studiu de evaluare adecvata - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si...

S

.C. C

RO

CO

NIC

O S

.R.L

.

STU D IU STU D IU STU D IU STU D IU de de de de E V A L U A R E E V A L U A R E E V A L U A R E E V A L U A R E

A D E CV A TAA D E CV A TAA D E CV A TAA D E CV A TA

Plan Urbanistic Zonal

„CONSTRUIRE PENSIUNE, RESTAURANT, CAMPING,

IMOBIL DE LOCUIT, SPAŢII SPORTIVE, SPAŢII DE JOACĂ,

AMENAJARE SPAŢII VERZI ŞI ÎNPREJMUIRE TEREN,

JUDEŢ GALAŢI, COMUNA INDEPENDENŢA,

TARLAUA 33, PARCELA 392/2”

2

STUDIU EVALUARE ADECVAT Ă

Plan Urbanistic Zonal

„CONSTRUIRE PENSIUNE, RESTAURANT, CAMPING,

IMOBIL DE LOCUIT, SPAŢII SPORTIVE, SPAŢII DE JOACĂ,

AMENAJARE SPAŢII VERZI ŞI ÎNPREJMUIRE TEREN,

JUDEŢ GALAŢI, COMUNA INDEPENDENŢA,

TARLAUA 33, PARCELA 392/2”

Beneficiar: S.C. CROCONICO SRL

Elaborator: SC Mediu Consulting SRL, Galaţi

3

1. Informa ţii privind planul propus

1.1. Denumirea planului

Plan Urbanistic Zonal: Plan Urbanistic Zonal „CONSTRUIRE PENSIUNE,

RESTAURANT, CAMPING, IMOBIL DE LOCUIT, SPAŢII SPORTIVE, SPAŢII DE

JOACĂ, AMENAJARE SPAŢII VERZI ŞI ÎNPREJMUIRE TEREN, JUDEŢ GALAŢI,

COMUNA INDEPENDENŢA, TARLAUA 33, PARCELA 392/2”

Titularul PUZ : S.C. CROCONICO S.R.L.

Beneficiarul proiectului: S.C. CROCONICO S.R.L, Galati, reprezentată de doamna

Tudor Aura

Zona studiată PUZ in suprafata de 39818,05 mp (T 33, P 392/2) se încadrează

în intravilanul comunei Independenţa, conform P.UG. aprobat cu Hotărârea

Consiliului Local Galaţi, nr, 27/24.06.2005.

Suprafaţa totală ce a generat acest P.U.Z. este în suprafaţă totală de 30.009,00mp

conform ridicării topografice şi a Contractului de Vânzare-Cumpărare, nr. 512/01.10.2009.

1.2. Descrierea planului

Prin planul propus se doreşte amenajarea unui ansamblu turistic, cu toate

construcţiile şi instalaţiile aferente acestei funcţiuni, şi anume:

� pensiune cu restaurant având un regim de înălţime parter şi un etaj,

� camping compus dintr-o zonă de corturi şi alta pentru căsuţe;

� imobil de locuit pentru proprietari cu un regim de înălţime parter şi un etaj;

� spaţiu recepţie camping;

� magazin comercial camping;

� spaţii sportive şi de joacă;

� amenajare spaţii verzi;

� amenajare lac pentru pescuit;

� amenajare deviere canal;

� amenajare spaţii de parcare;

� imprejmuire perimetru ansamblu constructii.

4

1.3. Localizarea geografic ă şi administrativ ă, cu precizarea coordonatelor

STEREO 70

Amplasamentul destinat PUZ este situat in intravilanul comunei Independenta

Tarlaua 33, parcela 392/2 cu suprafata de totală de 30.009,00mp conform ridicării

topografice şi a Contractului de Vânzare-Cumpărare, nr. 512/01.10.2009.

Fig. nr. 1 Încadrare în zona a planului propus

5

Tabel nr. 1 Coordonate geografice ale punctelor de contur în proiecţie Stereo 70

Nr pct. X (Est) m Y (Nord) m Z (m)

1 715441.96 446833.48 9.491 2 715603.74 446893.99 10.394 3 715606.90 446886.45 10.333 4 715606.90 446849.31 10.032 5 715641.28 446803.20 10.007 6 715647.52 446755.92 10.036 7 715628.00 446693.01 9.817 8 715621.68 446655.94 9.565 9 715569.37 446645.76 8.866

Terenul cu parcela care a generat P.U.Z.-ul este situat in judeţul Galaţi,

comuna Independeta, si are urmatoarele vecinatati:

� la Nord - teren Primăria Independenta;

� la Vest – Canal; si Drum national DN25 – Galati – Tecuci;

� la Sud – teren Primăria Independenta;

� la Est – drum comunal.

Terenul natural actual de pe amplasamentul cercetat se prezenta ca relativ plan, cu

mici denivelãri locale si cote de nivel cuprinse în jurul valorilor 9.10 – 9.75 m. Aceste cote

sunt inferioare cu cca. 2.00 m fata de cotele drumului national DN 25 aflat în partea de

vest a amplasamentului. În partea de nord amplasamentul studiat este invecinat cu un

teren liber (păşune) aparţinând primăriei comunei Independenta, iar în partea de Est este

delimitat de un drum de pământ.

Incinta cercetatã este strabãtutã perpendicular, cu o directie E – V, de un canal de

colectare a apelor din zonã, de foarte mici dimensiuni. Acest canal urmeaza a fi deviat,

urmând a trece prin partea de NE a amplasamentului, si va deversa apele în viitorul lac ce

urmeaza a fi amenajat. De-a lungul laturii de V a amplasamentului studiat trece un alt canal cu

apa, si acesta urmand a fi amenajat corespunzator odata cu lucrarile din cadrul incintei.

1.4. Modific ări fizice ce decurg din planul propus (din excavare , consolidare,

dragare etc.) şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a

planului

Modificările fizice ce decurg din implementarea planului sunt reprezentate de

organizarea de santier si lucrarile de constructie propuse ce constau in excavarea solului

lucrari ce sunt reprezentate de decopertarea solului în vederea realizării condiţiilor ce vor

6

sta la baza construcţiei investiţiei analizate, pământul excavat fiind ulterior refolosit în

lucrări de sistematizarea pe verticală a terenului amenajarea spaţiului verde, etc.

Totodată în interiorul perimetrului se vor realiza drumuri de acces, drumuri ce vor

face legătura cu constructiile propuse.

În cadrul organizării de şantier şi în lucrările aferente construcţiei investiţiei

analizate vor fi angrenate un număr semnificativ de lucrători. Durata de construcţie a

planului se va întinde pe o perioada de 24 luni.

Solul va fi afectat doar pe perioada de construcţie a planului şi a drumurilor

aferente, în măsura în care acesta poate fi influenţat negativ de către lucrările organizării

de şantier, însă aceste potenţialele efecte negative vor fi diminuate şi ulterior îmbunătăţite

prin efectele benefice generate de implementarea PUZ.

Lucrarile propuse vor stabiliza si se va sistematiza corespunzator terenul avand in

vedere ca zona amplasamentului a fost în repetate randuri inundata de catre apele deversate

de pârâul Bârlãdel. Ca atare la proiectarea tuturor obiectivelor proiectate se va tine seama de

acest aspect.

Organizarea de şantier este redusă ca suprafaţă, fără a afecta zonele limitrofe;

lucrările de construcţie presupun un interval de timp redus la maxim 24 luni.

Starea terenului destinat implementarii planului este prezentata in fig nr.2

7

1.5. Resursele naturale necesare implement ării planului

Pentru implementarea planului „Construire pensiune, restaurant, camping, imobil

de locuit, spaţii sportive, spaţii de joacă, amenajare spaţii verzi şi înprejmuire teren” ca

resursa naturala se va folosi apa ce va fi asigurata din 2 surse si anume:

� din reţeaua de distribuţie apă potabilă a comunei Independenţa;

� dintr-o gospodărie proprie de apă formată din puţ forat, bazin de înmagazinare şi

staţie de clorinare, amplasată în plan - planşa AC 01.

Totodată apa tehnologică, necesară udării spaţiilor verzi, umplerii piscinei etc. va fi

folostă din gospodăria de apă proprie fără a mai fi clorinată.

De asemeni in lucrarile de sistematizare a terenului si realizare a obiectivelor planului

in faza de constructie va fi reutilizat solul rezultat de excavari ale fundatiilor si alte lucrari

de decopertare.

Nu sunt implicate în cadrul lucrărilor de construcţie şi ulterior a celor de funcţionare

alte resurse naturale, care ar putea fi afectate ulterior printr-o gestionare

necorespunzătoare.

1.6. Resursele naturale ce vor fi exploatate din ca drul ariei naturale protejate de

interes comunitar pentru a fi utilizate la implemen tarea planului

Nu se vor utiliza resurse naturale provenite din cadrul ariei naturale protejate pentru

a fi utilizate la implementarea planului.

1.7. Emisii şi deşeuri generate de PP (în ap ă, în aer, pe suprafa ţa unde sunt

depozitate de şeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora

Întreaga activitate de implementare a obiectivelor planului pentru realizarea

proiectului implica utilizarea unui numar divers de utilaje, organizarea de santier, depozite

8

temporare de materiale, precum si o concentrare de efective umane. Toate aceste

activitati constituie surse potentiale de poluare a factorilor de mediu: apa, aer si sol.

În timpul realizarii obiectivului si a in perioada functionarii acestuia pot exista surse

temporare generatoare de poluanti în atmosfera, ca urmare a activitatilor desfasurate (in

special organizarea de santier, transportul materialelor, lucrari de executie).

Datorita activitatilor desfasurate putem admite ca emisiile de poluanti se vor produce

doar pe o perioada restransa de timp, mai exact pe perioada realizarii obiectivelor planului

(etapa de constructie).

Deseurile generate în faza de constructie sunt specifice organizarilor de santier si

sunt reprezentate prin deseuri rezultate din activitatea de constructie si deseuri menajere.

Deseurile rezultate vor fi în cantitati reduse si pentru a evita orice impact asupra mediului

vor fi colectate în recipiente si transportate în spatii special amenajate, iar ulterior la

depozitul de deseuri autorizat.

Emisii si deseuri generate de plan in faza de imple mentare

Emisii în atmosfera

Executia lucrarilor de constructie a specific planului, produc pe de o parte o sursa

de emisii de praf, cauzata de circulatia vehiculelor grele, iar pe de alta parte sursa de

emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor (produse petroliere distilate) atat în

motoarele utilajelor, cat si a mijloacelor de transport folosite.

În acest sens, sursele de emisie sunt reprezentate de:

� Sursele liniare, reprezentate de traficul rutier desfasurat în cadrul organizarii de

santier;

� Sursele de suprafata, reprezentate de functionarea utilajelor si echipamentelor în zona

frontului de lucru;

Surse liniare

Emisiile de substante poluante evacuate în atmosfera sunt rezultatul traficului

desfasurat pentru transportul de materii prime, materiale, prefabricate, personal etc.

Circulatia mijloacelor de transport se va realiza cu precadere pe DN 25 – drum asfaltat si

nu reprezinta o sursa importanta de poluare a mediului pe santierul de constructii. Traficul

in zona organizarii de santier este determinat de circulatia vehiculelor grele de la sursele

de materii prime la locul de descarcare a acestora.

Surse de suprafata

Emisiile de substante poluante evacuate în atmosfera sunt generate de

functionarea utilajelor în cadrul santierului. Activitatea utilajelor cuprinde, în principal:

9

• decopertarea solului, sapaturi pentru realizarea fundatiilor obiectivelor planului;

• lucrari de constructii;

• manipularea materialelor si a deseurilor;

• lucrari de sistematizare a terenului;

Cantitatile de poluanti emise în atmosfera de utilaje depind, în principal, de

urmatorii factori: nivelul tehnologic al motorului, puterea motorului, consumul de carburant

pe unitatea de putere, capacitatea utilajului, varsta motorului/utilajului, dotarea cu

dispozitive de reducere a poluarii.

Emisiile de particule în suspensie variaza de la o zi la alta, depinzand de specificul

operatiilor efectuate, cat si de conditiile meteorologice. Conform metodologiei AP - 42

emisiile de suspensii rezultate din activitatea utilajelor de constructii, pe durata lucrarilor

pot fi apreciate la 2,30 t/ha/luna.

Emisii în apa de suprafata si apa subterana

Aceste posibile emisii se refera la scurgeri accidentale de substante si preparate,

levigat din deseuri, ape uzate menajere, torenti etc. Pentru fiecare din aceste emisii, sunt

prevazute planuri de prevenire si de actiune care împiedica producerea lor.

In perioada de constructie a ansamblului rezidential potentialele surse de

impurificare a apelor subterane si de suprafata pot fi constituite de depozitarea

necorespunzatoare a materialelor de constructie, pierderi accidentale de produse

petroliere de la utilajele si mijloacele de transport (rutiere) . Pentru a se evita aparitia unor

poluari accidentale depozitarea materialelor de constructie se va face in zona

neinundabila ( pe cota dominanta a terenului ) , iar utilajele si mijloacele de transport

folosite vor fi cu inspectia tehnica la zi. In cadrul organizarii de santier apele uzate

menajere rezultate din activitatea personalului sunt colectate prin intermediul toaletelor

ecologice instalate in zona planului pe perioada de constructie.

Zgomot

Zgomotul în perioada de constructie este produs de motoarele diesel care

echipeaza utilajele de constructie. În general, zgomotul motoarelor va domina zgomotul

produs pe amplasament. Constructorul are obligatia de a asigura buna functionare a

echipamentelor, inclusiv în ceea ce priveste zgomotul.

Zgomotul în timpul constructiei, incluzand pregatirea terenului, fundatii, ridicarea

structurilor cladirilor, este temporar si deci, impactul asupra potentialilor receptori se

asteapta sa nu fie semnificativ. Zgomotul temporar din timpul constructiei reprezinta un

10

impact inevitabil asupra locuitorilor localitatii comunei Independenta (in special zonelor

locuite invecinate planului).

Proiectul în faza de exploatare (reprezinta o sursa de poluare limitata pentru

factorii de mediu.

Evacuari ape uzate

Pe amplasamentul studiat se întalnesc trei tipuri de ape uzate, şi anume:

� apă uzată tehnologică provenită de la bucătăria restaurantului;

� apă uzată meteorică colectată de pe suprafaţa parcarii auto;

� apă uzată menajeră de la grupurile sanitare.

Apă uzată tehnologică provenită de la bucătaria restaurantului, (aferente

procesului tehnologic din bucătărie) folosite în bucătăria restaurantului se colectează la

interior printr-o conduct, separat faţă de apă uzată menajeră. Pe racordul de ieşire din

casă a apei uzate tehnologice provenite din procesul tehnologic din bucătărie, în spaţiul

verde se va monta un separator de grăsimi din polietilenă de înaltă densitate cu următoarele

caracteristici:

� debit nominal 3 l/s;

� capacitate de stocare aluviuni 300 l;

� clasa de încarcare B125.

� tip capac : etanş cu fixare.

Apă uzată meteorică colectată de pe suprafaţa parcajelor se colectează separat,

prin intermediul gurilor de scurgere, căminelor de vizitare pe canalizare, tubulaturii din

PVC, urmând a fi trecută printr-un separator de hidrocarburi cu by-pass pentru

tratarea apei meteorice din parcări clasa 1 (conţinut de hidrocarburi sub 5 mg/l) , model cu

filtru coalescent

� debit nominal 35 l/s;

� capacitate de stocare aluviuni 1250 l;

� clasa de încarcare B125.

In perioada de functionare a ansamblului turistic , apele uzate de tip fecaloid-

menajere rezultate de la grupurile sanitare de la toate imobilele aferente obiectivului vor fi

dirijate prin reteaua de canalizare in statia de epurare modulară a amplasamentului, efluentul

fiind descarcat in emisar aflat in vecinatatea planului, limitrof DN 25.

Apa uzată menajeră de la grupurile sanitare de la toate imobilele aferente obiectivului

se colectează separat prin intermediul căminelor de canalizare şi a materialului tubular din PVC

11

SN 4 urmând a intra pe fluxul tehnologic al unei staţii de epurare modulară, formată

din tancuri monobloc, pentru tratarea apelor menajere rezultate din comunităţi civile,

cu descărcarea apei tratate direct în emisar:

Q uzi med= 17 mc/zi (0,196 l/s), Q uz max=22,1 mc/zi (0,25 l/s).

Valorile indicatorilor de calitate a efluentului rezultat din statia de epurare care se

va evacua in cursul de apa vor fi conform NTPA 001 (HG nr. 188/2002 pentru

aprobarea Normelor de descarcare in efluenti naturali, modificat si completat prin HG

nr. 352/2005 ) .

Emisii in atmosfera

Asigurarea confortului termic pe timp friguros va fi realizata de o centrala termica

proprie ( atat pentru pensiune, corpul de alimentatie publica, cat si pentru cladirea tip

locuinta). Combustibilul utilizat va fi gazul metan, alimentarea realizandu-se printr-un

bransament din reteaua de distributie a localitatii Independenta.

Constructiile propriu-zise in zona respectiva nu constituie o sursa de poluare

semnificativa a aerului, avand functiune turistica .

O sursa secundara de impurificare a atmosferei o constituie traficul auto in zona

planului. gazele de esapament de la ambarcatiuni. Aceste gaze nu constituie un

pericol major de

impurificare a atmosferei din zona, pentru ca acestea nu functioneaza continuu

si sunt limitate si de numarul locurilor de cazare.

1.7.1. Deşeuri rezultate etapa de construc ţie şi func ţionare

Deseurile generate in faza de constructie a obiectivului in special pamantul

excavat va fi reutilizate ca umplutura, pentru sistematizarea terenului si deseurile de

materiale de constructie (cele inerte fara continut de substante periculoase) vor fi utilizate

la amenajarea drumurilor sau in alte locuri stabilite de comun acord cu primaria

Indepenenta.

Materialele care nu se pot valorifica sau recupera , in urma executarii lucrarilor

de constructie se vor preda la agenti autorizati si se vor transporta la un depozit de

deseuri autorizati.

Dupa finalizarea investitiei , se va realiza o zona special amenajata (platforma

betonata si ingradita) pentru a se efectua o colectare selectiva a deseurilor in

europubele pe tipuri de deseuri. Eliminarea deseurilor recuperabile ( hartie, PET , sticla ,

eventuale deseuri metalice) se va face prin societati de profil autorizate .

12

Deseurile rezultate in timpul constructiei si in timpul functionarii obiectivului clasificate

conform HG 856/2002, sunt evidentiate in tabelul nr. 2 :

Tabel nr. 2 Deşeuri generate pe amplasament

Coduri deşeuri

HG 856/2002

Denumirea şi tipul caracterul de şeului generat (periculos, nepericulos, inert)

Modul de depozitare temporar ă

Modalit ăţi propuse de gestionare a deşeurilor rezultate

Perioada de constru cţie

17 05 04 Pământ excavat Se depozitează în cadrul organizării de şantier

Utilizarea ulterioară la sistematizarea terenului

20 03 01 Deşeuri menajere amestecate Colectare în pubele PVC Eliminare prin societate de

salubritate 15 01 01 15 01 02 15 01 03 15 01 06

Ambalaje Spaţii special amenajate Valorificare cu societăţi specializate autorizate

17 04 05 17 04 05 Deseuri metalice Valorificare

Perioada de func ţionare

13 05 06* Slam separatorul de grasimi (SH) Recipiente metalice închise

Eliminate prin societăţi specializate/autorizate

19 08 10* Ulei şi grăsimi Recipiente metalice inchise

19 08 14 Nămol de la staţia de epurare Platforma de stocare Eliminare prin operator zonal

20 01 01 Hârtie şi carton Spaţii special amenajate

Colectate separat Valorificare cu societăţi specializate

autorizate

20 01 02 Sticlă 20 01 38 Lemn 20 01 39 Materiale plastice 20 01 40 Metalice 20.03.01 Deşeuri menajere Colectare în pubele PVC Eliminare prin operator zonal

Modul de gospod ărire al de şeurilor şi asigurarea condi ţiilor de protec ţie

Deşeurile inerte rezultate pe perioada construcţiei, vor fi limitate în timp. Eventualele

deşeuri metalice care pot rezulta pe perioada construcţiei vor fi recuperate şi predate la

firme specializate autorizate în vederea reciclării acestora.

Deşeurile generate în perioada de operare se vor colecta selectiv, se vor depozita în

spaţiu special amenajat, pe platforma betonate şi se vor preda pentru valorificare/

eliminare la societăţi specializate autorizate, conform contractului de prestări de servicii.

Se vor respecta prevederile OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată prin

Legea nr. 27/2007.

Deşeurile municipale şi asimilabile din comerţ (deşeuri menajere, deşeuri asimilabile

cu cele menajere) vor fi colectate în pubele din PVC cu capac etanş şi depozitate

temporar pe o platformă amenajată special în acest scop. Periodic deşeurile vor fi

transportate la depozitul de deşeuri menajere, în baza contractului care va fi încheiat cu

firma de salubritate.

13

1.7.2. Managementul de şeurilor

Managementul deşeurilor produse pe amplasament va ţine seama de categoriile de

deşeuri.

Pentru toate categoriile de deşeuri vor fi respectate următoarele prevederi

legislative:

� HG. nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei

cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;

1.8. Cerin ţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execu ţia planului

(categoria de folosin ţă a terenului, suprafe ţele de teren ce vor fi ocupate

temporar/permanent de c ătre PP, de exemplu, drumurile de acces,

tehnologice, ampriza drumului, şanţuri şi pere ţi de sprijin, efecte de drenaj

etc.)

Tabel nr.3 Bilantul teritorial al PUZ

Bilant teritorial Existent Produs %

S. teren ce a generat PUZ 30.009,00 mp 30.009,00 mp 100

Suprafete construite 1405,00 mp 4,68

Pensiune + restaurant 685,00 mp 2,28

Casute 200,00 mp 0,66

Vestiar, dus, WC 200,00 mp 0,66

receptie 20,00 mp 0,07

locuinta 150, 00 mp 0,50

piscina 100,00 mp 0,34

Suprafata teren arabil 29587,70 0,00 mp 0,00

S. Spatii verzi create in incinta 0,00 11.610,00 mp 38,68

S. platforme, alei create in incinta 0,00 3.490,00 mp 11,63

S. parcare 0,00 3.304,00 mp 11,01

S. strazi create in incinta 0,00 1600,00 mp 5,33

S. canal propus spre deviere 421,30 mp 500,00 mp 1,67

S bazin rezerva apa 0,00 6500,00 mp 21,67

14

S baze sportive, spatii de joaca 0,00 1600,00 mp 5,33

P.O.T. 0,00 % Max. 40,00 % -

C.U.T. 0,00 Max 0,90 -

TOTAL 30009,00 mp 30009,00 mp 100

Fig. nr. 3 Utilizare teren în zona de implementare PUZ

16

1.9. Serviciile suplimentare solicitate de implemen tarea planului

(dezafectarea/reamplasarea de conducte, linii de în altă tensiune etc.,

mijloacele de construc ţie necesare), respectiv modalitatea în care accesar ea

acestor servicii suplimentare poate afecta integrit atea ariei naturale de interes

comunitar

Având în vedere planul si tipul activităţii desfăşurate pe amplasament, prin

implementarea planului analizat nu vor fi necesare servicii suplimentare care să

presupună proiecte de dezafectare/reamplasare de conducte, linii de înaltă tensiune şi alte

mijloace de construcţie necesare în implementarea planului propus.

1.10. Durata construc ţiei, func ţionării, dezafect ării proiectului şi eşalonarea

perioadei de implementare a planului

Implementarea Planului Urbanistic Zonal - „Construire pensiune, restaurant,

camping, imobil de locuit, spaţii sportive, spaţii de joacă, amenajare spaţii verzi şi

înprejmuire teren, judeţ Galaţi, comuna independenţa, tarlaua 33, parcela 392/2” se

doreşte a fi o investiţie durabilă pentru dezvoltarea turistică din zona analizată, pentru o

perioada de functionare extinsa. Analizând situaţia actuală din zona planului, între Galaţi şi

Tecuci remarcam existenta unui numar redus de zone de agrement ceea ce face ca planul

propus sa fie o investitia viabila.

În acest sens, pe suprafaţa totală de teren de cca. 3 ha, s-a propus planul de

dezvoltare zonala care cuprinde:

� lucrări de constructie pentru pensiune, imobil de locuit, spatii de joaca,

camping;

� lucrări de amenajare spatii verzi, instalaţii-reţele, pentru asigurarea

desfăşurării unor activităţi specifice de agrement.

Prin realizarea acestor lucrări, se obţine o primă sistematizare a zonei cu ceva

probleme hidrotehnice (canal), cu influente favorabile asupra ambientului si peisajului

zonei.

Perioada de implementarea a planului este estimată la aproximativ 24 de luni.

1.11. Activit ăţi care vor fi generate ca rezultat al implement ării planului

Realizarea Planului Urbanistic Zonal - „Construire pensiune, restaurant, camping,

imobil de locuit, spaţii sportive, spaţii de joacă, amenajare spaţii verzi şi înprejmuire teren,

judeţ galaţi, comuna independenţa, tarlaua 33, parcela 392/2” va aduce următoarele

beneficii:

17

� valorificarea unei suprafeţe de teren care în prezent nu are o utilitate specifică,

fiind un teren puternic antropizat, care nu este în acest moment utilizat şi care

creează disconfort din punct de vedere urbanistic;

� impactul pozitiv economico – social asupra comunei Independenta, prin

dezvoltarea unor servicii şi activităţi turistice în zonă;

� integrarea obiectivelor turistice noi create în circuitele turistice internaţionale şi

ridicarea nivelului de trafic turistic pe acest sector al Dunării;

� valorificarea potenţialului de cazare din zonă (creşterea gradului de ocupare a

facilităţilor de cazare de la hotelurile şi pensiunile existente);

� valorificarea potentialului turistic al zonei;

� reabilitarea unei zone afectate prin antropizare excesiva;

Prin implementarea planului se vor oferi servicii atât în domeniul turistic cât şi cel de

recreere dar şi sportiv, dar şi un număr semnificativ de locuri de muncă pentru populaţia

din zonă.

1.12. Caracteristicile PP existente, propuse sau a probate, ce pot genera impact

cumulativ cu PP care este în procedur ă de evaluare şi care poate afecta aria

natural ă protejat ă de interes comunitar

Evaluarea impactului cumulativ va fi analizat in relaţia cu planuri, programe şi

proiecte propuse sau implementate aflate în aria de impact a planului propus “PUZ –

„Construire pensiune, restaurant, camping, imobil de locuit, spaţii sportive, spaţii de joacă,

amenajare spaţii verzi şi înprejmuire teren, judeţ galaţi, comuna independenţa, tarlaua

33, parcela 392/2”.

Activităţile principale identificate in zona de amplasament ce generează un impact

cumulativ în special asupra biodiversităţii locale sunt legate de:

� Creşterea animalelor, păşunat (bovine, ovine), pe amplasament si pe terenurile

de luncă învecinate;

� Turism si pescuit agrement desfăşurat în zona baltilor Potcoava, Talabasca -

comuna Branistea;

� Transport rutier DN 25 – Galati – Tecuci si transport feroviar;

Avand in vedere natura planului, limitele evaluării in ceea ce priveşte impactul

cumulativ al proiectelor existente, aflate in execuţie sau propuse a fost stabilit pe UAT

comunei Independenta functie de:

� Natura proiectelor aflate in vecinătatea investiţiei;

18

� Dimensiunea economica si spaţiala a proiectelor ce fac obiectul evaluării impactului

cumulative;

� Distanta fata de zone protejate (arii naturale protejate ) si zone locuite;

Planul se va implementa in intravilanul localitatii Independenta, unde pana in

prezent activitatile economice sunt reprezentate de agricultura , cresterea animalelor ,

comert, prestari servicii.

Din punct de vedere turistic zona nu s-a dezvoltat datorita unei infrastructuri

deficitare si a retelelor de utilitati inexistente.

Scara de timp pentru evaluarea impactului cumulativ

In urma identificării planurilor si proiectelor ce pot produce un impact cumulativ, s-

au stabilit şi principalele căile posibile de cumulare a impactului acestea prognozându-se

asupra:

� Biodiversităţii locale;

� Asupra factorilor de mediu apa, aer, sol;

� Mediului social economic

19

Fig.nr.4 Planuri si proiecte în zona PUZ – comuna Independenta.

20

2. INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURAL Ă PROTEJATĂ DE INTERES

COMUNITAR AFECTATĂ DE IMPLEMENTAREA PLANULUI

2.1. Date privind aria natural ă protejat ă de interes comunitar: suprafa ţă, tipuri de

ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin

implementarea planului etc

Obiectivele planului propus PUZ – „Construire pensiune, restaurant, camping,

imobil de locuit, spaţii sportive, spaţii de joacă, amenajare spaţii verzi şi înprejmuire teren,

judeţ galaţi, comuna independenţa, tarlaua 33, parcela 392/2” , se suprapune – pajiste

semi-naturala degradata cu situl de importanţă comunitară ROSPA 0071 Lunca Siretului

Inferior.

21

Fig. nr. 5 Arii naturale protejate din vecin ătatea planului

22

Suprafaţa destinată implementării planului de 3,009 ha, este situată la estremitatea

estica a ariei naturale protejate şi este structurată pe un singur: pajişte semi-naturala

degratată, delimitarea habitatului fiind clara cu mici influente datorita regimului de

preciptatii si canalului care predispun zona la baltiri frecvente.

Suprafaţa ocupata de plan ce se suprapune peste arealul destinat ariei de

importanţa comunitară ROSPA 0071 este de de 3,009 ha şi sunt reprezentata în totalitate

de habitatul neprioritar formand un ecosistem antropic

Având în vedere obiectivele planului propus pentru implementare – PUZ –


amenajare spaţii verzi şi înprejmuire teren, judeţ galaţi, comuna independenţa, tarlaua

33, parcela 392/2” comuna Independenta, judeţul Galati - amplasamentul şi natura

activităţilor desfăşurate în aria protejată în zona ecosistemului antropic prognozăm un

impact nesemnificativ asupra, ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior. Evaluarea impactului

asupra mediului şi în special asupra speciilor de floră, faună şi asupra habitatelor prezente

în aria naturala protejata, precum şi argumentele care au stat la baza prognozarii

impactului sunt detaliate în capitolul 3 al prezentei evaluari adecvate.

2.1.1. Informa ţii privind situl de importanta comunitar ă – ROSPA0071 – Lunca

Siretului Inferior

Amplasamentul obiectivului propus este situat în perimetrului sit-ului de importanţa

avifaunistica ROSPA 0071 (extremitatea estica) cu importanţa speciala din punct de

vedere speciilor de pasari ce cuibaresc si se afla in pasaj in arealul ariei naturale protejate.

Situl de importanţa avifaunistica Lunca Siretului Inferior ROSPA0071, se întinde si in

zona administrativa a comunei Independenta urmarind albia majora a raului Siret.

Localizarea sitului

Coordonatele sitului

Latitudine Longitudine

N 45° 52' 42'' E 27° 16' 58''

Suprafata totala a ariei naturale

38 496.0 hectare

Regiunile administrative

NUTS % Numele judetului

RO021 4.5 % Braila

RO024 66.4 % Galati

RO026 29.1 % Vrancea

23

2.1.2. Distribu ţia ariei naturale protejate la nivelul comunei Inde pendenta

Din totalul suprafetei ariei protejate ROSPA 0071 – Lunca Siretului inferior de

38496.0 hectare un procent de 7,88 % se afla pe teritoriul administrativ al Comunei

Independenta respectiv 3036,7 ha

ROSPA0071

Fig. nr. 6 Aria naturala protejata ROSPA 0071 in comuna Independenta

2.1.3. Descrierea ariei naturale protejate

Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi, Braila, Vrancea. Arii

naturale protejate de interes naţional, din judeţul Galaţi, incluse în Lunca Siretului Inferior:

Balta Potcoava şi Balta Talabasca. Genetic,Balta Potcoava este un lac de curs parasit al

Siretului (sau de meandru). Nu a putut fi desecat în urma actiunii de îndiguirea luncii

Siretului inferior, datorita suprafetei si adancimii mai mare si datorita legaturii stranse cu

stratul de apa freatica. Între balta Potcoava si raul Siret se afla paduri de lunca. Flora de

lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale specifice din genurile

Pragmites, Thypha, Nimphoides, Scirpus si altele. Balta Talabasca este o zona de o

deosebita importanta avifaunistica pe cursul Siretului Inferior, aflat în calea migratiei

24

numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta,

Egreta alba, Ardea purpurea), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia),

anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina,

Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus

himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus,

Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus),

hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.

Alte caracteristici ale sitului:

Este o zonă de subsidenţă cu altitudini reduse (aprox.5m). Se întalnesc paduri de

lunca. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale

specifice din genurile Pragmites, Thypha, Nimphoides, Scirpus si altele. Este o zona aflată

în calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides,

Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), threskiornithide (Plegadis falcinellus,

Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas

clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra),

charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa

limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna

hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide

(Acrocephalus sp.) s.a.

Tabel nr. 4 Lista habitatelor prezente in Situl Lun ca Siretului Inferior

Nr crt

Codul sitului

Denumirea sitului

1 3160 Lacuri distrofice si iazuri

2 6430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul

campiilor, pana la cel montan si alpin

3 3130 Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din

Littorelletea uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea

4 3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion

rubri si Bidention 5 92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba

6 91F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul

marilor rauri (Ulmenion minoris)

7 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau

Hydrocharition

8 6510 Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba

officinalis)

Biotopuri principale intalnite in zona ariei naturale protejate sunt reprezentate de:

25

� terenuri arabile neirigate (34,2%);

� paşuni (7,6%);

� paduri de foioase (21,3%);

� zone cu vegetaţie ierboasa naturala (3,9%);

� zone de tranziţie paduri - tufarişuri (7,7%);

� mlaştini (4,7%);

� cursuri de apa (12,1%);

� ape statatoare (3,5%);

Tabel nr.5 Clase de habitate prezente in sit (dupa Corine Land Cover 2000)

Cod % CLC Clase de habitate

N04 2 331 Plaje de nisip

N06 3 511, 512 Rauri, lacuri

N06 12 511, 512 Rauri, lacuri

N07 5 411, 412 Mlastini, turbarii

N09 4 321 Pajisti naturale, stepe

N12 37 211 - 213 Culturi (teren arabil)

N14 8 231 Pasuni

N16 21 311 Paduri de foioase

N26 8 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie)

Desemnarea ariei natural protejate

Balta Potcoava: Hotararea Consiliului Judetean Galati nr.46/10.11.1994, privind

instituirea regimului de protectie oficiala a unor zone de pe teritoriul judetului Galati Legea

nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-

a - zone protejate, publicata în M. Of. 152/2000, pozitia 2.411. O.U. nr.236/2000, publicata

în M. Of. nr.625/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei si faunei salbatice aprobata cu modificari si completari prin Legea

nr.462/2001, publicata în M.Of. nr.433/2001 Legislatia europeana si internationala :

Directiva Pasari 79/409/CEE, Directiva Habitate, Flora si Fauna92/43/CEE, conventiile

internationale privind diversitatea biologica si dezvoltarea durabila a sistemelor socio-

economice locale Balta Tălăbasca: Hotararea Consiliului Judetean Galati

nr.46/10.11.1994, privind instituirea regimului de protectie oficiala a unor zone de pe

teritoriul judetului Galati Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a

teritoriului national - Sectiunea a III-a -zone protejate, publicata în M. Of. 152/2000, pozitia

26

2.412. O.U. nr.236/2000, publicata în M. Of. nr.625/2000, privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice aprobata cu

modificari si completari prin Legea nr.462/2001, publicata în M.Of. nr.433/2001 Legislatia

europeana si internationala : Directiva Pasari79/409/CEE, Directiva Habitate, Flora si

Fauna92/43/CEE, conventiile internationale privind diversitatea biologica si dezvoltarea

durabila a sistemelor socio-economice locale

Managementul sitului - organismul responsabil pentru managementul sitului:

� Balta Tălăbasca se află în custodie S.C. NEGRO S.R.L.;

� ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior – custode - Asociatia pentru Conservarea

Diversitatii Biologice;

Importan ţa ariei naturale protejate

Acest sit găzduieşte indivizi ale unor specii de păsări protejate. Conform datelor avem

următoarele categorii:

a) număr de specii din anexa 1 a Directivei Păsări: 21;

b) număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenţiei asupra speciilor

migratoare (Bonn): 10;

c) număr de specii periclitate la nivel global: 2.

Situl este important pentru populaţiile ale speciilor aflate in pasaj in special in zonele

umede , balti. Balta Talabasca este o zona de o deosebita importanta avifaunistica pe

cursul Siretului Inferior, aflat în calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice:

ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), threskiornithide

(Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas

querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus,

Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus

vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus),

sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo

rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.

Tabel nr. 6 Specii de p ăsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79 /409/CEE

Cod Specie Populatie: Rezidenta Cuibarit Iernat Pasaj Sit

Pop. Conserv. Izolare Glob

A229 Alcedo atthis 15-25 p D B C C A029 Ardea purpurea 5-12 p D B C C

A024 Ardeola ralloides 5-10 p D B C C A060 Aythya nyroca 20-25 p 100-150 i C B C C

A196 Chlidonias hybridus 80-100 p 380-450 i C B C C

27

A031 Ciconia ciconia 300-500 i C B C C A081 Circus aeruginosus 6-12 p C B C B

A038 Cygnus cygnus 4-10 i D B C C A027 Egretta alba 15-30 p 50-160 i C B C C

A026 Egretta garzetta 20-45 p 80-180 i C B C C A189 Gelochelidon nilotica 5-10 i B B C B A135 Glareola pratincola 10-14 i C B C C A022 Ixobrychus minutus 10-15 p C B C C

A338 Lanius collurio 15-25 p D B C C A339 Lanius minor 20-35 p C B C C

A177 Larus minutus 20-35 i D B C C A023 Nycticorax nycticorax 20-30 p C B C C

A019 Pelecanus onocrotalus 60-75 i C B C C A034 Platalea leucorodia 5-20 p C B C C

A132 Recurvirostra avosetta 5-12 p 25-30 i C B C C

A193 Sterna hirundo 3-5 p 30-50 i D B C C

LEGENDA Abrevieri Statut, Cuibaritor: “F” - frecvent “E” - eratic “R” - rar “RC” - relativ comun “P” - pasaj “C” - cuibaritor “A” - abundent “OI“- oaspete de iarna “OC” - ocazional cuibaritor “i” - indivizi “p” – perechi. POPULATIE : marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national. Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei in sit cu cea la nivel national. Se foloseste un model progresiv ca cel de mai jos: “A”- 100 ³ p > 15% “B”- 15 ³ p > 2% “C”- 2 ³ p > 0% “D”- populatie nesemnificativa CONSERVARE: gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective “A”- conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere, de refacere, = elemente in stare medie sau partial degradata (i III) si usor de refacut (ii I),

28

“B”- conservare buna = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea posibilitatii “C”- conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii. IZOLARE : gradul de izolare a populatiei prezente in sit fata de aria de raspandire normala a speciei: “A”- populatie (aproape) izolata; “B”- populatie ne-izolata, dar la limita ariei de distributie; “C”- populatie ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa.

GLOBAL : evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective. “A”- valoare excelenta; “B”- valoare buna; “C”- valoare considerabila.

2.2. Date despre prezen ţa, localizarea, popula ţia şi ecologia speciilor şi/sau

habitatelor de interes comunitar prezente, men ţionate în formularul standard

al ariei naturale protejate de interes comunitar

29

Date despre prezenta, localizarea, populatia si eco logia speciilor si/sau habitatelor de interes comun itar prezente,

mentionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar ROSPA 0071.

Tabel nr. 7 Prezenta si ecologia speciilor de pasar i caracteristice sitului ROSPA 0071 – Lunca Siretul ui Inferior

Nr. crt. Specie Nume popular Statut* Cuiba

ritor** IUCN WBD OUG 57/2007 Bern Bonn

Categorie SPEC*

� Alcedo atthis Pescarus albastru R; C C LC I III SPEC 3 � Ardea purpurea Starc rosu R; C C LC I III II II SPEC 3 � Ardeola ralloides Starc galben R; C C LC I III II II SPEC 3 � Aythya nyroca Rata rosie RC C ; P VU I III III I II SPEC 1 � Chlidonias hybridus Chirighita cu obrajii albi F C ; P LC I III II SPEC 3 � Ciconia ciconia Barza alba F,P P LC I III II II SPEC 2 � Circus aeruginosus Eretele de stuf RC,P C LC I III II II Non-SPEC � Cygnus cygnus Lebada de iarba OI OI LC I III Non-SPECEW � Egretta alba Egreta mare RC; C; P LC I III II II Non-SPEC � Egretta garzetta Egreta mica RC C; P LC I III Non-SPEC � Gelochelidon nilotica Pescarita razatoare RC P VU I III SPEC 3 � Glareola pratincola Ciovlica ruginie R P LC I III SPEC 3 � Ixobrychus minutus Starc pitic RC C LC I III II SPEC 3 � Lanius collurio Sfrancioc rosiatic F C LC I III II SPEC 3 � Lanius minor Sfrâncioc mic R C LC I III SPEC 2 � Larus minutus Pescarus mic R P LC I III SPEC 3 � Nycticorax nycticorax Starc de noapte RC,P C LC I III II SPEC 3 � Pelecanus onocrotalus Pelicanul comun RC,P P LC I III II I SPEC 3 � Platalea leucorodia Lopatarul R C LC I III II II SPEC 2 � Recurvirostra avosetta Ciocîntors R C; P LC I III II II Non-SPEC � Sterna hirundo Chira de balta RC C; P LC I III Non-SPEC

30

Abrevieri: Statut, Cuibaritor: F – frecvent E – eratic R – rar RC – relativ comun P – pasaj C – cuibaritor A – abundent OI – oaspete de iarna OC – ocazional cuibaritor Faza prezenta in zona PUZ: M – migratiune C – cuibarit H – hranire

IUCN – International Union for Conservation of NatureLista rosie a speciilor protejate

“EN” - Periclitat “NT” - Aproape amenintat “VU” - Vulnerabil “LC” –Nepericlitat.

WBD – „Wild Birds Directive” – 79/409/ECC , Directiva europeana pentru conservarea speciilor de pasari salbatice

I – Annex I II – Annex II OUG 57/2007 –Regimul ariilor naturale protejate

III – Anexa III – specii care necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica

*III – specie prioritara IV – Anexa IV – specii care necesita o protectie stricta Bern – Conventia de la Berna II – Annex II – specii de fauna strict protejate III – Annex III – specii de fauna protejate Bonn – Conventia de la Bonn I – Annex I II – Annex II

Specii intalnite in zona PUZ

31

4 categorii SPEC (Species of European Concearn) în care se încadrează speciile din avifauna României:

SPEC 1 cuprinde speciile de interes conservativ la nivel global, adică ameninţate pe plan global şi sunt dependente de

conservare.

SPEC 2 cuprinde speciile care sunt concentrate în Europa şi au un statut conservativ nefavorabil.

SPEC 3 cuprinde speciile care nu sunt concentrate în Europa şi au un statut conservativ nefavorabil.

SPEC 4 cuprinde speciile care sunt concentrate în Europa şi au un statut conservativ favorabil.

Non – SPEC cuprinde speciile care nu se regăsesc pe lista speciilor SPEC, adică specii care nu sunt concentrate în Europa şi

ale căror populaţii europene se află într-o situaţie favorabilă. Pentru aceste specii nu sunt necesare măsuri deosebite şi imediate

pentru protecţia lor.

Tabel nr. 8 Dinamica speciilor de pasari din aria n aturala protejata ROSPA 0071

Nr. Specia

Dinamica si perioadele de stationare in Lunca Siretului Inferior Categoria fenologica Originea

geografica (dupa

Vouss)

Cuibaritor Regim trofic

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII S-E OV P OI

1. Alcedo atthis ispida Linnaeus, 1758 * LV IHT

2. Ardea purpurea purpurea Linnaeus, 1766 * TK-MED • ZOO

3. Ardeola ralloides (Scopoli, 1769) * ** ET • ZOO

4. Aythya nyroca (Giildenstadt, 1770) ** TK-MED • VEG

5. Chlidonias hybrida hybrida (Pallas, 1811) ** *** LV • ZOO

6. Ciconia ciconia ciconia (Linnaeus, 1758) * *** PAL • ZOO

7. Circus aeruginosus aeruginosus (Linnaeus, 1758) * PAL • PR

8. Cygnus cygnus (Linnaeus, 1758) * PAL - MIXT

9. Egretta alba (Linnaeus, 1758) * ** CO - ZOO

10. Egretta garzetta garzetta (Linnaeus, 1766) * ** LV - ZOO

11. Gelochelidon nilotica * * ZOO

12. Glareola pratincola pratincola (Linnaeus, 1766) * * IN-AF • INS

32

13. Ixobrychus minutus minutus (Linnaeus, 1766) * LV • ZOO

14. Lanius collurio collurio Linnaeus, 1758 * PAL INS

15. Lanius minor (J.F. Gmelin, 1788) * EU-TK INS

16. Larus minutus Linnaeus, 1766 * * PAL - MIXT

17. Nycticorax nictycorax nictycorax (Linnaeus, 1758) * CO • ZOO

18. Pelecanus onocrotalus Linnaeus, 1758 * * SAR - IHT

19. Platalea leucorodia leucorodia Linnaeus, 1758 * SAR • ZOO

20. Recurvirostra avosetta Linnaeus, 1758 * * TK-MED • ZOO

21. Sterna hirundo hirundo (Linnaeus, 1758) * * HOL • ZOO

Legenda:

Originea geografica: HOL - specie cu raspandire holarctica; LV - specie cu raspandire in lumea veche; SAR - specie cu

raspandire sarmatica; PAL - specie cu raspandire palearctica; TK-MED - specie cu raspandire turkestano-mediteraneana; CO -

specie cosmopolita; ET - specie de tip etiopian; ARC - specii cu origine arctica; PLXE - specii de tip paleoxeric; EU-TK - specii de tip

europeo-turkestanic; EU - specii de tip european; IN-AF - specii de tip indo-african; SIB - specii de tip siberian; TK - specii de tip

turkestanic; MO-TIB - specii de tip mongolo-tibetan; MED - specii de tip mediteranean; TIB - specii de tip tibetan; PLXM - specii de tip

paleoxeromontan; SI-CA - specii de tip sibiro-canadian.

Categoria fenologica: S-E - specie sedentara sau sedentar eratica; OV - oaspete de vara, P - specie de pasaj, OI - oaspete de

iarna; * prezenta in numar redus de exemplare; ** aparitie comuna; *** efective numeroase; • - specie cuibaritoare; ? - specie al carei

cuibarit este posibil in zona . Regimul trofic: MIXT - specie omnivora; VEG - specie vegetariana; ZOO - specie zoofaga (considerand

aici cele acre se hranesc cu diferite nevertebrate, nespecializate pentru un anume grup de prazi); INS - specii insectivore; PR - specii

pradatoare; IHT – ihtiofage.

33

2.2.1. Alte specii importante de flora şi fauna prezente în aria naturala protejata

ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior

In aria naturală protejată analizată sunt prezente şi alte specii importante de faună cu

date privind populaţia acestora în sit, precum şi motivul pentru care s-a inclus în lista

fiecare specie, respectiv:

Nume specie Populatie Motivatie

Vertigo angustior C C

Vertigo moulinsiana C C

Specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor

speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică Anexa nr. 3 HG 1284

din 24.10.2007.

MOLLUSCA

Gastropoda (Melci)

� Vertigo angustior – Specie clasificata ca fiind LC (Least Concern) –

Nepericlitat la nivel european pe Lista Rosie IUCN, şi incluse în anexa II a Directivei

Habitate CE.

Statutul speciei in Romania este necunoscut; posibil vulnerabila din cauza reducerii

si degradarii habitatelor specifice (zone umede). Supravietuirea speciei este dependenta

in intregul ei areal de cunoasterea si monitorizarea populatiilor, precum si de prevenirea

distrugerii zonelor umede remanente. Disparitiile locale atestate in multe arii din Europa

demonstreaza sensibilitatea acestui taxon.

� Vertigo moulinisiana - Specie clasificata ca fiind LC (Least Concern) –

Nepericlitat la nivel european pe Lista Rosie IUCN, şi incluse în anexa II a Directivei

Habitate CE.

Statutul speciei in Romania este necunoscut; posibil vulnerabila din cauza reducerii

si degradarii habitatelor specifice (zone umede). Supravietuirea speciei este dependenta

in intregul ei areal de cunoasterea si monitorizarea populatiilor, precum si de prevenirea

distrugerii zonelor umede remanente. Disparitiile locale atestate in multe arii din Europa

demonstreaza sensibilitatea acestui taxon.

34

2.3. Descrierea func ţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes

comunitar afectate (suprafa ţa, loca ţia, speciile caracteristice) şi a rela ţiei

acestora cu ariile naturale protejate de interes co munitar învecinate şi

distribu ţia acestora

Monitorizarea speciilor sau habitatelor prezente în perimetrul implicat în dezvoltarea

planului şi în zona învecinată a planului, pe lângă informaţiile pe care le oferă despre

starea lor de conservare sau despre rezultatul diferitelor măsuri de management activ,

face posibilă şi identificarea timpurie a unor tendinţe dinamice având un rol important în

predicţia modificărilor structurale şi funcţionale, fapt ce permite luarea unor masuri, în timp

util, pentru conservarea acestora. Cunoaşterea bazata pe informaţiile obţinute în cadrul

programelor de monitorizare asigura o mai bună înţelegere a problematicii analizate, fapt

ce determină o îmbunătăţire a şanselor ca deciziile luate să fie bine documentate şi

corecte. Pe lângă aplicaţiile practice, monitorizarea ecologică are şi o importanţă teoretică,

informaţiile obţinute având un rol deosebit de important în descifrarea legităţilor care

determină structura, funcţiile şi dinamica ecosistemelor.

Acţiunile de monitorizare a habitatelor nu s-au făcut la întâmplare, ci s-au realizat

într-o manieră standardizată. Planificarea acţiunilor de monitorizare a reprezentat o etapă

importantă a programului de monitorizare

Monitorizarea habitatelor s-a realizat pe baza unor protocoale (planuri) de

monitorizare care permit colectarea şi analiza datelor într-o forma standardizată, astfel

încât datele colectate de persoane diferite la intervale de timp diferite să fie comparabile

între ele şi să aibă aceeaşi valoare informaţională.

Obiectivele urmărite au constat în:

� monitorizarea parametrilor şi indicilor care caracterizează fitocenozele din cele

mai reprezentative ecosisteme, decelarea pe termen lung a eventualelor modificări ale

factorilor de mediu globali (schimbări climatice, modificări ale factorilor de mediu (apa, aer,

sol) prin aportul proiectului de investiţie);

� cunoaşterea mai bună a biodiversităţii floristice a regiunii ecologice, asociaţii

vegetale, tipuri de ecosistem şi speciile determinante ale ecosistemelor prezente;

� schimbările pe termen lung a factorilor globali şi locali de mediu;

� evidenţierea prezentei şi evoluţiei florei endemice din ecosistemele prezente.

35

Tabel nr.9 Perioade favorabile pentru monitorizare

Ian Feb Mar. Apr. Mai Iunie Iulie Aug. Sept Oct Nov Dec Flora Păsări

cuib ăritoare

Păsări sedentare

Păsări de pasaj

Păsări care ierneaz ă

Amfibieni, reptile

Mamifere Nevertebrate

terestre

In urma studierii zonei destinate implementării PUZ sa realizat o clasificare a

ecosistemelor prezente (potenţial afectate). Astfel au fost identificate 2 habitate:

1. pajiste seminaturala degradata;

2. Vegetatie de margini de apa - slab dezvoltat in zona canalului;

Între aceste două tipuri de ecosisteme există o delimitare, uneori suprafaţa

pajistilor fiind inundata datorita regimului precipitatiilor.

Vegetatia de margini de apa întâlnita în zona canalului nu are o structură complexă,

putându-se evidenţia unele trăsături principale:

� dependenţa strict de regimul canalului;

� funcţionarea ecosistemului este condiţionat si de durata precipitatiilor anuale.

Potrivit conformaţiei reliefului din zonă, ecosistemul poate fi clasificat ca fiind

ecosistem temporar structura acestuia fiind slab dezvoltata si alcatuita din specii fara

interes conservativ. Astfel In lungul canalului s-a dezvoltat o vegetatie specifica malurilor

de ape dulci reprezentata prin stufaris (phragmites australis) si papura lata (typha

latifolia), papurica (Schoenoplectus lacustris).

36

Fig. nr. 7 – habitate identificate PUZ zona studiat a

Distributia vegetatiei în zona este strâns legată de: relief, hidrografie si

conditiile de clima. In ceea ce priveste vegetatia prezenta in zona aceasta este specifica

pajistilor semi-naturale degradate fiind intalnite forme de vegetatia spontana

reprezentata prin specii de vegetatia halofilă: higro-halofile si xero-halofile: rogoz

(Carex distans), săricica (Salsola soda), paius (Festuca valesiaca), pir tarator

37

(Agropyron repens) etc. Majoritatea plantelor halofile prezente îsi dezvoltă ciclul evolutiv

înaintea venirii perioadelor secetoase de la sfârsitul verii.

Pajistile semi-naturale identificate au o compozitie floristică slabă din punct

de vedere furajer, fiind intr-o stare de degradare continua atat datorita păsunatului

excesiv nefiind realizate o fertilizarea ameliorativă a acestor pajisti.

Fig. 8 Pasunat in zona planului

Din punct de vedere conservativ nici unul din habit atele prezente nu are

importanta pentru dinamica si conservarea speciilor pentru care a fost desemnata

aria naturala protejata ROSPA 0071 – Lunca Siretulu i Inferior.

2.3.1. Analiza asocia ţiilor vegetale, habitatelor, florei şi faunei din perimetrul

implicat

A. Analiza florei şi vegeta ţiei

Metoda de lucru

Studiul de monitorizare a habitatului a presupus ca mărimea suprafeţelor de probă să

fie direct proporţională cu complexitatea structurii habitatului studiat. Astfel alegerea

suprafeţei eşantioanelor s-a bazat pe conceptul de areal minim care este definit ca

suprafaţa minimă pe care trebuie efectuat releveul de vegetaţie pentru a surprinde

majoritatea speciilor care intră în compoziţia fitocenozelor (Cristea et al. 2004). Astfel

aplicând metoda clasica de estimare a mărimii suprafeţei de proba, s-a reuşit o oarecare

standardizare a mărimii eşantioanelor, stabilindu-se limitele intre care pot sa varieze în

funcţie de tipul de vegetaţie (tabel nr 10).

38

Tabel nr. 10. Mărimea suprafeţelor de probă pentru diverse tipuri de vegetaţie

(Cristea et al. 2004)

Tip de vegeta ţie Suprafa ţa de proba (mp)

Păduri 1000-10000 Tufărişuri 100

Pajişti 20-200 Mlaştini oligotrofe 5 Mlaştini eutrofe 50 Grupări ruderale - Grupări segetale 100-200

Stâncării -

In urma studiului realizat pe teren fost identificate 2 habitate prezente în aria de

studiu.

� Pajişte semi-naturala alterat ă;

� Vegetatie specifica maluri de ape dulci.

Între aceste două tipuri de habitate nu există o delimitare strictă, întreaga suprafaţă

fiind remodelată datorită regimului precipitatiilor anuale si a volumului de apa din canal

avand influente sezoniere.

39

Fig. nr. 9 Identificarea habitatelor in zona studi ata PUZ - ortofotoplan

Pajişte semi-naturala alterat ă

Acest tip de habitat cvazinatural ocupă majoritatea suprafaţei ecosistemului terestru

fiind influenţat in mare masura de precipitatii si anotimp.

40

Foto. 10 - Deşeuri in zona amplasamentului – PUZ.

Valoarea de conservare a acestui habitat este nulă. Chiar dacă există unele dintre

speciile caracteristice, structura şi compoziţia floristică a acestei pajişti este puternic

alterata.

2.3.2. Specii de flora prezente

� Salsola soda (săricica) – Specie anuala, T; 20-70 cm, VII – IX, z. Stepa, - z.

Silvostepa, prezente pe terenurile saraturate, continentale. Specie mezohal. –

higrohal. Cont. Euras.

� Carex distans (rogoz) - Specie perena H- 20-60 cm, V-VI. Frecventa in zonele de

stepa – etajul fagului, pajisti umede adesea saraturate. Specie mezohigr., halofila.

Euras. (subatl.-submedit.)

� Agropyron repens (pir tarator);Specie perenă anuală , VI-VII, frecventa în zonele

de stepa, pajişti. Specie mez. Med. Circ.

41

� Festuca valesiaca (paius) – Schleich. Ex Gaudin. Specie perena, H 20-40 cm, V-

VII,. Frecventa in zonele de stepa- etajul gorunului; pajisti uscate; semi-umede,

insorite. Specie xeromez., subterm. Cont. Euras.

� Daucus carota L. subsp. carota - TH - Apo - Ant, SNat - Dauco-Melilotion;

Ruşinea fetei. VI-IX. Specie anuală de iarnă. Frecventa in zona de stepă. Specie

eurif., euriterm, Euriacid.

� Plantago major L. - H - Arh - Eur, As, Afr - Ant - Plantaginetalia, Nanocyperion-

Patlagină mare. Frecventă pe marginea drumurilor, prin curţi, păşuni umede. Are

frunzele mari, lat ovate, glabre, grupate în rozeta bazală, din care se ridică tulpina

scapiformă, lungă cel mult de 2 ori cât frunzele, purtând în jumătatea superioară

florile, grupate într-uri spic lung, cilindric.

� Ranunculus sardous Crantz - T - Apo - Ant - Nanocyperion, Agropyro-Rumicion.

Specie anuală, T. 10-30 cm, V-VII. Frecventa in zonele de stepa umede. Sp.

Mezohigr. Eutr. Bur. Rud. Seg. Eur.

Vegetatie specifica maluri de ape dulci.

� Phragmites australis - (Stuf , trestie) (Ca. ) Steud. Specie perena, G (HH) 1-4(-

10 m), VII – IX. Frecventa in zonele de stepa- etajul fagului, m;lastini, ape stagnante

putin adanci, malul apelor, culturi cu cernoziomuri freatic umede. Sp. Higr.

� Typha latifolia L. (Papura lata) ; Specie perena G (HH.) 1-2,5 m, VII- VIII.

Frecventa in zonele de stepa, etajul fagului, ape stagnante sau incet curgatoare,

stufarisuri, mlastini.

� Schoenoplectus lacustris L. (Palla.) (Scriptus lacu stris)– (papurica) ; Specie

perena, G 40 -90 cm, VI – VII. Rara in zona padurilor de stejar si etajul fagului,

frecventa in zonele mlastinoase. Sp. Higr.Euras.

Speciile prezente sunt majoritatea specii perene fara interes conservativ, nu formeaza

fitocenoze importante si au valoare conservativa redusa.

Abrevieri: Afr – Africa; AmC/S - America Centrală şi de Sud; AmN - America de Nord; AmN/C -

America de Nord şi Centrală; AmS - America de Sud; Ant - Habitat antropogen; Apo - Apofită (plantă

indigenă invazivă); Arh – Arheofită; As – Asia; Ch – Camefită; EAs – Eurasia; Eur – Europa; G – Geofită; H

– Hemicriptofită; HH – Helohidatofită; Nat - Habitat natural; Neo – Neofită; PhM – Macofanerofită; Phm –

Mezofanerofită; Phn – Nanofanerofită; SNat - Habitat seminatural; T - Terofită; TH – Terohemicriptofită.

Dintre speciile identificate în acest tip de habita t nici una nu face parte dintre

speciile listate în anexele legilor na ţionale şi directivele europene cu obiect

42

conservarea naturii. De asemenea nu fac parte dintr e speciile listate în cele 5 liste

roşii produse de diferi ţi speciali şti români.

De obicei speciile cu valoare ridicat ă de conservare sunt si specii sensibile care

ar fi eliminate de cele invazive şi de asemenea sunt de multe ori specii caracteristi ce

sau edificatoare habitatelor naturale care lipsesc din zona studiat ă.

2.3.3. Fauna terestr ă

In perimetrul destinat implementării PUZ s-a identificat o biodiversitate animală (fauna

de nevertebrate şi vertebrate) foarte săracă in specii si indivizi, datorită ruderalizării

habitatului, a gradului sporit de antropizare ca urmare a activităţilor umane. In urma

observaţiilor efectuate fauna semnalată este reprezentata majoritar de nevertebrate,

vertebratele (reptile, amfibieni) fiind slab reprezentate în timp ce mamiferele lipsesc cu

desăvârşire.

Ornitofauna fiind foarte mobilă este semnalată în special în pasaj sau în faza de

migraţiune (toamna, primăvară) nesemnalându-se specii care sa cuibărească sau să se

hrănească pe amplasamentul analizat. Lipsa vertebratelor terestre este asimilată gradului

sporit de antropizare, vecinătatea locuită..

2.3.4. Nevertebrate

Dintre nevertebrate cele mai multe specii sunt din grupa insectelor.

In funcţie de tipul de hrană fauna de nevertebrate ocupă fie zona hipo sau epigee, fie

diferite părţi vegetale aeriene ale plantelor ierboase sau arboricole. La nivelul solului sunt

întâlnite specii de colembole, miriapode, acarieni, aranee, coleoptere.

Părţile vegetale ale plantelor reprezintă suportul şi hrana pentru diferitele specii de

gasteropode şi insecte adulte sau aflate în stare larvară: coleopterele şi lepidopterele.

Amintim aici de unele grupe şi specii de animale identificate pe amplasamentul

complezului turistic – zona PUZ studiata.

Ordinul Aranee:

� Aranea diadema Clerck (păianjenul cu cruce), Fam. Araneidae, Ord. Araneae

Specie comună în toate zonele ţării, de la şes la zonele colinare. Preferă tufişurile, dar şi

43

solurile bine acoperite de vegetaţie. Pe amplasament a fost semnalată într-un număr mic

de exemplare. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională

(directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Clasa Insecta :

Ordinul Orthoptera (cosa şi, greieri, l ăcuste)

� Decticus verrucivorus Linnaeus (cosaş), Fam. Tettigoniidae, Ord. Orthoptera;

Specie comună în toate regiunile de şes şi de deal, prin fâneţe, câmpii, terenuri agricole,

păşuni etc. Pe amplasament a fost semnalată frecvent, atât pe terenurile agricole, cât şi în

islazuri. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva

Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare.

Ordinul Hymenoptera (viespi, albine, furnici)

� Formica rufa Linnaeus (furnică), Fam. Formicidae, Ord. Hymenoptera Specie

comună în toate habitatele, de la malul mării până în zonele montane. Pe amplasament

semnalată peste tot în număr mare de exemplare. Nu este inclusă în nici o listă de

protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de

conservare.

� Bombus terrestris Linnaeus (bondar), Fam. Apidae, Ord. Hymenoptera. Specie

comună în întreaga ţară. Preferă locurile însorite, cu vegetaţie bogată. Pe amplasament

este semnalată în număr destul de mic, mai ales in perioada de primăvara si vara. Nu este

inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu

necesită măsuri speciale de conservare.

� Apis mellifera Linnaeus (albină), Fam. Apidae, Ord. Hymenoptera. Specie comună

în întreaga ţară. Preferă locurile însorite, cu vegetaţie bogată. Nu este inclusă în nici o listă

de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale

de conservare.

Ordinul Lepidoptera (fluturi)

� Pieris brassicae Linnaeus (fluturele alb al verzei), Fam. Pieridae, Ord. Lepidoptera;

Specie comună în întreaga ţară.. Pe amplasament este semnalată frecvent, fără a fi

numeroasă. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva

Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare.

� Pieris rapae Linnaeus (fluturele alb al rapiţei), Fam. Pieridae, Ord. Lepidoptera.

Specie comună în întreaga ţară. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau

naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Ordinul

Diptera (muşte, ţânţari)

44

� Melanostom a scalare Fabricius, Fam. Syrphidae, Ord. Diptera Specie comună în

zonele de câmpie şi de deal. Preferă locurile însorite. Nu este inclusă în nici o listă de

protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de

conservare.

� Culex pipiens – tânţarul comun. Subordinul: Nematocera, Familia: Culicidae. Specie

comună, prezenta din luna mai până în luna octombrie.

Ordinul Coleoptera (gândaci)

� Coccinella septempunctata Linnaeus (gărgăriţă)Fam. Ciccinellidae, Ord.

Coleoptera; Specie comună în întreaga ţară. Preferă locurile însorite, cu multă vegetaţie.

Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi

nu necesită măsuri speciale de conservare.

� Anisoplia austriaca Hrbst. (cărăbuşul cerealelor), Fam. Scarabaeidae, Ord.

Coleoptera; Specie comună, dăunătoare pentru terenurile agricole. Nu este inclusă în nici

o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri

speciale de conservare.

2.3.5. Vertebratele

Vertebratele prezente în zona destinată PUZ sunt puţin numeroase atât ca număr

de specii cât şi ca număr de indivizi , ele făcând parte din rândul consumatorilor de ordin

superior.

Vertebratele semnalate aparţin următoarelor grupe sistematice:

Amfibienii: - reprezentaţi prin câteva specii: broasca mica (Rana esculenta),

broasca de lac (Rana ridibunda), specii ce se dezvoltă cu precădere în bălţile formate din

precipitatii si canalul situat in nord estul amplasamentului. Speciile sunt semnalate izolat si

sezonier (mai-septembrie).

Reptilele – sunt slab reprezentate atât ca specii cât şi ca indivizi fiind semnalate

izolat speciile Lacerta agilis si Lacerda viridis

Lacerta agilis: specia fiind activa in perioada aprilie – septembrie, fiind semnalata in

faşiile de vegetaţie de-a lungul drumului DN25 si in zona pajistilor cu vegetatie mai inalta

din lungul canalului situat im nord estul amplasamentului;

Lacerta viridis: specie activa in perioada aprilie – septembrie, fiind semnalata izolat

in estul perimetrului in zona canalului nord estic.

45

2.3.6. Avifauna locala

Metoda de monitorizare a Avifaunei

Observarea şi evaluarea populaţiilor avifaunei s-a efectuat prin observaţii directe şi

observaţii asupra locurilor de cuibărit şi de hrănire dar şi semnalarea indivizilor aflati în

pasaj sau migratie. Pentru monitorizarea avifaunei locale perimetrului implicat în realizarea

proiectului s-a utilizat metoda observaţiei directe (marsrut) pe întreaga suprafaţă analizată.

Pentru determinarea speciilor s-au utilizat determinatoarele de teren realizându-se

fişa de observaţie pe baza datelor meteorologice (temperatura, direcţia şi intensitatea

vântului, vizibilitatea, proporţia acoperirii cerului, precipitaţia), specia şi numărul de

exemplare observat.

Păsările (ornitofauna) sunt vertebratele cele mai numeroase, ponderea mare a

acestora nefiind semnalata in zona planului unde nu prezente habitate importante din

punct de vedere avifaunistic.

Avand in vedere structura ariei naturale protejate ROSPA 0071 se constata o

pondere mare a speciilor acvatice semnalate in special in pasaj (migratie) si un numar mai

mic semnalat in faza de cuibarit.

In urma monitorizarii avifaunei s-a constatat ca speciile acvatice caracteristice ariei

naturale protejate ROSPA 0071 nu colonizează amplasamentul analizat, acesta fiind

puternic antropizarii si amplasat inre 2 rute de transport importante (linie CFR si DN 25),

amplasamentul neoferind condiţii favorabile de hrană şi reproducere.

Majoritatea păsărilor observate aparţin din punct de vedere al speciilor ordinului

passeiformelor aflate in pasaj, nefiind semnalate specii sedentare sau cuibăritoare pe

amplasamentul destinat PUZ. Astfel in perimetrul desemnat nu s-au semnalat cuiburi de

păsări şi habitate de cuibărit pentru păsările observate în zonă.

Având în vedere lipsa unor habitate importante din punct de vedere avifaunistic

(hrana, cuibărire, popas, nuptial), efectivele speciilor de pasari inregistrate au fost mici

neconstatandu-se o buna reprezentativitate a avifaunei in zona PUZ.

46

Tabel nr. 11 . Specii de p ăsări observate în zona destinat ă PUZ

Nr crt Ordin Familia Specia Nume

Nr indiv

semnalati

Fen Cuib Don Abun TipG TipE

Modul de observare

Zb Cu Hr

1

Passeriformes

Corvidae Corvus monedula Stăncuţa 4 MP, P C Acc CM E Ter ◙ - ◙

2 Corvus frugilegus Cioara de semănătură 12 MP, P C Dom CM E Ter ◙ - ◙ 3 Pica pica Coţofana 2 MP, P C Dom CM E Ter ◙ - - 4

Passeridae Passer domesticus Vrabia de casă

30 MP, P C Dom N TP Ter ◙ - -

5 Passer montanus Vrabie de câmp MP, P C Dom N TP Ter ◙ - - 6 Hirundinidae Hirundo rustica Rândunica 6 OV, P C Dom N TP Ter ◙ - - 7 Sturnidae Sturnus vulgaris Graur 2 MP, P C Dom N E Ter

8 Columbiformes Columbidae Streptopelia decaocto Gugustiuc 8 OV,P - Acc CM E Ter ◙ - -

Legenda: Fen – încadrarea avifaunei in zona amplasamentului (P – pasaj, MP – parţial migratoare, OV – oaspeţi de vară, OV,P – oaspeţi

de vară în pasaj), Cuib – apartenenţă la grupa avifenologică a clocitoarelor (C - clocitoare), Dom – clasificarea speciilor după poziţia lor faţă de

axa de dominanţă (Don – specii dominante, Com – specii complementare, Acc – specii accesorii), Abun – încadrarea speciilor după abundenţa

lor (N – specii numeroase, CM – specii comune, R – specii rare), TipG – tipul zoogeografic (TP – transpalearctic, E – european, M –

mediteranean, MO - mongol), TipE – tip ecologic (Ter – specii terestre, Acv – specii acvatice), Modul de observare – modul de observare al

speciilor de păsări din zonă (Zb – zbor, Cu – cuibărit, Hr - hrănire).

47

Ecologia speciilor prezente

Corvus corone – Ciora griva

Date relevante despre specie : Este frecventa in toata tara, cu exceptia marilor inaltimi

carpatine. Este o specie sedentara, foarte stricatoare prin pagubele ce le aduce vânatului

si in gospodarii.

Statut: conform IUCN specia este nepericlitata.

Cuibareste in arbori, se adapteaza insa usor la orice situatie; astfel, in Delta cuibareste pe

plaur ori in alte locuri nespecifice. Depunerea pontei are loc prin aprilie.

Ouale, in numar de 5-6, sunt de un colorit verzui-murdar, patate cu brun, fiind clocite de

femela, cam 18-19 zile. Iarna mai sosesc la noi si exemplare nordice.

Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071.

Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Corvus frucilegus (cioara de semanatura)

Date relevante despre specie : specie comuna facând parte din genul Corvus al familiei

Corvidae. Este larg raspândita.


Cuibareste in regiuni de câmpie, in colonii mari, mai rar in regiuni deluroase.

Cuiburile le instaleaza in arbori, adesea mai multe pe acelasi copac. Depunerea pontei are

loc inca din luna martie. Ouale, in numar de 5, sunt verzui-murdare, patate cu brun si sunt

clocite numai de femela, 18-19 zile. Se hraneste cu viermi, gasteropode, insecte, larve,

mamifere mici, sau ocazional pasarele sau ouale acestora, consuma de asemenea

cadavre, fructe, diferite seminte vegetale ca si cele de pe semanatura pe care le scot cu

ciocul din pamânt, de aceea este o specie daunatoare economiei agricole, putând fi

capabila de distrugere in masa a culturilor.

Toamna, o parte a populatiilor clocitoare la noi se deplaseaza spre sud-vestul Europei; in

schimb vin cârduri mari din regiunea nord-estica a arealului speciei. Vestul Europei, nord-

vestul Africii si sud-vestul Asiei, formeaza cartiere de iernare mai ales pentru populatiile

nordice.



Corvus monedula (stancuta)

48

Date relevante despre specie : Este o pasare migratoare, din famila Corvidae, unele

populatii cuibaresc in tinuturi salbatice, atele in localitati. In România stancuta este

sedentara, populeaza regiunile joase, ca si vaile râurilor de munte.

Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC,

Anexa II/2

Cele din regiuni salbatice au cuibul in scorburi si pereti de stânca, pe când celelate in

constructii, cosuri, ornamentatii, crapaturi de ziduri, clopotnite etc. Femela depune in cuib

4-6 oua albicioase -albastrui, cu pete brune. Cuibaritului incepe in luna aprilie, ouale sunt

clocite de femela timp de 17-18 zile.



Streptopelia decaocto - Gugustiuc

Date relevante despre specie : este oaspete de vara. Specie destul de comuna in toate

tipurile de habitate, mai ales in paduri, de la campie pana la munte.


Evita locurile populate de om, fiind destul de sperios. Cucul se hraneste cu larvele paroase

de fluturi. Paraziteaza cuiburile, depunandu-si ouale in cuiburile altor pasari, cate un ou in

fiecare cuib. Fiecare femela isi alege o anumita pasare-gazda, in functie de culoarea

oualor. Masculul este gri cenusiu pe cap, piept si spate, cu dungi pe abdomen ca la uliul

pasarar. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA

0073. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Hirundo rustica - Randunica

Date relevante despre specie : este oaspete de vara, ierneaza in Africa subsahariana si

Asia de Sud, precum si in Australia si America de Sud. Ea se intoarce primavara pentru a

se reproduce in Europa (si in Romania), America de Nord, Africa de Nord sau Asia.

Statut: conform IUCN specia este nepericlitata

Randunicile de hambar sunt pasari foarte adaptabile, care traiesc in proximitatea

asezarilor umane, cautand habitate deschise de toate tipurile (inclusiv in zonele agricole),

in apropierea apelor si pot fi intalnite adesea in apropierea fermelor, a hambarelor,

podurilor, pontoanelor si a altor asezaminte de gen. Deseori randunicile se aduna in

stoluri, iar in perioada de reproducere vaneaza in pereche. Specia a fost identificata in

cadrul zonei studiate PUZ in pasaj, nu au fost semnalate cuiburi in zona.

49



Passer domesticus (vrabie de casa)

Date relevante despre specie : sunt specii sedentare, sunt intr-un numar mare in regiunile

mai joase, ajungând sa traiasca pe lânga asezari omenesti si in regiuni muntoase.

Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si Anexa 3 a conventiei de la Berna,

Construiesc in arbori sau scorburi cuiburi sferice in care femela depune de trei ori pe an 4-

5 oua albe patate. Ouale sunt clocite timp de 14 zile de ambii parinti.



Passer montanus (vrabie de camp)

Date relevante despre specie : Este sedentara, intâlnita atât in tinuturile salbatice, cât si

in preajma asezarilor umane, cu spatii mai largi in vecinatate.

Statut: conform IUCN specia este nepericlitata

Cuibareste intre crengi, in cuiburi sferice, dar si in scorburi si in diferite constructii. Depune

ponta inca din aprilie, constând din 5-7 oua albicioase, cu pete isabel sau brune. Clocitul,

care dureaza 13-14 zile, este asigurat de ambii parteneri. Creste 3 generatii de pui pe

vara. Unele populatii se aglomereaza in timpul iernii in sud-estul Europei.



Pica pica (cotofana)

Date relevante despre specie : este o pasare sedentara, cuibareste atât in regiunile

joase, cât si in cele deluroase ori pe vaile râurilor.

Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si de asemenea este inclusa in Directiva

Pasari 79/409/EEC, Anexa II/2 si Anexa 3 a conventiei de la Berna

Face un cuib sferic, din spini, cu intrari laterale, tapisat in interior cu lut. Ouale, in numar

de 5-7, sunt depuse in aprilie, au coloritul verzui si sunt patate cu brun. Femela singura le

cloceste, aproximativ 17-18 zile.



50

Sturnus vulgaris (graur)

Date relevante despre specie : este oaspete de vara. Cea mai mare parte a graurilor

traieste in padurile mari, o parte considerabila s-a obisnuit sa convietuiasca cu omul, in

special datorita faptului ca acesta le ofera ocazii de cuibarit in curti si gradini.

Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si de asemenea este inclusa in Directiva

Pasari 79/409/EEC, Anexa II/2 si Anexa 3 a conventiei de la Berna

Isi instaleaza cuibul in scorburi, pe lânga case, in crapaturile zidurilor sau sub capriori, iar

acesta consta intr-o aglomerare dezordonata de paie, iarba si pene moi. Femela depune o

ponta de 5-6 oua, de un albastru palid, lucioase si lunguiete, pe care le cloceste vreme de

14 zile.

Specia a fost semnalata in zona PUZ in pasaj in cautarea hranei.



2.3.7. Mamifere

Metode de monitorizare a mamiferelor

Monitorizarea populaţiilor de vertebrate (mamifere) s-a făcut prin observaţii directe

ale speciilor, monitorizarea perimetrului destinat planului realizându-se prin metoda

marsrut. Pentru monitorizarea mamiferelor metoda observaţiei directe (marsrut) s-a făcut

pe transecte dispuse pe lungimea perimetrului implicat. Metoda transectelor este mai utila

pentru densităţi mici ale speciilor, specii mai mobile şi ecosisteme omogene.

Rezultate:

Ţinând cont că zona analizată este o zonă degradata cât şi că aceasta este in

vecinatatea unei zone intens populate (locuite), unde predomină specii de floră invazive,

dar şi prezenţa unor factori antropici : păşunat, prezenţa căinilor comunitari, depozitarea

neconformă a deşeurilor face ca amplasamentul să fie lipsit de habitate propice dezvoltării

mamiferelor în zonă. Nu a fost semnalat nici un exemplar din speciile de mamifere

caracteristice paji ştilor de lunc ă.

51

2.3.8. Concluziile observa ţiilor ornitologice:

� lucrările ce se vor desfăşura atât în faza de amenajare cât şi cea de exploatare a

PUZ, nu va afecta păsările ce tranzitează arealul analizat (pasaj sau faza de migraţiune);

� lucrările ce se vor desfăşura atât în faza de amenajare cât şi cea de exploatare,

nu afecteaza ecologia speciilor prezente;

� nu au fost observate locuri preferate, habitate pentru cuibărit, hranire, popas sau

nupţial în zona amplasamentului, păsările identificate fiind dispersate neuniform pe

amplasament cât şi în vecinătatea acestuia;

� nu au fost observate zone şi locuri de hrănire şi cuibărire specifice speciilor

acvatice;

� din cauza activităţii puternic antropizate, păşunat intensiv, câini comunitari etc,

păsările din zonă au fost observate doar în tranzit, nu există habitate care să asigure

cuibărire şi hrănirea speciilor în zona amplasamentului, ele retrăgându-se în zonele

vecine, pe terenuri apropiate in zone mai puţin antropizate;

� mobilitatea mare a speciilor dar şi tipul activităţilor desfăşurate pentru

implementarea planului nu descriu un impact nesemnificativ asupra păsărilor din zonă.

� Regularizarea canalului (deviere) si realizarea obiectivului din PUZ – bazin

rezerva apa nu fragmentează şi nu duce la pierderea habitatelor ripariene, importante

pentru speciile de păsări rare (pescăruş albastru, chira de balta etc.).

� Planul nu va afecta zone de hrănire si staţionare pentru anumite specii de păsări

(ex. pelicanul comun, cormoranul pitic, diferite) care colonizează ostroavele si zonele

rezultate ca urmare a proceselor naturale de eroziune si sedimentare.

2.3.9. Concluzii asupra implementarii planului in z ona

Integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar ROSPA0071 Lunca

Siretului Inferior Nu este afectata de planul propus deoarece :

1. NU se reduce suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes

comunitar;

2. Nu se fragmenteaza habitatele de interes comunitar;

3. NU are impact negativ asupra factorilor care determina mentinerea starii

favorabile de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar;

4. NU produc modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia

ariilor naturale protejate de interes comunitar.

52

2.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar

Nu exista habitate şi specii de interes comunitar în perimetrul destinat implementării

planului. Habitatele identificate nu reprezintă un habitat de interes comunitar, are o stare

de conservare bună şi o capacitate de regenerare a speciilor prezente foarte mare.

Speciile de flora identificate în zona de implementare a planului şi în vecinătatea

acesteia nu sunt cuprinse în anexele OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

Luând în considerare gradul de conservare al structurilor şi funcţiile tipului de

habitat prezent în zona de implementare a PUZ precum şi posibilităţile de refacere se

poate considera ca pe zona studiată (perimetrul necesar implementării planului) nu se

preconizează un impact negativ asupra florei din zonă.

Având în vedere diversitatea speciilor întâlnite în situl de importanţă avifaunistică

„Lunca Siretului inferior”, iar zona de aplicabilitate a planului in comuna Independenta,

judeţul Galati se situează chiar în perimetrul sitului la extremitatea estica a ariei naturale

protejate, se va analiza statutul de conservare a speciilor de interes comunitar pentru care

a fost desemnat situl ROSPA 0071 in raport cu obiectivele planului propus PUZ -


amenajare spaţii verzi şi înprejmuire teren, judeţ Galaţi, comuna independenţa, tarlaua

33, parcela 392/2”.

2.5. Statutul de conservare a speciilor de interes comunitar in raport cu planul

propus:

� Alcedo atthis - cod A229 (pesc ăraşul albastru)

Habitat: Specie larg răspândită în Europa, Asia şi Nordul Africii. În regiunile

temperate populează luncile râurilor şi pâraielor cu apă curată şi curgere lentă şi lacurile a

căror maluri prezintă o vegetaţie abundentă. Este prezent tot timpul anului, în timpul iernii

preferă ţărmurile mai deschise, hrănindu-se în estuare şi în zonele cu prundiş. Când apele

bălţilor îngheţă, îl întâlnim în lungul pâraielor de munte.

Cuibăreşte atât în ţinuturile joase, cât şi pe văile râurilor de munte. Cuibul este

săpat în maluri şi se află în fundul unor galerii pe care păsările şi le sapă singure.

cuibăreşte din aprilie până în iunie; femela depune 4-6 ouă albe, lucioase, pe care le

53

clocesc ambele sexe. Are penajul corpului verde-albastru, iar partea inferioară este

cărămizie.

Relevan ţa sitului pentru specie: Aşa cum este prezentat în formularul Natura

2000 densitatea populaţiei care cuibăreşte în cadrul sit-ului este redusă faţă de media la

nivel naţional.

Influen ţa obiectivelor din cadrul planului asupra popula ţiei speciei: Această

specie este în principal afectată de lucrările hidrotehnice care conduc la modificarea

malurilor în care indivizii îşi pot săpa galerii. In cazul planului propus nu se propun lucrari

de ameliorare hidrotehnica a malurilor raului Siret, deci planul nu prezintă un efect asupra

speciei si nu va influenţa abundenţa şi distribuţia populaţiilor speciei la nivelul sitului.

� Ardea purpurea - cod A029 (stârcul ro şu).

Habitat: Răspândit în Europa, în părţile vestice, palearctice ale Asiei şi în Africa. În

România este oaspete de vară, din aprilie până în octombrie, specie comună în bălţile

interioare şi în deltă. Este mai mic decât barza, are gâtul foarte lung şi subţire, coloritul

fiind brun-roşcat. În zbor ţine gâtul strâns în formă de "S". Cuibăreşte prin bălţi cu stufării

întinse mai ales în Delta Dunării. Această specie este consemnată şi în Cartea Roşie.

Relevan ţa sitului pentru specie: Aşa cum este menţionat în formularul Natura

2000 populaţia speciei prezintă o densitate scăzută, la nivelul site-ului cuibăreşte o

populaţie redusă faţă de media la nivel naţional.

Monitorizările realizate pentru întocmirea documentaţiilor necesare pentru

desemnarea sitului ca fiind zonă de interes din punct de vedere avifaunistic au arătat că la

nivelul sitului au fost identificate între 5- 12 perechi cuibăritoare raportate la o suprafaţă de

38.496 ha.

Influen ţa obiectivelor din cadrul planului asupra popula ţiei speciei: Aşa cum

am precizat stârcul roşu preferă zonele mlăştinoase şi bălţile cu întinderi mari de stufăriş

ceea ce nu este cazul amplasamentului evaluat. Activitatea de constructie precum si

functionarea complexului turistic nu va influenţa abundenţa şi distribuţia acestei specii

deoarece în zonă nu sunt prezente tipurile de habitate care favorizează apariţiei acesteia.

� Ardeola ralloides - cod A024 (stârcul galben)

Habitat: Răspândit local în sud-estul Europei în regiuni mlăştinoase, delte, lagune şi

bălţi. Este oaspete de vară care cloceşte îndeosebi în Delta Dunării şi sud-estul ţării în

colonii mixte, unde pot exista sute de cuiburi. Are circa. 47 cm, este alb cu spatele şi gâtul

54

galbene până la brune. Picioarele sunt verzui. Această specie este consemnată în Cartea

Roşie.

Relevan ţa sitului pentru specie: Aşa cum este menţionat în formularul Natura

2000 populaţia speciei prezintă o densitate scăzută, la nivelul site-ului cuibăreşte o

populaţie redusă faţă de media la nivel naţional. Monitorizările realizate pentru întocmirea

documentaţiilor necesare pentru desemnarea sitului ca fiind zonă de interes din punct de

vedere avifaunistic au arătat că la nivelul sitului au fost identificate între 5- 10 perechi

cuibăritoare raportate la o suprafaţă de 38.496 ha.

Influen ţa obiectivelor din cadrul planului asupra popula ţiei speciei: Stârcul

galben preferă zonele mlăştinoase din lungul raurilor mari, habitat care îi oferă adăpost

faţă de speciile prădătoare. Perimetrul destinat implementarii planului este amplasat în

afara albiei majore a râului Siret, într-o regiune ocupată de vegetaţie ierboasă xerotermă,

care nu este preferat de această specie. Obiectivele planului nu vor influenţa abundenţa

şi distribuţia acestei specii în zonă deoarece nu afectează habitatele preferate de aceasta

specie atât pentru cuibărit cât şi pentru hrană.

� Aythya nyroca - cod A060 (ra ţa roşie)

Habitat: este cea mai frecventă specie de raţă din ţară, şi mai ales din Delta Dunării,

întâlnindu-se în mai toate bălţile înconjurate de vegetaţie. Cloceşte atât în desişul stufului

sau între ierburile acvatice, cât şi în scorburi, la adăpostul inundaţiilor. Ponta, formată din

8-10 ouă rozalii, este depusă în lunile mai-iunie; cloceşte femela, timp de 24-26 de zile.

Masculul este cafeniu-roşcat, cu irisul alb, iar femela cafenie. Iernează în Africa de nord,

valea Nilului, nordul Arabiei şi în India. Unele exemplare pot fi văzute iernând la noi pe

apele neîngheţate. Această specie este consemnată şi în Cartea Roşie.

Relevan ţa sitului pentru specie: Monitorizările realizate pentru întocmirea

documentaţiilor necesare pentru desemnarea sitului ca fiind zonă de interes din punct de

vedere avifaunistic au arătat că la nivelul sitului au fost identificate între 20- 25 perechi

cuibăritoare şi 100 – 150 indivizi în pasaj, raportat la o suprafaţă de 38.496 ha.

Populaţia de raţă roşi prezintă o densitate medie, la nivelul site-ului cuibăreşte o

populaţie cu valoare considerabilă în raport cu media la nivel naţional.

Influen ţa obiectivelor din cadrul planului asupra popula ţiei speciei: Raţa roşie

este una din speciile iubitoare a habitatelor cu bălţi şi lacuri de acumulare cu întinderi de

stufăriş. Pe amplasamentul propus implementarii planului cât şi în vecinătatea acestuia nu

au fost identificate astfel de habitate care ar favoriza apariţia speciei, deci activitatea care

55

face obiectul evaluării nu va afecta abundenţa şi distribuţia speciei la nivelul sitului ROSPA

0071 ”Lunca Siretului Inferior”.

� Chlidonias hybridus– cod A196 (chirighi ţă cu obraji albi)

Habitat: Chirighiţa cu obraji albi iubeşte o varietate mare de habitate cu zone

umede, în special preferă mlaştinile apelor curgătoare şi ochiurile de apă din câmpiile

inundabile, mai ales dacă regiunile învecinate sunt păşunate de vite sau cabaline.

Cuibăreşte pe vegetaţie riverană corpurilor de apă.

Relevan ţa sitului pentru specie : monitorizările realizate care au stat la baza

întocmirii documentaţiilor necesare pentru desemnarea sitului ca fiind zonă de interes din

punct de vedere avifaunistic au arătat că la nivelul sitului au fost identificate între 80-100

perechi cuibăritoare şi 380 – 450 indivizi în pasaj, raportat la o suprafaţă de 38.496 ha.

Populaţia de chirighiţa cu obraji albi prezintă o densitate medie, la nivelul site-ului

cuibăreşte o populaţie cu densitate bună faţă de media la nivel naţional.

Influen ţa obiectivelor din cadrul planului asupra popula ţiei speciei: Având în

vedere că în zona amplasamentului este situata la limita zonelor locuite, in vecinatatea

rutelor de transport auto si CFR, zona fiind puternic antropizata, prezenţa acestei specii

nefiind semnalata, concluzionam ca obiectivele planului in special in faza de constructie nu

vor afecta dinamica si populaţia acestei specii.

� Ciconia ciconia - cod A31 (barza alb ă)

Habitat: Cuibăreşte aproape în exclusivitate în zone antropizate – pe şură, case,

coşuri, claie, pomi, ruine sau pe stânci. În ultimul timp au început să-şi construiască cuibul

pe stâlpi de joasă tensiune. Supravieţuirea pe termen lung a speciei este condiţionată de

menţinerea în stare cât mai naturală a locurilor de procurare a hranei – fâneţe, păşune şi

zone umede. Vârsta berzelor poate să ajungă în captivitate şi la 30 de ani. Această specie

este consemnată în Cartea Roşie fiind clasificata ca vulnerabila.

Datorită mai ales desecării excesive a zonelor umede în multe părţi ale ţării

populaţia a suferit o diminuarea accentuată.

Relevan ţa sitului pentru specie: monitorizările realizate care au stat la baza



de indivizi în pasaj în toată aria ROSPA-ului „Lunca Siretului Inferior”, prezentând astfel o

densitate bună faţă de media la nivel naţional.

56

Influen ţa obiectivelor din cadrul planului asupra popula ţiei speciei: Specia

barza albă este una din speciile care îndrăgeşte habitatele antropizate. Monitorizarea

amplasamentului propus implementarii PUZ nu a semnalat prezenta speciei in zona si

vecinatatea amplasamentului. Specia este foarte mobila si nu este influentata de

obiectivele planului mai ales in faza de constructie. Activitatea propusa in cadrul planului

nu va diminua distribuţia şi abundenţa populaţie de barză albă la nivelul SPA-ului „Lunca

Siretului Inferior”.

� Circus aeruginosus - cod A081 (erete de stuf)

Habitat: Este o specie larg răspândită, în stufărişuri iar de pe câmpii şi terenuri

agricole îşi procură hrana, mai comun fiind în Delta Dunării. Cuibăreşte în perechi izolate,

în locuri cu vegetaţie densă şi stufărişuri, în zonele mlăştinoase. Depunerea pontei are loc

spre sfârşitul lunii aprilie, cele 4-5 ouă albicioase-albăstrui sunt clocite timp de 32-33 de

zile, mai mult de către femelă. Iarna, migrează în Africa centrală şi de nord-vest, precum şi

în sud-vestul Asiei. În iernile blânde se întâlnesc la noi unele exemplare nordice. Masculul

are penele brun-roşcate, cu aripile şi coada cenuşii, femela este cafenie cu capul şi

bordurile aripilor bej.



punct de vedere avifaunistic au arătat că la nivelul sitului au fost identificate între 6 - 12

perechi cuibăritoare, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Populaţia de erete de stuf

prezintă o densitate medie, la nivelul site-ului cuibăreşte o populaţie cu o densitate care

reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.

Influen ţa obiectivelor din cadrul planului asupra popula ţiei speciei:

Amplasamentul planului şi vecinătăţile acestuia nu prezintă habitate favorabile cuibăririi

acestei specii datorită lipsei habitatelor bogate în vegetatie inalta. De asemenea fiind un

prădător acoperă suprafeţe mari în căutarea hranei pe care şi-o procură din terenurile

acoperită cu vegetaţie ierboasă naturală sau cultivată. Obiectivele planului (faza de

constructie a planului) nu determină impact negativ asupra arealului de hrănire şi cuibărire

a speciei deoarece zona analizata nu prezintă interes pentru eretele de stuf.

� Cygnus cygnus - cod A038 (leb ăda de iarn ă)

Habitat: Deşi cuibărea în extremitatea nordică a Europei şi în Siberia, în tundră, pe

lacuri şi mlaştini, în ultimii ani, s-a observat expansiunea acestei specii şi în zonele sudice,

57

de-a lungul coastelor şi pe lacurile şi cursurile de apă mai mari. Are penajul complet alb.

Vine în cârduri adesea numeroase ca să ierneze mai ales în ţinuturile din Delta Dunării şi

din zona complexului lacustru Razim. Se deosebeşte de lebăda de vară prin gâtul ei drept,

cu poziţie verticală şi nu în formă de S. Ciocul este galben cu vârful negru şi nu portocaliu-

roşcat. Primăvara se reîntoarce spre locurile nordice de cuibărit. În aprilie - mai, femela

depune 4-7 oua pe care le cloceşte timp de 5 până la 6 săptămâni.



punct de vedere avifaunistic au arătat că la nivelul sitului au fost identificate între 4- 10

indivizi la iernat, pe toată suprafaţa sitului „Lunca Siretului Inferior”, prezintă o densitate

redusă a populaţiei nesemnificativă faţă de media la nivel naţional.


vedere că lebăda de iarnă este oaspete de iarnă în regiune, perioadă în care lucrarile de

constructie nu se desfăşoară se poate afirma că activitatea planului nu va genera un

impact asupra populaţiilor acestei specii în zonă. De asemenea în perioadele de migraţiei

această preferă lacurile de acumulare, ape intinse – zone care nu sunt prezente in

perimetrul PUZ. Dupa realizarea planului functionarea complexului turistic nu va crea un

efect negativ asupra distributiei speciei in aria naturala protejata.

� Egretta alba - cod A027 (egreta alb ă)

Habitat: se întâlneşte în anotimpul cald îndeosebi în Delta Dunării. Cuibăreşte prin

întinderile de stuf, în locuri mai puţin expuse inundaţiilor, ferite de zgomot. Ponta, alcătuită

din 3-4 ouă albastru-verzui deschis, este depusă în aprilie-mai, clocitul este asigurat de

ambii parteneri; incubaţia durează 25—27 de zile. Toamna pleacă pentru iernare în ţările

din jurul Mării Mediterane. În iernile blânde unele exemplare rămân în zona apelor

neîngheţate în regiunea estică a Deltei.




perechi cuibăritoare şi 50-160 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului, prezintă o

densitate a populaţiei mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.

Influen ţa obiectivelor din cadrul planului asupra popula ţiei speciei: Egreta

albă iubeşte habitatele cu întinderi importante cu stufărişuri cu precădere de-a lungul

malurilor cu vegetaţie din apropierea apei, în special zonele mlăştinoase. Având în vedere

58

că în zona amplasamentului este situata la limita zonelor locuite, in vecinatatea rutelor de

transport auto si CFR, zona fiind puternic antropizata, prezenţa acestei specii nefiind

semnalata, realizarea obiectivelor planului nu va influenţa semnificativ statutul de

conservare şi răspândirea acestei specii în zonă.

� Egretta garzetta - cod A026 (egreta mic ă)

Habitat: Cuibăreşte în arbori, arbuşti sau stuf, în colonii mixte, în lunile aprilie - iulie

cu alţi stârci, uneori cu ţigănuşi şi cormorani mici. Cele 3-5 ouă verzui-albăstrui sunt clocite

începând din lunile aprilie-mai, clocitul fiind asigurat de ambii soţi. Incubaţia durează 22-24

de zile. Răspândită vara în sudul Europei, Africa de Nord, Asia, iarna în jurul Mediteranei.

În România este oaspete de vară, din aprilie până în octombrie, unele exemplare pot

rămâne şi iarna. Se întâlneşte în zonele umede, bălţi, râuri, lagune sărate. Mai frecventă

pe Dunăre şi în Deltă. Această specie este consemnată în Cartea Roşie a speciilor

periclitate.



punct de vedere avifaunistic au arătat că la nivelul sitului au fost identificate între 20 – 45

perechi cuibăritoare şi 80-180 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului, prezintă o

densitate a populaţiei mai puţin de 2% din populaţia la nivel.

Influen ţa obiectivelor din cadrul planului asupra popula ţiei speciei: Egreta

mică este răspândită cu precădere în Delta Dunării în zonele mlăştinoase cu stufăriş şi

arbori, datorită lipsei habitatului considerăm imposibilă încadrarea acestei specii ca una

clocitoare în zona amplasamentul planului, şi deci activitatile propuse in faza de

constructie cat si functionare a complexului turistic nu va influenţa negativ răspândirea

specii în regiune, în general, şi la nivelul sitului ROSPA 0071 „Lunca Siretului Inferior” în

special.

� Gelochelidon nilotica - cod A189 (pesc ări ţă râzătoare)

Habitat: Cuibăreşte în colonii, rar şi local în sud estul Europei, de asemenea în

Danemarca, pe bălţi din regiuni de coastă şi pe ţărmuri nisipoase. Vânează mai ales

deasupra uscatului, a bălţilor de coastă şi a pajiştilor. Hrana constă în mare parte din

insecte, dar şi din broaşte şi reptile sau rozătoare mici.

Relevan ţa sitului pentru specie : monitorizările realizate care au stat la baza


59


indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului „Lunca Siretului Inferior”.


vedere că această specie nu a fost observată in zona amplasamentului, specia fiind strict

acvatica, amplasamentul situându-se in afara culoarul de migrare al păsărilor (est-

carpatic) considerăm că realizarea obiectivelor planului nu va influenţa statutul de

conservare al speciei şi nu va influenţa distribuţia speciei la nivel regional.

� Glareola pratincola - cod A135. (ciovlic ă ruginie)

Habitat: Cuibăreşte în sud estul Europei în colonii, în regiunile aride (de exemplu

noroi uscat de soare) din ţinuturi întinse mlăştinoase. Se hrăneşte cu insecte pe care le

prinde din zbor. În România sunt estimate 200-350 perechi, majoritatea fiind întâlnite în

Dobrogea. Se pot observa colonii ale acestei specii la Histria. de la sfârşitul lunii aprilie

până în septembrie.




indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului „Lunca Siretului Inferior”, densitatea acestei

specii fiind redusă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.


vedere că această specie nu a fost observată in zona amplasamentului, prezenta acesteia

in sit fiind semnalata in pasaj, planul situându-se in afara culoarul de migrare al păsărilor

(est-carpatic) considerăm că realizarea obiectivelor planului nu va influenţa statutul de

conservare al speciei şi nu va influenţa distribuţia speciei la nivel regional.

� Ixobrychus minutus - cod A022 (Stârc pitic)

Habitat: Specia populează locuri cu vegetaţie densă în zonele mlăştinoase, de

preferinţă stufărişuri. Cuibăreşte în perechi izolate, în locuri cu vegetaţie densă şi

stufărişuri, în zonele mlăştinoase. Este o specie mai mică, de doar 35 cm. Masculul are

spatele, creştetul şi vârful aripilor negre, restul penajului fiind de culoare bej. Femela este

ceva mai deschisă la culoare. În România cuibăreşte în număr mare, fiind larg răspândit.




60

perechi cuibăritoare, pe toată suprafaţa sitului „Lunca Siretului Inferior”, densitatea acestei


Influen ţa obiectivelor din cadrul planului asupra popula ţiei speciei: această

specie populează în principal zone cu vegetaţie palustră densă şi mlăştinoase. Datorită

faptului că pe amplasamentul analizat şi în vecinătatea acestuia nu au fost identificare

astfel habitate frecventate de stârcul pitic, putem considera că implementarea planului nu

perturbă perioadele de cuibărit ale stârcului.

� Lanius collurio– cod A338 (sfrânciocul ro şiatic)

Habitat: Cuibăreşte în regiuni deschise, terenuri agricole cu tufişuri cu spini

(măceş, porumbar, păducel) şi în poieni. Păşunile şi terenurile agricole mărginite de

vegetaţie naturală constituie habitatul ideal pentru sfrânciocul roşiatic. Ocazional, femelele

pot avea un colorit mai contrastant şi pot fi chiar foarte asemănătoare cu masculii, totuşi,

partea inferioară a corpului prezintă întotdeauna liniile caracteristice, iar coada este maro

cu puţin alb la baza bordurii rectricelor externe.




perechi cuibăritoare, în tot sit-ul „Lunca Siretului Inferior” ceea ce semnifică faptul că la

nivelul site-ului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.

Influen ţa obiectivelor din cadrul planului asupra popula ţiei speciei: Datorită

faptului că în zona planului nu au fost identificate terenuri agricole tufişuri şi poieni putem

afirma că activitatea nu va influenţa semnificativ statutul de conservare al speciei.

� Lanius minor – cod A339 (sfrânciocul cu fruntea neagră)

Habitat: Cuibăreşte în regiuni deschise cu arbori izolaţi şi tufişuri, de multe ori pe

terenuri agricole şi păşuni, unde îşi construieşte cuibul în arbori. Uneori cuibăreşte arborii

de pe marginea şoselelor. Preferă terenurile agricole înconjurate de vegetaţie natură şi

habitatele cu arbuşti şi arbori tineri. Lungime 20 cm. Deseori stă pe fire de telegraf. Se

deosebeşte de sfranciocul mare prin dimensiunile mai mici, coada proporţional mai mică, o

ţinută mai dreaptă şi fruntea neagra.




61



Influen ţa obiectivelor din cadrul planului asupra popula ţiei speciei: Datorită

faptului că în zona planului nu au fost identificate terenuri agricole tufişuri şi poieni putem

afirma că activitatea nu va influenţa semnificativ statutul de conservare al speciei.

� Larus minutus – cod A177 (pescăruş mic)

Habitat: Este o specie care cuibăreşte relativ rar în sud estul Deltei Dunării şi pe

unele lacuri mai ales cele din lungul litoralului. Ouăle, în număr de 3, de culoare măslinie

cu pete negre-ruginii, sunt clocite o perioadă de circa 22 de zile, de ambele sexe.

Pescăruşul mic apare nai frecvent din nordul arealului, în perioadele de pasaj şi chiar

iarna. Capul şi dedesubtul aripilor sunt negricioase; penajul deasupra corpului este

argintiu, iar partea inferioară albă. Iernează în jurul Mării Mediterane şi în ţările din vestul

Europei.





specii fiind redusă redusă faţă de media la nivel naţional.

Influen ţa obiectivelor din cadrul planului asupra popula ţiei speciei: Perimetrul

destinat realizarii planului este situat intr-o zona puternic antropizata, in vecinatatea

zonelor locuite si a principalelor rute de transport si nu oferă condiţii favorabile pentru

această specie. Nu au fost observati indivizi ai speciei in zona amplasamentului.

Considerăm că realizarea obiectivelor planului si functionarea complexului turistic nu are

impact negativ asupra distribuţiei acestei specii la nivel local, regional si national.

� Nycticorax nycticorax – A023 (stârc de noapte)

Habitat: Preferă regiunile cu mlaştini şi bălţi dar este frecvent prezent şi în

apropierea apelor încet curgătoare (râuri, canale). Se hrăneşte cu peşti, insecte, amfibieni.

În migraţie de multe ori se hrăneşte pe terenuri agricole. Cuibăreşte în colonii simple sau

mixte, în sălcii sau stufăriş vechi. Cuibul cuprinde 3-5 ouă verzi-albăstrui; clocitul este

asigurat de ambii parteneri; incubaţia durează 21-22 de zile. Schimbarea soţilor la clocit se

face cu un ritual deosebit. Puii se caţără pe crengi înainte de a deveni capabili de zbor.

Coloritul corpului este cenuşiu, creştetul şi spatele fiind negre. Vânează şi pe întuneric şi

62

în amurg. Toamna migrează pentru iernare spre continentul african, ocolind pustiurile

Sahara şi Kalahari. Această specie este consemnată şi în Cartea Roşie.






Influen ţa obiectivelor din cadrul planului asupra popula ţiei speciei: I n zona

planului au fost identificate habitate cu bălţi şi mlaştini dar acestea au caracter sezonier ,

vara reducandu-se suprafata acestora sau disparand. In urma observatiilor efectuate

specia nu a fost obsevata cuibarind sau hranindu-se pe amplasament. De asemeni nu au

fost observati indivizi ai speciiei in pasaj in special datorita faptului ca amplasamentul este

sitauat intr-o zona puternic antropizata (in vecinatatea asezarilor umane, artere de

circulatie importante (DN25 , CFR). Având în vedere faptul ca specia că preferă să

cuibărească în stufăriş des cu intinderi de apa (neîntâlnite în zona amplasamentului şi în

imediata vecinătate) putem afirma că obiectivele planului nu va influenţa semnificativ

statutul de conservare al speciei şi disturbarea populaţiilor de stârc în perioadele de

cuibărire, hranire, nuptial si migratiune.

� Pelecanus onocrotalus - cod A019 (pelicanul)

Habitat: Specie rară al cărei număr este în scădere. În Europa probabil 3500 de perechi

clocitoare. Vara pot fi găsiţi în principal în regiunile lacustre din SE Europei (majoritatea în

Delta Dunării), iarna şi în zone de coastă şi golfuri. Pelicanii sunt păsări migratoare, sosind

şi plecând în jurul echinocţiului de primăvară, respectiv de toamnă. Cartierele lor de iernat

sunt în Africa ecuatorială. Regăsirea inelelor aplicate în România dovedeşte urmărirea

unei căi de migraţiune de-a lungul coastelor vestice a Marii Negre, prin Bulgaria şi Grecia,

spre Israel. Această specie este consemnată şi în Cartea Roşie.







Pelecanus onocrotalus este strict acvatica, prezenta ei semnalandu-se pe intinderi de apa

63

bogate in ihtiofauna. Modalitatea de hranire, cuibarire a speciei face imposibila colonizarea

speciei in zona planului datorita caracteristicilor terenului. Nu au fost observati indivizi in

pasaj cunoscandu-se de altel faptul ca ruta de migratie principala se desfasoara de-a

lungul raului Siret – specia preferand migratia pe directia apelor. Fenologia acestei specii

nu indica o influenta a obiectivelor planului asupra distributiei acestei specii în zonă si in

aria naturala protejata.

� Platalea leucordia – cod A034 (lopătarul)

Habitat: Specia este oaspete de vară,specie rară cu răspândire discontinuă pe

lângă ape puţin adânci, bălţi întinse şi lacuri cu stufăriş, cuibăreşte în colonii mici în

stufărişuri dese mai rar în copaci sau arbuşti. În luna mai depune 3-5 ouă albe, stropite

uşor cu pete ruginii la capătul rotund. Durata clocirii este de 24-26 de zile, aceasta fiind

asigurată de ambii parteneri, cu schimbul. Hrana constă din diferite nevertebrate. Toamna

migrează spre valea Nilului, Africa centrală şi de sud-vest. Această specie este

consemnată şi în Cartea Roşie.







preferă habitatele situate în proximitatea cursurilor de apă care prezintă o bogată vegetaţie

palustră. Amplasamentul propus planului este situat in afara unor astfel de habitate, astfel

realizarea obiectivelor planului nu vor influenţa abundenţa şi distribuţia speciei în regiune.

� Recurvirostra avosetta - cod A132 (cioc întors)

Habitat: Cuibăreşte în colonii destul de mari, în golfurile marine puţin adânci, în

lagune şi pe lacuri din stepe (mai ales salmastre). Are circa 43 cm şi se recunoaşte

imediat după ciocul lung curbat în sus. Este mai mult alb, având negru pe cap şi la aripi.

Cuibăreşte în colonii mici mai ales în sud-estul ţării, populaţia având densitatea maximă în

partea sudică a complexului Razim-Sinoie. Preferă porţiunile mâloase şi ţărmurile.

Această specie este consemnată în Cartea Roşie.



64


perechi cuibăritoare şi 25-30 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului „Lunca Siretului

Inferior”, densitatea acestei specii fiind redusă mai puţin de 2% din populaţia la nivel

naţional.

Influen ţa obiectivelor din cadrul planului asupra popula ţiei speciei: Perimetrul

planului nu reprezintă un habitat îndrăgit de către această specie astfel putem afirma că

planul nu influenţează distribuţia şi abundenţa speciei la nivelul sitului „Lunca Siretului

Inferior”.

� Sterna hirundo - cod A193 (chira de balt ă)

Habitat: Cuibăreşte în perechi izolate sau în colonii mici pe mlaştinile din regiunile

de coastă şi pe ţărmurile lacurilor continentale. La noi este oaspete de vară care

cuibăreşte pe lângă apele curgătoare şi stătătoare interioare şi la ţărmul mării, dar mai

ales în zona de câmpie



punct de vedere avifaunistic au arătat că la nivelul sitului au fost identificate între 3 – 5

perechi cuibăritoare şi 30 – 50 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului „Lunca Siretului

Inferior”, densitatea acestei specii fiind redusă faţă de media la nivel naţional.

Influen ţa obiectivelor din cadrul planului asupra popula ţiei speciei:

Amplasamentul planului şi vecinătăţile acestuia nu oferă condiţii prielnice pentru cuibărirea

si hranirea acestei specii. Obiectivele planului nu influenţează negativ răspândirea

populaţiei acestei specii în zonă ariei naturale protejate.

2.6. Date privind structura şi dinamica popula ţiilor de specii afectate (evolu ţia

numeric ă a popula ţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes c omunitar,

procentul estimativ al popula ţiei unei specii afectate de implementarea PP,

suprafa ţa habitatului este suficient de mare pentru a asigu ra men ţinerea

speciei pe termen lung)

Implementarea proiectului nu va afecta numeric şi structural nici una dintre

populaţiile floristice şi faunistice din habitatele ariei naturale protejate.

Planul propune o ocupare a terenului pe o suprafaţă totală de 3,009 hectare, fiind

situat in intravilanul comunei Independenta, Judeţul Galati

65

Suprafaţa destinată implementării planului de 3,009 ha şi este structurată pe doua

habitate: pajişte de luncă degratată şi vegetatie specifica malurilor de. Suprafeţele ocupate

de plan ce se suprapun peste arealul destinat ariei de importanţa comunitară ROSPA

0071. Avand in vedere structura habitatelor identificate si speciile prezente putem

concluziona ca implementarea planului nu va avea un efect direct asupra habitatelor din

compoziţia sitului.

Amplasarea perimetrului analizat la extremitatea NE, a ariei naturale protejate nu va

produce fragmentari ale habitatelor. Toate speciile prezente pe amplasament cât şi în

imediata vecinătate sunt cu risc redus cu preocupare de conservare minimă.

Evaluând aceste date considerăm ca habitatul este suficient de mare şi de stabil

pentru a asigura menţinerea tuturor speciilor prezente pe termen lung, planul propus

nepericlitând în vreun fel existenţa speciilor de flora sau de faună.

2.7. Relaţiile structurale şi func ţionale care creeaz ă şi men ţin integritatea ariei

naturale protejate de interes comunitar

Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale

protejate sunt date de echilibrul ecosistemelor de pajişte, fără a periclita sau a limita

dezvoltarea comunităţilor umane aferente siturilor. Aceste relaţii sunt de interdependenţă.

Zona de interes economic se găseşte la marginea ariilor naturale protejate, a sitului

Natura 2000. Prin urmare, activitatea economică, de altfel punctiformă la scara siturilor nu

este generatoare defragmentare de habitate, nu distruge relaţiile structurale sau

funcţionale din cadrul sitului şi nu va periclita integritatea acestuia. O activitate la scară

restrânsă, cum este cea prognozata în cadrul proiectului, nu va afecta integritatea şi

stabilitatea sitului natural. Obiectivele definite în prezentul plan, sunt o necesitate pentru

dezvoltarea durabilă a comunei şi a întregii regiuni.

2.8. Obiectivele de conservare a ariei naturale pro tejate de interes comunitar,

acolo unde au fost stabilite prin planuri de manage ment

Responsabilitatea administrării Ariei Naturale Protejate „Lunca Siretului Inferior” (în

continuare Arie) revine Custodelui Sitului de Protec ţie Avifaunistica „Lunca Siretului

Inferior” (în continuare Custode), asigurată de Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii

Biologice - Vrancea, pe baza Contractului de Custodie încheiat cu Ministerul Mediului şi

Pădurilor (nr. 0046/23.02.2010.) conform Ordinului MMDD nr. 1533/2008. În acest scop

Custodele elaborează planul de management, prin care se realizează zonarea ariei

66

protejate, precum şi gospodărirea unitară şi integrată a ariei naturale protejate, urmăreşte

respectarea acestuia, organizează şi desfăşoară activităţi specifice şi supraveghează

toate activităţile care se desfăşoară pe teritoriul ariei protejate, astfel încât să se asigure

îndeplinirea obiectivelor de management ale Ariei, în conformitate cu obiectivele de arie

naturală protejată stabilite prin OUG 57/2007.

Pentru menţinerea stării de conservare şi pentru evitarea deteriorării acesteia, au

fost identificate o serie de potenţiale activităţi care ar putea avea un efect negativ asupra

habitatelor şi speciilor.

Pe baza acestor cunoştinţe au fost propuse o serie de măsuri de management,

măsuri cuprinse în planul de management al parcului natural cu scopul elaborării de

strategii de prezervare a speciilor şi habitatelor, precum şi pentru stabilirea unor măsuri

precise de management conservativ. Măsurile preconizate reprezintă minimul necesar

pentru menţinerea speciilor şi habitatelor într-o stare favorabilă de conservare.

Masurile de conservare au fost stabilite asupra speciilor vulnerabile, ameninţate si

periclitate aşa cum sunt ele menţionate şi în Cartea roşie a vertebratelor din România dar

si pentru protejarea habitatelor de interes comunitar.

Astfel pentru speciile de animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane de interes

comunitar şi care se află sub regim strict de protecţie, inclusiv cele prevăzute în anexele

OUG 57/2007 cu modificările şi completările ulterioare, precum şi speciile incluse în lista

roşie naţională sunt interzise:

a) orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare;

b) perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi

de migraţie;

c) distrugerea şi/sau culegerea cuiburilor şi ouălor din natură;

d) deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihnă;

e) deţinerea, transportul, comerţul său schimburile în orice scop fără autorizaţia autorităţii

de mediu competente.

Pentru constructiile cu caracter turistic se stabil esc urmatoarele masuri de

management:

� Realizarea de construcţii noi în afara zonelor de intravilan stabilite şi aprobate prin

Planurile Urbanistice Generale este permisă numai cu avizul custodelui.

� Construirea de noi drumuri şi/sau poduri în cuprinsul Ariei este interzisă fără

acordul custodelui.

67

� Planurile şi programele, care pot avea efecte asupra mediului, şi asupra speciilor şi

habitatelor din aria naturala şi din vecinătatea acesteia vor fi supuse avizării de către

Custode.

� Orice activitate sau lucrare susceptibilă să genereze un impact negativ asupra

speciilor si habitatelor din aria naturala şi din vecinătatea acesteia va fi supusă avizării de

către Custode.

68

2.9. Descrierea st ării actuale de conservare a ariei naturale protejat e de interes

comunitar, inclusiv evolu ţii/schimb ări care se pot produce în viitor

In cazul habitatului natural, starea sa de conservare este dată de totalitatea

factorilor ce acţionează asupra sa şi asupra speciilor caracteristice şi care îi poate afecta

pe termen lung răspândirea, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea speciilor

caracteristice. Aceasta stare se consideră „favorabilă” atunci când sunt îndeplinite

condiţiile:

� arealul natural al habitatului şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui

areal sunt stabile sau în creştere;

� habitatul are structura şi funcţiile specifice necesare pentru conservarea sa pe

termen lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este mare;

� speciile care îi sunt caracteristice se afla într-o stare de conservare favorabilă

(aşa cum aceasta este definită în continuare).

Pentru menţinerea, refacerea sau îmbunătăţirea stării de conservare favorabilă, se

vor lua cele mai potrivite măsuri respectând însă realităţile economice, sociale şi culturale

specifice zonei.

În urma monitorizării arealului implicat în implementarea planului propus şi a

habitatelor învecinate specifice ariei naturale protejata se constată o stare de conservare

bună a speciilor şi lipsa factorilor ce acţionează asupra integrităţii ariei naturale protejate şi

care pot influenţa pe termen lung răspândirea şi abundenţa populaţiilor speciei respective

la nivel comunitar.

Starea se consideră „favorabilă” deoarece sunt îndeplinite condiţiile:

� datele privind dinamica populaţiilor speciei indică faptul că aceasta se menţine

şi are şanse să se menţină pe termen lung, ca o componentă viabilă a habitatului natural;

� arealul natural al speciei nu se reduce şi nu există riscul să se reducă în viitorul

apropiat;

� exista un areal suficient de vast pentru ca populaţiile speciilor caracteristice să

se menţină pe termen lung.

Putem concluziona astfel că implementarea planului nu va avea un efect direct

asupra habitatelor prioritare din compoziţia sitului. De asemenea amplasarea perimetrului

analizat la extremitatea Estica a ariei naturale protejate , intr-o zona puternic antropizata

nu va produce fragmentari ale habitatelor. De asemenea lipsa habitatelor pentru care au

fost desemnate ariile naturale protejate (în zona amplasamentului fiind prezente habitate

69

de pajişte semi-naturala degradata si vegetatie specifica marginilor de ape) argumenteaza

lipsa unui impact asupra stării de conservare şi biodiversităţii ariilor naturale.

Toate speciile prezente pe amplasament cât şi în imediata vecinătate sunt cu risc

redus cu preocupare de conservare minimă. Habitatele prezente, are o valoare de

conservare redusă fiind reprezentată în special prin specii de plante ruderale si invazive.

2.10. Alte informa ţii relevante privind conservarea ariei naturale pro tejate de

interes comunitar, inclusiv posibile schimb ări în evolu ţia natural ă a ariei

naturale protejate de interes comunitar

Fiind situată în intr-o zona antropizata afectata de zona locuita, activitati agricole, cai

rutiere intens circulate, linie CFR, în cuprinsul amplasamentului există un ansamblu de

ecosisteme terestre a căror configuraţie nu este dependenta structura ariei naturale

protejate ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior.

Vulnerabilitatea ariei naturale protejate este data in special de:

1. Reducerea habitatelor specifice colonizarii speciilor acvatice influentate in special

de amenajarile hidrotehnice efectuate pe raul Siret a dus la intensificarea eroziunii laterale

exercitate de rau şi ca urmare la surparea malurilor si pierderea unor locuri de hrana si

cuibarit.

2. Reducerea pajiştilor de lunca prin înlocuire cu terenuri agricole.

3. Defrisarea padurilor de lunca;

4. Deteriorarea covorului vegetal, mai ales în pajiştile de lunca, prin păşunatul

intensiv al ovinelor si bovinelor.

5. Pescuitul intensiv a afectat anumite populaţii de peşti ce constituie sursa de hrana

a unor specii de pasari.

6. Depozitarea neconforma a deseurilor in albia raurilor;

Tabelul nr. 12 Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit

afectată

Cod Activitate Influen ţă 164 Taierea si curăţarea pădurii de lunca +

166 Îndepărtarea arborilor uscaţi în curs de uscare +

210 Pescuit profesionist (industrial) - 421 Depozitarea deşeurilor menajere + 511 Linii electrice 0 520 Navigaţie 0 730 Manevre militare 0 900 Eroziunea +

70

Cod Activitate Influen ţă 941 Inundaţii + 951 Uscare /acumularea de material organic - 870 Diguri, îndiguiri, plaje artificiale 0 161 Plantare de pădure + 170 Creşterea animalelor - 220 Pescuit sportiv 0 701 Poluarea apei + 853 Managementul nivelelor de apa + 920 Secarea - 943 Alunecările de teren - 952 Eutrofizarea -

Tabelul nr. 13 - Activităţi şi consecinţe în jurul sitului

Cod Acti vitate Influen ţă 110 Utilizarea pesticidelor - 150 Restructurarea deţinerii terenului agricol + 230 Vânătoare - 411 Fabrici - 701 Poluarea apei + 853 Managementul nivelelor de apa - 941 Inundaţii + 120 Fertilizarea - 200 Acvacultura:peşte şi scoici - 403 Habitate dispersata - 420 Descărcări +

852 Modificarea structurii cursurilor de apa continentale +

870 Diguri, îndiguiri, plaje artificiale -

2.11. Alte aspecte relevante pentru aria natural ă protejat ă de interes comunitar

Integritatea ariilor naturale de interes comunitar nu va fi afectată de realizarea

obiectivelor prevăzute în PUZ având în vedere complexitatea lucrărilor şi suprafaţa

afectată de proiect (3,009 hectare) şi structurile asociate care reprezintă doar o pondere

infimă de 0,007 % din suprafaţa totală a sitului ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior de

38496.0 hectare .

De asemenea integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar nu va fi

afectată implementarea proiectului va reduce caracterul antropizat al zonei , suprafetele in

discutie fiind reabilitate cu in scop turistic mentinandu-se si structura habitatelor prezente –

pajiste, luciu de apa (bazin), vegetatie specifica marginilor de apa. In urma monitorizărilor

făcute pe amplasament nu s-au identificat habitate prioritare sau de interes comunitar,

indivizi floristici aparţinând unor specii protejate listate în anexele OUG 57/2007 privind

regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei

sălbatice.

Realizarea proiectului analizat nu conduce la fragmentarea habitatelor datorită unor

aspecte atât tehnologice cât şi spaţiale:

71

� suprafaţa implicată este mică si nu reprezinta habitate naturale de interes

comunitar;

� zona este in totalitate antropizata si nu asigura habitate prielnice pentru cuibarit

si hrana speciilor de fauna.

� amplasarea în imediata apropiere a căilor de acces

� nu constituie barieră în mobilitatea faunei din zonă (nu se limitează accesul

speciilor spre zonele de hrană şi cuibărit);

� nu izolează corpuri de apă;

� nu produce schimbări climatologice;

3. Identificarea şi evaluarea impactului

3.1. Acest capitol descrie condiţiile fizice şi biologice, culturale şi

resursele socio-economice existente în zona de impact a planului (zonele afectate) şi

analizează impactul direct şi indirect a surselor asociate implementării planului urbanistic

zonal. Consecinţele asupra mediului în situaţia alternativei de neimplementare vor fi de

asemeni analizate.

72

Impactul prognozat Tipul impactului Faza de implementare a planului

Impactul proiectului asupra ariei naturale protejate şi integrit ăţii ariilor naturale

protejate adiacente planului

Impact direct pe termen lung: • restrângere a suprafeţei ariei protejate cu 3,009 ha din ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior

(suprafeţe identificate ca pajiste semi-naturala degradata si vegetatie specifica malurilor de apa dulce);

• modificări ale populaţiilor de floră, dar fără reducerea/afectarea unor specii de interes comunitar sau a unor specii cu regenerare dificilă precum a rezultat din monitorizarea din teren când nu au fost identificare specii de interes comunitar sau valoare conservativa mare;

• impact vizual pozitiv după implemantarea planului, prin reabilitarea zonei şi introducerea în circuitul turistic.

• Impact pozitiv prin eliminarea unor speciilor invazive si limitarea pe amplasament a efectelor produse prin depozitarea necorespunzatoare a deseurilor, pasunat excesiv alte activitati antropice.

Impact indirect: • impact pozitiv datorită eliminării zonelor unde s-au depozitat deşeuri municipale,limitarea

accesului animalelor domestice pe amplasament, reabilitarea zonei afectate de inundatii si baltiri prin lucrările de ameliorare aferente implementării planului, refacerea zonei şi dezvoltării turismului în zonă.

Impact pe termen scurt: • efect redus de deranj şi restrângere a faunei specifice zonei datorită organizăriii de şantier ce

va deservi la implementarea planului (zona va fi împrejmuită şi semnalizată corespunzător; fiind o zonă restrânsă ca şi suprafaţă nu se prognozează un impact negativ);

Impact rezidual: • reducerea suprafeţei habitatului cu suprafaţa de 3,009 ha din ROSPA 0071 (0,007%) dar fara

afectarea unor habitate prioritare, suprafaţa destinata implementării planului (suprafaţă în totalitate antropizata);

• reducerea fenomenelor de baltire prin lucrari de ameliorare hidrotehnica a canalului existent (deviere carea bazinul creat) in zona planului.

73

Impactul prognozat Tipul impactului

Concluzii:

In urma investigatiilor din teren efectuate in zona de interes, (pe amplasament si

vecinatati) nu au fost identificate speciile de plante si habit atele de interes conservative

pentru care a fost desemnata aria naturala protejata de interes comunitar ROSPA 0071 – Lunca

Siretului Inferior.

Obiectivele de conservare a unei arii naturale protejate de interes comunitar si integritatea

retelei NATURA 2000 nu vor fi afectate prin implementarea acestui plan.

Intrucat pe amplasament si in imediata vecinatate nu se regarsesc specii de plante si

habitate de interes comunitar, statutul de conservare al acestora nu poate fi afectat, nu se

reduce suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar si

nu poate sa duca la fragmentarea habitatelor de interes comunitar.

De asemenea construirea complexului turistic in acesta zona ocupand o suprafata mica, fiind

amplasata in intravilanul localitatii, nu poate sa aiba impact negativ asupra factorilor care

determina mentinerea starii favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar si nu va provoca modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau

functia acestui sit.

Intrucat pe amplasament si in vecinatatea acestuia nu exista specii de plante si habitate

de interes comunitar, in faza de constructie, de operare si de dezafectare a obiectivului nu se

poate produce un impact direct sau indirect, pe termen scurt sau lung asupra acestora.

74

Impactul prognozat Tipul impactului

Nevertebrate

Impact direct pe termen scurt: • în faza de amenajare se va înregistra un impact redus asupra nevertebratelor, deoarece

microhabitatele din sol vor fi afectate total prin lucrări de decopertare a stratului de sol (mal stâng) pentru sistematizarea pe verticală a terenului pentru realizarea fundatiilor constructiilor complexului turistic;

• impactul negativ direct este local asupra nevertebratelor, în special asupra celor nezburătoare sau a celor cu mobilitate redusă va fi punctual, nu va afecta decât o mică fracţiune a populaţiilor, care de altfel aparţin unor specii comune cu valoare conservativă redusă şi capacitate de înmulţire mare a indivizilor. Cum populaţiile mari de nevertebrate nu sunt strict localizate în zona de impact sau dependente de habitatul ce se va restrânge la nivel local, impactul va fi doar punctual fără să determine pierderi iremediabile de biodiversitate.

Vertebrate Amfibieni şi reptile

Impactul direct pe termen scurt: • aceste specii se vor refugia odată cu începerea decopertării în zonă fiind afectate de zgomot,

de vibraţii prin urmare eventualele pierderi vor fi nesemnificative. În urma observaţiilor din teren speciile de amfibieni şi reptile identificate sunt reprezentate printr-un numar redus de indivizi, izolati in cea mai mare parte ce aparţin unor specii comune, fără interes conservativ şi nu necesită acţiuni de relocare. Impactul indirect

• restrângerea a habitatului existent si lucraile propuse in faza de constructie a obiectivelor planului au un efect local de scurta durata în migrarea speciilor de reptile şi amfibieni către zonele din jur cu habitate identice care oferă condiţii la fel de bune de hrănire şi reproducere, numite habitate „receptori”;

Vertebrate Avifauna

Impact direct: • crearea unui disconfort în perioada de reproducere şi creştere a puilor pentru speciile aflate in

zonele adiacente planului – in special passeriformele semnalate in zona amplasamentului – zone locuite; Speciile identificate sunt comune fara interes conservativ si nu sunt specii reprezentative pentru integritatea ariei naturale protejate ROSPA 0071.

75

Impactul prognozat Tipul impactului • disconfort creat asupra speciilor (passeriforme) din zonele adiacente din cauza zgomotului şi

prafului, rezultat în urma activităţilor/utilajelor ce vor deservi amplasamentul în faza de amenajare a complexului turistic – pensiune si conexe; Impactul indirect

• nu este semnalat Pe termen mediu, impactul direct singular este situat la un nivel nesemnificativ deoarece

activitatile turistice desfasurate în cadrul amplasamentului au o desfasurare sustinuta, pe

termen lung, si se desfasoara într-un spatiu restrâns, unde speciile prezente în mod constant

sunt specii commune care sunt adaptate habitatelor antropizate, aceste activitati neinfluntând

distributia speciilor de pasari de importanta pentru situl Natura 2000 ROSPA 0071.

Vertebrate Mamifere

Impactul direct Nu au fost semnalate mamifere în zona de implementare PUZ. Habitatele prezente

antropizate,i prezenta umană, vecinatatea planului cu cai de circulatie rutiera si feroviara nu sunt propice dezvoltării unor astfel de specii.

Nu se prognozeaza un impact direct, indirect pe ter men scurt şi lung.

Habitate si flora Pajisti semi-naturale

Vegetatie specifica malurilor de apa

Impact direct pe termen scurt: • Afectarea pe termen scurt a speciilor ce compunstructura acestor habitate; Speciile prezente

sunt specii ruderale, invazive si formeaza asociatii fara interes de conservare. • restrângere a suprafeţelor de pajisti semi-naturale degradate cu 3,009 ha; • Habitatele prezente nu sunt reprezentative pentru structura ariei naturale protejate ROSPA

0071 si nu reprezinta habitate „receptori” pentru speciile prezente in sit.

Impactul implement ării proiectului asupra st ării de

conservare

Impact direct pe termen lung: • apariţia unor fenomene de eutrofizare a habitatelor existente, datorită creşterii numărului de

specii comune cu posibilităţi de înmulţire şi creştere rapidă; mentionam ca zona este puternic antropizata datorita activitatilor umane invecinate, cailor de circulatie (rutiera si cai ferate).

• afectarea populaţiilor de floră şi faună; Datorita fenomenului de ruderizare a zonei speciile

76

Impactul prognozat Tipul impactului identificate sun reprezentate printr-un numar foarte mic de indivizi. Nu sunt afectate specii protejate care necesita masuri de conservare.

Impact indirect: • riscul datorat restrângerii suprafeţei ariei protejate. Nu au fost semnalate habitate prioritare de

inters conservativ. Impact pe termen scurt: • un posibil efect nesemnificativ de deranj şi restrângere a faunei specifice zonei datorită

implementării planului; Nu au fost semnalate in zona planului si imediata vecinatate specii si habitate care au stat la baza desemnarii ariei naturale protejate ROSPA 0071.

Impact rezidual: • Nu este cazul.

Impactul cumulativ asupra biodiversit ăţii

• Arealul în care se va dezvolta „Construire pensiune, restaurant, camping, imobil de locuit, spaţii sportive, spaţii de joacă, amenajare spaţii verzi şi înprejmuire teren, judeţ Galaţi, comuna independenţa, tarlaua 33, parcela 392/2” ce face obiectul evaluării adecvate este cunoscută ca fiind puternic antropizata datorită activitatilor agricoel, umane, depozitărilor ilegale de deşeuri, prin invadarea unor specii perene. Impactul generat de activitatea de implementare a planului nu reprezinta o influenţă negativă majoră asupra biodiversităţii locale;

• Astfel, impactul cumulativ datorat existenţei unor alte proiecte în zonă dar cu activităţi diferite este nesemnificativ, planul propus neexercitând un impact negativ suplimentar.

De asemeni se poate vorbi despre impactul negativ generat pe perioada desfasurarii

activitatii constructie cumulat cu activitatile agricole (pasunat) desfasurate în vecinatatea

amplasamentului ce duce la migrarea faunei locale. Acest efect este diminuat prin natura

activitatilor desfasurate în etape si a caracteristicilor habitatelor prezente, asigurand astfel zone

de preluare si dezvoltare a faunei locale în vecinatatea amplasamentului.

77

Impactul prognozat Tipul impactului Activitatile aferente perioadei de constructie a complexului turistic nu implica scaderea

suprafetelor acoperite de habitate prioritare, de interes comunitar sau importante, ce pot asigura

un climat propice vietuitoarelor din arealul analizat, habitatele prezente în perimetrul destinat

exploatarii nu asigura conditii de hranire si cuibarire a speciilor de animale si plante,

caracteristica exemplificata si prin prezenta în numar mic a reptilelor, pasarilor si lipsa

mamiferelor.

Faza de implementare a planului

Impactul proiectului asupra ariei naturale protejate şi integrit ăţii ariilor naturale

protejate adiacente planului

Impact direct: • Efect de deranj şi stress asupra populaţiilor de păsări aflate în zonele adiacente planului

ROSPA 0071 – lunca Siretului inferior. Nu au fost semnalate specii de interes comunitar care au stat la baza desemnarii sitului. Habitatele prezente nu satisfac nevoile de cuibarire si hrana a speciilor mai sus mentionate. Nu sunt afectate specii si habitate ce asigura integritatea ariei naturale protejate.

Impact indirect: • Posibila introducere a unor specii invazive de floră şi faună; • Aparitia unor poluanţi caracteristici turismului în zonă (ape menajere, poluanti atmosferici,

deşeuri);

Impactul cumulativ asupra biodiversit ăţii

Planurile, proiectele si activitatile care au fost luate în considerare pentru evaluarea efectelor

semnificative, singulare sau cumulate sunt reprezentate de activitatile agricole prezente în

intravilanul si extravilanul localitatii Independenta, activitatile de transport, cai de transport rutier

si cai ferate.

Posibilitatile de cumulare a potentialelor efecte asupra mediului pentru diferite planuri si proiecte

din zona administrative a comunei independenta, sunt reprezentate de acele fluxuri din fiecare

78

Impactul prognozat Tipul impactului activitate specifica, fluxuri care în punctele în care se intersecteaza pot da nastere unor efecte

de tip cumulat.

Astfel, impactul cumulativ datorat existentei unor investitii de alta natura în zona (ferme,

asociatii agricole) este nesemnificativ chiar si în conditiile dezvoltarii complexului turistic care

face obiectul prezentului raport, aceasta neexercitand un impact negativ suplimentar, deoarece

speciile de fauna care ar fi putut fi afectate de aceasta activitate s-au adaptat conditiilor actuale

ale arealului studiat.

79

3.2. Evaluarea semnifica ţiei impactului:

Evaluarea semnificaţiei impactului se face pe baza indicatorilor cheie cuantificabili

prezenţi în cele ce urmează.

3.2.1. Procentul din suprafa ţa habitatului care va fi pierdut

Reducerea suprafeţei ariei protejate cu suprafaţa de 3,009 ha din ROSPA 0071 –

Lunca Siretului Inferior, care reprezintă doar o pondere infimă de 0,007 % din suprafaţa

totală a sitului.

Practic suprafaţa habitatelor specifice ariei naturale protejate ROSPA 0071 nu se vor

restrănge , aceastea nefiind prezente in aria de studiu – zona PUZ.

3.2.2. Procentul ce va fi pierdut din suprafe ţele habitatelor folosite pentru

necesit ăţile de hran ă, odihn ă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar

În urma monitorizărilor efectuate pe amplasament şi interpretarea releveelor s-a

constatat că densitatea speciilor identificate în sit nu constituie habitate propice pentru

cuibărit, hrănire şi odihnă.

După implementarea planului, suprafaţa habitatelor caracteristice ariei naturale

protejate ROSPA 0071 nu se va modifica, suprafata afectata de 3,009 ha reprezentand

habitate de pajiste semi-naturala degradata si vegetatie specifica malurilor de ape, acestea

neconstituind habitate de interes comunitar, astfel implementarea planului nu va genera un

impact semnificativ asupra speciilor de interes comunitar, asupra necesităţilor de hrana si

cuibarit ale acestora.

3.2.3. Fragmentarea habitatelor de interes comunit ar (exprimat ă în procente)

Nu se poate considera o fragmentare a habitatului, deoarece implementarea planului

se realizează la periferia zonei protejate (limita estica a zonei protejate), într-o zonă

ruderalizata, cu o valoare nesemnificativă atât din punct de vedere floral cât şi din punct de

vedere speciilor de faună (se remarca prezenta în numar mare a speciilor ruderale, perene

si invazive). Prin activităţile propuse atât în faza de construcţie cat şi în faza de exploatare

nu vor avea ca efect fragmentarea niciunui habitat de interes comunitar.

80

3.2.4. Durata sau persisten ţa fragment ării

Nu este cazul.

3.2.5. Durata sau persisten ţa perturb ării speciilor de interes comunitar, distan ţa faţă

de aria natural ă protejat ă de interes comunitar

Perturbarea speciilor de mamifere, păsări, reptile şi nevertebrate se va resimţi atât în

perioada de construcţie (organizarea de şantier) cât mai putin in faza de operare datorită

activitatilor turistice. Investiţia se doreşte a fi una viabilă, cu o perioadă de exploatare

înedlungată, conducând la o dezvoltare durabilă a zonei analizate, dar şi a întregului areal.

Perimetrul analizat se află poziţionat la extremitatea estica a ariei naturale protejate

situandu-se in totalitate in perimetrul ariei naturale protejate ROSPA 0071 – Lunca Siretului

Inferior.

Durata estimata a etapei de constructie este de 24 luni, impactul asupra perturbarii

speciilor prezente fiind conditionat de lucrarile de constructie ce se vor realiza etapizat pe

intraga durata a implementarii planului.

3.2.6. Schimb ări în densitatea popula ţiilor (nr. de indivizi/suprafa ţă)

Implementarea planului pe o suprafata de 3,009 ha, suprafata aflata in intregime in

zona ariei naturale protejate ROSPA 0071 nu va produce schimbari asupra habitatelor si

speciilor de interes conservativ pentru care a fost desemnata aria naturala protejata.

Habitatele identificate ce se vor restrange (pajişte semi-naturale degradata si vegetatie

specifica malurilor de ape) nu asigura inegritatea ariei naturale protejate, implementarea

planului in zona propusa avand efecte minore asupra speciilor de reptile şi amfibieni

semnalate in numar mic, acestea mobilizându-se către zonele din jur cu habitate identice

care oferă condiţii hrănire şi reproducere, numite habitate „receptori”.

3.2.7. Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/ha bitatelor afectate de implementarea

planului

Având în vedere compoziţia habitatelori observate şi speciile identificate in zona PUZ

nu prognozam afectarea ecosistemului natural şi a exemplarele de floră şi faună specifice

ariei naturale protejate ROSPA 0071 chiar şi fără măsuri de reducere a impactului, ceea ce

81

denotă, pe de o parte impactul nesemnificativ, iar pe de alta parte gradul redus de

vulnerabilitate a florei, faunei, respectiv a ecosistemelor din zonă.

3.2.8. Indicatorii chimici-cheie care pot determina modific ări legate de resursele de

apă sau de alte resurse naturale, care pot determina m odificarea func ţiilor

ecologice ale unei arii naturale protejate de inter es comunitar

Prin implementarea proiectului şi a măsurilor constructive nu se generează poluanţi

care pot determina modificări legate de resursele de apa sau alte resurse natural şi nu

necesită stabilirea indicatorilor chimici-cheie.

3.2.9. Evaluarea impactului cauzat de plan f ără a lua în considerare m ăsurile de

reducere a impactului

Impactul generat de implementarea planului este direct şi nesemnificativ datorită

faptului că aduce modificări populaţiilor de floră, dar fără reducerea/afectarea unor specii de

interes comunitar sau a unor specii cu regenerare dificilă.

3.2.10. Evaluarea impactului rezidual care va r ămâne dup ă implementarea

măsurilor de reducere a impactului

În ceea ce priveste impactul rezidual asupra speciilor si habitatelor din cadrul

amplasamentului analizat, mentionam faptul ca aceasta consta în pierderea definitiva a

unor portiuni de habitat prin schimbarea destinatiei terenului pe suprafete afectate definitiv

de realizarea complexului turistic.

3.3. Evaluarea impactului cumulativ al planului pro pus cu alte planuri şi proiecte

fără a lua în considerare m ăsurile de reducere a impactului

Evaluarea impactului cumulativ va fi analizat in relaţia cu planuri, programe şi

proiecte propuse sau implementate aflate în aria de impact a planului propus “PUZ –


amenajare spaţii verzi şi înprejmuire teren, judeţ galaţi, comuna independenţa, tarlaua 33,

parcela 392/2” .

82

Activităţile principale identificate in zona de amplasament ce generează un impact

cumulativ în special asupra biodiversităţii locale sunt legate de:

� Creşterea animalelor, păşunat (bovine, ovine), pe amplasament si pe terenurile de

luncă învecinate;

� Turism şi agrement desfăşurat în zona lacurilor Potcoava si Talabasca.

� Alte activităţi economice desfăşurate în zonă: asociatii agricole, transport.

Limitele evaluării in ceea ce priveşte impactul cumulativ al proiectelor existente,

aflate in execuţie sau propuse a fost stabilit pe baza unor factori determinate de:

� Natura proiectelor aflate in vecinătatea investiţiei;

� Dimensiunea economica si spaţiala a proiectelor ce fac obiectul evaluării impactului

cumulative;

� Distanta fata de zone protejate (arii naturale protejate ) si zone locuite;

3.3.1. Impactul cumulativ asupra factorilor de medi u

Se poate vorbi de un efect semnificativ cumulative asupra factorilor de mediu (apa,

aer, sol, biodiversitate locala) din zona de implementare a PUZ - „Construire pensiune,

restaurant, camping, imobil de locuit, spaţii sportive, spaţii de joacă, amenajare spaţii verzi

şi înprejmuire teren, Judeţ galaţi, comuna Iindependenţa, tarlaua 33, parcela 392/2” si

activitatile invecinate mai ales în perioada de constructie daca aceste activitati se vor

dezvolta simultan.

Operatiile de constructie a complexului turistic va avea un impact negativ asupra

drumurilor locale, adăugându-se la traficul existent un număr relativ mic de tranzituri, pe o

perioadă determinată de timp, însă având ca dezavantaj gabaritul mare al utilajelor de

transport implicate.

Tinând cont de măsurile pe care dezvoltatorul planului le va lua prin amenajarea

căilor de transport pana la complexul turistic, necesar de altfel punerii în aplicare a

investitiei se estimează un impact cumulativ diminuat.

Sănătatea şi siguranţa rezidenţilor din zona analizată (localitatea Independenta) nu

va fi afectată prin impactul generat de către zgomotul produs într-un interval redus de timp

în perioada de construcţie a obiectivelor planului.

83

3.3.2. Impactul cumulativ asupra biodiversitatii lo cale

În cazul florei spontane, a habitatelor naturale, a nevertebratelor şi a vertebratelor–-

nu există un impact cumulativ cu planurile propuse si activitatile din in zona PUZ,

activităţile de constructie se realizeaza numai pe amplasamentul desemnat, planul propus

având per ansamblu efect nesemnificativ asupra respectivelor elemente ale patrimoniului

natural (ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior).

3.3.3. Evaluarea impactului cumulativ cu ajutorul m atricii de tip Leopold.

Acest sistem de cuantificare pornind de la matricea de tip Leopold se foloseste în

mod curent în evaluările de mediu. Acestea asigură informaţii cu caracter cantitativ pe baza

unor note care se acordă fiecărui efect asupra factorilor de mediu afectaţi.

Pentru evalarea efectului cumulativ produs prin implementarea planului in zona UAT

a comunei Independenta (intravilan) s-a definit o matrice simplă în care aspectele de mediu

se înscriu pe o axă, iar efectele asupra mediului pe cealaltă axă;

84

Evaluarea impactului asupra biodiversitatii generat de implementarea PP - complex turistic folosind Matricea de tip

Leopold

Aspecte de mediu afectate EFECTE ASUPRA MEDIULUI

Semnificative Secundare Cumulative Sinergice Termen

scurt Termen mediu

Termen lung

Permanente Temporare

Faza de constructie

Biodiversitatea locala

Habitate

Fauna

Flora

Faza de operare

Biodiversitatea locala

Habitate

Fauna (in special avifauna)

Flora

Total 0 2 2 1 3 0 0 0 4

85

Din examinarea lor se desprind următoarele:

• Punctajul s-a aplicat pe baza măsurilor propuse pentru a prevenii, reduce şi

compensa pe cât posibil orice efect advers asupra mediului;

• Ţinând cont de notele acordate pentru fiecare tip de impact în parte se poate

observa că impactul predominant are un caracter secundar cumulativ in special in

faza de constructie, temporar pe termen scurt.

3.3.4. Justificarea impactului cumulativ

Faza de constructie

Se poate considera un impact semnificativ cumulat produs asupra biodiversitatii

locale in special asupra faunei locala (nevertebratele, reptile, rozatoare) in masura in care

alte activitati de constructie in zona se vor dezvolta simultan. Aceste aspecte sunt putin

probabile datorită următoarelor aspecte:

� dezvoltarea planului in majoritate pe terenuri ruderalizate, lipsite de orice urmă de

pădure, sau zone de tufăriş, cu activităţi antropice ce nu au favorizat dezvoltarea

faunei şi florei sălbatice;

� nu sunt prezente în zona amplasamentului eşantioane reprezentative ale florei si

faunei cu caracteristici tipice;

� speciile faună identificate nu sunt rare sau ameninţate cu dispariţia, majoritatea

speciilor au mobilitatea mare probabilitatea unei disparitii a speciilor de fauna din

zona fiind improbabila.

� Implementarea planului propus in zona este conditionata de masuri de reducere a

impactului asupra mediului propuse atat in perioada de executie cat si in perioada de

exploatare a obiectivului, masuri stabilite in faza de obtinere a avizului de mediu si in

faza de acord de mediu pentru proiectul de investitie.

Faza de operare

Activitatile desfasurate ca urmare a realizarii complexului turistic – pensiune,

restaurant, camping, imobil de locuit, spaţii sportive, spaţii de joacă, amenajare spaţii

verzi nu produs un impact semnificativ asupra biodiversitatii zonei chiar si in contextul

cumularii cu activitatile specifice comunei Independenta.

86

În concluzie, impactul cumulativ asupra biodiversitatii locale este nesemnificativ pe

termen scurt, însa va avea un impact pozitiv pe termen mediu si îndelungat, odata cu

încetarea lucrarilor de constructie si refacerea zonei afectate, refacerea unor habitate

specifice arealului studiat (spatii verzi, bazin ) oferind oportunitati noi pentru refacerea

efectivelor speciilor de flora si fauna din arealul analizat.

Impactul cumulat generat de activit ăţile analizate nu va avea efecte asupra

ariei naturale protejate ROSPA 0071 şi asupra habitatelor şi speciilor pentru care a

fost desemnata.

3.4. Evaluarea impactului rezidual care ramane dupa implementarea masurilor de

reducere a impactului pentru planul propus cu alte planuri si proiecte

Ca urmare a implementarii masurilor de reducere a impactului asupra factorilor de

mediu, si implicit asupra biodiversitatii din perimetrul studiat si imediata vecinatate a

acestuia, dar si prin respectarea legislatiei de mediu, nu se preconizeaza un impact

rezidual semnificativ datorat implementarii proiectului.

87

4. Măsurile de reducere a impactului

4.1. Identificarea şi descrierea m ăsurilor de reducere care vor fi implementate

pentru fiecare specie şi/sau tip de habitat afectat de plan şi modul în care

acestea vor reduce/elimina impactul negativ asupra ariei naturale protejate de

interes comunitar

Pentru mentinerea starii de conservare favorabile a speciilor de interes comunitar si

habitatelor specifice ariei natural protejate ROSPA 0071, recomandam ca masuri generale

de reducere a impactului:

88

Nr. Crt. Domeniul Masura Eficienta

1. Conservarea habitatelor

Lucrari de renaturare si reabilitare a zonelor afectate

� reducerea riscului de diminuare a suprafetei habitatelor propice dezvoltarii unor specii de reptile (ex, Lacerta agilis, Lacerta viridis).

� reducerea efectelor schimbarilor climatice. � asigurarea conditiilor necesare pentru

existenta habitatelor în mod deosebit al celor prioritare.

� asigura conditii necesare regenerarii naturale a habitatelor existente.

� cunoasterea mai buna a situatiei pe teren prin distributia spatiala cat si calitativa a obiectivelor planului.

� reducerea fenomenului de eutrofizare asupra habitatelor.

� reducerea riscului asupra speciilor importante de flora si fauna.

Elaborarea si implementarea unor norme specifice de conservare a habitatelor

Interzicerea deteriorarii habitatelor ruderale adiacente drumurilor de exploatare.

Interzicerea arderii vegetatiei ripariene;

Realizarea lucrarilor de amenajare (acoperiri santuri, refacere sol ) în functie de caracteristicile habitatelor prezente astfel încat sa fie limitat impactul negativ al

acestora. Promovarea si sprijinirea cercetarilor pentru mentinerea starii de conservare favorabile a

habitatelor si a speciilor caracteristice. Monitorizarea si limitarea impactului activitatilor

generatoare de poluanti mai ales în zonele învecinate cu habitate prioritare sau arii naturale

protejate

2. Conservarea speciilor de

flora si fauna

Studii calitative si cantitative asupra biodiversitatii pentru prevenirea cresterii sau scaderii accentuate a

populatiilor speciilor de fauna locala. Elaborare valori de referinta pentru speciile

periclitate/prioritare. Asigurarea conditiilor necesare pentru refacerea

naturala a speciilor periclitate. Asigurarea si refacerea zonelor de reproducere si

cuibarit. Adaptarea lucrarilor executate în scopul limitarii

impactului asupra speciilor periclitate.

89

Nr. Crt. Domeniul Masura Eficienta Reglementarea desfasurarii activitatilor umane ce ar

putea afecta biodiversitatea.

Promovarea si sprijinirea cercetarii pentru mentinerea starii de conservare favorabile a

habitatelor si a speciilor locale.

90

4.2. Calendarul implement ării şi monitoriz ării m ăsurilor de reducere a impactului

Planul de implementare a măsurilor de reducere a impactului asupra mediului – PUZ - „Construire pensiune, restaurant,

camping, imobil de locuit, spaţii sportive, spaţii de joacă, amenajare spaţii verzi şi înprejmuire teren, Judeţ galaţi, comuna

Iindependenţa, tarlaua 33, parcela 392/2”

Planul de implementare a masurilor de reducere a impactului asupra mediului – PUZ

Impactul prognozat Masura de reducere a impactului Factori implicati

Perioada de implementare a

masurilor Responsabil

Faza de constructie Direct Pe termen lung Biodiversitate; Flora si fauna � Efect de deranj si restrângere a

faunei specifice zonei datorita constructiei si exploatarii, poluarii fonice rezultate de activitatea de organizare santier.

� deranjul speciilor de pasari, reptile si nevertebrate semnalate pe amplasament din cauza zgomotului si vibratiilor create de catre utilajele, mijloacele de transport si activitatilor specifice;

� Interzicerea capturarii, izgonirii si distrugerii speciilor existente de catre personalul organizarii de santier in special speciile de reptile si amfibieni);

� Inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea eventualelor capturari involuntare a unor specii de vertebrate: mamifere, reptile si specii de pasari;

� Respectarea cailor de acces stabilite pe perimetrul destinat planului (existente sau nou create);

� Interzicerea unor activitati care sa duca la distrugerea speciilor de flora si deranjarea populatiilor de fauna prezente in habitatele limitrofe (ardere vegetatie, distrugere locuri de cuibarit, capturare si omorâre indivizi)

� Reamenajarea peisajului afectat de proiect cu vegetatie specifica nativa, astfel incât sa se promoveze, recolonizarea si repopularea cu fauna locala care a fost indepartata o data cu demararea activitatilor de constructie.

� Este interzisa arderea vegetatiei; � Este interzisa introducerea unor specii invazive;

Nu sunt afectate specii de interes comunitar sau specii cu regenerare dificila;

Densitatea indivizilor vegetali in zona de implementare se va modifica mai ales in etapa de decopertare. Speciile identificate sunt ruderale, perene, invazive si nu se propun masuri de protejare a acestora.

Masuri necesare in faza de constructie pentru implementarea obiectivelor planului propus. Masuri permanente.

Responsabil Beneficiart plan

91

Faza de explo atare Direct Pe termen lung

� Posibila refacere a vegetatiei prin instalarea unor specii ruderale cu rezistenta si regenerare mare;

�

� Este interzisa introducerea unor specii invazive pentru refacerea amplasamentului;

Se va monitoriza: � Impactul produs asupra factorilor de mediu prin desfasurarea

activitatilor specifice complexului turistic ce au ca rezultat : ape uzate, deseuri , emisii.

� Evitarea formarii unor zone de atractie pentru pasari: ex depozite deseuri.

Prin refacerea zonelor afectate, se va reabilita zona antropizata.

Masuri realizate cu scopul de a limita prezenta unor specii pe amplasament si evitarea unor riscuri asimilate. Împrejmuirea amplasamentului analizat cu arbsti si gard viu în special in zona vestica a amplasamentului la limita cu DN25.

Responsabil Beneficiar plan.

92

4.3. Programul de monitorizare a factorilor de medi u

Se recomandă implementarea unui program de monitorizare a măsurilor de

reducere a impactului toată perioada derulării investiţiei începând din momentul derulării

activităţlor de constructive si in faza de functionare a complexului turistic. În tabelul

următor se prezintă obiectivele, indicatorii şi frecvenţa monitorizării efectelor semnificative

ale implementării planului.

Programul de monitorizare propus are la bază obiectivele şi problemele de mediu

identificate şi prezentate în capitolele anterioare, şi se referă la aspectele de mediu

relevante care pot fi influenţate de implementarea PUZ propus.

Nr. crt. Obiective Indicator Frecven ţa Responsabilitate

Etapa de constructie PUZ

1

Protecţia calităţii aerului - pulberi

Poluanţi atmosferici specifici: pulberi

trimestrial S.C. CROCONICO

SRL Responsabil de

mediu

2

Protecţia calităţii aerului - Controlul emisiilor datorate funcţionării mijloacelor de

transport şi utilajelor

- Verificări tehnice periodice a autovehiculelor

utilizate - Consumuri specifice şi evidenţa consumului de

carburanţi

Conform bunelor practici

ingineresti

S.C. CROCONICO

SRL Responsabil de mediu

3

Protecţia solului - Delimitarea terenurilor afectate direct şi

permanent de implementarea planului

Măsurători topografice pentru determinarea suprafaţelor de teren

implicate in activitatea de constructie - stabilirea

bornelor.

Conform plan de

constructie

S.C. CROCONICO

SRL Responsabil de

mediu

4

Determinarea nivelului de disconfort datorat zgomotului

şi vibraţiilor produs de organizarea de santier

Măsurători periodice a nivelului de zgomot şi vibraţii la limita zonelor

afectate

Perioada de

constructie

S.C. CROCONICO

SRL

Etapa de functionare a complexului turistic

7

Managementul deşeurilor

Cantităţile de deşeuri generate, tratate, valorificate şi eliminate pentru fiecare tip de deşeu în parte.

Lunar

S.C. CROCONICO


93

Suprafaţa cuprinsă în planul de monitorizare este reprezentată de suprafaţa

amplasamentului planului – zona PUZ la care se adaugă zonele învecinate care conţin

acelaşi tip de habitate ca şi amplasamentul. Aceste zone învecinate reprezintă de fapt

zonele martor care sunt un punct de referinţă între situatia iniţială din cadrul

amplasamentului şi cea finală, reprezentată de implementarea planului. In funcţie de

datele colectate din zona amplasamentului şi zonele martor, eventualele diferenţe dintre

datele analizate vor evidenţia evolutia biodiversităţii din amplasamentul planului odata cu

punerea în funcţiune al acestuia.

5. Metode utilizate pentru culegerea informa ţiilor privind speciile

şi/sau habitatele de interes comunitar afectate

Monitorizarea speciilor sau habitatelor prezente în perimetrul implicat în dezvoltarea

planului şi în zona învecinată a planului, pe lângă informaţiile pe care le oferă despre

starea lor de conservare sau despre rezultatul diferitelor măsuri de management activ,

face posibilă şi identificarea timpurie a unor tendinţe dinamice având un rol important în

predicţia modificărilor structurale şi funcţionale, fapt ce permite luarea unor măsuri, în timp

util, pentru conservarea acestora. Cunoaşterea bazata pe informaţiile obţinute în cadrul

programelor de monitorizare asigura o mai bună înţelegere a problematicii analizate, fapt

ce determină o îmbunătăţire a şanselor ca deciziile luate să fie bine documentate şi

corecte. Pe lângă aplicaţiile practice, monitorizarea ecologică are şi o importanţă teoretică,

informaţiile obţinute având un rol deosebit de important în descifrarea legităţilor care

determină structura, funcţiile şi dinamica ecosistemelor.

Acţiunile de monitorizare a habitatelor nu s-au făcut la întâmplare, ci s-au realizat

într-o manieră standardizată. Planificarea acţiunilor de monitorizare a reprezentat o etapă

importantă a programului de monitorizare

Parametri ape uzate menajere rezultate Parametri emisii central termica; Nivel zgomot si vibratii produs – limita amplasamet

Conform NTPA 001 - H.G. nr 188/2002; Ordin MAPPM nr. 462/1993; STAS nr. 12574/1987; STAS 10009/1988;

Conform Autorizatiei de mediu

S.C. CROCONICO


94

Monitorizarea habitatelor s-a realizat pe baza unor protocoale (planuri) de

monitorizare care permit colectarea şi analiza datelor într-o forma standardizată, astfel

încât datele colectate de persoane diferite la intervale de timp diferite să fie comparabile

între ele şi să aibă aceeaşi valoare informaţională.

Obiectivele urmărite au constat în:

� monitorizarea parametrilor şi indicilor care caracterizează fitocenozele din cele mai

reprezentative ecosisteme, decelarea pe termen lung a eventualelor modificări ale

factorilor de mediu globali (schimbări climatice, modificări ale factorilor de mediu

(apa, aer, sol) prin aportul proiectului de investiţie);

� cunoaşterea mai bună a biodiversităţii floristice a regiunii ecologice, asociaţii

vegetale, tipuri de ecosistem şi speciile determinante ale ecosistemelor prezente;

� schimbările pe termen lung a factorilor globali şi locali de mediu;

� evidenţierea prezentei şi evoluţiei florei endemice din ecosistemele prezente.

5.1. Analiza florei şi vegeta ţiei

Metoda de lucru

Studiul de monitorizare a habitatului a presupus ca mărimea suprafeţelor de probă

să fie direct proporţională cu complexitatea structurii habitatului studiat. Astfel alegerea

suprafeţei eşantioanelor s-a bazat pe conceptul de areal minim care este definit ca

suprafaţa minimă pe care trebuie efectuat releveul de vegetaţie pentru a surprinde

majoritatea speciilor care intră în compoziţia fitocenozelor (Cristea et al. 2004). Astfel

aplicând metoda clasica de estimare a mărimii suprafeţei de proba, s-a reuşit o oarecare

standardizare a mărimii eşantioanelor, stabilindu-se limitele intre care pot sa varieze în

funcţie de tipul de vegetaţie.

Perioada optim ă de colectare a datelor

Alegerea perioadei optime pentru colectarea datelor pe teren trebuie să ţină cont de

obiectivele propuse şi atributele şi variabilele care trebuie măsurate.

Metodele de studiu al numărului de exemplare ca şi a evoluţiei fenologice a florei

din habitatul perimetrului implicat, identificat pe amplasamentul analizat sunt: metoda

Braun-Blanquet, numită şi metoda releveelor pătrate de 100 mp.

Cercetările s-au efectuat prin metoda observaţiei, în cadrul perimetrelor permanente

(quadrant), având punctele de contur determinate pe teren prin pozitionare GPS (s-a

determinat cu ajutorul

95

GPS GARMIN, coordonatele fiind inregistrate în sistem de proiecţie geografică). Datele

observaţiilor pe teren au fost consemnate în releveuri fitocenologice.

Stabilirea numărului de exemplare al speciilor de plante din flora spontană

identificate în perimetru şi în exteriorul acestuia s-a făcut prin metoda Braun- Blanquet

delimitându-se un număr de cuadrate a cate 100 mp dispersate pe laturile şi în interiorul şi

exteriorul perimetrului.

Speciile de plante prezente în perimetru au fost stabilite după recoltarea clasificarea

şi determinarea unor exemplare reprezentative.

Cercetările asupra florei au cuprins două etape:

� etapa de teren;

� etapa de laborator.

5.2. Analiza faunei

Metoda de lucru

Metode de monitorizare a Nevertebratelor

Monitorizarea populaţiilor de nevertebrate s-a făcut prin observaţii directe ale

speciilor de nevertebrate, perimetrul împărţindu-se în transecte pentru fiecare grup

sistematic şi s-au calculat indicii structurali ai populaţiilor urmărite.

S-a acordat o atenţie deosebita populaţiilor de gasteropode terestre cu rol de

bioindicatori, dar şi altor grupe de nevertebrate cu caracteristici similare din acest punct de

vedere (trichoptere, plecoptere, efemeroptere, chironomide, odonate, etc.).

Metoda de colectare a informaţiilor pentru entomofauna este reprezentată prin

observaţia directă (marsrut) în perimetrul destinat implementării planului.

Metoda de monitorizare a Herpetofaunei:

Pentru monitorizarea herpetofaunei perimetrului implicat în realizarea proiectului s-a

utilizat metoda observaţiei directe (marsrut) pe relevee dispuse de-a lungul unor transecte

pe lungimea perimetrului implicat.

Principiul acestei metode constă în faptul că, în ecosisteme deschise sau acoperite,

în tot cursul anului, pe o fâşie (transect), de o lungime şi o lăţime dinainte stabilite, se

numără indivizii unei singure specii sau indivizii mai multor specii, care trăiesc, cuibăresc

sau se afla în trecere pe suprafaţa acestui biotop.

Metode de monitorizare a mamiferelor

96

Monitorizarea populaţiilor de nevertebrate s-a făcut prin observaţii directe ale

speciilor, perimetrul împărţindu-se în transecte. Pentru monitorizarea mamiferelor metoda

observaţiei directe (marsrut) s-a făcut pe transecte dispuse pe lungimea perimetrului

implicat. Metoda transectelor este mai utilă pentru densităţi mici ale speciilor, specii mai

mobile şi ecosisteme omogene.

Metoda de monitorizare a Avifaunei

Observarea şi evaluarea populaţiilor avifaunei s-a efectuat prin observaţii directe şi

observaţii asupra locurilor de cuibărit şi de hrănire. Pentru monitorizarea avifaunei locale

perimetrului implicat în realizarea proiectului s-a utilizat metoda observaţiei directe

(marsrut) pe relevee dispuse de-a lungul unor transecte pe lungimea perimetrului implicat.

Metoda transectelor este mai utila pentru densităţi mici ale speciilor, specii mai mobile şi

ecosisteme omogene.

Pentru determinarea speciilor s-au folosit determinatoarele de teren realizându-se

fişa de observaţie pe baza datelor meteorologice (temperatura, direcţia şi intensitatea

vântului, vizibilitatea, proporţia acoperirii cerului, precipitaţia), specia şi numărul de

exemplare observat.

97

6. Bibliografie:

� Beldie Al. 1977-1979, Flora României, I, II, Bucureşti;

� CIOCIA V. 1992, Pasarile clocitoare din România, atlas, Editura Ştiinţifică,

Bucureşti;

� CIOCÂRLAN V. 2000. Flora Ilustrată a României. Pterydophyta et Spermatophyta.

Bucureşti: Edititura Ceres;

� COMBROUX I. & SCHWOERER C. 2007. Evaluarea statutului de conservare al

habitatelor şi speciilor de interes comunitar din România. Ghid metodologic.

Timişoara: Edititura Balcanic;

� Doniţă, N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Edit. Tehnică Silvică Bucureşti;

� Chifu T., Mânzu C., Zamfirescu O., 2006, Flora şi vegetaţia Moldovei, Editura

Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi;

� Ciochia V., 1984, Dinamica şi migraţia pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti;

� Ciochia V.,1992, Păsările clocitoare din România, Editura Ştiinţifică, Bucureşti;

� Hodor C 2007. The Retezat National Park Biodiversity Monitoring Plan, în

Tansylvanian Review of Systematicall and Ecological Research, Sibiu;

� Ionela A, Manoliu Al., Zanoschi V, 1986 – Cunoaşterea şi ocrotirea plantelor rare,

Editura Ceres Bucureşti;

� Rudescu L. 1958, Migraţia păsărilor, Editura Ştiinţifică;

� Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Ecologia şi protecţia Mediului, Editura Scaiul,

Bucureşti;

� Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Rezervaţii şi monumente al naturii din România,

Editura Scaiul, Bucureşti;

� Negrean G, 1975, Protecţia unor plante endemice rare din România, „Ocrotirea

naturii”19(2), Bucureşti;

� Olteanu M., Negrean G., Popescu A., Roman N., 1994, Lista roşie a plantelor

superioare din România, Academia Română, Institutul de Biologie Bucureşti;

� Oprea A. 2005, Lista critică a plantelor vasculare din România, Editura Univ.

AL.I.Cuza, Iaşi;

� Pârvu C., 1983, Plante şi animale ocrotite din România, Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti;

� Prodan I. 1939, Flora pentru determinarea şi descrierea plantelor ce cresc în

România, Cluj;

98

� Sârbu I., Ivănescu L., Ştefan N., Mânzu C., 2001, Flora ilustrată a plantelor

vasculare din estul României, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi;

� *** 2007, Ordinul 1964/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca

parte integrantă din reţeaua europeană Natura 2000 în România;

� *** 2007, HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică

ca parte integrantă din reţeaua europeană Natura 2000 în România;

99

7. Specialistii implicati in elaborarea lucrarii

� Chim. Trif Catalin;

� Biolog/ecolog Aurelia Caldararu;

� Geograf Ene Adrian;

100

CV - Lista persoanelor participante la elaborarea s tudiului

Curriculum vitae

Informaţii personale Nume / Prenume Caldararu Aurelia Costela Telefon(oane) 0740 843041 E-mail(uri) costela.auraâyahoo.com Naţionalitate romana Data naşterii 21.01.1978 Sex F Experien ţa profesional ă Perioada 1.08.2008 - prezent Funcţia sau postul ocupat Doctorand „Stiintele mediului” Activităţi şi responsabilităţi principale Cercetare stiintele mediului,ecologie Numele şi adresa angajatorului Universitatea „Dunarea de Jos” Galati, Facultatea de Stiinte,

Departamentul European de Mediu

Tipul activităţii sau sectorul de activitate Invatamant universitar, cercetare în domeniul ecologiei şi protectiei mediului Perioada 9.08.2007 - 1.10.2009 Funcţia sau postul ocupat Inginer ecologie şi protectia mediului, responsabil de mediu Activităţi şi responsabilităţi principale Managementul şi monitorizarea impactului activitatii firmei, asupra mediului Numele şi adresa angajatorului S.C. Beyler S.A. Galati, loc. Vanatori, jud. Galati Tipul activităţii sau sectorul de activitate Productie tamplarie metalica şi pvc, constructii Perioada 1.09.2002 – 23.06.2007 Funcţia sau postul ocupat Profesor ecologie şi protectia mediului Activităţi şi responsabilităţi principale Predare, coordonare activitate didactica Numele şi adresa angajatorului Inspectoratul Scolar Judetean Galati Tipul activităţii sau sectorul de activitate Didactic, invatamant pre-universitar Educa ţie şi formare

101

Perioada 1.10.2007 – 1.07.2009 (curs la zi) Calificarea / diploma obţinută: Master „Managementul şi monitorizarea mediului” Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite: Managementul sistemelor cu risc, Programe şi

strategii de mediu, Tehnologii cu impact redus asupra mediului, Energii regenerabile, Tratamentul apelor uzate, Controlul poluarii industriale, Managementul mediului, Strategii educationale în domeniul mediului, Poluarea fizica, Audit şi evaluarea impactului asupra mediului, Transportul şi difuzia poluantilor în mediu, Meteorologie şi factori de mediu, Legislatia interna şi internationala în domeniul mediului, Directive europene, Procese de bioconversie a deseurilor organice, Managementul mediului (ISO 14.000, EMS)

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare Universitatea „Dunarea de Jos”, Facultatea de Stiinte, Galati

Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională Nota diploma 10 Perioada 1.10. 2003 – 1.07.2007 (facultate la zi) Calificarea / diploma obţinută Licenta „Ecologia şi protectia mediului” Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite: Citologie şi histologie animala, Biofizica,

Biochimie, Hidrologie, Morfologia plantelor, Zoologia nevertebratelor, Climatologie şi elemente de meteorologie, Elemente de geologie, Geomorfologie, Zoologia vertebratelor, Ecotoxicologie, Cartografie, Microbiologie,Ecofiziologie animala şi vegetala, Taxonomie vegetala, Ecologie, Genetica, Fitopatologie, Pedologie,Legislatia protectiei mediului, Amenajarea şi gestionarea resurselor de apa, Conservarea biodiversitatii, Managementul proiectelor de mediu

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare: Universitatea „A.I. Cuza”, Facultatea de biologie, Iasi Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională: Diploma de licenta cu media 10 Perioada 1.10. 2003 – 1.07.2007 Calificarea / diploma obţinută Licenta „Ecologia şi protectia mediului” Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite Numele şi tipul institutiei de invatamant /

Furnizorul de formare

Aptitudini şi competen ţe personale: Chimie organica, Citologie şi histologie animala, Biofizica, Biochimie, Chimie analitica, Hidrologie, Morfologia plantelor, Zoologia nevertebratelor, Climatologie şi elemente de meteorologie, Elemente de

102

geologie, Geomorfologie, Zoologia vertebratelor, Ecotoxicologie, Cartografie, Microbiologie, Ecofiziologie animala,vegetala, Ecologie, Genetica, Fitopatologie, Pedologie, Legislatia protectiei mediului, Amenajarea şi gestionarea resurselor de apa, Conservarea biodiversitatii, Managementul proiectelor de mediu

Menţionaţi separat fiecare forma de învăţământ şi program de formare profesională absolvite, începând cu cel mai recent. 1.10.2004 – 1.03.2007 Profesor Psihologie, pedagogie, sociologie Universitatea „Dunarea de Jos”, Galati, Departamentul pentru pregatirea personalului didactic Limba maternă romana Limba(i) străină(e) cunoscută(e)

Înţelegere Vorbire Scriere

Ascultare Citire Participare la conversaţie Discurs oral Exprimare scrisă

A2 Utilizator

elementar A2 Utilizator




elementar

A2 Utilizator





elementar

Apartenenta la societati profesionale Membru BENA 2009 Membru Asociatia Romana de Mediu 1998 Competen ţe şi aptitudini organizatorice Analiza sistemelor acvatice - Ancona, Italia, 2010 . Ecologie aplicata

Advanced training course: “Ecological Modelling of aquatic ecosystems” (Prof. Sven Erik Jorgensen), Universitatea Salento, Lecce, Italia, 2010

Experienta acumulata în programe/proiecte nationale /internationale Proiecte internationale 1.Proiect bilateral Romania-Italia - Conservarea şi gestionarea ecosistemelor acvatice de tranziţie: Consolidarea iniţiativei comune pentru formarea tinerilor cercetători în România şi Italia Parteneri,Universitatea ′′Dunarea de Jos′′ Galati, Universitatea Salento, Lecce Rol - membru/doctorand 2.WISER – Water bodies în Europe: Integrative Systems to assess Ecological Status and Recovery, University of Duisburg-Essen;Germany, director Daniel Hering Partener - University of Salento USALENTO Italy , 2009-2010, Alberto Basset Rol – Cercetator 3. CIRCLE-MED (Climate Impact Research Coordination for a Larger Europe – Mediterranean)

103

Coordinator, Marie Mojaïsky, Montpellier – France

Partener - University of Salento USALENTO Italy , 2009-2010, Alberto Basset Rol – Cercetator 4. MIRAGE WP4 (Mediterranean Intermittent River ManAGEment)

Coordinatori : DANIELA DIETER, DANIEL VON SCHILLER, KLEMENT TOCKNER, IGB BERLIN, GERMANY

Partener - University of Salento USALENTO Italy , 2010, Alberto Basset

Rol - cercetator

Proiecte nationale 1. ECORES - PN2, 32121/ 01.01.2008, Eco-tehnologii de reabilitare şi reconstructie ecologica a solurilor a solurilor contaminate în zona depozitelor de deseuri urbane şi industriale, conducator - USAMV Bucuresti, partener 3; UDJG, responsabil partener: M Voiculescu Rol - membru/doctorand 2. TERESOL - PN2, 32102/01/01/2008 – Cercetari privind determinarea proceselor şi parametrilor optimi pentru imbunatatirea gradului de remediere a solurilor contaminate cu hidrocarburi Conducator - UPB BUCURESTI, Partener 2; UDJG, responsabil partener: M. Voiculescu Rol- membru/doctorand

Publicatii

Reviste ISI 1. „Dispersion of some pollutants coming from Galati municipal wastewater în Danube River”, 2009, L.P. Georgescu, M. Voiculescu, S. Dragan, A. Caldararu, M. Timofti; International Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation International Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation

2. „Dispersion study on some pollutants în Danube River, taking into account the affluents în lower Danube area”; 2009, L.P. Georgescu, M. Voiculescu, S. Dragan, A. Caldararu, M. Timofti International Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation

3. „Study of spatial and temporal variations of some chemical pollutants of Lower Siret River”, 2009, L.P. Georgescu, M. Voiculescu, S. Dragan, A. Caldararu, M. Timofti; International Conference Management and Sustainable Protection of the Environment,

104

B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation International Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation REVISTE NATIONALE 1. „An introduction to monitoring aquatic ecosystems” - A. Caldararu, L. P. Georgescu, M. Voiculescu, Seminar stiintific: Metode avansate de analiza şi control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral presentation

2. „Toward a new software tool for flood assesmnet GIS system”; A. Caldararu,V. Gogoncea, G. Murariu, L. P. Georgescu, M. Praisler, I. Stoian, Seminar stiintific: Metode avansate de analiza şi control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral presentation

3. „2D numerical simulation for specific diffusion processes”, A. Caldararu,G. Murariu, L. P. Georgescu, M. Praisler, I. Stoian; Seminar stiintific: Metode avansate de analiza şi control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral presentation

4. „Comparison between anthropogenic effects of some chemical pollutants of lower Siret and Prut Rivers”; M. Timofti, M. Voiculescu, L. P. Georgescu, S. Dragan, A Caldararu, Seminar stiintific: Metode avansate de analiza şi control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral presentation 5. „Comparison between anthropogenic effects on some physico–chemical parameters of Lower Siret and Prut Rivers”, S. Dragan, M. Voiculescu, l.P. Georgescu, M. Timofti, A. Caldararu, Seminar stiintific: Metode avansate de analiza şi control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 Iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral presentation

105

Curriculum vitae Europass

Informatii personale

Nume / Prenume ENE, ADRIAN

Adresa(e) str. Dimitrie Cantemir nr. 21, Tecuci, judetul Galati

Telefon(oane) +40743645956

Fax(uri) -

E-mail(uri) eneiadrianâyahoo.com

Nationalitate romana

Data nasterii 16.01.1983

Sex masculin

Locul de munca vizat / Domeniul ocupational

Experienta profesionala

Perioada 01/2007 � prezent

Functia sau postul ocupat Analist protectia mediului

Activitati şi responsabilitati principale

Elaborare documentatie de autorizare protectia mediului şi consultanta în probleme de mediu, abilitati de lucru pe platforma GIS, prelevare, conservare şi pregatire probe apa, sol în vederea efectuarii analizelor fizico/chimice complete, prelevarea probelor de zgomot, pulberi şi interpretarea lor

Numele şi adresa angajatorului

SC MEDIU Consulting SRL Galati

Tipul activitatii sau sectorul de activitate

Consultanta probleme de mediu

Educatie şi for mare

106

Perioada 01/10/2006 – 15/06/2008

Calificarea / diploma obtinuta Masterat în mediu actual şi dezvoltare durabila

Disciplinele principale studiate / competente

profesionale dobândite

Reciclarea deseurilor şi a reziduurilor, Amenajarea terenurilor degradate, Dezvoltarea durabila şi problemele de mediu, Managementul ecosistemelor natural, Chimia mediului, Meteorologia poluarii. Schimbari climatice, Amenajarea teritoriului, urbanismul şi calitatea mediului, etc

Numele şi tipul institutiei de invatamânt / furnizorului de

formare

Universitatea “Al.I.Cuza” Iasi – Facultatea de Geografie şi Geologie Postuniversitar

Perioada 01/10/2002 - 15/06/2006

Calificarea / diploma obtinuta Licentiat în geografia mediului

Disciplinele principale studiate / competente

profesionale dobândite

Chimia mediului, Biogeografie, Botanica, Zoologie, Ecologie, Hidrologie, Climatologie cu elemente de meteorologie, Managementul mediului, Tehnologie general de adaptare la protectia mediului, Geografia mediului, Metodologia intocmirii studiilor de impact, Calitatea mediului şi starea de sanatate a populatiei, Politica şi legislatia mediului, Monitoringul Calitatii mediului, Poluarea şi protectia mediului, Teledetectie şi fotointerpretarea geografica, Cartografie cu elemente de topografie, etc

Numele şi tipul institutiei de invatamânt / furnizorului de

formare

Universitatea “Al.I.Cuza” Iasi–Facultatea de Geografie şi Geologie Universitar

Limba(i) materna(e) Romana

Limba(i) straina(e) cunoscuta(e)

Autoevaluare Intelege re Vorbire Scriere

Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la conversatie

Discurs oral Exprimare scrisa

Engleza B1

Utilizator independent

B1 Utilizator

independent A2


B1 Utilizator

independent A2


Franceza A1


A2 Utilizator

independent A1


A2 Utilizator

independent A1


(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinta Pentru Limbi Straine

Competente şi abilitati sociale

Spirit de echipa Comunicare foarte buna în cadrul echipei de lucru Flexibilitate în preluarea de sarcini suplimentare Dinamism

107

Competente şi aptitudini organizatorice

Bune aptitudini organizatorice Capacitatea de utilizare a resurselor materiale pentru atingerea obiectivelor propuse în vederea atingerii maximei eficiente profesionale Capacitate de a oferi informatii pertinente. Capacitate de a mobiliza resursele echipei de lucru şi de a motiva munca celorlalti.

Competente şi aptitudini tehnice

Abilitati tehnice cu diferite tipuri de echipamente mecanice, electrice şi electronice. Intelegere rapida a echipamentelor mecanice, calculatoare. Capabilitati de reparare

Competente şi aptitudini de utilizare a calculatorului

Competente temeinice software (utilizarea solutiilor de Sisteme Informationale Geografice ESRI Arcview, procesare date - MICROSOFT OFFICE, soft-uri de modelare a dispersiei gazelor, etc.

Competente şi aptitudini artistice

-

Alte competente şi aptitudini -

Permis(e) de conducere Categoria B obtinut în octombrie 2008

Informatii suplimentare ANMEM - Asociatia Nationala a Managerilor şi Evaluatorilor de Mediu EGEA - European Geography Association - EGEA Iasi SOR – Societatea Ornitologica din România

108

Curriculum vitae Nume/Prenume TRIF CATALIN RAZVAN Adresă(e): Str. Furnaliştilor, nr. 4, Bloc D1, ap 80, Galaţi, Telefon mobil: 0749 150 224 Fax(uri): 0236/ 306 227 E-mail(uri): [email protected] Naţionalitate(tăţi): Română Data naşterii01.11.1979 Experien ţa profesional ă

Perioada decembrie 2006-prezent Func ţia sau postul ocupat Asistent de cercetare în ecologie şi protecţia

mediului Activit ăţi şi responsabilit ăţi principale Elaborări evaluări de mediu, Studii evaluare impact,

Bilanţuri de mediu, documente ce stau la baza avizelor, acordurilor şi autorizării din punct de vedere al protecţiei mediului.

Numele şi adresa angajatorului SC MEDIU Consulting SRL, Tipul activit ăţii sau sectorul de activitate Consultanţă de mediu

Perioada iulie 2007 - prezent

Func ţia sau postul ocupat Responsabil încercări de laborator Activit ăţi şi responsabilit ăţi principale Coordonarea activităţii tehnice din cadrul

laboratorului de monitorizare a calităţii factorilor de mediu responsabil tehnică de laborator – XRF Spectroscopy.

Numele şi adresa angajatorului Centrul regional de Cercetare şi Monitorizare a Calităţii Mediului – Universitatea - Dunărea de Jos Galaţi

Tipul activit ăţii sau sectorul de activitate Laborator de încercări, acreditat RENAR

Perioada septembrie 2001 - 2007 Func ţia sau postul ocupat Tehnician IT

Activit ăţi şi responsabilit ăţi principale Responsabil cu monitorizarea, întreţinerea şi funcţionarea sistemelor de calcul – Sector Calculatoare Proces

Numele şi adresa angajatorului SC ARCELOR MITTAL SA Tipul activit ăţii sau sectorul de activitate siderurgie

Educa ţie şi formare

Perioada 2009-prezent Calificarea/diploma ob ţinut ă doctorand

Disciplinele principale s tudiate/competen ţe profesionale dobândite

Life Cycle Assesment (LCA) în evaluarea de mediu

109

Numele şi tipul institu ţiei de învăţământ/furnizorului de formare

Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi Şcoala doctorala: Ştiinţe Aplicate

Nivelul în clasificare a naţional ă sau interna ţional ă

Studii post universitare

Perioada 2008- prezent

Calificarea/diploma ob ţinut ă Diplomă de masterat Disciplinele principale studiate/competen ţe

profesionale dobândite Managementul şi Monitorizarea Mediului


Universitatea: “Dunărea de Jos” – Galaţi, Facultatea: de Ştiinţe

Nivelul în clasificarea na ţional ă sau interna ţional ă

Studii post universitare

Perioada 2004-2008

Calificarea/diploma ob ţinut ă Licenţiat în chimie şi fizică Disciplinele principale studiate/competen ţe

profesionale dobândite chimie - fizică


Universitatea: “Dunărea de Jos” – Galaţi Facultatea: Ştiinţe, Specializarea chimie-fizică

Nivelul în clasificarea na ţional ă sau interna ţional ă

Studii universitare de lungă durată

Experien ţa relevant ă pentru tipurile de studii pentru protec ţia mediului solicitate Competen ţe şi aptitudini tehnice

Utilizarea de tehnici, instrumente specifice şi structuri moderne în activitatea de evaluare a calităţii mediului Abilităţi privind implementarea standardelor de mediu ISO 14000, EMAS Utilizarea tehnologiilor aplicate în monitorizarea factorilor de mediu Cunoaşterea metodelor şi tehnologiilor de protecţie şi depoluare a factorilor de mediu Competenţe privind analiza riscurilor de mediu prin utilizarea tehnicilor specifice cu posibilitatea cuantificării riscurilor Abilităţi în utilizarea soft-urilor pentru evaluarea factorilor de mediu, analiza riscului, estimarea emisiilor, hazardurilor, incendiilor şi a exploziilor.

Aceste competenţe şi aptitudini tehnice au fost dezvoltate pe parcursul participării

ca şi elaborator în cadrul colectivului de specialitate al societăţii pentru lucrările menţionate în anexa (Secţiunea BM, EA, RS, RIM, RA, RM) Informa ţii suplimentare Cursuri

Nr. crt.

Organizator Data începerii

Titlul cursului/detalii ale calific ării la locul de munc ă

Domenii acoperite

Detalii contact pentru verificare

(nume, adres ă, tel., fax şi e-mail)

1. Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură

28.09.2007 Scheme UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu

Mecanismul de reducere al gazelor cu efect de seră şi

Centrul Euro Info str. Eroilor, nr.13 A Tel./fax: 0236.460.302 e-mail: [email protected]

110

Nr. crt.



Domenii acoperite



Galaţi efect de seră. Mecanism de implementare comun / Joint Implementation

îndeplinirea angajamentelor UE asumate prin proţocolul de la Kyoto

2.

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Galaţi şi Agenzia Regionale per la Protezione dell’Ambiente Sicilia

25 05 2007 Restaurarea ecologică a Parcului Naţional Lunca Joasă a Prutului Inferior – Program Life Natura

Restaurarea parcurilor şi a zonelor protejate din România

Irinel Oprea e-mail: [email protected]

3. Agenţia Regională de Protecţia Mediului – Autoritatea de Management Pentru POS-ul de Mediu Galaţi

12.11.2007 Cooperare pentru susţinerea calităţii mediului pe Dunărea de Jos

Programul Operaţional Sectorial Instrumente Structurale Axele POS –ului Alimentarea cu apă şi managementul apelor uzate Managementul deşeurilor

Organism intermediar Nicoleta Radu Tel. 0236/460 049 e-mail: [email protected]

4. Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Galaţi

23.11.2007 Proiect “ECO AMBALAJ” – prevenirea şi reducerea impactului asupra mediului înconjurător, prin gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje

Managementul deşeurilor Reciclarea Modalităţi de colectare

Centrul Euro Info str. Eroilor, nr.13 A Tel./fax: 0236.460.302 e-mail: [email protected]

5. Universitatea Dunărea de Jos Galaţi MEDIU Consulting AROV

28.07.2007 30.07.2007

Oportunităţi europene pentru cercetarea naţională activă în domeniul nanotehnologiilor Conferinţă şi workshop pentru promovarea transferului tehnologic

Studii de caz Proiecte pentru protecţia mediului Programul ECOINTELIGENT Prezentarea programului IMPACT

Natalia Budescu

6. Agenţia de 9.04.2008 Eficienţa Energetic Agenţia de protecţia

111

Nr. crt.



Domenii acoperite



protecţia mediului Galaţi

energetică/reabilitarea termică a clădirilor publice şi propuneri de proiecte în domeniul regenerării energetice

Organizat de Reinertsen AS - Norvegia

mediului Galaţi

7. ECOBusiness 25.11.2008 Visul European VS Realitatea Românească – strategii şi politici de mediu

8. Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Galaţi

20.11.2008 Al şaptelea program cadru al Uniunii Europene – Implicarea IMM-urilor în proiecte de cercetare

9. Filippo Vivareli ETA Renewable Energies

27.11.2008 „Instrumente pentru comerţul cu biocombustibilii solizi – Standardele Europene şi baza de date internaţională privind proprietăţile combustibililor

Seminar destinat comercianţilor, producătorilor, utilizatorilor, laboratoarelor care efectuează analize ale combustibililor. Utilizaţi ocazia de a fi selectaţi pentru „şcolarizarea la locul de muncă” organizată în laboratoarele Europene.

[email protected]

10 POS MEDIU Galaţi

28.01.2009 Pregătirea propunerilor de proiecte pentru accesarea asistenţei financiare nerambursabile din axa prioritară a 4-a POS mediu 2007-2013

Acapararea fondurilor europene pentru protecţia naturii

POS mediu Galaţi

112

Nr. crt.



Domenii acoperite



11 Asociaţia Producătorilor de Energie Eoliană din România, Societatea Ornitologică Română, Bird Life International

15.06.2009 16.06.2009

Dezvoltarea energiei eoliene în Dobrogea

Dezvoltarea energiilor verzi, impactul asupra biodiversităţii, măsuri de diminuare asupra biodiversităţii

Dan Hulea SOR

Apartenen ţă la organiza ţii profesionale

Nr.crt. Organiza ţia profesional ă

Prescurtare oficial ă

Nivelul apartenen ţei

Data de la ob ţinerea nivelului curent

1. Asociaţia Română de Mediu

ARM Membru Martie 2009

2. Societatea Ornitologică Română

SOR Membru Septembrie 2009

113

CUPRINS:

Contents 1. Informaţii privind planul propus .............................................................................................................. 3

1.1. Denumirea planului ........................................................................................................................... 3

1.2. Descrierea planului ........................................................................................................................... 3

1.3. Localizarea geografic ă şi administrativ ă, cu precizarea coordonatelor STEREO 70 ...... 4

1.4. Modific ări fizice ce decurg din planul propus (din excavare , consolidare, dragare etc.)

şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a planului ................................ 5

1.5. Resursele naturale necesare implement ării planului .............................................................. 7

1.6. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes

comunitar pentru a fi utilizate la implementarea pl anului .................................................................. 7

1.7. Emisii şi deşeuri generate de PP (în ap ă, în aer, pe suprafa ţa unde sunt depozitate

deşeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora ................................................................................ 7

1.7.1. Deşeuri rezultate etapa de construcţie şi funcţionare ...................................................... 11

1.7.2. Managementul deşeurilor ..................................................................................................... 13

1.8. Cerin ţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execu ţia planului (categoria

de folosin ţă a terenului, suprafe ţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent d e către

PP, de exemplu, drumurile de acces, tehnologice, am priza drumului, şanţuri şi pere ţi de

sprijin, efecte de drenaj etc.) .................................................................................................................... 13

1.9. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului

(dezafectarea/reamplasarea de conducte, linii de în altă tensiune etc., mijloacele de

construc ţie necesare), respectiv modalitatea în care accesar ea acestor servicii suplimentare

poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar .......................................................... 16

1.10. Durata construc ţiei, func ţion ării, dezafect ării proiectului şi eşalonarea perioadei de

implementare a planului ............................................................................................................................ 16

1.11. Activit ăţi care vor fi generate ca rezultat al implement ării planului ............................... 16

1.12. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate , ce pot genera impact

cumulativ cu PP care este în procedur ă de evaluare şi care poate afecta aria natural ă

protejat ă de interes comunitar ................................................................................................................. 17

2. INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR AFECTATĂ DE IMPLEMENTAREA PLANULUI....................................................................................... 20

2.1. Date privind aria natural ă protejat ă de interes comunitar: suprafa ţă, tipuri de

ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea planului etc

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………….20

114

2.1.1. Informaţii privind situl de importanta comunitară – ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior ……………………………………………………………………………………………………………………………………………22

2.1.2. Distribuţia ariei naturale protejate la nivelul comunei Independenta ............................. 23

2.1.3. Descrierea ariei naturale protejate ...................................................................................... 23

2.2. Date despre prezen ţa, localizarea, popula ţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de

interes comunitar prezente, men ţionate în formularul standard al ariei naturale pro tejate de

interes comunitar ........................................................................................................................................ 28

Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente, mentionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar ROSPA 0071. ...................................................................................................................... 29

2.2.1. Alte specii importante de flora şi fauna prezente în aria naturala protejata ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior ............................................................................................................. 33

2.3. Descrierea func ţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar

afectate (suprafa ţa, loca ţia, speciile caracteristice) şi a rela ţiei acestora cu ariile naturale

protejate de interes comunitar învecinate şi distribu ţia acestora .................................................. 34

2.3.1. Analiza asociaţiilor vegetale, habitatelor, florei şi faunei din perimetrul implicat ......... 37

2.3.2. Specii de flora prezente ........................................................................................................ 40

2.3.3. Fauna terestră ........................................................................................................................ 42

2.3.4. Nevertebrate ........................................................................................................................... 42

2.3.5. Vertebratele ............................................................................................................................ 44

2.3.6. Avifauna locala ....................................................................................................................... 45

Ecologia speciilor prezente .................................................................................................................. 47

2.3.7. Mamifere ................................................................................................................................. 50

Metode de monitorizare a mamiferelor ...................................................................................................... 50

2.3.8. Concluziile observaţiilor ornitologice: ................................................................................. 51

2.3.9. Concluzii asupra implementarii planului in zona ............................................................... 51

2.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar ............................ 52

2.5. Statutul de conservare a speciilor de interes comun itar in raport cu planul propus: .. 52

2.6. Date privind structura şi dinamica popula ţiilor de specii afectate (evolu ţia numeric ă a

popula ţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes c omunitar, procentul estimativ al

popula ţiei unei specii afectate de implementarea PP, supra faţa habitatului este suficient de

mare pentru a asigura men ţinerea speciei pe termen lung) ............................................................ 64

2.7. Relaţiile structurale şi func ţionale care creeaz ă şi men ţin integritatea ariei naturale

protejate de interes comunitar ................................................................................................................. 65

2.8. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejat e de interes comunitar, acolo unde

au fost stabilite prin planuri de management ...................................................................................... 65

115

2.9. Descrierea st ării actuale de conservare a ariei naturale protejat e de interes comunitar,

inclusiv evolu ţii/schimb ări care se pot produce în viitor ................................................................. 68

2.10. Alte informa ţii relevante privind conservarea ariei naturale pro tejate de interes

comunitar, inclusiv posibile schimb ări în evolu ţia natural ă a ariei naturale protejate de

interes comunitar ........................................................................................................................................ 69

2.11. Alte aspecte relevante pentru aria natural ă protejat ă de interes comunitar ............... 70

3. Identificarea şi evaluarea impactului................................................................................................... 71

3.1. ................................................................................................................................................................... 71

3.2. Evaluarea semnifica ţiei impactului: ........................................................................................... 79

3.2.1. Procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut ....................................................... 79

3.2.2. Procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar.................................................... 79

3.2.3. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente) ...................... 79

3.2.4. Durata sau persistenţa fragmentării .................................................................................... 80

3.2.5. Durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar .............................................................................................. 80

3.2.6. Schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţă) ....................................... 80

3.2.7. Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea planului 80

3.2.8. Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar .............................................................................................. 81

3.2.9. Evaluarea impactului cauzat de plan fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului ................................................................................................................................................ 81

3.2.10. Evaluarea impactului rezidual care va rămâne după implementarea măsurilor de reducere a impactului ............................................................................................................................ 81

3.3. Evaluarea impactului cumulativ al planului propus c u alte planuri şi proiecte f ără a

lua în considerare m ăsurile de reducere a impactului ...................................................................... 81

3.3.1. Impactul cumulativ asupra factorilor de mediu .................................................................. 82

3.3.2. Impactul cumulativ asupra biodiversitatii locale ................................................................ 83

3.3.3. Evaluarea impactului cumulativ cu ajutorul matricii de tip Leopold. .............................. 83

3.3.4. Justificarea impactului cumulativ ......................................................................................... 85

3.4. Evaluarea impactului rezidual care ramane dupa impl ementarea masurilor de

reducere a impactului pentru planul propus cu alte planuri si proiecte ...................................... 86

4. Măsurile de reducere a impactului ...................................................................................................... 87

116

4.1. Identificarea şi descrierea m ăsurilor de reducere care vor fi implementate pentru

fiecare specie şi/sau tip de habitat afectat de plan şi modul în care acestea vor

reduce/elimina impactul negativ asupra ariei natura le protejate de interes comunitar ........... 87

4.2. Calendarul implement ării şi monitoriz ării m ăsurilor de reducere a impactului ............. 90

4.3. Programul de monitorizare a factorilor de mediu ................................................................... 92

5. Metode utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate ......................................................................................................................................... 93

5.1. Analiza florei şi vegeta ţiei ............................................................................................................. 94

5.2. Analiza faunei ................................................................................................................................... 95

6. Bibliografie: ............................................................................................................................................. 97

7. Specialistii implicati in elaborarea lucrarii .......................................................................................... 99

studiu de evaluare adecvata - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si...

Documents