Aster tripolium, Juncus gerardi, Puccinellia
distans.
Valoare conservativa: mare.
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 47
- R1514 Comunitati vest – pontice cu Trifolium fragiferum , Cynodon
dactylon si Ranunculus sardous.
Raspandire: campia Munteniei, Dobrogea, Moldova, in luncile raurilor.
Structura: Lolium perene, Juncus gerardi, Puccinellia limosa, Aster tripolium,
Gypsolida muralis, Ranunculus sardous, Atriplex hastata, Taraxacum bessarabicum.
Valoare conservatica: redusa.
- R1516 Comunitati vest pontice cu Pholiurus pannonicus si Plantago
tenuiflora.
Raspandire: Oltenia, Dobrogea, Muntenia (saraturile din Campia Baraganului.
Structura: Pholiurus pannonicus, Plantago tenuiflora, Hordeum marinum, Cerastium
dubium, Puccinellia distans , Artemisia santonicum, Juncus gerardi, Limonium
gmelini.
Valoare conservativa: mare.
- R1517 Pajisti vest – pontice de Agropyron elongatum.
Raspandire: Muntenia, Moldova.
Structura: Alaturi de Agropyron elongatum se mai dezvolta: Puccinellia distans,
Juncus gerardi, Artemisia santonicum, Agropyron repens. Stratul inferior: Atriplex
litorallis, Camphorosma annua, Halimione verrucifera, Spergularia maritima, Trifolium
fragiferum.
Valoare conservativa: moderata-mare.
- R1519 Comunitati ponto – sarmatice cu Halimione (Obione) verrucifera.
Raspandire: Moldova, Muntenia (Baragan) si Dobrogea.
Structura: Stratul superior: Halimione verrucifera, Artemisia santonicum,
Camphorosma annua, Puccinellia limosa, Petrosimonia triandra, Aster tripolium,
Juncus gerardi, Limonium gmelini.
Valoare conservativa: mare.
- R1521 Comunitati ponto sarmatice cu Puccinellia limosa si Plantago
maritima.
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 48
Raspandire: terenuri saraturate: Campia Romana, Dobrogea, Moldova, lunca Jijiei.
Structura: cele mai frecvente specii de plante sunt: Puccinellia limosa, P. convoluta,
Aeluropus littoralis, Halimione pedunculata, Taraxacum bessarabicum, Carex
distans, Atriplex littoralis, spacii care alcatuiesc etajul superior al vegetatiei. Etajul
inferior este alcatuit din Spergularia salina, S. maritima , Cryspis aculeatus, Plantago
maritima.
Valoare conservativa: mare.
- R 1522 Comunitati ponto – sarmatice cu Plantago maritima si Limonium
gmelini.
Raspandire: terenuri saraturate din Transilvania (Baile Sarate Turda), Muntenia
(Campia Baraganului), Moldova, Dobrogea, Delta Dunarii.
Structura: speciile componente sunt: Agropyron elongatum, Bolboschoenus
maritimus, puccinellia gmelini. Stratul mijlociu Aeluropus littoralis, Halimione
pedunculata, Plantago maritima.
Valoare conservativa: mare.
- R 1523 Comunitati ponto sarmatice cu Leuzea (salina) altaica,
Scorzonera austrica var. mucronata si lepidium latifolium.
Raspandire: Lunca Calmatuiului la Costesti, Frasinu, Spataru, Moldova de sud
(Campia Covurulului).
Structura: speciile dominante sunt cele care formeaza etajul superior, acestea fiind:
Leuzea altaica, lepium latifolium, Peucedanum latifolium, aster tripolium ssp.
Panonicum, Oenanthe silaifolia, Puccinellia limosa, Juncus geradi, festuca
pseudovina. Etajul inferior slab dezvoltat, este alcatuit din speciile: Scorzonera
austrica var. mucronata, Taraxacum bessarabicum, Hordeum histrx, Scorzonera
cana, Plantago schwarzen-bergiana, Lotus tenuis.
Valoare conservativa: mare.
- R 1526 Comunitati ponto-sarmatice cu Triglochiun maritima, Aster
tripolium ssp. Pannonicum, Scorzonera parviflora si Peucedanum latifolium.
Raspandire: Transilvania, Oltenia (Mutra, Dobresti, Glavacioc), Muntenia (caragele,
jud. Buzau; Lunca Iencii, Lutu alb, Jud Braila).
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 49
Structura: cele doua spacii dominante, Triglochin pannonicus si Aster Tripolium ssp.
Pannonicum, realizeaza etajul superior al vegetatiei. In cadrul fitocenozelor se mai
dezvolta: Artemisia santonicum, Acorellus pannonicus, Puccinellia distans, P limosa,
Camphorosma annua, Juncus gerardi. Etajul inferior este bine dezvoltat, are in
componenta speciile: Spergularia maritima, Suaeda maritima, Taraxacum
bessarabicum, Tripolium fragiferum.
Valoare conservativa : mare.
Asociatiile vegetale ce apartin Habitatului prioritar 1530* – Pajisti si mlastini
saraturate panonice si ponto – sarmatice:
� Puccinellietum limosae Rapaics ex Soo 1933;
Distributie la nivel national: - pe terenuri saraturate din Campia Romana, Dobrogea,
inclusiv pe litoral, Moldova, Lunca Jijiei.
Suprafete: cele mai multe fitocenoze ocupa terenurile moderat saraturate, inapte
pentru agricultura, cu suprafete de cel mult 2-3 ha.
Structura: fitocenozele sunt edificate de specii moderat halofile cu putere relativ mare
de fixare a substratului. Cele mai frecvente plante sunt: Puccinele limosa, p.
convoluta, Aeluropus littoralis, Halimione pedunculata, Taraxacum bessarabicum,
Carex distans, Atriplex littoralis, Spergularia salina, S. maritima, Cryspis aculeatus,
Scorzonera parviflora, Plantago maritima.
� Plantaginetum maritimae Rapaics 1927
Distributie la nivel national – pe terenuri saraturate din Transilvania, Moldova,
Dobrogea, Delta Dunarii.
Suprafete: ocupa suprafete din ce in ce mai mici, deoarece prin drenaje si spalari
terenurile au fost redate agriculturii. In Lunca Calmatuiului (Buzau - Costesti) si Ianca
– Traian (Braila), suprafete de zeci de ha sunt folosite ca pajisti.
Structura: Speciile componente sunt reprezentate de: Agropyon elongatum,
Bolboschoenus maritimus, Puccinella limosa, P. convolata, aster tripolin, Artemisia
santonicum. Limonium gmelini, L. meyeri, Aeluropus littoralis, halimione pedunculata,
Plantago maritima, Acorzonera parviflora.
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 50
� Iridetum halofilae Serbanescu 1965
Distributie la nivel national: - pe terenuri saraturate din Muntenia in lunca Ialomitei
intre Urziceni si Slobozia, Moldova, in bazinul inferior al Jijiei.
Suprafete: 50 ha.
Structura: Iris halofila este cea care realizeaza etajul superior, inalt de aproximativ
40-50 cm, alaturi de care se mai dezvolta: Puccinellia limosa, Camphorosma anna,
Limonium gmelini, Artemisia santonicum, Daucus carota, Achillea setacea, Carex
extensa, Plantago tenuiflora, Bassia sedoides, Trifolium fragiferum, Cerastium
dubium, Taraxacum bessarabicum.
� Hordeetum maritimi I. Serbanescu 1965
Distributie la nivel national: - pe terenurile saraturate din Muntenia, Moldova,
Dobrogea.
Suprafete: Ocupa vetre de dimensiuni reduse, de 500-1000 mp pana la 1-2 ha pe
terenurile secundar saraturate.
Structura: planta dominanta, Hordeum maritium, talie scunda, care ealizeaza stratul
inferior al fitocenozelor impreuna cu: Taraxacum bessarabicum, Pholiurus
pannonicus, Myosurus minimus, Lotus tenuis, Plantago tenuiflora, Cerastium
dubium, Trifolium ornithopodioides, Spergularia maritima, trifolium fragiferum, T.
retusum. Stratul superior este alcatuit din specii inalte de 34-45 cm dintre care mai
reprezentative sunt: Artemisia santonicum, Carex distans, Puccinellia distans, P.
limosa, Atriplex littoralis, Aster tripolium, Limonium ornithopodioides, Spergularia
maritima, Trifolium fragiferum,Tt. retusum.
Descrierea asociatilor vegetale reprezentative pentru zona analizata:
� Asociatiile acvatice:
1. As. Lemnetum minoris Oberd ex. Muller et Gors 1960
Asociatia a fost semnalata in zona Caragele si Luciu. Este raspandita in apele
dulci ale raului Calmatui, acoperind suprafete extinse in bratele calmante unde apa
stagneaza. In structura fitocenozelor participa un numar relativ mic de plante, in
totalitate submerse, dintre care cele mai reprezentative sunt: Lemna minor,
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 51
Ceratophyllum demersum, Myriophyllum spicatum, Potamogeton crispus,
potamogeton pectinatus.
2. As. Potamogeton lucentis Hueck 1931 subass potametosum crispi (Soo
1975) Chifu et al 2006.
Asociatia a fost semnalata in zona Caragele si Luciu. In structura floristica a
fitocenozelor speciile mai frecvent semnalate sunt: Lemna minor, Potamogeton
crispusm, Potamogeton pectinatus, Potamogeton perfoliatus, Myriophyllum spicatum
, Iris pseudacorus.
3. As. Potametum trichoides J. et R. Tx. 1963
Fitocenozele de Potamogeton trichoides au fost idebntificate in albia
Calmatiului , la Luciu si Caragele.
4. As. Ceratophylletum demersi Hield 1956
Asociatia este prezenta la Luciu si Caragele, in apele Calmatuiului unde
realizeaza vegetatia submersa.
In fotocenozele de Ceratophyllum demersum au mai fost identificate specii de
Myriophyllum spicatum, Lemna minor, Ranunculus trichophzllus, Potamogeton
pectinatus, Potamogeton crispus.
5. As. Ranunculeto (Batrichio) tricophylle Soo (1927)1971 (syn . Ranunculeto
trichophylli – Calitrichetum polymorphae Soo 1927).
Fitocenozele de Ranunculus trichophyllus identificate in apele Calmatuiului la
Luciu au o acoperire de cca. 80%.
Specia caracteristica, Ranunculus trichophyllus se dezvolta in bazinele
acvatice de mici dimensiuni (cca. 80 cm.) in cadrul acestei fitocenoze se dezvolta si
Calitriche polymorpha, care uneori devine dominanta.
� Asociatii palustre:
1. As. Scirpo – Phragmitetum W. Koch 1926
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 52
Asociatia a fost identificata la Cargele, in coturile cu depunri aluvioare
permanent baltite si la balta Luciu. Dintre speciile cele mai reprezentative enumeram:
Schenoplectus lacustris, Typha angustifolia, Typha latifolia, Iris pseudacorus,
Sparganium erectum.
2. As. Typhetum angustifoliae Pign. 1953
Se intalneste la Luciu si Caragele, precum si in lungul raului Calmatui. Pe
langa Typha angustifolia apar frecvent exemplare de Typha latifolia (dar aceasta din
urma prefera apele mai adanci, cu concentratie scazuta de saruri), Schoenoplectus
lacustris, Sparganium erectum, Lycopus europaeus, Stachys palustris, Iris
pseudacorus, Butomus umbellatus, Glyceria fluitans.
3. As. Typhetum laxmanni Nedelcu 1969
Fitocenozele de Typha laxmanni au fost identificate la Luciu. Alaturi de Typha
laxmanni, in zonele de apa mai adanca, se intalnesc: Typha angustifolia, Alisma
plantago-aquatica, Butomus umbellatus, Carex vulpina, Ranunculus repens.
4. As. Sparganietul erecti roll 1938
Asociatia este putin raspandita in lunca Calmatuiului, a fost identificata la
Luciu si caragele. Plantele insotitoare sunt: Typha angustifolia, Pragmites australis,
Polygonum hydropiper, Bolboschoenus maritimus.
5. As. Irideum pseudocari Eggler 1933
Asociatia este semnalata la Luciu, unde formeaza palcuri de 10-15 m2 in
imediata apropiere a apei.
Fitocenozele de Iris pseudocorus populeaza ochiurile de balta, cele mai
reprezentative specii sunt: Typha angustifolia, Berula erecta, Butomus umbellatus,
Lycopus europaeus, Alisma plantago aquatica, Phragmites australis, sparganium
erectum.
6. As. Butomo – Alismetum lanceolati Segal et Warsthoff 1969
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 53
Asociatia se dezvolta in microdepresiunile din lunca Calmatuiului, a fost
identificata la Luciu. Spaciile reprezentative sunt: Butomus umbellatus, Alisma
lanceolatum, Oenanthe aquatica, Iris Pseudacorus, Alisma plantago aquatica.
7. As Bolboschoenetum maritimi Eggler 1933
Asociatia este prezenta in imprejurimile lacului Luciu. Speciile reprezentative din
cadrul asociatiei sunt: Mentha aquatica, Phragmites australis, Typha angustifolia,
Berula erecta, Catabrosa aquatica.
8. As. Astero tripolii – Phramiteum humilis Krisch (1927) 1974
Se intalneste la Luciu, zona este folosita ca pasune. Specia dominanta
realizeaza etajul superior impreuna cu: Bolboschoenus maritimus, Calistegia sepium,
Lythrum salicaria, Alopecurus pratensis.
9. As. Caricetum vulpinae Nowinski 1927
Fitocenozele de Carex vulpina sunt prezente la Luciu si Caragele, pe
marginea raului Calmatui. Speciile cele mai reprezentative sunt: Carex acutiformis ,
Rumex hydrolapathum, Galium palustre , Tipha angustifolia, Lysimachia
nummularia, Oenanthe silaifolia.
10. As. Glyceria fluitantis Eggler 1993 (syn Sparganio – Glycerietum fluitantis
Br. Bl. 1925)
Fitocenozele de Glyceria fluitans sunt prezente la Caragele si Luciu; speciile
ce apartin asociatiei sunt palustre, cele mai frecvent intalnite sunt: Catabrosa
aquatica, Alisma plantago aquatica, Galium perene, Lycopus europaeus, Carex
acutiformis.
11. As. Catabrosetum aquticae Rubel 1912
Asociatie este prezenta la Luciu si Caragele, iar compozitia floristica este
alcatuita din speciile: Epilobium parviflora, Veronica anagallis – aquatica, myosotis
scorpioides.
12. As Mentho-Beruletum erectae Nedelcu 1971
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 54
Asociatia este prezenta la Luciu si este alcatuita din plante acvatice, duntre
care cele mai rerezentative sunt: Mentha longifolia, Veronica plantago aquatica,
Carex acutiformis, Galium palustre, Alisma plantago aquatica, Lycopus exaltatus.
� Vegetaia pajistilor mezofile
1. As. Ranunculo repenti – Alopecuretum pratentis Ellmauer et Mucia 1993
Asociatie este prezenta la Luciu, in componenta floristica se intalnesc speciile:
Ranunculus repens, Lotus corniculatus, Rumex palustris, Lolium perene, poa
ptratentis, Aropyum repens.
2. As. Medicagini lupulinae – Agropyretum repentis Popescu et al. 1980
Fitocenozele de Agropium repens cu Medicago lupulina sunt bine
reprezentate in lungul raului Calmatui la Luciu si Caragele. Cele mai reprezentative
spacii sunt: Medicago lupulina, Agrostis stolonifera, Trifolium fragiferum, Poa
pratentis, Trifolim repens, Taraxacum officinale.
3. As. Poetum pratentis Rav., Cazac. et Turenschi 1956
Asociatia este bine reprezentata pe digul din lungul Calmatuiului , intre
Caragele si Luciu. Plantele reprezentative sunt: Agrostis stolonifera, Alopecurus
pratentis, Aropium repens, Lolium perene, Taraxacum officinale, Trifolium repens.
4. As. Lythro – Calamagrostietum epigei I. Pop 1968
Asocia este semnalata la Caragele si Luciu, unde ocupa microdepresiuni cu
apa in exces. Compozitia floristica a fitocenozei de Calamagrostis este realizata de:
Ranunculus repens, Trifolium repens, Agropium repens, Mentha longifolia.
� Vegetatia pajistilor xerofile
1. As. Aegilopsetum cylindricae Buia et al. 1959 (syn Aegilopsetum cylindricae
– Cynodonetum Cartu 1971)
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 55
Asociatia a fost semnalata pe digul din lungul Calmatuiului , intre Caragele si
Luciu. Cele mai reprezentative specii sunt Poa angustifolia, Lolium perene, Trifolium
repens, Artemisia austriaca, Poa bulbosa.
2. As. Artemisia austriacae – Poetum bubosae I. Pop 1970
Asociatia a fost semnalata pe digul din lungul Calmatuiului , intre Caragele si
Luciu. Specia caracteristica Poa bulbosa, se dezvolta primavara, iar in timpul verii se
dezvolta cea dea doua specie caracteristica, Artemisia austriaca, planta xerofila
rezistenta la seceta. Speciile frecvent intalnite in cadrul asociatiei sunt: Poa
angustifolia, Plantago lanceolata, Festuca valesiaca.
3. As. Botriochloetum ischaemi (Krist. 1937) I Pop 1977 (Taraxaco seratinae –
Botriochloetum ischaemi et. al. 1956 Sarbu et al. 1999)
Pe digul Calmatuiului, la Caragele, formeaza fitocenoze de mici dimensiuni, cu
structura caracteristica. Speciile mai reprezentative sunt: Artemisia austriaca, Poa
bulbosa, Poa angustifolia, Medicago minima, Salvia nemorosa, Festuca valesiaca.
� Vegetatia halofila
1. As. Bassietum sedoides Ubrizsy 1948 carr. Soo 1964
Fitocenozele de Basia sedoides, dominate de Atriplex litoralis sunt prezente
pe terenurile folosite capasune in localitatile Luciu si Caragele. Alaturi de aceste
specii se mai intalnesc specii slab sau moderat halofile ca: Camphorosma annua,
Halimione verrucifera, Artemisia santonicum, Lotus tenuis.
2. As. Staticeto – Artemisetum monogynae (santonicum) Topa 1939
Asociatia este semnalata la Caragele, situate la periferia saraturilor puternice.
Asociatie are in componenta un numar mare de specii moderat halofile : Halimione
pedunculata, Puccinella limosa, Hordeum Hystrix, Camphorosma ovata, Agropium
elongatum, Lotus Tenuis.
3. As. Artemisio- Petrasimonietum triandrae Soo 1943
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 56
Asociatia este semnalata la Caragele, Petrosimonia triandra se dezvolta pe
saraturi clorurice cu umiditate scazuta in timpul verii.
4. As. Camphorosmetum annuae Rapaics ex Soo 1933
Asociatia a fost semnala la Luciu si Caragele. Cele mai intalnite speciii in
cadrul asociatiei sunt: Artemisia santonicum, Puccinellia limosa, Petrsimonia triada,
Atriplex litoralis.
5. As. Obionetum pedunculatae serbanescu 1965
Asociatia a fost identificata in saraturile de la Caragele. In cadrul fitocenozelor
de Halimione pedunculata, participa specii halofile precum: Puccinellia limosa, Aster
tripolium, Agropyrum elongatum, Lotus tenuis, Artemisia santonicum, Hordeum
hystrix.
6. As. Obionetum verrucifarae Topa 1939
Asociatia a fost identificata in saraturile de la Caragele, speciile identificate in
fitocenozele de Halimione verrucifera, sunt moderat halofile, cele mai reprezentative
fiind: Puccinella limosa, Artemisia santonicum, Camphorosma annua< Halimione
pedunculata.
7. As. Taraxaco bessarabici – Caricetum Wendelbg. 1943
Asociatia a fost identificata in saraturile de la Caragele. Cele doua specii
caracteristice sunt si dominante, Taraxacum bessarabicum realizeaza etajul inferior
impreuna cu: Obione pedunculata, Medicago lupulina, Lotus corniculatus. Etajul
superior este dominat de Carex distans, alaturi de : Puccinellia distans, Aster
tripolium, Juncus gerardi, Aropyum elongatum, Agrostis stolonifera.
8. As. Crypsidetum aculeati Wenzl. 1934 e. Mucina in Mucina et. al. 1993
Asociatia a fost identificata in saraturile de la Caragele, structura acesteia
cuprinde specii halofile: Salicornia prostrata, Spergularia media. Pe terenurile scurse
dar suficient de umede se intalnesc: Puccinellia limosa, Aster tripolium, Artemisia
santonicum, Ptrosimonia triandra.
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 57
9. As. Astero pannonici – Puccinellietum distans gehu, Roman et Boullet 1994
(syn. Puccinellietum distans Soo 1937).
Asociatia a fost identificata in saraturile de la Cargele si Luciu. Compozitia
floristica este saraca in specii, dintre care cele mai reprezentative sunt:
Camphorosma annua, Bassia sedoides , Aster tripolium, Cyperus pannonicus,
Taraxacum bessarabicum, Artemisia santonicum.
Habitatul 3260 - Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele
montane, cu vegetatie si Ranunculion fluitantis si Calliotricho – Batrachion,
- habitatul a fost identificat in raul Calmatui, in extravilanul satului Caragele.
raul Calmatui nu traverseaza zona propusa a se atrage in intravilan.
Specii identificate in cadrul habitatului:
Salvinia natans
Ceratophyllum demersum
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 58
Typha angustifolia
� Fauna de vertebrate
Dintre reprezentantii campurilor deschise, cele mai reprezentative vertebrate
sun mamifere rozatoare si pasarile.
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 59
Sperophilus citellus (popandaul) este un rozator terestru din Familia
Sciuridae, de dimensiuni medii (22 cm lungime), cu corpul alungit, membre scurte si
blana de culoare bruna-cenusie-galbuie. Are cerinte de habitat specifice, populand
zonele deschise de stepa si habitate asemanatoare: terenuri inierbate, izlazuri,
pajisti, terenuri cultivate, indeosebi cu plante furajere, perene, gradini, pana la liziera
padurii, rape, diguri, marginea drumurilor de tara, pe terenuri bine drenate, unde isi
pot sapa galeriile. Evita terenurile cultivate intensiv. Este un animal social, traieste in
colonii, fiecare individ avand galeria proprie.
Galeriile au o arhitectura foarte variata, in functie de tipul de sol, cantitatea de
precipitatii, microrelief, densitatea populatiei, varsta individului.galeriile pot avea una
sau mai multe intrari, iar culuarele pot fi ramificate. Dupa modul in care sunt utilizate
galeriile pot fi temporare sau permanente.
Galeriile temporare sunt constituite fie la suprafata, la 20-30 cm adancime, fie in
profunzime (80-120 cm adancime). Pot avea unul sau doua cuiburi.
Galeriile permanente servesc pentru hibernare, au o structura mai complicata, si pot
ajunge pana la 2 m adancine. Cuibul acestora este amplasat profund si adapostit
intr-o camera cu dimensiuni variabile.
Cuibul este confectionat din diferite materiale, resturi vegetale, frunze uscate de
graminee, frunze si tulpini de la alte specii de plante, la care se mai adauga fire de
lana, bucati de hartie sau panza. Cuibul serveste la cresterea puilor si ca si loc de
hibernare.
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 60
Hrana. Popandaul este prin excelenta diurn, heliofil si isi desfasoara activitatea de
cautare a hranei in prima parte a zilei (intre orele 8-11) si dupa amiaza, inainte de
asfintitul soarelui.
Consuma atat hrana vegetala cat si animala, vegetalele predominand prin volumul
mare, fiind consumate partile verzi ale plantelor, seminte si muguri. Au fost
identificate in hrana popandaului peste 200 de plante dintre care gramineele,
leguminoasele si compositele sunt preferate.compozitia speciilor de plante
consumate cat si numarul lor difera in functie de structura biocenozei, de anotimp, de
varsta si de de sexul individului.
Hrana animala este constituita din insecte, miriapode, melci, rame, mici vertebrate.
Insectele ocupa un loc important in hrana popandaului, consumand specii de
odonate, ortoptere, coleoptere, lepidoptere, diptere, himenoptere, hetereoptere,
homoptere.
Cantitatea de hrana ingerata zilnic este de 70-80 g. popandaul desi nu isi face
rezerve de hrana pentru iarna, strange mici cantitati de plante in galerie pe care
consuma in zilele ploioase, cand nu paraseste adapostul. Femela aduna rezerve mai
mari in perioada de reproducere. Greutatea medie a acestor rezerve variaza intre
270-250 g. in general popandaul isi cauta hrana pe o raza mica in jurul galeriei, doar
in unele cazuri se poate deplasa la distante de 500-800 m.
Reproducerea. Perioada de reproducere la popandau incepe la cateva zile dupa
iesirea din hibernare, mai tarziu in unele zone nordice (aprilie) si mai devreme in cele
sudice (martie). S-a observat o esalonare a participarii indivizilor la reproducere, in
functie de varsta. Mai intai devin activi sexual indivizii adulti din anii precedenti, apoi
cei tineri, nascuti cu un an inainte. Durata gestatiei este de 25-28 de zile. Femela are
o singura gestatie pe an. Nasc intre 2 si 9 pui, mai frecvent 4-5. Numarul embrionilor
este in general mai mare, dar pe perioada gestatiei acestia se resorb, factorii care
determina acest lucru fiind variati: stresul, infestarile cu paraziti, seceta asociata cu
lipsa hranei. Nasterile au loc la sfarsitul lunii aprilie pana la inceputul lunii iunie. La
nastere puii sunt golasi si cu pleopele lipite. Deschid ochii dupa dupa 22-29 de zile
de la nastere. Alaptarea dureaze 6 saptamani. Maturitatea sexuala este atinsa in al
doilea an de viata, dupa iesirea din hibernare.
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 61
Perioada de hibernare este determinata de temperatura. In general incepe in luna
septembrie, dar in anii caldurosi chiar la sfarsitul lui octombrie. Cand temperatura
scade sub 15 grade, acestia nu mai parasesc adapostul.
Raspandirea geografica. Se intalneste in partea centrala si sud estica a Europei si in
Asia Mica. Arealul sau nu este continuu ci este divizat in zone separate sau izolate
de fluvii, rauri. Paduri compacte. In Europa se intalneste in partea sud estica a
Austriei, Germaniei, intr-o zona limitata a partii sudice a Poloniei, in Ungaria,
Iugoslavia, Macedonia, Romania, Republica Moldova, partea vestica a
Ucrainei, Bulgaria, Turcia, Grecia.
In Romania popandaul are o distributie discontinua, lipsind total in Podisul
Transilvaniei . Se intalneste in afara arcului carpatic, pana la granitele tarii, in
Moldova, Muntenia, Oltenia, Dobrogea. In Crisana, Maramures si Moldova de nord
efectivele sunt mici.
Conservarea. Popandaul este o specie in declin din punct de vedere conservativ,
fiind citata ca specie vulnerabila in Lista Rosie a IUCN si Lista Rosie nationala. Este
protejata prin legea 13/1993 prin care Romania ratifica Conventia de la Berna,
privind Directiva Habitate (92/43/EEC) si OUG 57 /2007 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.
Populatia adevenit fragmentata, specia disparand in unele parti ale europei, ca de
exemplu in Germania (din 1985) sau in Polonia (din 1970, fiind recent reintrodusa).
Desi inca in unele parti ale arealului sau specia reprezinta subpopulatii aparent
stabile au fost semnalate declinuri ale populatiei, in special in partea nord – vestica a
arealului, cat si in partea sudica a acestuia. In habitatele optime au fost integistrate
densitati de 18-48 de indivizi pe hectar, cat si densitati de 5-14 ind/ha. In Romania,
populatia a fost estimata la cca. 15 000 indivizi. In un ele parti ale Dobrogei,
populatia arata semne de stabilizare si refacere dupa 1989, ca rezultat al abndonarii
agriculturii intensive.
In urma deplasarilor in teren, pe suprafata amplasamentul nu au fost identificate
exemplare ale speciei Spermophilus citellus.
� Amfibieni si reptile
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 62
Bombina bombina
Nu este o specie pretenţioasă, trăieşte în orice ochi de apă, temporar sau
permanent, la altitudini între 0-400 m. Este o specie cu activitate diurnă,
predominant acvatică. Intră în apă primăvara devreme, în martie şi se retrage
pentru hibernare în octombrie. Iernează pe uscat, în ascunzişuri. Reproducerea
începe din aprilie-mai şi poate dura până în august, cu depuneri repetate.
Fecundarea este externă, cu amplex. Masculul apucând femela cu membrele
anterioare, eliminarea ouălor şi a spermei având loc simultan. Ouăle (între 10-100 la
o depunere) sunt depuse izolat sau în grămezi mici, fixate de obicei de plante. Oul
are 2 mm diametru, iar capsula gelatinoasă ce îl înveleşte între 7-8 mm, este brun
închis la un pol şi alb-gălbui la celălalt. O femelă poate depune mai multe ponte pe
an.
Emys orbicularis
Trăieşte în ape stătătoare, mâloase şi în cele cu curs liniştit, înoată şi se scufundă
foarte bine.Reproducerea are loc prin mai-iunie, femela depune 4-16 ouă mai
mult sau mai puţin cilindrice; clocirea durează între 3-5 luni. Puii apar, cel mai
adesea, în primăvara anului următor.
Se hrăneşte cu viermi, insecte de apă, raci, scoici, mormoloci şi pestişori;
mănâncă de obicei sub apă. A fost identificată în bălţile din fostele amenajări
piscicole de la Balta Luciu.
Lacerta agilis – soparla de camp, a fost identificata in zona B conform
imaginii cu zonarea habitatului prioritar 1530*.
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 63
� Pesti
Cobitis taenia
Trăieşte în ape lent curgătoare, cu fund nisipos, argilos, mâlos, mai rar pietros,
cât şi în ape stătătoare, evitând însă în general pe cele cu mult mâl; în bălţi se
întâlneşte mai ales pe fund tare, nisipos sau argilos. Pentru protecţia speciei se
interzice exploatarea nisipurilor din albia râului precum şi poluarea apei prin
deversarea apelor uzate neepurate, depozitarea de deşeuri pe malul râului,
spălarea animalelor sau a diverselor utilaje în râu.
� Nevertebrate
Lycaena dispar:
Specie protejata cu risc al micsorarii efectivului clasificata ca aproape
periclitata, fiind inclusa in lista rosie a speciilor periclitate – IUCN.
Habitat: euro-siberian. Habitate locale foarte izolate din Europa de vest, populaţie
coerentă din Moravia de sud în nordul Greciei, prin Rusia europeană până în
Extremul Orient. În Europa, apar mai multe subspecii diferite: în Europa Centrală şi
de Est L. rutilus D. (Werneburg, 1864). Traieste pe păşuni îmbibate cu apă şi
mlăştinoase, la marginile cursurilor de apă, lângă canalele de irigaţii, câmpii largi,
precum şi bancuri de nisip. Limitat la şes şi poalele dealurilor (până la 500 m).
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 64
Dezvoltare: Lungimea aripii din faţă: 14-21 mm. Două generaţii (aprilie-iunie şi iulie-
septembrie). Depun ouă pe plante gazdă din familia Rumex, în special Rumex
obtusifolius, Rumex crispus şi Rumex hydrolapathum. Omizile tinere trăiesc pe
partea inferioară a frunzelor. Omida adultă este verde şi se ascunde în timpul zilei la
baza vegetaţiei, pe tulpinile plantelor sau la sol. Masculii sunt teritoriali şi sedentarí.
Femelele au o capacitate mare de dispersare în special cele din generaţia de
primăvară; staţionează pe vegetaţie însorită înaltă (de multe ori la cca. 0,5 m
înălţime), unde stă cu aripile deschise. În habitate adecvate apar în mod regulat timp
de mulţi ani la rand.
Specia Lycaena dispar nu a fost identificata in zona analizata.
Specii de fluturi identificate in zona B, conform imaginii cu zonarea habitatului
prioritar 1530*.
Lycaena thersamon
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 65
Polyommatus icarus
Pontia edusa
� Specii importante de păsări pentru care a fost desemnat situl
Natura 2000 –ROSPA 0145 Valea Calmatuiului:
Cod Specie Pop: Rezi- denta
Cuibarit Iernat Pasaj Sit pop
Conserve Izolare Global
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 66
A133 Burhinus oedicnemus
15-20p B B C B
A031 Ciconia ciconia 1500-2000 i
C B C B
A135 Glareola pratincola
40-50 p B B C B
A131 Himantopus himantopus
>30 p B B C B
A132 Recurvirostra avosetta
60-80 p B B C B
A151 Philomachus pugnax
800-1000 i
C B C B
Specii de pasari cu migratie regulata nementionate in anexa I a Directivei
Consiliului 2009/147/EC:
Cod Specie Pop: Rezi- denta
Cuibarit Iernat Pasaj Sit pop
Conserve Izolare Global
A435 Oenanthe isabellina
>3 p C B B B
A056 Anas clypeata 800-1000i
C B C B
A160 Numenius arquata
80-100i C B C B
A156 Limosa limosa 150-200i
C B C B
A048 Tadoma tadoma 100-120p A B B B
Legenda/Abrevieri:
Statut, Cuibăritor:
“F” - frecvent
“E” - eratic
“R” - rar
“RC” - relativ comun
“P” - pasaj
“C” - cuibăritor
“A” - abundent
“OI“- oaspete de iarna
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 67
“OC” - ocazional cuibăritor
“i” - indivizi
“p” – perechi.
POPULAŢIE: mărimea si densitatea populaţiei speciei prezente din sit in raport cu
populaţiile prezente pe teritoriul naţional.
Acest criteriu are scopul evaluării mărimii relative sau densităţii relative a populaţiei in
sit cu cea la nivel naţional. Se foloseşte un model progresiv ca cel de mai jos:
“A”- 100 ³ p > 15%
“B”- 15 ³ p > 2%
“C”- 2 ³ p > 0%
“D”- populaţie nesemnificativa
CONSERVARE: gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante
pentru speciile respective “A”- conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i
I), indiferent de clasificarea posibilităţii de refacere, de refacere, = elemente in stare
medie sau parţial degradata (i III) si usor de refacut (ii I),
“B”- conservare buna = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea
posibilităţii
“C”- conservare medie sau redusa = toate celelalte combinaţii
IZOLARE: gradul de izolare a populaţiei prezente in sit fata de aria de răspândire
normala a speciei:
“A”- populaţie (aproape) izolata;
“B”- populaţie ne-izolata, dar la limita ariei de distribuţie;
“C”- populaţie ne-izolata cu o arie de răspândire extinsa.
GLOBAL: evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective.
“A”- valoare excelenta;
“B”- valoare buna;
“C”- valoare considerabila.
Ciconia ciconia (barza albă) – cod A31
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 68
Habitat. Cuibăreşte aproape în exclusivitate în zone antropizate – pe şură, case,
coşuri, claie, pomi, ruine sau pe stânci. În ultimele 4 decenii a început să-şi
construiască cuibul pe stâlpi de joasă tensiune. Supravieţuirea pe termen lung a
speciei este condiţionată de menţinerea în stare cât mai naturală a locurilor de
procurare a hranei – fâneţe, păşune şi zone umede.
Populaţia din România. Conform ultimului recensământ sunt cca. 5500 perechi în
ţară. În România, datorită mai ales desecării excesive a zonelor umede în multe părţi
ale ţării populaţia a suferit o diminuarea accentuată.
Burhinus oedicnemus (pasărea ogorului)- cod A133
Mărimea: 39-41 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară. Mod de cuibărit: mai -
iunie. Cuibul este amplasat pe solul nisipos. Caracteristicile cuibului: are formă de
covată plană, de obicei simplu, uneori căptuşit cu resturi de plante, cu pietricele mici
sau excremente de iepure. Depune 2 ouă de culoare ocru gri cu pete mari brune.
Puii sunt nidifugi. direct pe pământ. Perioada de cuibărit: aprilie-iunie. Număr de
ponte pe an: 1-2. Număr de ouă în pontă: 3. Timp de clocire: 25-27 zile. Clocesc
ambii părinţi. Timp de şedere în cuib a puilor: 60 zile. Habitat: regiuni uscate şi
nisipoase cu aspect de stepă. Hrana: moluşte, râme, insecte, larve, rareori mici
rozătoare, broaşte, pui de cuib, unele vegetale.
Glareola pratincola ( Ciovlica ruginie) – cod A135
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 69
Mărimea: 25-30 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară. Mod de cuibărit: pe
pământ, pe locuri uscate din apropierea apei, pe teren nisipos sau cu pietriş.
Caracteristicile cuibului: foloseşte adânciturile naturale, de exemplu o urmă de copită
sau o balegă veche. Uneori este adăpostit de un muşuroi sau de tulpina unei
buruieni. Perioada de cuibărit: mai - iunie. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă
în pontă: 3 ouă de culoare verde măslinie cu pete negre dese. Timp de clocire: 17-18
zile. Timp de şedere în cuib a puilor. 22 zile. Puii sunt la început nidicoli, apoi devin
nidifugi. Habitat: mlaştini, terenuri nisipoase şi întinse. Hrana: insecte mari (gândaci,
libelule, lăcuste, cosaşi, greieri, coropişniţe).
Himantopus himantopus( Piciorong, Cătăligă )- A 131
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 70
Mărimea: 38-44 cm Categorie fenologică: oaspete de vară. Mod de cuibărit: pe
malurile nămoloase ale lacurilor semisecate şi în apele de inundaţie, aşezat pe
mănunchiuri de plante sau perne de plante în apă puţin adâncă sau pe movile de
nămol de pe mal. Caracteristicile cuibului: are formă de covată plană, subţire în
locurile uscate şi mult stratificat în cele umede, fiind alcătuit din plante uscate.
Perioada de cuibărit: mai - iunie. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă:
3-4 ouă de culoare măslinie roşcată cu pete întunecate.. Timp de clocire: 25-26 zile.
Timp de şedere în cuib a puilor: 4 săptămâni. Puii sunt nidifugi. Habitat: lacuri cu
nămol lipsite de vegetaţie, mlaştini şi lagune descoperite. Hrana: insecte acvatice,
larve, moluşte mici, crustacee mici, mormoloci, peştişori.
Recurvirostra avosetta ( Ciocîntors)- A132
Mărimea: 43 cm Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj. Descriere: Masculul
execută parada nupţială. Mod de cuibărit: pe maluri, în lagune cu apă sărată sau
semisărată, pe insule plane, pe bancuri de nisip sau nămol, pe păşuni, uneori în
vegetaţie sau pe sol cu scoici. Uneori cuiburile dese formează adevărate colonii.
Caracteristicile cuibului: are formă plată, cu puţin material vegetal uscat, fără
căptuşeală. Perioada de cuibărit: mai - iunie. Număr de ponte pe an: 1. Număr de
ouă în pontă: 4 ouă de culoare ocru gri, pătate cu cenuşiu şi brun. Timp de clocire:
22-24 zile. Timp de şedere în cuib a puilor: 6 săptămâni. Puii sunt nidicoli. Habitat:
lagune şi golfuri adăpostite, lacuri puţin adânci de-a lungul litoralului mării. Hrana:
viermi, moluşte, crustacei mici, insecte acvatice şi larvele lor (ploşniţe, ţânţari,
muşte), peşti mici, plante acvatice de suprafaţă.
Philomachus pugnax ( Bătăuşul) –A151
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 71
Mărimea: 25-35 cm. Categorie fenologică: pasaj, rar oaspete de iarnă. Descriere:
Coloritul este cafeniu cu pete mai închise. În timpul împerecherii, masculii prezintă
gulere mari şi smocuri în dreptul urechilor, foarte variat colorate: albe, negre, brune,
zebrate pe fond maro, galben, negru, portocaliu. Mod de cuibărire: nu cuibăreşte în
ţară. Habitat: malurile lacurilor, mlaştini, câmpii, ocazional pe litoral. Hrana: viermi,
moluşte, crustacei, viermi, insecte (gândaci) dar şi alge, seminţe (în special mei), mai
ales toamna, când le culeg din câmp.
Specii de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în anexa I a Directivei
Consiliului 2009/147/EC
Oenanthe isabellina (pietrarul rasaritean)- A435
Pietrarii sunt păsări predominant terestre, întâlnite în regiuni deschise, pietroase,
deseori aride. Dimensiuni 14-20cm şi au un colorit uniform galben-ocru. Coada are
mai mult negru decât pietrarul sur. Fuge repede pe sol dar zboară numai pe distanţe
scurte. Cuibul este amplasat pe sol printre pietre, fiind alcătuit din muşchi şi iarbă
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 72
uscată, căptuşit cu păr. Perioada de cuibărit: aprilie - iunie. Hrana: insecte (în special
gândaci).
Anas clypeata (Raţa lingurar) - A056
Mărimea: 51 cm. Categorie fenologică : specie de pasaj, oaspete de vară. Descriere:
Pe apă are din faţă un aspect masiv, dat de ciocul lung şi lăţit spre vârf. Aripile au
benzi late gri-albastre. În general, culorile care se văd la mascul în zbor sunt foarte
caracteristice. Mod de cuibărire: aprilie - mai. Cuibăreşte în ierburi lângă ape puţin
adânci, folosind o adâncitură de pământ pe care o căptuşeşte cu ierburi. Depune 8-
12 ouă de culoare alb gălbuie sau verzi cenuşii. Cloceşte numai femela. Puii sunt
nidifugi. Habitat: bălţi cu stuf, mlaştini inundate, ape cu adâncimi mici. Destul de des
întâlnită pe apele de câmpie puţin adânci şi acoperite cu vegetaţie. De obicei stau în
cârduri mici, ascunse între plantele palustre. Hrana: crustacei mici, insecte acvatice
şi larvele lor, peşti mici, ouă de broaşte, alge verzi, frunze seminţe. Se hrăneşte
noaptea.
Numenius arquata (Culicul mare) - A160
Mărimea: 55-60 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit:
Cuibul este amplasat pe sol, în sărături, folosind denivelările solului, pe care le
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 73
căptuşeşte cu ierburi uscate. Perioada de cuibărit: mai - iunie. Număr de ouă în
pontă: 4 ouă de culoare brună cu pete gălbui măslinii şi brun închis. Timp de clocire:
26 - 30 zile. Clocesc ambii părinţi. Timp de şedere în cuib a puilor. 5 - 6 săptămâni.
Puii sunt nidifugi. Habitat: bălţi cu plaje noroioase, câmpii, mlaştini. Hrana: moluşte,
viermi, crustacee, râme, larve, insecte, mormoloci, broscuţe, plante acvatice.
Limosa limosa (sitarul de mal)- A156
Mărimea: 40 cm. Categorie fenologică: pasaj, rar oaspete de vară. Descriere: Este
agitat şi zgomotos. Zbor rapid şi energic. Iarna, ambele sexe sunt maro-cenuşii
deasupra, de culoare deschisă dedesupt. Mod de cuibărire: Cuibul este amplasat pe
sol, folosind denivelările terenului, pe care îl căptuşeşte cu fân. Perioada de cuibărit:
aprilie - iunie. Depune 4 ouă de culoare verzui măslinie cu pete brun măslinii.
Cloceşte numai masculul. Puii sunt nidifugi. Habitat: bălţi, mlaştini, terenuri
noroioase, câmpii. Hrana: viermi, moluşte şi crustacei mici, insecte (furnici, ţânţari,
muşte) şi larvele lor, mormoloci, peşti mici.
Tadorna tadorna (Călifarul alb)- A048
Mărimea: 61-72 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj, rar oaspete de
iarnă. Mod de cuibărit: pe pământ, în adâncituri, în vizuinile părăsite de vulpi, în dune
de nisip, sub stâncă, bine ascuns. Caracteristicile cuibului: bine căptuşit cu puf şi cu
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 74
câteva pene. Perioada de cuibărit: aprilie - iunie. Număr de ouă în pontă: 8 -12 ouă
de culoare alb gălbuie. Timp de clocire: 28 - 30 zile. Cloceşte numai femela. Timp de
şedere în cuib a puilor: 8 săptămâni. Puii sunt nidifugi. Habitat: lagune şi lacuri,
mlaştinile din jurul acestora. Hrana: crustacee, moluşte, viermi,insecte, foarte puţină
hrană vegetală.
Avifauna ROSPA0145 Valea Călmăţuiului (Balta Luciu) cuprinde un
număr de 78 de specii, după cum urmează:
Speciile de păsări observate în cadrul ROSPA0145 Valea Călmăţuiului
(Lacul Luciu):
Nr.crt.
Ordin Familie Specie Statut fenologic
1. Galliformes Phasianidae Phasianus colchicus S Coturnix coturnix OV Perdix perdix S 2. Anseriformes Anatidae Anser anser PM Anser albifrons OI Anas platyrhynchos PM Anas clypeata P Anas querquedula OV Anas strepera OV Cygnus olor PM Tadorna tadorna OV 3. Piciformes Picidae Dendrocopos major S Picus canus S 4. Upupiformes Upupidae Upupa epops OV 5. Coraciiformes Alcedinidae Alcedo atthis OV Meropidae Merops apiaster OV 6. Cuculiformes Cuculidae Cuculus canorus OV 7. Strigiformes Strigidae Athene noctua S 8. Columbiformes Columbidae Streptopelia decaocto S 9. Gruiformes Rallidae Fulica atra PM Gallinula chloropus OV 10. Ciconiiformes Scolopacidae Gallinago gallinago P Numenius arquata P Phailomachus
pugnax P
Limosa limosa OV Charadriidae Himantopus
himantopus OV
Recurvirostra avosetta
OV
Charadrius alexandrinus
OV
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 75
Vanellus vanellus OV Glareolidae Glareola pratincola OV Laridae Larus cachinnans S Larus ridibundus S Sterna hirundo OV Accipitridae Accipiter gentilis S Buteo buteo PM Circus aeruginosus OV Falconidae Falco tinnunculus PM Falco peregrinus P Podicipedidae Podiceps cristatus OV Phalacrocoracid
ae Phalacrocorax carbo OV
Ardeidae Ardea cinerea OV Ardea alba OV Egretta garzetta OV Nycticorax nycticorax OV Ardeola ralloides OV Treskiornithidae Plegadis falcinellus OV Ciconiidae Ciconia ciconia OV Ciconia nigra P 11. Passeriformes Laniidae Lanius collurio OV Lanius minor OV Corvidae Corvus frugilegus S Corvus corone cornix S Corvus monedula S Pica pica S Garrulus glandarius S Oriolus oriolus OV Muscicapidae Saxicola rubetra OV Oenanthe oenanthe OV Oenanthe isabellina OV
Sturnidae Sturnus vulgaris OV
Paridae Parus major S
Parus caeruleus S
Hirundinidae Hirundo rustica OV
Riparia riparia OV
Sylviidae Sylvia communis OV
Sylvia curruca OV
Acrocephalus arundinaceus
OV
Acrocephalus OV
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 76
scirpaceus
Alaudidae Alauda arvensis OV
Galerida cristata S
Passeridae Passer domesticus S
Passer montanus S
Motacilla alba OV
Motacilla cinerea P
Anthus campestris OV
Fringillidae Fringilla coelebs S
Carduelis carduelis S
Miliaria canadra PM
După cum se poate observa în tabelul de mai sus, cele 78 de specii de păsări
sunt încadrate în 11 ordine şi 31 de familii. Ordinul cu cel mai mare număr de specii
în zonă este Passeriformes, cu 30 de specii, urmat de ordinul Ciconiiformes cu 27 de
specii şi de ordinul Anseriforme cu 8 specii. Ordinul Galliformes este prezent cu 3
specii în zona cercetată, ordinele Gruiformes, Coraciiformes, Piciformes cu câte 2
specii fiecare, iar ordinele Columbiformes, Strigiformes, Cuculiformes şi Upupiformes
cu câte o specie fiecare.
Distribuţia pe ordine a avifaunei din ROSPA0145 Valea Călmăţuiului:
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 77
2.6. Relatia obiectivelor planului cu ariile naturale protejate
ROSPA 0145 – Valea Calmatuiului, ROSCI 0259 – Valea
Calmatuiului.
Din obiectivele specifice planului – Reactualizare PUG comuna Luciu, o parte
a acestora au legatura directa cu ariile naturale protejate aflate în unitatea
administrativa a comunei si anume:
� Introducerea în intravilan a unei suprafete de 97.83 ha;
Extinderea intravilanului se suprapune peste ROSCI 0159 Valea Calmatuiului,
in zona satului Caragele pe o suprafata de 13.24 ha.
Aceasta suprafata de 13.24 ha propusa a fi atrasa in intravilan are functiunea
de teren arabil “teren arabil”, iar prin implementarea obiectivelor PUG va avea
urmatoarea zonificare functionala:
- 0.77 ha – teren sport;
- 12.47 ha – locuinte si dependente.
Extinderea intravilanului se suprapune peste ROSPA 0145 Valea Calmatuiului
atat in zona satului Caragele (0.25 ha) cat si in zona satului Luciu (10.46 ha), pe o
suprafata de 10.71 ha.
Aceasta suprafata de 10.71 ha propusa a fi atrasa in intravilan va avea
urmatoarea zonificare functionala:
- 0.77 ha – teren sport;
- 9.69 ha – locuinte si dependente;
- 0.25 ha – locuinte.
Implementarea acestor obiective nu are efecte potenţiale asupra habitatelor,
speciilor de floră si fauna de interes conservativ. Intravilanul propus asociat acestor
obiective este reprezentat de terenuri cu funcţiuni agricole şi păşuni semi-naturale cu
valoare conservativă redusă.
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 78
2.7. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor
de interes comunitar afectate si a relatiilor acestora si a relatiilor
acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate
Din punct de vedere fenologic, speciile de păsări observate în zona cercetată
se încadrează în umrătoarele categorii:
- 42 de specii sunt oaspeţi de vară;
- 21 de specii sunt sedentare;
- 7 specii sunt parţial migratoare;
- 7 specii sunt de pasaj;
- 1 specie este oapete de iarnă.
Fig. 2. Repartiţia pe categorii fenologice a speciilor din cadrul
ROSPA0145 Valea Călmăţuiului
În sezonul hiemal (lunile noiembrie – februarie), avifauna zonei este una
săracă, fiind prezente doar speciile sedentare, speciile parţial migratoare (care atâta
timp cât condiţiile meteorologice le permit rămân în zonă, valorificându-i resursele) şi
oapetele de iarnă – Anser albifrons, care se hrăneşte pe culturile agricole din zonă şi
înnoptează pe apa lacurilor. Astfel, avifauna acestui sezon este alcătuită din 29 de
specii. Când condiţiile meteorologice devin neprielnice, speciile de păsări (mai ales
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 79
cele antropofile) au tendinţa de a pătrunde în gospodăriile localnicilor, în căutarea
resurselor trofice şi pentru a se adăposti.
Sezoanele prevernal şi vernal (lunile martie – mai) surprind desfăşurarea
migraţiei de primăvară, care se desfăşoară într-un ritm rapid, păsările grăbindu-se să
ocupe cele mai bune teritorii de cuibărit. Este perioada în care numărul de specii
prezente în cadrul zonei cercetate creşte, sosind în aceste teritorii oaspeţii de vară,
dar şi speciile de pasaj, care utilizează zona pentru a se hrăni şi odihni. Astfel,
avifauna ajunge la un număr de 74 de specii de păsări, dintre care 42 sunt oaspeţi de
vară, 21 de specii sunt sedentare, 7 specii sunt parţial migratoare şi 5 specii de
pasaj. Speciile care tranzitează zona în timpul pasajului sunt: Motacilla cinerea,
Falco peregrinus, Philomachus pugnax, Numenius arquata şi Anas clypeata.
Efectivele cu care speciile de limicole traversează zona cercetată, au
înregistrat o scădere în ultimii ani, datorită pobabil resurselor trofice reduse şi
activităţii antropice desfăşurată în aceste teritorii. Astfel, efectivele de Numenius
arquata nu depăşesc 40 – 50 de exemplare aflate în pasaj, iar Philomachus pugnax
a fost observat cu efective ce nu depăşesc 140 – 160 de exemplare. Efectivele de
Anas clypeata au scăzut şi ele, această specie traversând zona în timpul migraţiei de
primăvară cu nu mai mult de 100 de exemplare. Au fost observate de asemenea şi 2
exemplare de Falco peregrinus, o prezenţă incostantă în aceste teritorii.
Sezonul estival (lunile iunie şi iulie) marchează perioada de reproducere
pentru unele specii prezente în zona cercetată. Astfel, din numărul total de 78 de
specii observate, 60 de specii sunt cuibăritoare, iar 18 nu cuibăresc în aceste teritorii.
Dintre cele 60 de specii, 55 clocesc în mod cert în zonă, iar 5 specii sunt posibil
clocitoare (au fost observaţi în perioada de reproducere indivizi adulţi însoţiţi de
imaturi, dar nu au fost identificate cuiburile): Sterna hirundo, Plegadis falcinellus,
Anas strepera, Accipiter gentilis, Saxicola rubetra.
Tabel 2. Speciile de păsări care cuibăresc în cadrul ROSPA0145 Valea
Călmăţuiului:
Nr.crt. Specia Nr.crt. Specia
1. Podiceps cristatus 29. Alauda arvensis
2. Nycticorax nycticorax 30. Riparia riparia
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 80
3. Ardeola ralloides 31. Hirundo rustica
4. Ciconia ciconia 32. Anthus campestris
5. Tadorna tadorna 33. Motacilla alba
6. Cygnus olor 34. Oenanthe oenanthe
7. Anas platyrhynchos 35. Oenanthe isabellina
8. Anas querquedula 36. Acrocephalus arundinaceus
9. Circus aeruginosus 37. Acrocephalus scirpaceus
10. Buteo buteo 38. Sylvia curruca
11. Falco tinnunculus 39. Sylvia communis
12. Perdix perdix 40. Parus major
13. Coturnix coturnix 41. Parus caeruleus
14. Phasianus colchicus 42. Oriolus oriolus
15. Gallinula chloropus 43. Pica pica
16. Fulica atra 44. Corvus frugilegus
17. Himantopus himantopus 45. Corvus corone cornix
18. Recurvirostra avosetta 46. Corvus monedula
19. Vanellus vanellus 47. Lanius collurio
20. Streptopelia decaocto 48. Lanius minor
21. Cuculus canorus 49. Sturnus vulgaris
22. Athene noctua 50. Paser domesticus
23. Alcedo atthis 51. Passer montanus
24. Merops apiaster 52. Carduelis carduelis
25. Upupa epops 53. Fringilla coelebs
26. Picus canus 54. Miliaria calandra
27. Dendrocopos major 55. Glareola pratincola
28. Galerida cristata
Manţionăm faptul că în ultimii cinci ani, specia Burhinus oedicnemus (care
apare în formularul standard Natura 2000 pentru ROSPA0145 Valea Călmăţuiului ca
fiind o specie clocitoare în acea zonă) nu a mai fost observată în aceste teritorii.
De asemenea, efectivele cuibăritoare ale speciilor Tadorna tadorna,
Recurvirostra avosetta şi Glareola pratincola au scăzut în ultimii ani faţă de numerele
precizate în formularul standard Natura 2000 pentru ROSPA0145 Valea
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 81
Călmăţuiului, lucru constatat şi în cadrul altor zone protejate din vecinătatea acestui
sit.
Speciile de păsări care cuibăresc în cadrul acestei zone îşi construiesc cuibul
în locuri şi moduri extrem de diferite. Există astfel specii de păsări care îşi
amenajează cuibul direct pe pământ, printre ierburi: Motacilla sp., Anthus campestris,
Miliaria calandra, Galerida cristata, Alauda arvensis, Oenanthe sp.. Alte specii îşi
amplasează cuiburile în coronamentul arborilor/arbuştilor: Accipiter gentilis, Buteo
buteo, corvidele, Sylvia sp., Lanius sp., pe când altele utilizează scorburile din lemn:
Picus canus, Dendrocopos major.
Există de asemenea specii care îşi construiesc cuibul în stufărişuri:
Acrocephalus sp., la baza stufurilor, pe platforme: Fulica atra, Gallinula chloropus,
anseriformele. Limicolele cuibăresc pe sol, amenajându-şi cuibul fie în locuri cu
pietriş, fie printre vegetaţia existentă. Merops apiaster şi Riparia riparia cuibăresc în
galerii în maluri lutoase, iar Tadorna tadorna în vizuini amplasate de asemenea în
malurile lacurilor.
Pe parcursul sezoanelor autumnal şi serotinal (lunile august – octombrie) se
desfăşoară migraţia de toamnă a păsărilor, un eveniment care se derulează mai lent
decât migraţia de primăvară, atâta timp cât condiţiile meteorologice o permit, speciile
de păsări valorificând la maxim resursele zonei. Oaspeţii de vară formează stolurile
de migraţie, pregătindu-se să părăsească aceste teritorii, speciile de pasaj utilizează
zona pentru resursele ei trofice şi pentru a se odihni şi de asemenea îşi fac apariţia
oaspeţii de iarnă. Compoziţia avifaunei atinge în această perioadă numărul maxim de
specii prezente în această arie, şi anume 78: 42 oaspeţi de vară, 21 de specii
sedentare, 7 specii de pasaj, 7 specii parţial migratoare şi 1 specie oaspete de iarnă.
Dominante în zonă sunt speciile acvatice şi semiacvatice (al căror ciclu de
viaţă este dependent de existenţă apei), 36 de specii, urmează apoi speciile
caracteristice zonelor acoperite cu păşuni (terenuri deschise), 23 de specii, specii
caracteristice culturilor agricole, 3 specii şi specii antropice 16 specii.
Pe balta Luciu nu exista ferma piscicola care sa exploateze ihtiofauna.
Existenta vegetatiei palustre in jurului lacului favorizeaza cuibaritul pasarilor acvatice
si limnicole, a caror pondere este mare.
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 82
Pe Lacul Luciu s-au observat în special specii cuibăritoare limnicole
(Recuvirostra avosetta, Himantopus himantopus) dar si specii acvatice (Tadorna
tadorna.)
Recuvirostra avosetta:
Speciile necuibăritoare atât acvatice, cât şi terestre, folosesc zona ca loc de
hrănire şi popas pe perioada staţionării lor în areal.
2.8. Statutul de conservare al speciilor si habitatelor de interes
comunitar.
Habitatele prioritare specifice sitului nu vor fi fragmentate având in vedere ca
obiectivele planului sunt amplasate în afara habitatelor prioritare. De asemeni se
propune stabilirea unei zonei de interdicţie de construire şi dezvoltare urbanistică,
zonă ce va asigura integritatea Ariei naturale protejate ROSCI 00259 şi conservarea
habitatelor prioritare existente.
Habitat Starea de conservare
pe teritoriu analizat
Amenintari Tendinte
1530*
B (buna)
Pasunat, depozitarea
necontrolata a
deseurilor, incendiere.
Degradare Înlocuirea speciilor specifice cu specii ruderale si invazive Mărirea suprafeţelor agricole.
Din punct de vedere al protecţiei şi conservării la nivel internaţional,
european şi naţional, speciile de păsări observate în aceste teritorii prezintă
următorul statut:
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 83
Tabel 3. Statutul de protecţie al speciilor de păsări din cadrul
ROSPA0145 Valea Călmăţuiului
Nr.
Crt.
Specia Bonn Berna Directiva Păsări
Anexa I
1 Phasianus colchicus III 2 Coturnix coturnix II III 3 Perdix perdix II III 4 Anser anser III 5 Anser albifrons III 6 Anas platyrhynchos III 7 Anas clypeata II III 8 Anas querquedula II III 9 Anas strepera II III 10 Cygnus olor III 11 Tadorna tadorna II II 12 Dendrocopos major II 13 Picus canus II + 14 Upupa epops III 15 Alcedo atthis II + 16 Merops apiaster II II 17 Cuculus canorus III 18 Athene noctua II 19 Streptopelia decaocto III 20 Fulica atra III 21 Gallinula chloropus III 22 Gallinago gallinago III 23 Numenius arquata II III 24 Phailomachus pugnax III + 25 Limosa limosa II III 26 Himantopus himantopus II II + 27 Recurvirostra avosetta II II + 28 Charadrius alexandrinus II II + 29 Vanellus vanellus III 30 Glareola pratincola II II 31 Larus cachinnans 32 Larus ridibundus III 33 Sterna hirundo II II + 34 Accipiter gentilis II 35 Buteo buteo II II 36 Circus aeruginosus II + 37 Falco tinnunculus II II + 38 Falco peregrinus II II 39 Podiceps cristatus III
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 84
40 Phalacrocorax carbo III 41 Ardea cinerea 42 Ardea alba II II + 43 Egretta garzetta II + 44 Nycticorax nycticorax II + 45 Ardeola ralloides II + 46 Plegadis falcinellus II III + 47 Ciconia ciconia II II + 48 Ciconia nigra II II + 49 Lanius collurio II + 50 Lanius minor II + 51 Corvus frugilegus 52 Corvus corone cornix 53 Corvus monedula 54 Pica pica 55 Garrulus glandarius 56 Oriolus oriolus II 57 Saxicola rubetra II 58 Oenanthe oenanthe II 59 Oenanthe isabellina II 60 Sturnus vulgaris 61 Parus major II 62 Parus caeruleus II 63 Hirundo rustica II 64 Riparia riparia II 65 Sylvia communis II III 66 Sylvia curruca II III 67 Acrocephalus arundinaceus II 68 Acrocephalus scirpaceus II 69 Alauda arvensis III 70 Galerida cristata III 71 Passer domesticus 72 Passer montanus III 73 Motacilla alba II 74 Motacilla cinerea II 75 Anthus campestris II + 76 Fringilla coelebs III 77 Carduelis carduelis II 78 Miliaria canadra III
Legendă
Bonn – Convenţia de la Bonn asupra speciilor migratoare (Anexa 2 – specii
migratoare conservate)
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 85
Berna – Convenţia europeană privind conservarea florei şi faunei sălbatice şi
a habitatelor naturale (Anexa II – specii strict protejate, Anexa III – specii
protejate).
D 147/09 AI – Directiva Păsări a Uniunii Europene (Anexa I).
După cum se poate vedea în tabelul de mai sus, dintre cele 78 de specii de
păsări observate în aceste teritorii, 19 specii apar în Anexa I a Directivei Păsări, 31
de specii apar în Anexa III a Convenţiei de la Berna, ca specii protejate, 38 de specii
apar în Anexa II a Convenţiei de la Berna, ca specii strict protejate, 23 de specii apar
în Anexa II a Convenţiei de la Bonn, drept specii migatoare conservate, iar 9 specii
de păsări nu prezintă niciun statut de protecţie sau conservare, prevăzut de legislaţia
luată în considerare.
2.9. Date privind structura si dinamica populatiilor afectate
de implementarea planului.
Sezonul hiemal, care se ȋntinde pe parcursul a patru luni (noiembrie-
februarie), are o compoziţie specifică săracă spre deosebire de celelalte sezoane
ecologice, motivul fiind temperaturile scăzute.
Ordinul cu cele mai multe specii prezente ȋn zonă ȋn acest sezon este ordinul
Passeriformes.
Sezoanele prevernal şi vernal se desfăşoară pe parcursul lunilor martie,
aprilie şi mai şi corespund unui moment extrem de important al existenţei păsărilor, şi
anume migraţia de primăvară. Aceasta se desfăşoară mult mai rapid decât migraţia
de toamnă, păsările grăbindu-se să ajungă la destinaţie, să ocupe cele mai bune
teritorii şi să se pregătească pentru perioada de cuibărit.
Conform lui L. Rudeanu (1958), zona cercetată face parte din drumul est-elbic
de migraţie, frecventat de berze, gâşte, gârliţe şi raţe, după cum se poate observa şi
pe figura următoare:
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 86
Fig.2.9.1. Drumurile de migraţie de primăvară ȋn România (Rudescu, 1958) (1 – drumul panono-bulgar, 2 – drumul trecătorii Oltului, 3 – drumul est-elbic, 4 – drumul pontic, 5 – drumul sarmatic, 6 – drumul Jiu – Streiu).
Speciile de pasari pentru care a fost desemnat ROSPA 0145 Valea
Calmatuiului sunt oaspeti de vara.
Toate aceste specii sunt dependente de existenta unor ecosisteme acvatice
sau limnicole, unde isi pot gasi hrana sau conditii pentru cuibarit.
Sezonul estival, desfăşurat pe parcursul lunilor iunie şi iulie reprezintă, pentru
majoritatea speciilor de păsări, perioada de cuibărit.. Ordinul cu cei mai mulţi
reprezentanţi este ordinul Ciconiiformes, dupa care urmeaza ordinul Passeriformes,
Anseriformes.
Pe lângă deplasările de amploare ale păsărilor, cunoscute sub numele de
migraţii sezoniere (migraţia de primăvară şi toamnă), aceste vertebrate execută şi
alte tipuri de mişcări, cum ar fi deplasările de ȋntreţinere, realizate cu scopul de a găsi
necesarul de hrană, un loc de odihnă, un loc pentru ȋnnoptare sau de protecţie ȋn
timpul zilei (migraţii locale). Acestea se realizează pe distanţe mai scurte decât
deplasările sezoniere, pe trasee bine stabilite, ȋn diferite momente ale zilei.
Aspectele serotinal şi autumnal se desfăşoară pe parcursul lunilor august,
septembrie şi octombrie, perioadă ce corespunde migraţiei de toamnă a păsărilor
(atunci când condiţiile meteorologice o permit, migraţia de toamnă se poate prelungi
şi ȋn prima jumătate a lunii noiembrie). Spre deosebire de migraţia de primăvară,
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 87
aceasta se prelungeşte pe o perioadă mai lungă de timp, ȋntrucât păsările valorifică
cât mai multe resurse trofice, acumulând nutrienţii pentru lunga călătorie pe care o
vor ȋncepe.
Este momentul ȋn care oaspeţii de vară ȋncep să părăsească zona, speciile de
pasaj se opresc pentru a se hrăni şi odihni şi ȋşi fac apariţia primii oaspeţi de iarnă.
Conform lui L. Rudescu (1958), zona studiată se află pe traseul drumului de
migraţie est – elbic, desprins de la nord de Satu Mare şi la sud de Munkács,
ȋnconjoară munţii Carpaţi prin valea Tisei, peste munţii Maramureşului şi se ȋndreaptă
spre sud-est, pe lângă Carpaţii Orientali, deasupra văii Siretului şi Prutului, până ȋn
Delta Dunării.
Fig.2.9.2. Drumurile de migraţie de primăvară ȋn România (Rudescu, 1958) (1 – drumul est – elbic, 1a – ramura nordică a drumului est-elbic, 2 – drumul pariosio – bulgar, 2a – drumul berzelor prin Transilvania, 3 – drumul trecătorii Oltului, 4 – drumul pontic, 5 – drumul carpatic, 6 – drumul sarmatic, 7 – drumul prepelitelor şi turturelelor, 8 – drumul sitarilor) .
Ordinul cu cele mai multe specii prezente ȋn aceasta perioadă ȋn zona lacului
este ordinul Ciconiiformes, urmat fiind de ordinul Passeriformes şi de ordinul
Anseriformes.
Fenologia speciilor de pasari pentru care a fost desemnat situl ROSPA
0145 Valea Calmatuiului:
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 88
Nr.
crt.
Denumire stiintifica Denumire populara Cat.
fenologica
Ecologia
speciei
1 Burhinus oedicnemus Pasarea ogorului OV Ter.
2 Ciconia ciconia Barza alba OV Acv.
3 Glareola pratincola Ciovlica ruginie OV Acv.
4 Himantopus himantopus Piciorong OV Acv.
5 Recurvirostra avosetta Ciocintors OV Acv.
6 Philomachus pugnax Batausul PAS Acv.
7 Oenanthe isabellina Pitrarul rasaritean OV Ter.
8 Anas clypeata Rata lingular OV Acv.
9 Numenius arquata Culic mare OV Acv.
10 Limosa limosa Sitarul de mal OV Acv.
11 Tadoma tadoma Califarul alb OV Acv.
2.10. Relatii structurale structurale si functionale care se
creeaza si mentin integritatea ariei naturale protejate de interes
comunitar.
Ansamblul relatiilor structurale şi funcţionale care crează şi menţin integritatea
ariilor naturale protejate sunt relatiile de interdependenta dintre elementele
componente ale intregului sistem ecologic; aceste relatii asigura mentinerea
structurii, functionarea si dinamica armonioasa a acestuia.
Mentinerea structurii si functiilor ecosistemelor intr-un mediu permanent
schimbator, dar si cu resurse finite, se poate explica si ca rezultat al unor mecanisme
de autoreglare (autocontrol) si se materializeaza cu echilibru ecologic.
Mentinerea starii de echilibru ecologic reprezinta stabilitatea, integritatea
sistemului, in descrierea careia se au in vedere numeroase marimi a caror
cunoastere devine importanta in actiunile de reconstructie ecologica si de stabilire a
cailor de exploatare rationala a resurselor.
Astfel, marimile prin care se cacaracterizeaza integritatea sunt reprezentate de :
• Constanta sau lipsa perturbatiilor;
• Persistenta - capacitatea de supravietuire in timp a ecosistemelor;
• Inertia sau capacitatea de a rezista perturbarilor;
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 89
• Amplitudinea – masura indepartarii reversibile de starea initiala de echilibru;
• Stabilitatea traiectoriei – propietatea ecosistemelor de a se indeparta si evolua
spre o stare particulara pornind de la o varietate de situatii;
Implementarea obiectivelor Planului Urbanistic General al comunei Luciu,
judetul Buzau nu sunt de natură să afecteze relatiile structurale si functionale ale
ariilor naturale protejate ROSCI 0529 Valea Calmatuiului si ROSPA 0145 Valea
Calmatuiului.
2.11. Obiective de conservare a ariei naturale protejate de
interes comunitar.
Siturile Natura 2000, ROSCI 0259 Valea Calmatuiului si ROSPA 0145 Valea
Calmatuiului, nu au elaborate pana în prezent planurile de management, prin care
sunt stabilite obiective de conservare si masuri pentru mentinerea integritatii ariilor
naturale protejate.
Masurile pentru protecţia ariilor naturale de interes comunitar şi protecţie
speciala avifaunistică care sunt avute în vedere pentru implementarea Planului
Urbanistic General vor avea ca scop conservarea habitatelor si speciilor de flora si
fauna prioritare de interes comunitar a căror masuri de conservare au dus la
instituirea ariilor naturale protejate.
În cadrul studiului de evaluare adecvata este evaluat impactul asupra fiecărei
specii si fiecărui habitat de interes comunitar din aria naturala protejata de interes
avifaunistic posibil afectata de implementarea proiectului propus, astfel încât sa se
asigure obiectivele de conservare a acesteia si integritatea reţelei Natura 2000.
Obiectivele de conservare ale siturilor Natura 2000 au în vedere menţinerea si
restaurarea statutului favorabil de conservare al speciilor si habitatelor de interes
comunitar.
2.12. Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale
protejate de interes comunitar .
Starea de conservare a ROSPA 0145 Valea Calmatuiului si ROSCI 0259
Valea Calmatuiului este foarte diferită în funcţie de zona despre care se discuta.
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 90
In situatia implementarii obiectivelor prezentului plan, evoluţia ROSPA 0145
Valea Calmatuiului si ROSCI 0259 Valea Calmatuiului va fi către menţinerea
structurii actuale.
Cu privire la presiunile şi ameninţările exercitate asupra siturilor de interes
comunitar, acestea sunt:
1. Ameninţări asupra populaţiilor de Spermophilus citellus:
• Principalele ameninţări le reprezintă transformarea habitatelor specifice de
stepă şi a păşunilor în terenuri cultivate sau împădurirea în habitatele ocupate
de această specie, abandonarea păşunilor urmată de invadarea acestora de
ierburi înalte şi tufărişuri, habitate neprielnice pentru popândău.
2. Ameninţări pentru tipurile de vegetaţie caracteristice:
• Diversele activităţi derulate în sit pot afecta speciile rare de floră, în special
a speciilor adaptate la salinitate ridicată aflate în perimetrele cu vegetaţie
spontană;
• Extinderea terenurilor pentru construcţii şi a celor destinate agriculturii, dar
şi abandonarea unor terenuri care au avut destinaţie agricolă;
• Utilizarea resurselor acvatice pentru piscicultură ducând la afectarea
tipurilor de specii şi habitate adaptate la o salinitate crescută;
• Scăldarea animalelor în apa Călmăţuiului afectează calitatea apei care
trebuie supusă controlului autorităţilor locale.
• Pasunatul;
• Eutrofizarea ;
3. Alţi factori care influenţează negativ managementul sitului:
• lipseşte acţiunea de conştientizare a populaţiei şi mai ales a factorilor de
decizie din comunităţile circumscrise sitului comunitar;
• lipseşte (la nivel naţional) metodologia de compensare a deţinătorilor de
terenuri cu statut de protecţia naturii la nivel comunitar (SCI sau SPA), deşi
această compensare este prevăzută pentru terenurile în discuţie, în OUG
57/2007.
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 91
C). Identificarea si evaluarea impactului
Degradarea habitatelor: este o degradare fizica ce afecteaza un habitat.
Conform art. 1 pct.e). al Directivei 92/43/CEE - Directiva Habitate, statele membre
trebuie sa ia in considerare impactul proiectelor asupra factorilor de mediu mediului
(apa, aer sol) si implicit asupra habitatelor. Daca aceste impacturi au ca rezultat
modificarea statutului de conservare al speciilor/habitatelor intr-unul mai putin
favorabil fata de situatia anterioara impactului, atunci se poate considera ca a avut
loc o deteriorare a habitatului.
Disturbare: disturbarea nu afecteaza parametrii fizici ai unui sit, aceasta
afecteaza in mod direct speciile si de cele mai multe ori este limitata in timp (zgomot,
surse de lumina, etc.). Intensitatea, durata si frecventa elementului disturbator sunt
parametrii ce trebuie luati in calcul.
Pe teritoriul administrativ al comunei Luciu sunt prezente ariile de interes
european ROSCI 0259 „Valea Calmatuiului” si ROSPA 0145 “ Valea Calmatuiului”.
Limitele suprafetei ROSPA 0145 “ Valea Calmatuiului” se suprapun in general peste
limitele suprafetei ROSCI 0259 „Valea Calmatuiului”.
Integritatea ariei naturale protejate este legata atat in mod specific de
obiectivele de conservare ale ariei cat si de totalitatea aspectelor ariei naturale
protejate.
In cazul siturilor Natura 2000 obiectivele de conservare fac trimitere directa la
speciile si/sau habitatele pentru care respectivul sit a fost declarat.
Avand in vedere ca planul presupune modificari a limitelor intravilanului si tinand cont
de definitiile referitoare la degradare, respectiv disturbare, enuntate anterior,
posibilele impacturi pe care planul il are asupra integritatii siturilor sunt urmatoarele:
� degradarea a habitatelor speciilor de interes conservativ;
� disturbarea speciilor de interes conservativ.
Integritatea ROSCI 0145 poate fi afectata daca implementarea obiectivelor PUG
Luciu, poate sa determine urmatoarele:
- reducerea suprafetelor
habitatelor si/sau
numarul exemplarelor
Propunerea de inroducere in intravilan a suprafetei de
13,24 ha reprezinta o suprafata afectata la nivelul
sitului, de 0,073%, raportat la suprafata totala a ROSCI
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 92
speciilor de interes
comunitar
de 17923 ha.
Restul teritoriului administrativ al comunei Luciu, ce se
suprapune peste perimetrul ROSCI, nu este
reglementat functional prin PUG altfel decat este starea
prezenta.
Ca urmare: nu se va reduce suprafata habitatelor sau
numarul de specii. Pe suprafata celor 13,24 ha nu
exista habitate de interes comunitare.
- reducerea sau
fragmentarea habitatelor
de interes comunitar
Avand in vedere suprafata de 0,073% afectata la
nivelul sitului, nu se va produce fragmenta habitatele
de interes comunitar. Trupurile introduse in intravilan
au dimensiuni mici si nu pot actiona ca o bariera (de
exemplu construirea unui drum, autostrazi).
- producerea unui impact
negativ asupra factorilor
de mediu care determina
mentinerea starii
favorabile de conservare
a ariei naturale protejate
de interes comunitar.
Nu va exista un impact negativ asupra habitatelor de
interes comunitar si asupra speciilor protejate de flora
si fauna, cu conditia respectarii masurilor propuse de
reducere a impactului.Terenul (teren arabil supus
periodic lucrarilor agricole) reglementat prin PUG nu
asigura conditii specifice de habitat si reproducere
pentru speciile de interes comunitar.
- un impact negativ
asupta calitatii factorilor
de mediu de care depinde
mentinerea integritatii
ariei naturale protejate.
Implementarea obiectivelor PUG, va determina:
- imbunatatirea calitatii aerului prin modernizarea
infrastructurii in intreaga localitate.
- imbunatatirea calitatii apelor de suprafata si
subterane, prin realizarea sistemelor centralizate de
canalizare si a statiilor de epurare.
- imbunatatirea calitatii solului prin realizarea sistemelor
centralizate de canalizare si a statiilor de epurare,
precum si prin gestionarea corespunzatoare a
deseurilor.
Integritatea ROSPA 0259 poate fi afectata daca implementarea obiectivelor
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 93
PUG Luciu, poate sa determine urmatoarele:
- reducerea suprafetelor
habitatelor si/sau
numarul exemplarelor
speciilor de interes
comunitar
Propunerea de inroducere in intravilan a suprafetei de
10,71 ha reprezinta o suprafata afectata la nivelul
sitului, de 0,052%, raportat la suprafata totala a
ROSPA de 20515 ha.
Teritoriul introdus in intravilan este in majoritate
reglementat anterior prin PUZ-uri locale aprobate,
astfel ca impactul la nivelul ROSPA este
nesemnificativ.
- reducerea sau
fragmentarea habitatelor
de interes comunitar
-la o suprafata afectata la nivelul sitului, de 0,052%, nu
se va produce fragmenta habitatele speciilor de pasari
de interes comunitar.
- producerea unui impact
negativ asupra factorilor
de mediu care determina
mentinerea starii
favorabile de conservare
a ariei naturale protejate
de interes comunitar.
Nu va exista un impact negativ asupra conditiilor
necesare speciilor de pasari declarate protejate, cu
conditia respectarii masurilor propuse de reducere a
impactului. Terenul (teren arabil supus periodic
lucrarilor agricole) reglementat prin PUG nu asigura
conditii specifice de habitat si reproducere pentru
speciile de interes comunitar.
Producerea unor
modificari ale dinamicii
relatiilor care definesc
structura si/sau functia
ariei naturale protejate.
Reglementarile propuse prin PUG Luciu nu vor
modifica functia ariei naturale protejate de interes
comunitar. Complexul de habitate si specii de pasari
pentru care situl Natura 2000 a fost desemnat nu va fi
afectat;
Identificarea si evaluarea tuturor formelor de impact al implementarii PUG
comuna Luciu , posibil sa afecteze siturile de importanta comunitara:
Identificarea
impactului -
Tipul
impactuluii
Evaluarea
impactului
ROSCI 0259 Valea
Calmatuiului
ROSPA 0154 Valea
Calmatuiului
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 94
Direct
1. Procentul din
suprafata
habitatelor de
interes comunitar
care va fi pierdut;
- 0% suprafata afectata.
Nu va exista un impact
negativ asupra habitatelor de
interes comunitar a speciilor
protejate de flora si fauna .
0% suprafata afectata
Implementarea PUG
prin extinderea intravilanului nu
afecteaza habitate specifice
pasarilor pentru care a fost
desemnat situl, in conditiile
respectarii
masurilor de reducere. Nu au
fost identificate habitate
specifice pentru cuibarire si
reproducere.
2. Procentul ce
va fi
pierdut din
suprafetele
habitatelor
folosite pentru
necesitatile
de hrana, odihna
si
reproducere ale
speciilor de
interes
comunitar;
- 0,0% suprafata afectata.
Nu va exista un impact
negativ asupra habitatelor
folosite pentru necesitatile de
hrana, odihna si reproducere
ale speciilor protejate.
-0,0% suprafata afectata
Nu va exista
un impact negativ asupra
habitatelor speciilor protejate
de
pasari. Nu s-au identificat
habitate de
cuibarire-reproducere
si hranire.
3.Fragmentarea
habitatelor de
interes comunitar
(exprimata in
procente);
- 0,073%, raportat la
suprafata ROSCI de
17923 ha.
Procentul de suprafata
afectat fiind foarte
mic nu consideram ca
nu se va realiza o
fragmentarea a habitatelor de
interes
comunitar pentru a fi
necesare alte masuri
compensatorii.
- 0,052%, raportat la
suprafata ROSPA de
20515 ha
Nu vor fi fragmentate habitate
specifice de cuibarire
reproducere
si hranire, ale speciilor de
pasari de interes comunitar.
4. Durata sau
persistenta
ragmentarii;
Neexistand o fragmentare a
habitatelor nu exista si
o durata a fragmentarii.
Neexistand o fragmentare a
habitatelor nu exista si
o durata a fragmentarii.
5. Durata sau Nu va exista un Nu va exista un impact de
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 95
persistenta
perturbarii
speciilor de
interes
comunitar.
impact de durata sau
persistent la nivelul
sitului Natura 2000
ROSCI 0259 care ar
putea disturba speciile
de interes comunitar.
durata sau persistent la nivelul
sitului Natura 2000
ROSPA 0145 care ar putea
disturba speciile de interes
comunitar.
6. Schimbari in
densitatea
populatiilor (nr.
de indivizi
/suprafata);
Reglementarea a
0,073% din suprafata
sitului pe care nu exista
specii si habitate de interes
comunitar nu va duce la
schimbari in
densitatea populatiilor.
Reglementarea a 0,052% din
suprafata
sitului pe care nu exista specii
de pasari de interes comunitar
nu va duce la schimbari in
densitatea populatiilor.
7. Scara de timp
pentru inlocuirea
speciilor/
habitatelor
afectate
de
implementarea
planului
urbanistic
Nu se distrug specii si
habitate de interes
comunitar.
Nu se distrug specii si
habitate de interes
comunitar.
Indirect Prin introducerea in intravilan a suprafete prouse vor avea loc o
serie de modificari ce presupun investitii in vederea dezvoltarii
zonei.
Pe termen
scurt
Impactul pe termen scurt este posibil a fi negativ nesemnificativ
asupra zonei prin activitătile de constructie și amenajare a
investitiilor propuse prin PUG, însă datorită datorita folosintei
actuale a zonei reprezentata de terenuri agricole, nivelul
deranjului va fi minim.
Deranjul produs asupra biodiversitatii zonei datorită activitatilor
specifice implementarii obiectivelor planului, efect produs pe o
perioada scurta de timp.
Pe termen
lung
Impactul pe termen lung va fi posibil reprezentat de obiectivele
propuse a se realiza prin PUG,care vor schimba definitiv
functiunea actuala (terenuri agricole).
Rezidual Prin implementarea obiectivelor PUG, nu se vor reduce
suprafete ale habitatului prioritar 1530* si ale habitatului 3260.
Impactul prognozat asupra speciilor de nevertebrate:
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 96
In perioada de implementare a obiectivelor planului se va inregistra un impact
direct pe termen scurt. Impactul va fi de intensitate redusa asupra nevertebratelor din
sol, prin efectuarea lucrarilor de constructie; speciile posibil afectate sunt specii
comune cu valoare conservativa redusa, precum si cu o capacitate mare de
inmultire.
Impactul prognozat asupra speciilor de amfibieni si reptile:
In perioada de implementare a obiectivelor planului se va inregistra un impact
direct pe termen scurt manifestat prin restrangerea habitatelor, care sunt antropizate
(terenuri agricole). Speciile de amfibieni si reptile vor migra catre zonele invecinate
care ofera aceleasi tipuri de habitate.
Impactul prognozat asupra avifaunei:
Impact direct, manifestat prin:
- deranj in perioada de reproducere si crestere a puilor pentru speciile(in special
passeriformele) din vecinatatea zoneler propuse pentru implementarea obiectivelor
planului.
De mentionat este faptul ca majoritatea speciilor pentru care a fost desemnat
situl de importanta comunitara sunt dependente de existenta unor ecosisteme
acvatice, unde isi pot gasi hrana sau conditii pentru cuibarit, iar obiectivele propuse
prin PUG nu sunt de natura sa afecteze ecosistemele acvatice.
Impactul prognozat asupra vertebratelor/mamifere
In urma deplasarilor in teren, pe suprafata amplasamentului nu au fost
identificate exemplare ale speciei Spermophilus citellus.
Totusi, popandaul, poate tranzita, in cautarea hranei zona propusa pentru
implementarea obiectivelor PUG.
Datorita faptului ca terenurile pe care urmeaza a se implementa obiectivele
PUG sunt terenuri agricole, pe care popandaul le evita (din cauza efectuarii lucrarilor
agricole), este putin probabil ca aceasta specie sa foloseasca zona amplasamentului
ca zona unde isi poate sapa galeriile.
Avand in vedere cele spuse mai sus se poate spune ca implementarea
proiectului propus nu va avea un impact negativ semnificativ asupra speciei
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 97
Spermophilus citellus, specie protejata in cadrul sitului de importanta comunitara
Valea Calmatuiului.
� Evaluarea impactului generat plan fara a lua in considerare masurile de
reducere:
In ceea ce priveste impactul planului asupra habitatelor de interes comunitar
putem afirma ca acesta este nesemnificativ, pentru ca, in zona care se suprapune
peste ariile naturale protejate nu a fost identificat habitatul prioritar 1530*, iar
distantele dintre zona unde habitatul prioritar 1530* a fost identificat este : cea mai
mica 112 m iar cea mai mare 1245 m ;
Pentru protectia speciilor de pasari in timpul implementarii obiectivelor
prezentului PUG este impedios necesara monitorizarea avifaunei, pentru a se putea
lua masurile de protectie cele mai adaptate la nivelul conditiilor locale.
� Evaluarea impactului generat plan dupa implementarea masurilor de
reducere :
In ceea ce priveste impactul rezidual care ramane dupa implementarea
masurilor de reducere a impactului asupra biodiversitatii, acesta consta in pierderea
definitiva a suprafetei 13,24 ha din suprafata ROSCI 0259 si a 10,71 ha din suprafata
ROSPA 0145, prin schimbarea destinatiei terenului.
Avand in vedere ca suprafata afectata de implementarea obiectivelor planului
ocupa doar 0,07 % din suprafata ROSCI 0259 si 0,05% din suprafata ROSPA 0145,
se apreciaza ca impactul rezidual asupra biodiversitatii va fi nesemnificativ.
Impactul cumulativ
Impactul cumulativ a fost analizat de pe o suprafață reprezentată de un cerc
cu raza de 1km. Pe acesta raza de 1 km nu a fost identificat nici unul dintre
proiectele aprobate sau in curs de aprobare, mentionate la punctul 12.
In concluzie impactului cumulativ va fi unul neutru.
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 98
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 99
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 100
In concluzie implementarea obiectivelor PUG nu afectează integritatea
ROSCI si ROSPA Valea Calmatuiului deoarece:
- nu reduce suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă comunitară;
- nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţă
comunitară;
- nu influenţează realizarea obiectivelor pentru conservarea sitului de interes
comunitar;
- nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării favorabile de
conservare a sitului de interes comunitar;
- nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apă sau floră şi faună
care definesc structura şi/sau funcţia sitului de interes comunitar;
D). Masurile de reducere a impactului
� Masuri avand caracter general:
� Se impune respectarea prevederilor OUG nr. 57/2007 privind regimul
ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice,
aprobata prin Legea 49/20011, precum si prevederile OUG 195/2005 cu modificarile
ulterioare, aprobata prin Legea 154/2006 – Cap. VIII – Conservarea biodiversitatii si
arii naturale;
� Dupa elaborare si avizare, este obligatorie respectarea planului de
management si a regulamentului pentru administratorul ariilor naturale protejate,
precum si pentru persoanele fizice si juridice care detin sau administreaza terenuri si
alte bunuri si/sau care desfasoara activitati in perimetrul si in vecinatatea ariilor
naturale protejate;
� Plantarea oricarei specii de arbori in interiorul ROSCI si ROSPA se va
face numai cu acordul administratorului/custodelui;
� Se vor pastra amplasamentele si masurile propuse prin PUG;
� Se vor interzice cu desavarsire depozitari neconforme de deseuri si se
impune colectarea selectiva a acestora;
� Se va evita afectarea de catre infrastructura temporara si permanenta a
habitatelor din ROSCI si ROSPA ;
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 101
� Masuri avand caracter specific pentru protectia speciilor si habitatelor
pentru care au fost desemnate cele doua situri:
Tipuri de habitate (anexa 1 Directiva 92/43) - 1530 * Pajişti şi mlaştini
sărăturate panonice şi ponto-sarmatice:
� interzicerea suprapăşunatului şi menţinerea unui păşunat tradiţional (cu
speciile, efectivele şi în perioadele utilizate pe parcursul ultimelor decenii);
� evitarea târlirii, care determină înlocuirea comunităţilor de pajişti cu alte
tipuri de comunităţi vegetale;
� interzicerea arderii miriştilor;
� limitarea suprafeţelor introduse în intravilanul localităţilor;
� renunţarea la tratamentele pentru îmbunătăţirea conţinutului furajer al
pajiştilor;
� monitorizarea impactului asupra vegetaţiei în perioada de implementare
a unor proiecte şi ulterior în perioada de desfăşurare a activităţilor din aria protejată.
� interzicerea/ limitarea intervenţiilor asupra habitatelor umede, desecare,
drenare;
� interzicerea accesului motorizat în arie, în afara căilor de acces;
� interzicerea /limitarea folosirii erbicidelor, îngrăşămintelor chimice sau a
altor tratamente chimice pe pajişti şi terenurile arabile din vecinătatea habitatului.
Habitat 3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane,
cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho –Batrachion:
� menţinerea nivelului natural de apă prin interzicerea drenajelor prin canale de
desecare şi interzicerea îndiguirilor care pot duce la creşterea nivelului apei;
� reglementarea şi controlul evacuării apelor uzate în Râul Călmăţui;
� interzicerea folosirii tratamentelor chimice în interiorul şi în vecinătatea (50 m)
acestui tip de habitat;
� prevenirea eroziunii malurilor Râului Călmăţui prin menţinerea vegetaţiei
speciilor lemnoase şi interzicerea exploatării depunerilor de nisip şi pietrişuri.
1335 Spermophilus citellus
� evitarea fragmentării habitatelor prin construcţia de drumuri sau alte bariere;
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 102
� interzicerea tratamentelor fitosanitare de eradicare a speciei pe terenurile
agricole;
� menţinerea păşunatului tradiţional pentru reducerea suprafeţelor cu iarbă
înaltă şi tufărişuri;
� interzicerea inundării galeriilor cu ocazia implementării anumitor proiecte în
zonă
� interzicerea arderii vegetaţiei
1188 Bombina bombina
1220 Emys orbicularis
� interzicerea/ limitarea intervenţiilor asupra habitatelor umede, desecare,
drenare;
� monitorizarea bălţilor temporare sau permanente, precum şi a cursurilor de
apă sezoniere;
� conştientizarea populaţiei asupra importanţei speciilor şi eliminarea pericolului
uman;
� evitarea activităţilor care distrug sau degradează habitatul speciilor;
1149 Cobitis taenia
� reglementarea şi controlul evacuării apelor uzate în Râul Călmăţui;
� interzicerea folosirii substanţelor chimice în interiorul ecosistemelor acvatice şi
în vecinătatea acestora (50 m);
� interzicerea/limitarea exploatării depunerilor de nisip şi pietriş din albia râului;
� controlul poluării apei prin interzicerea spălării unor utilaje în albia râului.
� reglementarea şi controlul activităţilor de pescuit;
1060 Lycaena dispar
� menţinerea vegetaţiei naturale în lungul cursurilor de apă, în special a
plantelor din genul Rumex ( măcriş);
� limitarea activităţilor agricole pe malul apelor;
� interzicerea/ limitarea intervenţiilor asupra habitatelor umede, desecare,
drenare;
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 103
� interzicerea arderii vegetaţiei.
Specii de păsări enumerate
în anexa I a Directivei
Consiliului 79/409/CEE
Măsuri de conservare
A133 Burhinus oedicnemus • interzicerea transformării bălţilor naturale în bazine piscicole;
• interzicerea/ limitarea intervenţiilor asupra habitatelor umede,
desecare, drenare;
• interzicerea/limitarea exploatării stufărişului şi a vegetaţiei
adiacente suprafeţelor acvatice utilizate pentru cuibărit de
către păsările acvatice;
• menţinerea culturilor agricole tradiţionale în detrimentul
culturilor energetice (rapiţă, salcie energetică, etc);
• evitarea/limitarea activităţilor de extragere de hidrocarburi în
perimetrul sitului pentru evitarea poluării solului;
• monitorizarea permanentă a impactului asupra păsărilor
sălbatice produs de parcurile eoliene din zonă;
• menţinerea/întreţinerea pajiştilor prin păşunat şi cosit pentru
asigurarea condiţiilor optime de hrănire/cuibărit a speciilor
specifice acestor ecosisteme;
• combaterea braconajului şi a utilizării otrăvurilor,
electrocutării sau a altor metode ilegale de intervenţie asupra
păsărilor sălbatice;
• interzicerea folosirii momelilor, capcanelor: arme, cuşti,
păsări artificiale, plase, spray-uri, orbirea animalelor cu
lumina pe timp de noapte şi altele;
• educarea populaţiei pentru evitarea omorârii păsărilor şi
culegerii/distrugerii ouălor acestora;
• gestionarea corespunzătoare de către localnici, conform
normelor în vigoare, a substanţelor şi deşeurilor periculoase;
• limitarea traficului prin sit la drumurile de acces
A031 Ciconia ciconia
A135 Glareola pratincola
A131 Himantopus himantopus
A132 Recurvirostra avosetta
A151 Philomachus pugnax
Specii de păsări cu migraţie
regulată nemenţionate în
anexa I a Directivei
Consiliului 2009/147/EC
A435 Oenanthe isabellina
A056 Anas clypeata
A160 Numenius arquata
A156 Limosa limosa
A048 Tadorna tadorna
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 104
� pentru speciile de plante si animale salbatice terestre, acvatice si
subterane, cu exceptia speciilor de pasari, inclusiv cele prevazute in anexele nr. 4 A
(specii de interes comunitar) si 4 B (specii de interes national) din OUG 57/2007,
precum si speciile incluse in lista rosie nationala si care traiesc atat in ariile naturale
protejate, cat si in afara lor, sunt interzise: orice forma de recoltare, capturare,
ucidere, distrugere sau vatamare a exemplarelor aflate in mediul lor natural, in
oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
� perturbarea intentionata in cursul perioadei de reproducere, de
crestere, de hibernare si de migratie;
� deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor
si/sau oualor din natura;
� deteriorarea si/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihna;
� se interzice depozitare necontrolata a deseurilor menajere si din
activitatile specific.
Pentru toate speciile de pasari sunt interzise:
� uciderea sau capturarea intentionata, indiferent de metoda utilizata;
� deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si/sau
oualor din natura;
� culegerea oualor din natura si pastrarea acestora, chiar daca sunt goale;
� perturbarea intentionata, in special in cursul perioadei de reproducere, de
crestere si de migratie;
� detinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vanarea si
capturarea;
� comercializarea, detinerea si/sau transportul in scopul comercializarii acestora
in stare vie ori moarta sau a oricaror parti ori produse provenite de la acestea,
usor de identificat;
� se interzice deranjarea pasarilor prin deplasari cu mijloace generatoare de
zgomote.
Calendarul implementarii masurilor de reducere propuse
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 105
Masurile propuse pentru diminuare vor fi implementate pe parcursul
implementarii PUG – 10 ani.
Responzabilul pentru implementarea masurilor de diminuare a impactului si
monitorizare este Primaria comunei Luciu prin CL.
Prezentarea calendarului implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a
impactului
Masuri de reducere a impactului Implementare Monitorizarea
Pe parcursul lucrarilor de
constructii si dupa terminarea
lucrarilor de constructii
amplasamentul se va elibera de
deseuri si resturi de materiale de
personal angajat pentru a nu
afecta calitatea factorilor de mediu
Pe tot parcursul executarii
si dupa finalizarea
lucrarilor de constructii
Executantul
lucrarilor
Folosirea de utilaje performante ,
avansate de excavare,
compactare, cofrare, turnare beton
Pe tot parcursul executarii
si dupa finalizarea
lucrarilor de constructii
Executantul
lucrarilor
Folosirea de utilaje al căror nivel
de zgomot produs să fie cat mai
redus
Pe tot parcursul executarii
si dupa finalizarea
lucrarilor de constructii
Executantul
lucrarilor
Proiectarea retelelor de cablu
subteran din cadru
amplasamentului trebuie sa se
realizeze urmarind reteaua
drumurilor de acces ,
minimizandu-se astfel suprafata
de teren afectata
Pe tot parcursul executarii
si dupa finalizarea
lucrarilor de constructii
Executantul
lucrarilor
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 106
E). Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind
speciile si/sau habitatelor de interes comunitar afectate
Studiul de evaluare adecvată a fost realizat conform metodologiei indicată în
Ordinul MMP nr.19/2010 pentru aprobarea ghidului metodologic privind evaluarea
adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale
protejate de interes comunitar.
Pentru efectuarea acestui studiu au fost utilizate informaţii referitoare la
amplasamentul obiectivului şi la zonele învecinate care ar putea fi afectate de
obiectivele propuse prin PUG..
În acest scop au fost consultate materialele puse la dispoziţie de proiectantul
planului, au fost făcute cercetări de birou care au constat în analiza informaţiilor
colectate din documente (date referitoare la starea trecută, actuală a
amplasamentului, proiectul investiţiei, planuri de situaţie) şi consultări cu factorii
locali. Informaţiile referitoare la caracteristicile ecosistemelor, relief şi factori de
mediu specifici regiunii şi a particularităţilor comunităţii locale au fost preluate cu
ocazia deplasărilor în teren.
Studiul pentru zonarea habitatului a presupus urmatoarele activitati:
� Analizarea terenului prin studierea planselor cu delimitarea topografica
realizata pentru prezentul PUG.
� Consultarea literaturii de specialitate precum si studiile botanice efectuale in
zona analizata.
� Identificarea si delimitarea in teren a habitatului prioritar 1530*. Delimitarea s-a
realizat cu ajutorul masuratorilor folosind tehnologia GPS.
Pentru evaluarea populaţiilor au fost utilizate urmatoarele metode:
Metoda observaţiei – implica pe deoparte consultarea studiilor de faunistică,
de distribuţie a avifaunei şi pe de alta parte studiul hranei, al comportamentului, al
migraţiei, etc.;
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 107
Pentru speciile de păsări am folosit observaţia liberă a păsărilor, cât şi cu
instrumente optice: binoclu 10 x 50.
Identificarea speciilor s-a făcut în general vizual, comparând observaţiile din teren cu
determinatoarele avute la dispoziţie.
Metodele cantitative au ca scop stabilirea densităţii şi mărimii populaţii speciilor într-o
anumită zonă.
Numărarea individuală a speciilor de păsări
Pentru unele specii, metodele “standard” de recenzare a populaţiilor
cuibăritoare, precum metoda cartografică, nu oferă suficiente informaţii. Motivele pot
fi densitatea mică a perechilor, de exemplu la răpitoare, comportamentul de
reproducere foarte discret, ca în cazul raţelor şi corcodeilor, activitatea crepusculară
sau nocturnă sau comportamentul de cuibărit semicolonial sau colonial, ca în cazul
multor păsări acvatice.
Această metodă constă în numărarea directă a păsărilor notând pe o foaie de
observaţie speciile şi numărul de indivizi identificaţi.
Evaluare Adecvata
Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________ 108
Bibliografie
- BELDIE, A.-1979- ” Flora României”, Ed. Acad. , Bucuresti;
- BERTEL B., HAKAN D., LARS S., SOR – Pasarile din Romania si Europa, 1999;
- Botnariuc, N., Tatole, Victoria, 2005, Cartea Roşie a Vertebratelor din România,
Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Gr.Antipa”, Bucureşti,
- CIOCHIA V, 1992 – Pasarile Clocitoare din Romania, Editura Stiintifica;
- Doniţă, N., Popescu, A., Păucă-Comănescu, Mihaela, Mihăilescu, Simona, Biriş, I.,
A., 2005, Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti,
- DUMITRESCU,I., BRANDABUR, T., SANDULESCU, M., - 1970- ” Harta geologica
”,Sc. 1:200 000, ( L-35-XV) Covasna, Com. Stat.Geol., Bucuresti;
- Nicolae D., Popescu A., Mihailescu S., Comanescu M., Iovu A., 2005 – “ Habiate
din Romania”, editura Tehnica si silvica Bucuresti.
- MUNTEANU D., 2004 – SOR - Ariile de Importanta Avifaunistica din Romania,
Documentatii, Editura Alma Mater, Cluj Napoca;
- Rudescu, L., 1958, Migraţia pasărilor, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti,
*** surse de documentare internet;
*** , Convenţia de la Berna privind conservarea florei şi faunei sălbatice şi a
habitatelor naturale
*** , Convenţia de la Bonn asupra speciilor migratoare
*** , Directiva Păsări 147/2009 a UE
*** , Directiva Habitate 92/43 a UE
***, Raportul Agenţiei de Protecţie a Mediului Ialomiţa privind Starea Mediului ȋn judeţ
pentru anul 2008
www.iucn.com